Universitatea din Petroșani

Facultatea de inginerie mecanică și electrică

Noţiuni de fotometrie

Curs Informatică aplicată

 Lumina - fotonul
Fotonul, numit și cuantă de lumină, este
particula elementară responsabilă pentru toate
fenomenele electromagnetice.
Cuvântul foton a fost creat în 1926 de fizicianul
american Gilbert Lewis, pornind de la cuvântul grecesc
φῶς, phos, care înseamnă lumină. Deși teoria lui
Lewis despre fotoni, care susținea că aceștia nu pot fi
nici creați și nici distruși, s-a dovedit a fi greșită.
 Spectrul de lumină corespunde unei părţi a spectrului radiaţiei electro­
magnetice, având lungimi de undă cuprinsă între 380 şi 760 nm (fig.). Spectrul
radiaţiilor vizibile reprezintă un eşantion foarte redus din întregul spectru,
care mai cuprinde radiaţiile , radiaţii Röntgen, radiaţii infraroşii, radiaţii
ultraviolete ş.a. Radiaţiile din spectrul 380  760 nm determină o senzaţie
fiziologică specifică asupra ochiului uman, numită lumină.
 Ochiul uman prezintă senzaţii diferite pentru diferite lungimi de undă. Aceste
senzaţii diferite sunt numite culoare (tabelul1). În cazul în care lumina
cuprinde întreg spectrul al radiaţiilor vizibile ochiul sesizează culoare albă .
Spectrul undelor electromagnetice
Din punct de vedere al protecţiei împotriva radiaţiei, radiaţiile se
împart în 2 categorii: ne-ionizante şi ionizante, pentru a sublinia
pericolul la adresa sănătăţii oamenilor.
Radiaţiile electromagnetice: lumina, radiaţiile ultraviolete şi infraroşii,
undele radio, microundele, ultrasunetele aparţin primei categorii.

Tipuri de radiaţii ionizante şi puterea lor de penetrare

Lungimea de undă a unei radiaţii electromagnetice poate fi
determinată din relaţia:

c - viteza luminii f  frecvenţa radiaţiei (c  3108 m/s în vid;

2,25108 m/s în apă şi 2108 în sticlă).

Lungimea de undă (nm)

Culoarea

380  430 Violet

430  485 Albastru
485  570 Verde
570  600 Galben
600  610 Portocaliu
610  760 Roşu
Temperatura de culoare a unei surse de lumină se defineşte
ca fiind temperatura (în K) corpului negru, a cărui radiaţie
are aceeaşi culoare cu cea a sursei de lumină analizate.

Definiţie conform Definiţie conform Domeniul temperaturii

DIN CIE de culoare

Alb cald (ww) Grupa 1 (cald) < 3300 K

Alb neutru (nw) Grupa 2 (mediu) (3300  5000/5300) K

Alb lumina zilei Gruppe 3 (rece) > 5000/5300 K

(tw)

Culoarea unei surse de lumină

 Mărimi şi unităţi fotometrice

 Toate corpurile având o temperatură peste 0 K radiază energie. Însă

numai radiaţiile care sunt observate de către ochiul uman corespund
energiei luminoase. Fiecare sursă de lumină emite o anumită energie
luminoasă W. Energia luminoasă nu este o mărime obiectivă, fiind
energia unei radiaţii electromagnetice dar validată subiectiv de către
ochiul uman.

 Energia radiată în unitatea de timp (puterea radiată) şi validată de către

ochiul uman se defineşte ca fiind fluxul luminos 

dW

dt
 Unitatea de măsură, lumenul (lm), corespunde
unui flux luminos emis de o sursă
monocromatică cu lungimea de undă de 555, 5
nm (f = 540,01541012 Hz) şi care consumă 1/683
W. Altfel spus, rezultă un flux de 1 lm în cazul
unei transformări ideale a puterii de 1/683 W,
absorbită de o sursă de lumină care emite o
radiaţie monocromatică cu lungimea de undă
de 555, 5 nm (galben).
 Toate celelalte mărimi fotometrice se
raportează la fluxul luminos.
 Fluxul luminos defineşte caracteristicile
energetice ale surselor de lumină şi este utilizat
pentru determinarea randamentului şi
eficienţei luminoase a surselor de lumină şi a
instalaţiilor de iluminat.
Dacă o sursă de lumină emite o putere spectrală p (fig.), ochiul
uman „observă” în mod diferit fiecare lungime de undă.
Sensibilitatea spectrală a ochiului uman depinde nu numai de
puterea spectrală ci, în mare măsură, şi de compoziţia
spectrală a luminii. Ochiul uman nu recepţionează în mod egal
toate radiaţiile luminoase. Maximul spectrului luminos  al
ochiului uman se află la 555,5 nm unde sensibilitatea spectrală
k prezintă o valoare unitară


k 
p
 Fluxul luminos  poate fi determinat din relaţia
760 nm 760 nm
     d    k   p   d
380 nm 380 nm

 Eficienţa luminoasă  a unei surse de lumină

reprezintă raportul dintre fluxul luminos  emis
de sursă şi puterea absorbită din reţeaua
electrică P de către sursa de lumină
760 nm

   d
 380 nm
 
P 
p  d
0
 Eficienţa luminoasă a unor surse de lumină

 Intensitatea luminoasă I a unei surse de lumină (fig.),
în direcţia , se defineşte ca fiind fluxul luminos 
emis în direcţia , raportat la unghiul solid  în care
are loc emisia (densitatea spaţială a fluxului luminos în
direcţia ) 
I 

 Intensitatea luminoasă determină cantitatea de lumină
emisă într-o anumită direcţie, fiind dependentă în
special de suprafeţele reflectante care asigură
orientarea luminii (de exemplu, un reflector).
A  cos 
 
r2
A - aria suprafeţei iluminate
r  distanţa,
 - unghiul dintre direcţia razei luminoase la
suprafaţa iluminată şi normala pe aceeastă
suprafaţă (unghiul de incidenţă) Intensitatea luminoasă
 Valoarea reală a intensitătii luminoase, pentru o sursă
de lumină, cu un flux total , rezultă din relaţia

I   I 0 
1000
în care I0 este valoarea indicată de constructorul sursei
de lumină.
120 130 140 160 180 160 140 130 120
110 110

100 100

90 90
30
80 80
60
70 90 70
120 I
60 150 60
180 
50 210 50
240
270
40 300 cd 40
30 20 10 0 10 20 30
Fig. 2.4  Curba fotometrică pentru o sursă de lumină.
 Luminanţa L este o măsură a senzaţiei de strălucire
a unei suprafeţe care emite sau reflectă lumină,
asupra ochiului uman, determinând fenomenul de
orbire. Luminanţa L este mărimea fotometrică de
bază, care este receptată de ochiul uman, fiind
definită ca raportul dintre intensitatea luminoasă şi
suprafaţa emiţătoare (fig.)
dI 
L 
dA  cos 

în care  este unghiul de observare şi determină aria

suprafeţei vizibile a suprafeţei luminoase
 Unitatea de măsură este candela/m2 [cd/m2].
Legile fotometrice

 Legile fotometrice prezintă relaţia

dintre nivelul de iluminare E într-un
punct al suprafeţei de lucru (nivel
de iluminare punctual) şi
intensitatea luminoasă I a unei
surse de lumină, distanţa r faţă de
sursa de lumină şi unghiul de
incidenţă  a razei luminoase.
d I   d I  dF  cos  I   cos 
E    
2
dA dA dA r r2
Legea pătratelor distanţelor

 arată că nivelul de iluminare pe o

suprafaţă este invers proporţional cu
pătratul distanţei dintre sursa de lumină
şi suprafaţă iluminată

E1 r22

E2 r12
Legea cosinusurilor

 Arată că nivelul de iluminare pe o

suprafaţă este direct proporţional cu
cosinusul unghiului de incidenţă
 Nivelul de iluminare maxim rezultă în
cazul incidenţei perpendiculare a razei
luminoase pe suprafaţa iluminată.

E1 cos 1

E2 cos  2
 Iα
Iα
n
α θ
α
n1
r1 r
n n2
r2 θ
θ1 θ2

dA

Legea pătratelor distanţelor. Legea cosinusurilor.

Legea lui Lambert

 se referă la suprafeţele luminoase difuze

şi uniform radiante, prezentând astfel
valori ale luminanţei egale în toate
direcţiile
dI  dI
L   L / 2  max  L
dA  cos  dA

 În cazul surselor care respectă legea lui

Lambert

dImax = dIαcosα.
Metoda punct cu punct
pentru surse punctiforme
 Pentru o sursă punctiformă S (fig.),
nivelul de iluminare EP într-un punct P pe
suprafaţa orizontală H poate fi I   cos 
determinat din relaţia EP 
r2
S I
I  h
EP 

 r
h 2
d 
2 3/ 2

h 
L n  p  I  h
EP  
 
H
l  1000 h 2  d 2 3 / 2
d
P

Fig. 2.30  Sursă punctiformă. factorul de menţinere p

Metoda punct cu punct pentru surse liniare
 Utilizarea lămpilor fluorescente tubulare permite realizarea,
în luminatul exterior şi în cel interior, a unor surse linare.
l
x dx
M
A B

dI
dImax



 h
b r
h


B
M
A B

a

Fig. 2.33  Surse liniare de lumină.

 Calulul surselor plane prin
metoda punct cu punct
 Pentru iluminatul locurilor de muncă sau a altor spaţii
pot fi utilizate tavanul luminos sau panourile luminoase.
 Pentru a determina nivelul de iluminare într-un punct P
(fig.), care corespunde proiecţiei unui colţ al sursei
dreptunghiulare (cele mai întâlnite forme de asemenea
surse luminoase), se calculează nivelul de iluminare dEP,
determinat de un element de suprafaţă dA şi apoi se
integrează pe toată suprafaţa sursei de lumină.
 Pentru sursele luminoase dreptunghiulare, în mod
obişnuit, se poate utiliza legea lui Lambert (luminanţa în
toate direcţiile este constantă L = constant) şi se poate
scrie
 y

D a C

y + dy
y b
dI M


A
x x + dx B x

Calculul surselor luminoase dreptunghiulare .

 Nivelul de iluminare

Suprafaţa de lucru este un plan fictiv la care se

referă măsurătorile privind nivelul de iluminare. În
general acest plan este orizontal şi plasat la 0,85
m deasupra podelei.

Valoarea minim admisbilă a Suprafaţa la care se

Tipul încăperii nivelului de iluminare, Emin referă nivelul de
lx iluminare

Spaţii administartive şi birouri, săli

de lectură, sală de şedinţe şi spaţii 200 Nivelul suprafeţei de
culturale lucru

Spaţii pentru pregătirea,

distribuirea şi preluarea mâncării 200 Nivelul suprafeţei de
(bucătării, săli de mese, bufet) lucru

Spaţii de baie, camere de

îmbrăcare. toalete 75 Nivelul solului

Holuri cu scări, scări, rampe de

încărcare, coridoare principale, casa 50 Nivelul solului
scărilor

Alte culoare şi scări 50 Nivelul solului

Reducerea nivelului de iluminare determinat de o instalaţie de
iluminat datorită îmbătrânirii şi murdăririi poate fi luată în
consideraţie prin intermediul factorului de menţinere subunitar M .
Rezultă, în acest fel, că iniţial sunt instalate mai multe surse de
lumină, pentru ca după un timp să rezulte valoarea impusă a
nivelului de iluminare.
Valoarea inversă a factorului de menţinere M este factorul
de depreciere delta.

Reducerea nivelului de iluminare Factorul de

datorită murdăririi şi îmbătrânirii Factorul de depreciere
lămpilor, a instalaţiilor de iluminat şi a menţinere M 
pereţilor încăperii

normală 0,8 1,25

ridicată 0,7 1,43

puternică 0,6 1,67

Măsurarea nivelului de iluminare

 Mărimea fotometrică nivel de iluminare poate fi

determinată prin măsurare cu ajutorul unui luxmetru.
Echipamentul de măsurare a nivelului de iluminare
constă în principiu dintr-un receptor fotoelectric (celulă
fotoelectrică) şi un instrument indicator

placă 1 din oţel

disc 2 din seleniu
Stratul semitransparent 3 din aur sau platină
şaiba metalică 4
filtrul 5
care permite ajustarea sensibilităţii spectrale
Caracteristici fotometrice
 Lumina incidentă pe o suprafaţă, în funcţie de
caracteristicile fotometrice ale acesteia, poate fi
absorbită, transmisă sau reflectată.

Material Factorul de absorbţie Fcatorul de reflexie Factorul de transmisie

Sticlă clară 0,02  0,04 0,06  0,08 0,90  0,92
Sticlă prismatică 0,05  0,10 0,05  0,20 0,70  0,90
Material plastic (alb, opac) 0,10  0,20 0,20  0,50 0,40  0,60

Lemn. de culoare deschisă 0,40  0,70 0,30  0,60 

Lemn, de culoare închisă 0,85  0,90 0,10  0,15 

Ciment, Beton, nefinisat 0,70  0,80 0,20  0,30 

 Redarea culorilor este unui dintre criteriile principale
privind calitatea luminii, indicând cât de “corectă” i se
pare unui observator culoarea corpurilor iluminate
artificial. Culoarea corpurilor este “corectă” când este
privită la lumina naturală.
 Indicele Ra de redare a culorilor defineşte
caracteristicile de redare ale culorilor de către surselor
de lumină artificială

Caracteristici Nivel de redare a Indicele de redare a

culorilor culorilor
1A 90  100
Foarte bune 1B 80  90
2A 70  80
Bune 2B 60  70
Medii 3 40  60
Slabe 4 20  40
Nedefinite  < 20
 Curs 8

Surse de lumina pentru aparatele

optice
Tipuri de surse

 Orice sistem aflat in stare de plasma

reprezinta o sursa de lumina
 O alta metoda de obtinere a surselor
de lumina consta in marimea energiei
caracteristice a unui corp peste o
anumita limita, incepand de la care
electronii pot sa efectueze tranzitii
liber-liber, legat-liber si legat-legat.
 Surse de lumina pot fi considerate
unele corpuri care pot reflecta o mare
parte din lumina primita de la sursele
de lumina reale
 Soarele
 Poate fi aproximat din punct de vedere optic cu un
radiator negru, la temperatura de 6000Kin centrul
sau si aproximativ 5000K la limita fotosferei
 Atmosfera pamanturlui este un mediu relativ opac,
destul de neomogen si cu un indice de refractie
foarte variabil
 in conditii normale de presiune si temperatura
densitatea aerului este ρ=0.0012928 g/cm2 iar
numarul de molecule dintr-un metru cub este
2.688*1025
Distributia spectrala a puterii
radiante solare la nivelul
marii
Lampile cu incandescenta

 Sursele cel mai des intalnite la aparatura

optica sunt becurile
 Avantaje:
1. Cost relativ scazut
2. Simplitatea functionarii
3. Varietatii dimensionale foarte mari
Alcatuire
 Filament de wolfram(rezistor)
 Balon de sticla sau de cuart
 Capetele sunt scoase afara folosind treceri
metal-sticla
 Caracteristicile becurilor
Radiatia becurilor electrice poate fi estimata pe baza faptului ca, peste
intreaga regiune vizibila a spectrului de radiatie, un filament de
wolfram poate fi aproximat printr-un corp cenusiu cu emisivitatea de
40-50%
 Radianta totala
 Radianta spectrala
Efectele datorate variatiei
tensiunii
Utilizarea becului electric la o tensiune mai mare decat cea normala duce la
cresterea rapida a intensitatii luminoase insa timpul de viata al becului scade
mult
 Efectele variatiei tensiunii pot fi determinate cu ajutorul formulelor, dar si
din tabele
Variatia diferitelor marimi
caracteristice

 Marimile notate
cu indice zero
corespund
valorilor
nominale
 Lampi incandescente cu halogen
 Se folosesc in pozitie orizontala
 Au forma tubulara
 Deoarece temperatura la care ajunge sticla este mult mai mare se
foloseste cuartul pentru fabricarea balonului
Plasma luminescenta

Obtinerea plasmei luminescente se face prin:

 Metoda rezistiva
 Metoda capacitiva
 Metoda inductiva
Schema pentru obtinerea
plasmei
Alte tipuri de plasme

 Plasma de arc- daca sursa de descarcare permite

curenti de cativa amperi atunci catodul se incalzeste la
rosu , iar descarcarea devine descarcare in arc
 Plasma de scanteie-daca distanta dintre electrozi,
presiunea gazului si sursa de alimentare se aleg
convenabil atunci in spatiul catod anod apare plasma de
scanteie
Lampi cu descarcare de
arc de zirconiu

Sursa de lumina punctiforma

Spotul luminos pentru o lampa de 2 W este de numai 0.125 mm, iar pentru o
lampa de 300 W este de numai 2.5 mm
 Flashul electric (plasma de
 scanteie)
Furnizeaza luminescente de pana la 400000 cd/mm2
comparativ cu soarele care ofera 1500 cd/mm2
Faze mai importante:
1. Formarea canalului de descarcare electrica
2. Cresterea rapida a temperaturii plasmei si a
curentului de descarcare electrica –apox 10-7 s,
temperatura putand ajunge la 50000K
3. Descarcarea completa a condensatorului
4. Emiterea radiatiei de postluminescenta
Lampile fluorescente

 Se bazeaza pe actiunea radiatiei plasmei

unei descarcari electrice asupra
luminoforului cu care este acoperit tubul
de descarcare
 O lampa fluorescenta obisnuita se obtine
printr-o descarcare electrica de joasa
presiune si la curenti mici de descarcare
intr-o atmosfera de vapori de mercur si
pri folosirea primei linii de rezonanta a
mercurului-253,7 nm
 Stratul de fosfor cu care este acoperit
tubul de descarcare converteste radiatia
ultravioleta, data de plasma descarcarii,
in radiatie din domeniul vizibil
Led
 light-emitting diode - insemna dioda emitatoare de lumina
 Culoarea luminii emise depinde de compozitia si de starea materialului
semiconductor folosit, si poate fi in spectrul infrarosu, vizibil sau ultraviolet.
Pe langa iluminare, LED-urile sunt folosite din ce în ce mai des într-o serie
mare de dispozitive electronice.
Avantajele becurilor LED

 durata de viata foarte mare - pana la 50.000 ore

 rezistente
 eficienta superioara
 consum redus de energie
 lumina rece
Dezavantajele becurilor LED

 pretul
 lumina directionala - becurile LED
produc lumina directionala. Datorita
faptului ca lumina nu este imprastiata
pe 360 grade, la inceputurile lor, erau
dificil de utilizat pentru sistemele de
iluminat. Problemele au fost insa
eliminate insa prin folosirea unor
becuri cu mai multe diode LED si un
sistem de lentile care imprastie lumina
aidoma becurilor incadescente.