Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică,

Departamentul ENERGETICĂ

Disciplina:
Utilizarea energie electrice
Aplicație 4.2.

A elaborat asistent universitar:

Rotari Iulian

Chisinău 2022
 Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică,
Departamentul ENERGETICĂ

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE LUCRĂRII

SCOPUL:
•Însușirea bazelor teoretice destinate proiectării și întreținerii unui sistem
de iluminat
•Obținerea deprinderilor practice privind proiectarea unui sistem de
iluminat în cadrul programului Dialux.
OBIECTIVELE:
 Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică,
Departamentul ENERGETICĂ

Lumina esenta fizică

Orice corp a cărui temperatură este mai mare decât “zero

absolut” 0 K emite energie. Propagarea acestei energii în mediul
înconjurător se realizează prin unde electromagnetice.
Spectrul de lumină corespunde unei părţi a spectrului radiaţiei
electro­magnetice, având lungimi de undă cuprinsă între 380 şi
760 nm.
Definiție: Lumina este evaluarea vizuală a energiei radiate,
constituind radiația electromagnetică percepută organele vizuale
ca o senzație vizuală.
 Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică,
Departamentul ENERGETICĂ

Lungimile de unda ce cuprind radiatia sub forma de lumina

 Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică,
Departamentul ENERGETICĂ

Prima și cea mai importantă sursă de lumină pentru planeta

Pământ este Soarele (cea mai apropiată stea) pe care în urma
reacțiilor de fuziune au loc procese fizice în urma cărora au loc
degajări de radiații electromagnetice, o parte din ele sunt radiații
sub formă de lumină și căldură. În decursul evoluției atât flora cât
și fauna, deasemena omul și-au dezvoltat o sensibilitate maximă
anume la lumina emisă de soare.
 Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică,
Departamentul ENERGETICĂ

Tabelul 1
Sensibilitatea spectrală
Lungimea de undă nm a ochiului
  uman
Culoarea

380  430 Violet

430  485 Bleu
485  570 Verde
570  600 Galben
600  610 Portocaliu

610  760 Roşu

Figura 2. Sensibilitatea Spectrala

 Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică,
Departamentul ENERGETICĂ

Mărimi şi unităţi fotometrice

1. Fluxul luminos
Definitie - energia radiată în unitatea de timp (puterea radiată) şi validată de
către ochiul uman se defineşte ca fiind fluxul luminos 

dW (1)

dt
Unitatea de măsură a fluxului luminos este lumenul lm.

760 nm 760 nm

 
380 nm
  d  
380 nm
k  p  d (2)
 Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică,
Departamentul ENERGETICĂ

Eficiența luminoasă
Definiție:Eficienţa luminoasă  a unei surse de lumină reprezintă raportul
dintre fluxul luminos  emis de sursă şi puterea absorbită din reţeaua
electrică P de către sursa de lumină.

760 nm



380 nm
  d
(3)
  
P
p
0
  d

Eficienţa luminoasă este un indicator economic al unei surse de

lumină. Acest indicator se măsoară în lm/W.
 Eficiența luminoasă a
surselor de lumină
Tabelul 2. Parametrii surselor electrice de lumină
  Puteri Eficienţa Durata Indice de Cost
Sursa de lumină nominale, luminoasă , de viaţă, redare a aproxima-
W lm/W ore culorilor tiv, Euro
Lămpi cu          
incandescenţă 15  500 8  20 1000 94  97 0,35  0,5
 normale 75  2000 20  30 2000 4,2
 cu halogeni
Lămpi cu descărcare în          
vapori metalici de          
joasă presiune          
 tuburi fluorescente 15  140 75  100 > 16000 48  90 1,75
 lămpi fluorescente          
compacte (CFLs) 5  40 55  88 > 8000 80  85 14  18
 lămpi cu sodiu          
(Low Pressure Sodium 18  180 150  200 > 8000 nedefinit 30
Lamps)
Lămpi cu descărcare în          
vapori metalici de          
înaltă presiune HID          
(High Intensity          
Discharge)          
 lămpi cu vapori de          
mercur 100  2000 32  60 >20000 22  43 15  18
 lămpi cu sodiu 50  1000 66  130 >24000 22  80 18  20
lămpi cu halogenuri          
metalice 70  1800 60  110 > 15000 65 70 18  20
Lămpi cu inducţie 55...150 65...70 > 60000 80 210  300
Compactă cu inducţie 23 48 10000 82 15  20
 Nivelul de iluminare E

Definitie:Nivelul de iluminare E defineşte fluxul luminos care

ajunge pe suprafaţa iluminată. Nivelul de iluminare este un
criteriu pentru necesarul de lumină şi deci determină numărul de
surse de lumină într-o zonă. Unitatea de măsură a nivelului de
iluminare este luxul [lx].

d
E
dA (4)
 Nivelurile minime ale iluminării,
lx
Tabelul 3. Nivelurile minime ale iuminării în birouri și spații administrative
  Valoarea minim Suprafaţa la care se
Tipul încăperii admisbilă a nivelului referă nivelul de
de iluminare, Emin lx iluminare
 
Spaţii administartive şi  
birouri, săli de lectură, sală 400 Nivelul suprafeţei
de şedinţe şi spaţii culturale   de lucru
 
Spaţii pentru pregătirea,  
distribuirea şi preluarea 200 Nivelul suprafeţei
mâncării (bucătării, săli de de lucru
mese, bufet)
   
Spaţii de baie, camere de
îmbrăcare. toalete 75 Nivelul solului
Holuri cu scări, scări, rampe    
de încărcare, coridoare 50 Nivelul solului
principale, casa scărilor
Alte culuare şi scări 50 Nivelul solului
 Măsurarea nivelului de
iluminare

Mărimea fotometrică nivel de iluminare poate fi determinată prin

măsurare cu ajutorul unui luxmetru. Echipamentul de măsurare a
nivelului de iluminare constă în principiu dintr-un receptor
fotoelectric (celulă fotoelectrică) şi un instrument indicator (fig.
3).

1. Placa din oțel

2. Disc din seleniu
3. Strat semitransparent din aur
4. Șaibă metalică
5. Filtru
 Redarea culorilor

Definiție:Redarea culorilor este unul dintre criteriile

principale privind calitatea luminii, indicând cât de
“corectă” i se pare unui observator culoarea
corpurilor iluminate artificial. Culoarea corpurilor este
“corectă” când este privită la lumina naturală.
 Nivele de redare a culorilor Ra
Tabelul 4. Nivelurile de redare a culorilor
Caracteristici Nivel de redare a Indicele de redare a
culorilor culorilor

  1A 90  100
Foarte bune
1B 80  90
  2A 70  80
Bune
2B 60  70
Medii 3 40  60
Slabe 4 20  40
Nedefinite  < 20
 Surse electrice de lumină
Sursele de lumină şi tehnica iluminatului se referă la sursele artificiale, ca
surse de radiaţii electromagnetice în domeniul vizibil al spectrului.
Lămpile electrice reprezintă modul practic de realizare a surselor de
lumină utilizate în special pentru iluminatul artificial. În prezent, în tehnica
iluminatului există o mare varietate de surse de lumină artificială adecvate
diferitelor scopuri. Deosebirea constă nu numai în dimensiuni şi formă, ci într-
o măsură chiar mai importantă în modul de producere a luminii, puterea
nominală, fluxul luminos, culoarea luminii, tipul soclului etc.
Principial sursele de lumină pot fi împărţite în două clase:
surse termice (lămpi cu incandescenţă);
surse cu descărcări electrice (lămpi fluorescente, lămpi cu descărcare în vapori
metalici de înaltă presiune);
diode luminiscente (LED)
 Lămpi cu incandescență

Lămpile cu incandescenţă sunt surse termice de lumină. Un fir metalic plasat în

interiorul unui balon din sticlă este adus la incandescenţă prin efect Joule, la trecerea
unui curent electric (fig. 4).
În funcţie de temperatura sa, filamentul emite un anumit spectru de radiaţii
electromagnetice (fig.5).
Ca sursă de lumină este utilizat în prezent filamentul din wolfram (punct de
topire circa 3400C).
 Avantaje și dezavantaje

Cele mai importante avantaje ale acestor lămpi sunt următoarele:

 dimensiuni reduse;
 o foarte bună redare a culorilor;
 o mare varietate de puteri nominale şi forme;
 apariţia imediată a luminii după conectare în circuitul electric;
 cost redus la achiziţie;
 posibilitate de reglare continuă a fluxului luminos;
 receptor liniar (nu rezultă armonici de curent electric);
 nu determină defazare între curentul absorbit şi tensiunea de alimentare (nu
necesită putere reactivă).
Principalele dezavantaje ale lămpii cu incandescenţă sunt:
 eficienţă luminoasă foarte redusă (8  20 lm/W);
 durată de utilizare redusă (1 000 ore);
 solicitare termică ridicată (temperatura balonului din sticlă poate atinge 150C);
 Lămpi fluorescente

Lămpile fluorescente sunt lămpi cu descărcare în vapori de

mercur de joasă presiune. În interiorul tubului este un amestec
gazos de argon şi krypton împreună cu un miligram de mercur
(presiunea gazului 150  160 Pa; presiunea vaporilor de mercur
0,15  15 Pa). Pe partea interioară a tubului din sticlă este plasat
un strat subţire pulverulent dintr-un material fluorescent. Canalul
descărcării electrice determină o intensă radiţie în domeniul
ultraviolet (în principal linia spectrală de 253 nm, aşa numita
linie rezonantă a mercurului) care este convertită în domeniul
vizibil cu ajutorul stratului din material fluorescent. Materialul
fluorescent determină calitatea luminii şi eficienţa sursei de
lumină
Schema electrică de conexiune a
lămpii fluorescente
Principalele caracteristici ale lămpii fluorescente

Principalele caracteristici ale lămpilor fluorescente sunt:

 eficienţă luminoasă ridicată  75  110 lm/W;
 o mare varietate de modele (cele mai des sunt utilizate lămpile cu
puterea nominală de 20 W şi 40 W);
 o redare a culorilor de la bună până la foarte bună;
 o durată ridicată de viaţă (16 000 ore);
 posibilitate de reglare continuă a fluxului luminos până la 1% , în cazul
utilizării balastului electronic;
 mai puţin sensibile decât lămpile cu incandescenţă la variaţii de
tensiune micile variaţii până la 5% influenţează relativ puţin puterea absorbită şi
durata de viaţa a lămpii;
 luminanţă redusă (0,4  1,7 cd/cm2);
 prezența efectului stroboscopic
Eliminarea efectului stroboscopic
prin montaj duo
 Lămpi fluorescente compacte

Lămpile fluorescente compacte funcţionează după acelaşi

principiu ca şi lămpile fluorescente liniare. Sunt utilizate în
aparate de iluminat de dimensiuni reduse. Aşa numitele lămpi
economice sunt lămpi fluorescente compacte având în soclu
inclus balastul electronic (fig. 7). Aceste lămpi sunt utilizate în
mod obişnuit pentru înlocuirea lămpilor cu incandescenţă.
Schema electrică și
diagrama vectorială
CFL – Avantaje și dezavantaje
Principalele avantaje ale lămpilor compacte sunt:
 dimensiuni reduse, o formă compactă;
 o varietate mare de puteri nominale;
 eficienţă luminoasă ridicată 55  88 lm/W;
 redare foarte bună a culorilor;
 durată mare de viaţă (peste 10000 ore);
 posibilitate de a regla continuu fluxul luminos până la 3% , la
utilizarea balastului electronic;

Principalele dezavantaje ale lămpilor compacte sunt:

 o intensă disipare de căldură într-un volum redus;
 datorită caracteristicii neliniare, curentul absorbit din reţea prezintă
un spectru important de armonici.
Lămpi cu descărcare în vapori de mercur de înaltă
presiune
Lămpile cu descărcare în vapori de mercur de înaltă presiune au fost
primele lămpi pentru iluminat general, alimentate la 230 V şi
prevăzute cu balast inductiv. Constau dintr-un tub de descărcare T din
cuarţ (fig. 8), în care se dezvoltă o descărcare electrică între electrozii
principali E1 şi E2 . După conectarea lămpii în circuit, între electrodul
principal E2 şi electrodul auxiliar Ea se dezvoltă o descărcare electrică
auxiliară, în mediul gazos din interiorul tubului (gaz inert), pentru a
asigura o cantitate suficientă de purtători de sarcină.
Schema de principiu
Avantaje și dezavantaje

Principalele avantaje ale acestor lămpi sunt:

 un cost relativ redus;
 nu necesită elemente suplimentare pentru amorsare;
 o eficienţă luminoasă medie 32  60 lm/W;
 durată de viaţă ridicată (peste 20 000 ore).
Principalele dezavantaje ale lămpii sunt:
 caracteristici reduse de redare a culorilor
Lămpi cu descărcare în vapori de sodiu cu
înaltă presiune
În cazul acestor lămpi, arcul electric se dezvoltă într-o atmosferă
de vapori de sodiu. Lampa constă, în principiu, dintr-un tub T
(fig. 9) şi doi electrozi E1 şi E2 între care se dezvoltă descărcarea
electrică. Tubul T este umplut cu un gaz inert (Xe, Ar, Ne) şi este
introdus puţin sodiu în stare solidă. La conectarea lămpii la
reţeaua electrică, blocul de amorsare A generează impulsuri de
tensiune cu amplitudine de circa 4 kV, deter­minând amorsarea
descărcării în gazul inert. După timpul de lansare (până la 8
minute) natriul vaporizează şi descărcarea electrică continuă în
vapori metalici. În funcţionare normală, tensiunea la bornele
tubului T este de circa 170 V şi blocul de amorsare iese din
funcţiune.
Schema de principiu
Avantaje și dezavantaje
Principalele avantaje ale lămpilor cu descărcare în vapori de sodiu cu înaltă
presiune sunt următoarele:
 durată mare de viaţă (peste 20 000 ore);
 o eficienţă luminoasă ridicată (până la 130 lm/W);
 formă compactă.
Principalele dezavantaje ale lămpii sunt:
 o slabă redare a culorilor (Ra < 20);
 necesită utilizarea unui balast şi a unui bloc de amorsare;
 durată mare a timpului de lansare şi relansare (până la 8 minute);
 costuri ridicate;
 datorită caracteristicii neliniare a descărcării electrice, curentul electric
absorbit din reţeaua de alimnetare prezintă un important spectru armonic.
Berlinul Est si West
Light emitting diode (LED)

Primele diode luminiscente (DL sau LED, Light Emitting Diode)

s-au comercializat în 1962. Ele au fost cele mai simple
dispozitive semiconductoare care produceau lumină, o joncţine
PN polarizată direct. Tensiunea directă aplicată injectează prin
bariera joncţiunii purtători minoritari (de obicei electroni în zona
p) ce se recombină cu purtătorii majoritari, eliberând fotoni cu
energia practic egală cu energia zonei interzise, ∆E. Materialul
iniţial folosit, arseniura fosfura de galiu (GaAsP) are zona
interzisă ΔE = 2,03 eV. Ţinând cont că energia fotonului este: ΔE
=Wfoton= h·ν = h·c/λ (1) lungimea de undă corespunzătoare
este: λ = hc/ΔE = 610 nm, din domeniului roşu al spectrului
vizibil.
 Schema de principiu

Fig. 10 Schema de principiu a unei diode

luminiscente
Avantaje și dezavantaje
Randament inalt de transformare a energiei electrice in
energia iradierii optice
100-150 lm/W
Spectru de emisie relativ ingust ( a unei diode) si
acoperirea intregului spectru cu diferite diode
Tensiune directa joasa
Gabarite mici
Fiabilitate inalta si durata de functionare inalta
Proiectarea iluminatului artificial
Metode de dimensionare a iluminatului artificial
 Metoda factorului de utilizare
 Metoda punct cu punct
Standarde utilizate
NCM C.04.02:2018 Iluminatul natural și artificial
 Proiectarea unui sistem de ilumminat
artificial prin metoda factorului de
utilizare
Metoda factorului de utilizare este folosită în mod obişnuit
pentru dimensionarea instalaţiilor de iluminat din birouri,
ateliere, spaţii cu echipamente, coridoare de circulaţie.

En  A  K i  Z
N (5)
 

unde: N – numarul de corpuri de iluminat necesare de instalat

En – nivelul de iluminat necesar conform standardelor in vigoare, lx
A – suprafata incaprerii
Ki – factorul de neuniformitate
Z – factorul de depreciere
- fluxul luminos emis de un corp de iluminat, lm
 Camera analizata in cadrul
metodei coeficientului de
utilizare

Fig. 11 Planul incaperii analizate

 Parametrii de care depinde
factorul de neuniformitate

Fig. 12 Neuniformitatea nivelului de iluminare

Tabelul 5. Valorile coeficientului de neuniformitate

Raportul L/Hs

0,8 1,2 1,6 2

Tipul sursei de lumina Valorile Ki

Cu incadescenta 1,2 1,15 1,25 1,5

Cu arc electric 1,15 1,1 1,2 1,4

Fluorescenta 1 1 1,2 1,2

LED 1,2 1,15 1,25 1,5

 Tabelul 6. Valorile coeficientului de depreciere
Numarul de deserviri pe
an
  1-4 5-6 7
a) peste 5 mg/m3 2 1,7 1,6
b) intre 1 si 5 mg/m3 1,8 1,6 1,6
c) sub 1 mg/m3 1,5 1,4 1,4
d) cantitati considerabile de
vapori de acizi, alcalii si gaze,
care in mediu umed sunt in
1. Incaperi industriale cu un continut stare sa formeze
in mediul aerian in zona de lucru a solutii slabe de acizi si alcalii
prafului, fumului, funingine: provocand coroziune 1,8 1,6 1,6

a) de pe etajul tehnic 1,3- -

2. Incaperi industriale cu un regim special privind b) din zona de realizare a
puritatea aerului cu deservirea corpurilor de iluminat: proceselor tehnologice 1,4- -
a) temperatura sporita contin
praf,
umiditatea sporita 1,7 1,6 1,6

3. Spatii publice si rezidentiale b) conditii normale ale mediului 1,4 1,4 1,4
a) peste 1 mg/m3 1,5 1,5 1,5
4. Teritorii cu un continut in mediul aerian b) sub 1 mg/m3 1,5 1,5 1,5
 Cazul unui corp de iluminat cu 5 lampi:

Studiu de caz:

1. Determinam valoarea raportului L/Hs:

L 4 (6)
 2
HS 2
2. Alegem factorul de neuniformitate egal cu 1,5 din tabelul 5;
3. Alegem factorul de depreciere egal cu 1,4 din tabelul 6;
4. Determinam numarul de lampi:
200 12 1,5 1, 4
N  3, 42  4 (7)
1500  0,98
Cazul unui corp de iluminat cu 4 lampi
distribuite:
 Cazul unui corp de iluminat cu 4 lampi
distribuite:

Studiu de caz:

1. Determinam valoarea raportului L/Hs:

L 1,8 (8)
  0,9
HS 2
2. Alegem factorul de neuniformitate egal cu 1,2 din tabelul 5;
3. Alegem factorul de depreciere egal cu 1,4 din tabelul 6;
4. Determinam numarul de lampi:
200 12 1, 2 1, 4 (9)
N  2, 73  3
1500  0,98
Crearea unui nou
proiect
Crearea unui nou
proiect
Construirea planului
incaperii
Construirea conturului
exterior
Construirea conturului
interior
Construirea conturului
interior
Adaugarea usilor si
geamurilor
Adaugarea usilor
 Adaugarea usilor

Ușă

Dimensiunile ușii

Amplasarea ușii
Adaugarea geamurilor
 Adaugarea
geamurilor

Parametrii ferestrei

Fereastră
Vizualizare 3D

Vizualizarea 3D
Vizualizare 3D
Adaugarea sistemului de
iluminat
Adaugarea cataloagelor
 Lista de cataloage

Lista de cataloage
Catalogul iEK
Alegera corpului de
iluminat
Alegera corpului de
iluminat
Parametrii corpului
de iluminat
 Axele sistemului de
iluminat

Divizarea camerii pe axe

Setarea nivelului minim de
iluminare

Nivelul de iluminare necesar

Vedera de sus a corpurilor
de iluminat
Obtinerea documentatiei de
proiect
Obtinerea documentatiei de
proiect
Vă mulțumesc pentru atenția
acordată!
 BIBLIOGRAFIE
[1] Mogoreanu N. Iluminatul electric, Lumina, Chisinau, 2013.
[2] Bianchi C. ş.a. Sisteme de iluminat interior şi exterior, Matrix Rom, Bucureşti, 1998.
[3] *** CIE Guide on interior lighting, nr.29/2, 1986.
[4] Bianchi C. ş.a., Sisteme de iluminat interior şi exterior. Concepţie. Calcul. Soluţii, Editura
Matrix, Bucureşti, 1998.
[5] *** Zumtobel Staff Luxmatte – Light Management, 1997
[6] *** Normativ de proiectare, execuţie “Iluminatul artificial pentru interiorul clădirilor”
Universitatea Tehnică de Construcţii, Bucureşti, 2002.
[7] Moroldo D., Iluminatul urban. Aspecte fundamentale, soluţii şi calculul sistemelor de iluminat,
Editura Matrix, Bucureşti, 1999.
[8] *** Recommendations for the lighting of roads for motor and pedestrian tarffic, Technical
Report, CIE 115 - 1995.
[9] *** Guide to the lighting of urban areas, Technical Report, CIE 136 – 2000.
[10] Pop F. Ghidul centrului de ingineria iluminatului. Managementul energiei. Costurile
iluminatului, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2000.