CAPITOLUL 5

FILTRE ACTIVE
5.1. INTRODUCERE

În ultimii ani, tot mai mulţi consumatori conectaţi la reţeaua de 50 Hz

prezintă un caracter neliniar, provocând serioase probleme de funcţionalitate
sistemului energetic naţional. Comportarea neliniară a acestor consumatori îi
face să se prezinte ca surse de perturbaţii foarte puternice, care afectează
buna funcţionare a sistemului energetic, pe de o parte, iar pe de altă parte să
deranjeze funcţionarea altor consumatori conectaţi în imediata apropiere a
acestora. Perturbaţiile pe care le provoacă aceşti consumatori constau în
generarea de armonici care se suprapun peste tensiunea reţelei, un consum
exagerat de putere reactivă, dezechilibre între fazele sistemului de alimentare,
supratensiuni periculoase ce depăşesc limitele prescrise etc.
Filtrele active pot constitui o soluţie tehnică prin care se pot înlătura , în
bună măsură, efectele menţionate mai sus. În acest capitol se descriu
fenomenele ce provoacă armonici, efectele acestora şi procedeele prin care
se pot atenua armonicile [30].

5.2. PRODUCEREA ŞI ATENUAREA ARMONICILOR

15.00
10.00

5.00

0.00
-5.00

-10.00

-15.00

0.00 10.00 20.00 30.00 t (ms)

Fig.5.1. Undă sinusoidală cu armonici suprapuse.

Prin armonică se înţelege o undă periodică sinusoidală având

frecvenţa un multiplu întreg al frecvenţei fundamentalei tensiunii reţelei de

204
alimentare. O armonică de tensiune/curent reprezintă o undă de
tensiune/curent cu frecvenţa multiplu de 50 de Hz.
Figura 5.1 prezintă o undă cu frecvenţa de 50 Hz peste care sunt
suprapuse armonici de ordin superior, care deformează unda sinusoidală de
la forma sa ideală. Există numeroşi consumatori cu structură neliniară, care
absorb curenţi ce se abat foarte mult de la forma unei sinusoide ideale.
Curenţii nesinusoidali parcurg diferite impedanţe din sistemul de alimentare şi
produc armonici de tensiune corespunzătoare. Aceste armonici se propagă
atât în sistemul de alimentare, cât şi în consumatorii legaţi la acea sursă de
alimentare. Vom enumera, în continuare, câteva surse de armonici.

ILUMINATUL FLUORESCENT

Sursele de alimentare cu care sunt prevăzute tuburile fluorescente

sunt, în general, convertoare de tensiune alternativă, care lucrează în
comutaţie. Dacă unii consumatori cer ca fluxul luminos emis de un tub
fluorescent să fie reglabil, sursa de alimentare a sistemului fluorescent trebuie
prevăzută cu un convertor de c.a. cu frecvenţa reglabilă. Curentul absorbit de
un astfel de sistem de alimentare arată ca în figura 5.2.

150

100

50

-50

-100

-150
0.00 10.00 20.00 30.00 t(ms)

Fig.5.2. Curentul absorbit de un tub fluorescent.

Conţinutul de armonici pe care îl prezintă curentul absorbit de o astfel

de instalaţie este redat în tabelul 5.1. Din tabel se observă ponderea pe care o
au armonicile de ordin 3,5,7,în raport cu fundamentala.

205
 Tabelul 5.1
Ordin armonică Max % Min %
1 100 100
3 63,4 42,9
5 8,9 8,3
7 10,4 6,4
9 3,0 0,56

SURSE DE ALIMENTARE ÎN COMUTAŢIE

Aproape întreaga aparatură electronică de tipul: sisteme radio-audio-

video, calculatoare electronice, imprimante, maşini de multiplicare folosesc
sisteme de alimentare prevăzute cu convertoare c.c.-c.c. de tipul celor ce fac
obiectul capitolului 3. Fie că sunt conectate la reţeaua de c.a. direct, fie că
prezintă un transformator de alimentare, curentul absorbit de un astfel de
convertor are forma ca în figura 5.3.

30

20

10
a)
0
-10

-20

-30

10 20 30 t (ms)

10

7,5
b)
5

2,5
f(kHz)

0,5 1 1,5

Fig.5.3. Curentul absorbit: a) forma de undă; b) spectrul.

206
 ÎNCĂLZIREA INDUCTIVĂ

Cuptoarele pentru încălzirea sau topirea materialelor sunt prevăzute cu

surse de alimentare care comută curenţi de valori importante (zeci, sute de
amperi). Ca efect, curentul absorbit de la reţeaua de c.a. este puternic
deformat. Figura 5.4 arată curentul absorbit de invertorul care constituie sursa
de energie pentru cuptor. Peste fundamentala reţelei se află armonica de
ordinul 5 şi 7, care deformează accentuat curentul absorbit.

150

100
a)
50

-50

-100

-150

t (ms)
10 20 30

100

80
60 b)

40

20

f(kHz)

0,5 1

Fig.5.4. a) Curentul absorbit de un cuptor de inducţie; b) spectrul curentului.

SISTEME DE ALIMENTARE CU TENSIUNI ÎNALTE

207
 Pentru transmiterea la distanţă a unei tensiuni de alimentare, în forma
c.c., de valoare mare, se foloseşte un convertor c.a.-c.c. care constă într-un
redresor cu 12 pulsuri. Forma de undă a curentului absorbit de un astfel de
sistem şi spectru de frecvenţă conţinut sunt redate în figura 5.5[30].

0,5

0 a)

-0,5

-1

0 10 20 t (ms)

1000

800
b)
600

400

200

0,5 1 1,5 f (kHz)

Fig.5.5. a)Curentul absorbit de o sursă de tensiune înaltă; b) spectrul curentului.

ACŢIONAREA MOTOARELOR ELECTRICE CU VITEZĂ VARIABILĂ

În prezent acţionările electrice prevăzute cu convertoare de frecvenţă

constituie cea mai răspândită sursă de perturbaţii. Asigurarea calităţii energiei
consumate constituie o cerinţă a tuturor organismelor naţionale şi
208
internaţionale. Figura 5.6 redă curentul absorbit de o acţionare de c.a. cu
turaţie variabilă. Armonicile de ordin 5 şi 7 sunt extrem de deranjante.

100

50

a)
0

-50

-100
10 20 30 t(ms)

80
b)
60

40

20

0,5 1 f(kHz)

Fig.5.6. a) Curentul absorbit de o acţionare electrică; b)spectrul curentului.

Existenţa surselor de perturbaţii prezentate mai sus constituie o cauză

majoră a numeroaselor disfuncţionalităţi care apar la alţi consumatori aflaţi în
imediata apropiere a surselor. Prezenţa acestor armonici în apropierea liniilor
de telecomunicaţii cauzează interferenţe majore cu acestea. Numeroase
echipamente sensibile la perturbaţii, cum ar fi: aparatura medicală,
calculatoarele, circuitele de control, alarmare, supraveghere etc., cer luarea
unor măsuri drastice privind limitarea efectelor produse de armonicile din
reţeaua de c.a.
Cea mai bună metodă de eliminare a influenţei armonicilor de
tensiune şi curent constă în a preveni producerea lor. Prin modificarea sau
îmbunătăţirea caracteristicilor dispozitivelor neliniare se poate reduce
209
cantitatea şi puterea armonicilor produse. Reducerea amplitudinilor
armonicilor şi anularea armonicilor de joasă frecvenţă se poate realiza prin
schimbarea numărului de comutări ale sistemelor redresor-invertor. Dacă,
spre exemplu, se foloseşte un invertor cu 12 comutări într-o perioadă, în loc
de 6, armonicile de ordin 5 şi 7 dispar [55]. Prin îmbunătăţirea topologiei unei
surse de c.c.-c.c. sau prin perfecţionarea schemei de comandă a acesteia
conţinutul spectral din curentul absorbit de la sursă se îmbunătăţeşte. Prin
utilizarea convertoarelor de tip CUK, SEPIC, BIFRED [50] spectrul de armonici
al curentului absorbit se poate încadra în normativele impuse de legislaţiile în
vigoare.
Atenuarea, respectiv înlăturarea completă a unor armonici, se poate
realiza cu filtre pasive şi active.

Filtrele pasive au fost folosite de foarte multă vreme pentru atenuarea

unor armonici. Ele constau din inductanţe, capacităţi, rezistenţe, într-o anumită
combinaţie, obţinându-se categoriile cunoscute în literatura de specialitate:
filtre trece jos, trece sus, trece bandă, filtre acordate.
Creşterea pretenţiilor privind producerea unor surse care să furnizeze
energie electrică de calitate, asociate cu dezavantajele pe care le prezintă
filtrele pasive ( greutate, preţ de cost, fenomene de rezonanţă etc.) au
determinat limitarea domeniului de aplicabilitate al filtrelor pasive.

Filtrele active, care înlătură dezavantajele mai sus menţionate, au

început, în ultimii ani, să câştige tot mai mult teren şi ocupă un loc central în
realizarea unor surse de energie nepoluante. Ele au posibilitatea să
neutralizeze distorsiunile armonice de tensiune şi curent, puterea reactivă
consumată, curenţii prin conductoarele de nul etc.
Filtrele active se clasifică în:
- filtre active monofazate;
- filtre active trifazate.
Filtrele active monofazate sunt folosite pentru îmbunătăţirea calităţii
puterii furnizate unor consumatori de mică putere, alimentaţi de la surse de
c.c. Filtrele trifazate sunt folosite în instalaţii cu sarcini neliniare de mare
putere, cum ar fi: acţionările electrice, convertoarele c.a.- c.c. de mare putere
etc.
Construcţia unui filtru activ de putere se bazează pe existenţa unui
invertor de curent (current source inverter – CSI) sau a unui invertor de
tensiune (voltage source inverter – VSI). Invertorul de curent foloseşte ca
element de stocare a energiei o inductanţă, iar invertorul de tensiune foloseşte
o capacitate ca rezervor de energie. De la aceste două combinaţii de bază au
fost realizate combinaţii de conexiuni serie sau paralele de filtre, obţinându-se
aşa - numitele filtre hibride.

210
 5.3.FILTRU ACTIV MONOFAZAT

Schema unui filtru activ monofazat este prezentată în figura 5.7.

is io

us ~ SARCINA

iC
iapf uL S1 S2
A C
E
L B
S4 S3

Fig.5.7. Schema unui circuit cu filtru activ monofazat .

Se observă din fig.5.7 că, de fapt, filtrul este un invertor de tensiune în

montaj punte. Capacitatea C se alege de valoare mare pentru a putea
considera tensiunea la bornele sale, E, constantă. Pentru un invertor
monofazat în punte există două tipuri de comenzi:
- comanda bipolară;
- comanda unipolară.
Comanda bipolară este exemplificată în figura 5.8a, unde
comutatoarele se comandă simultan, în secvenţa S1, S3 apoi S2, S4.
Tensiunea trece de la o valoare pozitivă la una negativă şi are frecvenţa
egală cu frecvenţa de comutaţie fS.
La comanda unipolară (fig.5.8b), pentru o polaritate a tensiunii de
intrare uS, un comutator dintr-un braţ este închis, celălalt deschis, iar pentru
cealaltă polaritate a tensiunii de intrare, celălalt tranzistor conduce, iar primul
este blocat. La orice frecvenţă de comutaţie, uAB nu-şi schimbă polaritatea,
ea luând valori între 0 şi E sau 0 şi –E. Din cele patru comutatoare , două
comută la frecvenţa reţelei (S2, S3), iar alte două comută cu frecvenţa de
comutaţie. uAB

A S1 S2
C
uAB -E

B S4 S3
S2 on a)
S1 on S4 on
211 S3 on
 uref

S2 off S2 on
uAB S3 on S3 off
E

S1 off
-E S1 on S4 on
S4 off

b)

Fig.5.8. Moduri de comandă. a) Comanda bipolară. b) Comanda unipolară.

Pentru tranzistoarele care comută cu frecvenţa reţelei, pierderile la

comutaţie sunt neglijabile faţă de cel ale tranzistoarelor care comută la fS . Din
punct de vede al spectrului, tensiunea uAB se apropie de o undă sinusoidală,
cu frecvenţa egală cu a reţelei.

5.3.1.DISPOZITIV DE COMANDĂ PENTRU UN FILTRU ACTIV CU

COMANDĂ BIPOLARĂ

În cele ce urmează se prezintă modul de realizare a unei scheme de

comandă pentru un filtru de putere cu comandă bipolară. Schema de
comandă se dezvoltă în următoarele două condiţii:
- frecvenţa de comutaţie a invertorului e suficient de mare faţă de
frecvenţă reţelei, astfel încât pe durata de comutaţie tensiunea de intrare să
fie considerată constantă;
- tensiunea pe condensatorul de ieşire, E, este constantă (C este
suficient de mare) pe durata de comutaţie TS;
212
 - valoarea medie a tensiunii pe inductanţa L de la intrare este nulă pe o
perioadă.
Întrucât filtrele active de putere fac parte din categoria circuitelor de
corecţie a factorului de putere [18] [19], [34], [45], [47], între valoarea mediată
a curentului absorbit şi tensiunea de alimentare există relaţia:
(5.1)
unde este rezistenţa emulată.
Dacă notăm cu factorul de umplere pentru comanda
comutatoarelor S2 şi S4, pentru comutatoarele S1 şi S3 factorul de umplere
este . Tensiunea pe inductanţa L are valoarea:
(5.2)
(5.3)
iar
(5.4)
adică
(5.5)
Din relaţiile (5.1) şi (5.5) rezultă:
(5.6)
Notând cu Rs rezistenţa traductorului de curent de pe care se culege o
tensiune proporţională cu curentul de intrare, relaţia (5.6) devine:

(5.7)

Dacă notăm şi ţinând cont că , relaţia (5.7) devine:

(5.8)

Relaţia (5.8) îşi găseşte corespondent în schema bloc prezentată în

figura (5.9).

5.4. FILTRU ACTIV TRIFAZAT

În funcţie de tipul invertorului ce intră în componenţă se deosebesc

două tipuri de filtre trifazate:
- filtru activ cu sursă de curent (current source active filter – CSAF);
- filtru activ cu sursă de tensiune (voltage source active filter – VSAF).

213
 CLK
S2,S4
R Um(1-2t/Ts) S Q
+ Um - _
controller I O -
R Q
- + + S1,S3
( =Ts/2)
kE _
Rsis
FTJ a)
Rsis

R1
C
CLK
E
t
R2 _ Ts/2 Ts 2Ts
Rsis
Um

-um

b)

Fig.5.9.a) Schema bloc pentru modul de comandă integrativ bipolar.

b)Formele de undă corespunzătoare comenzii integrativ bipolare.

5.4.1. FILTRU ACTIV CU SURSĂ DE CURENT

Orice consumator neliniar legat la reţeaua de c.a. trifazată absoarbe

curenţi nesinusoidali, care parcurgând impedanţa internă a sursei de c.a.
provoacă armonici în tot sistemul de alimentare.
Figura 5.10 prezintă configuraţia unui filtru activ trifazat, unde Ra, La,
Rs, Ls, Rf, Lf sunt rezistenţa şi inductanţa sursei reţelei de c.a., sarcinii,
respectiv a filtrului. Se cunosc diferite moduri de comandă şi control pentru
filtrul activ trifazat [34]. Tehnica PWM este una din cele mai răspândite. La
stabilirea secvenţei de comandă a celor şase comutatoare trebuie să se aibă

214
 ea
Ra La Rs Ls

eb
Rb Rs Ls
Lb Convertor CS
c.a.-c.c.

ec Rc Lc
Rs Ls

Lf Rf

Lf Rf
Ld
Lf Rf

Cf

Fig.5.10. Filtru activ trifazat cu sursă de curent.

în vedere că în orice moment se vor afla în conducţie un tranzistor din partea

de sus a punţii şi unul din partea de jos a punţii. Din figura 5.10 putem scrie:
(5.9)
(5.10)
unde este curentul fazei a, iar este curentul produs de referinţă.
Scăzând relaţiile de mai sus, avem:
(5.11)
Cantităţile nu au acelaşi semn. În fapt, una din ele are
valoare maximă pozitivă, iar alta are valoare maximă negativă. Curentul
produs de filtru trebuie să aibă o astfel de variaţie în timp încât, în final, între
şi defazajul să fie nul.

215
Dacă consumatorul trifazat are nevoie, pentru funcţionare, de conductor de
nul, soluţia constructivă a filtrului activ se prezintă ca în figura 5.11.

ea
Ra La Rs Ls

eb Rb Lb Rs Convertor
Ls CS
c.a.-c.c.

ec Rc Lc Rs Ls

Lc
Rs Ls
Rc

Lf Rf

Lf Rf

Lf Ld
Rf

Lf Rf
Cf

Fig.5.11. Filtru activ trifazat cu conductor de nul.

La această categorie de filtre curentul produs de energia stocată în

inductor trebuie să fie mai mare decât amplitudinea celei mai mari armonici
cuprinse în curentul de sarcină. Dacă această cerinţă nu este respectată,
curentul produs de inductorul filtrului nu realizează compensarea necesară.
Capacitatea Cf din figurile 5.10 şi 5.11 se foloseşte pentru a proteja
comutatoarele împotriva supratensiunilor şi totodată de a crea un filtru LC
(trece jos) împreună cu Lf pentru a înlătura armonicile create de frecvenţa de
comutaţie[30]. Pentru a preîntîmpina fenomenele de rezonanţă, frecvenţa
proprie a circuitului format din aceste două elemente trebuie să fie mult mai
mare decât frecvenţa armonicii de cel mai mare ordin existentă în curentul
absorbit.

216
 Inductanţa Ld trebuie aleasă astfel încât să creeze un curent care o
parcurge cu un riplu cât mai mic. Maximul acestei inductivităţi este limitat de
volumul, greutatea şi costul acesteia.

5.4.2.FILTRU ACTIV CU SURSĂ DE TENSIUNE

Cele mai răspândite filtre active trifazate se bazează pe utilizarea unui

invertor cu sursă de tensiune. Aceste filtre sunt mai uşoare, mai ieftine şi mai
uşor de comandat decât filtrele cu invertor de curent.
Acest tip de filtru utilizează ca rezervor de energie o capacitate. Filtrul
se utilizează pe scară largă la construcţia surselor de alimentare
neîntreruptibile (SAN) [49]. Figura 5.12 prezintă structura unui filtru de
tensiune, unde Ra, La, Rs, Ls, Rf, Lf reprezintă rezistenţa, inductanţa sursei
reţelei, sarcinii şi respectiv a filtrului.
Ra La Rs Ls
ia

eb
Rs Ls
ib Rb Lb Convertor CS
O c.a.-c.c.

ec Rc Lc
Rs Ls
ic

Lf Rf
A
Lf Rf
B Cdc
Lf Rf
C

Cf
N

Fig.5.12. Filtru activ trifazat cu sursă de tensiune.

La un astfel de filtru tensiunea stocată pe condensatorul C dc trebuie să

depăşească valoarea maximă a tensiunii reţelei. De obicei, tensiunea pe
217
condensator trebuie să fie de 1,5 ori mai mare decât valoarea maximă a
tensiunii reţelei [30]. Prin inductanţa Lf se face transferul de energie dintre filtru
şi reţea. Această inductanţă nu trebuie să fie de valoare mare. Pe de altă
parte, ea trebuie să împiedice ca frecvenţa de comutaţie a comutatoarelor
filtrului să se propage spre circuitul redresor. Din acest punct de vedere ea
trebuie să aibă o valoare cât mai mare. De aceea trebuie făcut un compromis
în ceea ce priveşte alegerea valorii lui Lf pentru a satisface cât mai bine cele
două cerinţe menţionate mai sus.
Capacitatea Cdc trebuie să aibă o valoare cât mai mare pentru ca riplul
tensiunii de la bornele sale să fie cât mai mic. Relaţia de dimensionare a
capacităţii este [30]:
(5.12)
unde: P este puterea maximă furnizată de armonicile existente în tensiune,
într-o semiperioadă;
- este tensiunea, vârf la vârf pe condensator.
Dacă neglijăm impedanţa sursei de alimentare (
,putem găsi legătura între tensiunile de alimentare
ale reţelei şi tensiunile de fază ale invertorului. Această legătură ne permite să
deducem regula după care se pot comanda întrerupătoarele pentru ca filtrul
să-şi îndeplinească funcţia de corecţie a factorului de putere.
Deoarece circuitul trebuie să funcţioneze cu factor de putere cât mai
mare [34], notând cu Re rezistenţa emulată, între tensiuni şi curenţi sunt
valabile relaţiile:

(5.13)

Dacă curenţii absorbiţi de către sarcină nu au fronturi abrupte, ei pot fi

consideraţi constanţi pe durata unei perioade de comutaţie Ts . Dacă curenţii
de intrare au forma sinusoidală, atunci şi curenţii de intrare ai filtrului au
aceleaşi proprietăţi. În aceste condiţii, valorile medii ale tensiunilor pe
inductanţele de intrare sunt nule:

(5.14)

Conform topologiei circuitului, pot fi scrise relaţiile:

218
 (5.15)

Adică:

(5.16)

Însumând relaţiile (5.16) şi ţinând cont că se obţine:

(5.17)

Prin înlocuirea lui în relaţia (5.16) rezultă expresiile pentru

tensiunile de fază, care sunt adevărate indiferent de tipul comenzii, în ipoteza
că tensiunile pe inductanţele de la intrare au valori medii nule:

(5.18)

Sistemul de ecuaţii de mai sus stă la baza realizării dispozitivului de

comandă pentru cele şase comutatoare ale filtrului. În [19] este prezentată, în
detaliu, structura dispozitivului de comandă pentru filtrul activ din figura 5.12
utilizând comanda integrativ scalară.

ÎNTREBĂRI

219
1. Ce tipuri de surse de perturbaţii pentru reţeaua de curent alternativ
se cunosc?
2. Care este structura unui filtru activ?
3. Ce moduri de comandă a filtrului activ monofazat se cunosc?
4. Care este structura unui filtru activ cu comandă integrativă?
5. Ce elemente conţine un filtru activ cu sursă de curent?
6. Care este structura unui filtru trifazat cu sursă de tensiune?

220