Iluminarea.

Cantitatea de lumina necesara intr-o situatie data este exprimata prin termenul de
iluminare, ce caracterizeaza receptia fluxului luminos de catre o suprafata intr-un punct al
acesteia. Iluminarea E este raportul dintre fluxul luminos incident pe o suprafata si aria
aceleasi suprafete:
E= Φ /A, lx.
Cateva valori uzuale:

Vara, la amiaza, pe un cer acoperit 100.000 lx

Un birou bine iluminat 1000 lx
Atelier de productie 300-500 lx
Spatii de invatamant, conferinte 300-500 lx
Camera de zi a unei locuinte 100 lx
Iluminat public 5-30 lx
Luna plina, intr-o noapte senina 0,25 lx

Nivelul de iluminare recomandat şi caracterul dinamic al recomandarilor. Tendintele

proiectarii sistemelor de iluminat sunt foarte dinamice. Nivelul de iluminare recomandat
reprezinta doar unul dintre parametrii ce trebuie luati în considerare la proiectarea
sistemelor de iluminat, dar el este intotdeauna determinant pentru un sistem. Un studiu de
comparatie international arata ca nu exista un consens in definirea “nivelului de iluminare
corect” [Mills, E., Borg, N. Rethinking Light Levels, 1998].
Cerintele iluminatului
Sarcina vizuala difera odata cu gama de activitati desfasurate, de la citit pana la asamblarea
pieselor unei masini. Criteriile cele mai importante in proiectarea iluminatului pentru diferite
aplicatii sunt vizibilitatea si satisfactia vizuala, in concordanta cu costurile de instalare si
functionare.
Vizibilitatea/ performanta vizuala.
Performanta unui individ in vederea unei sarcini date depinde in principal de indemanarea,
dar si de atitudinea sa fata de realizarea acesteia. Impreuna cu alti factori fizici, iluminatul
poate intensifica aceasta performanta vizuala, care la randul ei determina informatia pe care
o proceseaza sistemul vizual, fiind masurata prin rapiditatea si precizia cu care o sarcina
vizuala este realizata.
Vizibilitatea sarcini vizuale este definita, in general, de detectarea si recunoasterea celui mai
dificil element vizibil. Factorii de care depinde vizibilitatea unui detaliu incep de la
dimensiunea unghiulara a detaliului, pana la culoarea, forma si timpul de observare a
acestuia.
Satisfactia vizuala, descrie limitele pe care utilizatorii le prezinta in vederea acceptarii
conditiilor vizuale reale ale iluminatului. Pentru instalatii interioare, este reprezentata de
mediul placut si confortabil ca si de lejeritatea cu care se desfasoara munca, atat in clipele in
care atentia este concentrata pe sarcina vizuale, cat si in momentele de relaxare.
Costul iluminatului.
Printr o proiectare potrivita si exploatare ideala a instalatiilor de iluminat, pot fi obtinute
economii semnificative in consumul energiei electrice si totodata in cost, fara reducerea
performantei si satisfactiei vizuale. Cele mai eficiente masuri energetice, au la baza
micsorarea puterii instalate si a timpului in care iluminatul electric functioneaza. Pentru a
atinge aceste obietive, se recurge la cele mai sigure lampi adecvate aplicatiei si se intretine
echipamentul de iluminat pentru buna functionare.
Calitatea iluminatului in aspect luminotehnic reprezentat de un sistem de iluminat este
descrisa prin distributia luminantei(evitarea orbirii), nivelul de iluminare si uniformitatea
iluminarii, modelarea, redearea culorilor si culoarea aparenta.
Factorii calitativi ai iluminatului sunt diferentiati de asezarea si constructia unei incaperi.
Accentul se pune pe: confortul vizual, prin redarea culorilor si distributia luminantei;
ambianta vizuala, prin alegerea culorii luminii, directiei luminii si modelare; performanta
vizuala, prin adaptarea unui nivel de iluminare corespunzator si limitarea orbirii.

Fig. 1.1

!!!!!!!!!!!!!!
Marimi fotometrice
Fotometria are la baza caracteristicile luminii si a fenomenelor luminoase prin senzatiile
vizuale produse. Atunci cand avem in vedere doua aspecte importane si anume, energia si
senzatia produsa asupra ochiului, consideram lumina ca pe o radiatie
electromagnetica”vizibila”. Acest lucru face dificila evaluarea cantitativa a luminii. Pentru a
rezolva aceasta problema, s-a introdus o conventie in concordanta cu practica ingineriei
iluminatului, adica sa utilizarea produsului dintre energia radianta si sensibilitatea ochilor.
Prin urmare, lumina este privita ca o radiatie masurata de sensibilitatea ochiului uman.
Marimile fotometrice sunt deci „fizico-fiziologice” si pentru a le defini se utilizeaza ”ochiul
mijlociu” sau „observatorul fotometric de referinta”.
FLUXUL LUMINOS
Fluxul luminos, emis sau primit de un corp, este fluxul energetic primit sau emis de acel corp,
evaluat in functie de senzatia luminoasa pe care o produce. Fluxul luminos corespunzator
unei lungimi de unda specifice, numit si flux luminos spectral, este: (formula l2prof fac)
Eficacitatea luminoasa spectrala relativa reprezinta raportul dintre fluxul luminos si cel
energetic, radiate pe o anumita lungime de unda: (formula l2 prof fac)
Deoarece fluxul energetic al radiatiei monocromatice este exprimat in wati, rezulta ca
unitatea de masura a fluxului este tot watt-ul, la care se adauga calicativul luminos pentru a
arata ca acet flux este evaluat dupa senzatia luminoasa produsa.
In tehnica iluminatului este preferata o alta unitate de masura pentru fluxul luminos, numita
lumen(lm), care este definita in functie de uniatea de intensitate luminoasa(candela),
deoaree pentru aceasta marime s-a realiza etalonul fundamental de masura.

Fig 2 Eficacitatea luminoasa spectrala relativa: 1-vedere

de zi(fotopica); 2-vedere nocturna(scotopica)

Lumenul este fluxul luminos emis intr un unghi solid de un steradian, de catre o sursa
punctiforma ce are intensitatea de o candela dupa axa unghilui solid. Echivalentul fotometric
stabileste legatura dintre watt-ul luminos si lumen si anume:
FORMULA LAB 2 Prof lab.
OBS! Aceasta valoare a echivalentului fotometric este valabula pentru vederea fotopica(de
zi).
 1. Marimi fotometrice. Surse de radiatii luminoase

Marimile si unitatile fotometrice reprezinta acel sistem de marimi si unitati in definirea carora
se ia in considerare senzatia luminoasa pe care o produc radiatiile electromagnetice asupra
ochiului uman. Senzatia de lumina depinde de fluxul de energie radianta dar si de spectrul
lungimilor de unda. Ochiul uman are astfel energie radianta dar si de spectrul lungimilor de
unda. Ochiul uman are astfel sensibilitatea maxima pentru culoarea verde, iar radiatiile cu
lungimea de unda λ= 800 nm(ultraviolet si λ > 770 nm(infrarosu) nu mai produc practic nici o
senzatie de lumina, oricat am mari puterea radiatiei incidente.

Sensibilitatea spectrala relativa a ochiului (V) este o marime adimensionala si se defineste ca

raport dintre fluxul constant de energie a radiatiei care prouce cea mai puternica senzatie
vizuala (λ0<550nm) si fluxul energetic al radiatiei cu lungimea de unda λ ce produce aceeasi
senzatie vizuala.

Unitatea de masura pentru intensitatea luminoasa este candela(cd), una din cele 7
unitati fundamentale ale Sistemului International de Unitati, stabilind legatura intre marimile
energetice si cele fotometrice. Candela reprezinta intensitatea luminoasa intr-o directie data, a
unei surse care emite radiatie monocromatica cu frecventa de 540 THz ( 0.55 µm) si a carei
intensitate energetica in aceasta directie este de 1/683W/strad.

Tinand cont de sensibilitatea spectrala a ochiului si a fluxului de energie

θ 1= 675 V θ e[lm]
(3)

Unitatea de masura pentru fluxul luminos este lumenul [lm].

Energia luminoasa radianta este definita cu expresia:

Q1= θ1t[lms] (4)

Luminanta(stralucirea) este egala cu raportul dintre intensitatea luminoasa pe un element de

suprafata intr-o directie data si proiectia ariei sale pe planul normal directiei de observare.
Unitatea de masura pentru luminanta este candela pe metru patrat[cd/m^2]. Unitatea de
masura pentru iluminare este luxul [ lx] . Un lux este o iluminare produsa de un flux de un
lumen pe o suprafata de un metru paptrat.