ANALIZA EXPERIMENTALĂ ŞI MODELAREA

FUNCŢIONĂRII LĂMPILOR CU VAPORI DE SODIU

Costin CEPISCA, Florin ARGATU
Universitatea Politehnica, Spl. Independenţei 313, 060042, Bucureşti; costin@wing.ro

Horia ANDREI, Valentin DOGARU-ULIERU

Universitatea Valahia Târgovişte; handrei@valahia.ro

Abstract. This paper provides a brief introduction to problems of high pressure metallic
vapors lamps. The authors present the results of signal acquisitions. Efforts are made in
this work to understand and explain the problems of non-sinusoidal situations.

1 Introducere
Iluminatul stradal, cel al pieţelor şi intersecţiilor de mari dimensiuni, al pasajelor denivelate
şi cu trafic intens, al trecerilor de cale ferată sau pietonale şi al suprafeţelor largi expoziţionale
sau industriale reclamă introducerea pe scară largă a lămpilor de iluminat cu vapori de sodiu –
Fig.1. [1]

Fig.1. Utilizarea lămpilor cu vapori de sodiu.

Lămpile cu vapori de sodiu se construiesc pentru puteri cuprinse între 75 W şi 1000 W,

eficacitatea luminoasă situându-se în limitele 100-120 lm/W. Redarea culorilor este corectă,
luminanţa lămpilor este mare iar durata de funcţionare este de 6000-10000 ore.[2].
Printre parametrii tehnico-economici şi de exploatare se pot aminti: eficacitatea luminoasă,
adaptarea la instalaţiile de iluminat în privinţa gamei de puteri şi tensiuni, a dimensiunilor
corpului luminos şi a schemelor de conectare la reţea, stabilitatea fluxului luminos în timp şi
valoarea luminanţei lămpii, redarea culorilor obiectelor iluminate şi costul lămpii şi al
accesoriilor. În această categorie trebuie introduse, conform cerinţelor producătorilor de energie
electrică, caracteristicile privind respectarea calităţii energiei electrice şi de asigurare a formei
sinusoidale a semnalelor. [3],[4].
O importanţă deosebită în funcţionarea acestor lămpi o are modul de racordare la reţea prin
intermediul dispozitivelor de amorsare a descărcării în lampă. De asemenea, modul de
menţinere a descărcării prin intermediul balastului este definitoriu în funcţionare. Aceste
elemente constructive din ansamblul lămpii, balastul şi dispozitivul de amorsare (igniter), sunt
cele care produc perturbaţii electromagnetice, atât de frecvenţa reţelei (armonici superioare) cât
şi de frecvenţe foarte mari, în domeniul frecvenţelor specifice telecomunicaţiilor [5],[6].

1
 Soluţiile utilizate în prezent pentru ansamblul lampă cu vapori de sodiu indică o funcţionare
defectuoasă a balasturilor şi dispozitivelor de amorsare a descărcărilor, marea lor majoritate
contribuind la deformarea semnalelor de curent şi de tensiune şi la poluarea cu armonici a
reţelelor electrice, modificând în sens negativ calitatea energiei electrice [7],[8],[9].
Un studiu efectuat privind piaţa lămpilor de acest tip în România indică un necesar de
aproximativ 1 milion de lămpi/an pentru întreaga ţară. Considerând o putere medie de
200W/lampă rezultă o putere instalată anual de 200MW ce funcţionează în regim deformant, cu
introducerea unor armonici superioare în reţea peste limitele admisibile.
Lucrarea îşi propune să prezinte câteva rezultate experimentale obţinute din analiza unor
ansambluri de lămpi cu vapori de sodiu şi modelări ale unor fenomene ce conduc la alterarea
calităţii energiei electrice.

2 Principiul de funcţionare
Lămpile cu vapori de sodiu de înaltă presiune sunt cele mai eficiente surse de lumină albă
comercializate în prezent. La aceste lămpi tubul de descărcare conţine un amestec de xenon,
sodiu şi mercur. Xenonul se ionizează rapid şi facilitează apariţia arcului electric la aplicarea
tensiunii electrice la electrozi. Căldura degajată de arc vaporizează sodiul şi mercurul. Vaporii
de mercur sporesc presiunea şi tensiunea de lucru iar vaporii de sodiu produc lumină.
Amorsarea descărcării are loc în amestecul xenon – vapori de mercur şi, neexistând electrozi
auxiliari, necesită o tensiune mare (până la 3-4 kV) ceea ce implică folosirea unui dispozitiv de
aprindere (igniter) care furnizează lămpii, în perioada aprinderii, un tren de impulsuri de înaltă
tensiune şi frecvenţă ridicată. Atingerea regimului de funcţionare se obţine după câteva minute
de la conectare. La creşterea presiunii vaporilor de sodiu, liniile de rezonanţă se lăţesc iar o
parte din radiaţia totală este emisă de alte linii, îmbogăţindu-se spectrul în zonele albastru,
verde, roşu, lumina lămpii devenind alb-aurie cu un pronunţat conţinut de energie în domeniul
roşu. Din cauză că potenţialul de excitare al atomilor de mercur este superior celui al vaporilor
de sodiu, mercurul nu ia parte, practic, la procesul de radiaţie. Pauza necesară pentru
reamorsarea lămpii după întreruperea alimentării este de 2-3 minute, timp în care tubul ceramic
se răceşte până la o temperatură care permite impulsurilor de tensiune date de igniter să producă
reaprinderea.
Schema de conectare la reţea a unei asemenea lămpi este, în principiu, cea prezentată în
Fig.2. Pe lângă balastul B se observă prezenţa dispozitivului de aprindere DA şi a unui
condensator C pentru îmbunătăţirea factorului de putere al circuitului lămpii L.

Fig.2. Schema de conectare.

3 Determinări experimentale
Analiza performanţelor ansamblului lampă cu vapori de sodiu a fost realizată pe tipuri de
lămpi prezentate în Fig.3. Pentru determinarea tuturor proprietăţilor electrice ce interesează în cazul

2
conectării la reţeaua de alimentare s-a utilizat un echipament specializat pentru analiza calităţii energiei,
producţie METREL – Fig.4.

Fig.3. Lămpi cu vapori de sodiu. Fig.4. Echipamentul de măsurare automată.

În Fig.5 sunt reprezentate formele de semnal pentru tensiunea electrică şi pentru intensitatea
curentului electric în regim stabilizat de funcţionare a lămpii. Se observă o deformare mică a
tensiunii de alimentare a lămpii (THDU = 2,85%) dar o deformare foarte mare a curentului
absorbit de lampă (THDI = 41,3%) – Fig.6.

50.0
45.0 Current Ph1 (%) Thd = 41.30%
40.0
35.0
30.0
25.0
20.0
15.0
10.0
5.0
0
0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40 44 48 52 56 60 thd

Fig.5. Lampa de 250W, C=32µF. Fig.6. THDI

Deformarea accentuată a formei curentului este datorată existenţei condensatorului pentru

îmbunătăţirea factorului de putere. În Fig.7 sunt prezentate formele curenţilor prin balast (Ib),
prin condensator (Ic) şi cel total (It).
O încercare realizată pe o lampă fără condensatorul de îmbunătăţire a factorului de putere
indică o prezenţă mai scăzută a armonicelor în curba curentului absorbit dar un factor de putere
inadmisibil pentru conectarea în reţea – Fig.8.
Măsurătorile pun în evidenţă un efect antagonist: o formă de semnal apropiată de cea
sinusoidală se obţine prin utilizarea unui condensator de valoare mică, situaţie în care factorul
de putere devine inacceptabil. O lampă care respectă condiţia de compensare a puterii reactive
introduce în reţea un regim deformant foarte puternic, cu factor de distorsiune de peste 40%.

3
 Pentru îmbunătăţirea regimului de funcţionare şi respectarea parametrilor de calitate a
energiei electrice în locul în care este montat ansamblul lampă cu vapori de sodiu este necesară
atenuarea armonicelor din curba curentului şi proiectarea circuitului de amorsare a descărcării
pentru minimizarea perturbaţiilor de bandă largă emise [10], [11], [12].

Fig.7. Curenţii prin ansamblul lampă. Fig.8. Lampă fără condensator.

4 Modelarea amorsării descărcării în lampă

Pentru amorsarea descărcării se aplică un impuls de tensiune de aproximativ 4-5 kV pe o
singură alternanţă sau pe ambele alternanţe ale tensiunii reţelei. Apariţia acestui impuls conduce
la armonice în curba tensiunii de alimentare.
S-a realizat un studiu bazat pe pachetul de programe MATLAB-SIMULINK, ale cărui
rezultate se prezintă în continuare. În Fig.9.a se prezintă tensiunea sinusoidală, de frecvenţă 50
Hz, ce alimentează lampa şi pe care se suprapune impulsul de tensiune înaltă.
În cazul prezenţei impulsului pe o singură alternanţă, spectrul de armonice superioare este
cel mai pronunţat pentru poziţionarea la 90 de grade a impulsului de înaltă tensiune - Fig.9.b.
Acest inconvenient este important, pentru că normele interne şi internaţionale impun producerea
impulsului de înaltă tensiune la 90 de grade şi, deci, apar dificultăţi mai mari în eliminarea
acestor armonice.

4
 a) b)
Fig.9. Modelarea impulsului de aprindere

Concluziile acestei modelări:

- ZONA 1 : (40-70 grade) - distribuţia de armonice este relative uniformă pe o întindere

mare de frecvenţă (cca. 1000Hz);
- ZONA 2 (70-80 grade) - distribuţia de armonice se concentrează la 100-300 Hz;
- ZONA 3 (80-90 grade) - distribuţia de armonice se concentrează spre fundamentală
Pentru soluţia cu apariţia impulsului de înaltă tensiune pe ambele alternanţe se prezintă
rezultatele în Fig.10.

a) amorsare la 45 grade b) amorsare la 90 grade

Fig.10. Modelarea amorsării cu impuls pe ambele alternanţe.

Concluziile rezultate din modelarea aprinderii sunt următoarele:

a) utilizarea unui dispozitiv de amorsare monoalternanţă conduce la amplitudini mai mici ale
armonicelor superioare. În acest caz apar şi armonice de ordin par;

5
 b) utilizarea unui dispozitiv de amorsare bialternanţă conduce la prezenţa doar a armonicelor
de ordin impar (3,5,7,9,11 etc.) de amplitudini importante, dar rangul lor este sensibil mai mic
decât la monoalternanţă.
Fiecare soluţie impusă de normele specifice lămpilor de iluminat stradal are avantaje şi
dezavantaje şi de aceea trebuie rezolvată fiecare situaţie în parte.

5 Concluzii
Lămpile cu vapori de sodiu de înaltă presiune sunt utilizate pe scară largă în iluminatul
stradal şi al marilor suprafeţe comerciale. Dezvoltarea aplicaţiilor face ca introducerea de
perturbaţii de bandă largă în reţeaua de alimentare să impună studiul experimental şi elaborarea
unor măsuri de respectare a cerinţelor legate de calitatea energiei electrice.

Referinţe
[1]. GRIGORESCU,S.D,.CEPIŞCĂ,C,CEPISCA CORNELIA,Un răspuns modern la standardele
CEI de realizare a aprinderii electronice a lămpilor de iluminat cu descărcări în gaze,
Electrotehnica, Electronica,Automatica,46(1998), nr.11-12, pag.1-5
[2]. GRIGORESCU,S,D, CEPIŞCĂ,C., STANCU,I, IONESCU,A., Light Equipment from ELIPSA - a
Modern Solution, Related to ICE Standards, for Electronic Ignition and Supply of Discharge
Lamps, Electric Lighting International Show’98, Bucharest, april,1998, pag.25-30.
[3] CEPIŞCĂ,C, ANDREI,H,STANCU,I, DOGARU,V, Iluminatul public cu lămpi cu vapori de sodiu.
Analiza perturbaţiilor electromagnetice de bandă largă, Simpozionul “Sisteme, echipamente şi
instalaţii electrice şi de automatizare”, Societatea de Instalaţii Electrice şi Automatizări din
România, Bucure;ti, 27 – 28 nov. 2003, pag.12
[4].CEPISCA,C, ANDREI,H, STANCU,I, SERITAN,G, DOGARU,V, Echipamente cu nivel redus al
perturbaţiilor electromagnetice de bandă largă utilizate în iluminatul public. Proceedings of
International Conference METSIM ‘2003 „METROLOGY & MEASUREMENT SYSTEMS”,
Bucharest, October 30-31, 2003, Ed.ELECTRA, pag.125-131
[5].GRIGORESCU,S.D., CEPISCĂ,C, Realizarea de ignitoare pentru lămpile cu vapori de sodiu în
conformitate cu normele CEI, A XXVII-a Sesiune de Comunicări Ştiinţifice cu participare
internaţională, Academia Tehnica Militară, 1997 vol.12, pag.53-60
[6].GRIGORESCU,S.,D, CEPIŞCĂ, C, STANCU,I, IONESCU, A., Soluţii de limitare a perturbaţiilor
introduse în reţea de către dispozitivele de aprindere a lămpilor cu vapori metalici de înaltă
presiune. Al III-lea Simpozion “Calitatea energiei electrice” CEE 99, Târgovişte, dec.1999,pag.87
[7].CEPISCA,C,ANDREI,H,BACANU,M, Poluarea electromagnetică, Ed. Electra (ICPE), Bucureşti,
2002
[8].CEPISCA,C, ANDREI,H, GRIGORESCU,S.D., DOGARU,V, STANCU,I, Noi soluţii pentru
dispozitivele de aprindere a lămpilor cu vapori metalici de înaltă presiune,conforme cu normele
CEI, cu limitarea perturbaţiilor introduse în reţea, Simpozionul Sisteme si echipamente pentru
instalaţii electrice si automatizări, UCB, 4-5 dec. 2001, pag.25-32
[9].ANDREI,H, CEPISCA,C, IONEL,M, General problems on the nonsinusoidal regim in the electro-
energetic systems, World Energy System, Canadian Institute World Energy System, vol.I, number
2, December 2001, pp.20-25
[10].SOTIR,A.,JULA,N.,CEPIŞCĂ,C., Metodă de estimare a răspunsului echipamentelor electronice
sub influenţa perturbaţiilor electromagnetice. EEA-Electrotehnica, vol.47 (1999), nr.7-8, pag.1-5.
[11].ANDREI,H, SPINEI, F, CEPISCA, C, A new method to determine the relative variation in electric
power systems, Revue Roumaine des Sciences Techniques, Serie Electrotechnique et Energetique,
tome 46, 4, p.445-451, Bucarest, 2001
[12].ANDREI,H, KETATA,M, CEPISCA,C, SPINEI,F.The power factor compensation with capacitors
for the linear receptors in non sinusoidal regime, Proceeding of International Conference

6
 METSIM‘2003 „METROLOGY&MEAS.SYSTEMS”, Bucharest, October 30-31, 2003,
Ed.ELECTRA, pag.198-206

Precizări – Cercetarea este finanţată prin Programul RELANSIN, proiect 1476/2003