Mărimea și dinamica cererii

Mărimea cererii depinde, în principal, de nivelul prețului propus la bunul cerut și de cuantumul veniturilor
cumpărătorului. Dinamica cererii este una descrescătoare și se înscrie pe o pantă de la stâmga la dreapta – la
scăderea prețului, cererea sporește în cantitate . Mărimea cererii pentru un bun variază în raport invers cu nivelul
și modificarea prețului

Mărimea și dinamica ofertei

Oferta reprezintă o relație între cantitatea ditr-un bun material sau serviciu pe care vânzătorul este dispus să o
cedeze, să o ofere, contra plată, într-o perioadă determinată de timp, la nivelul prețului existent. Oferta se află în
relație directă cu nivelul și modificarea prețului.

Dacă prețul unei mărfi crește, vânzătorul este dispus să cedeze cantități suplimentare pe piață

Dacă prețul scade, vânzătorul tinde sp reducă oferta

Creșterea ofertei o dată cu sporirea prețului are loc numai dacă vânzătorul dispune de stocuri în depozit sau dacă
dispune de resurse cu care să suplimenteze loturile de mărfuri oferite

Oferta nu poate fi nu poate fi redusă substanțial atunci când prețurile scad notabil
Factorii care influențează cererea
odificarea veniturilor bănești ale consumatorilor

În cazul bunurilor normale, între evoluția veniturilor și cererea pentru aceste bunuri există o relație
directă și pozitivăâ

În cazul bunurilor inferioare, între dinamica veniturilor și cerere există o relație negativă.

Modificarea prețului altor bunuri

Numărul de cumpărători – între numărul cumpărătorilor și cantitatea totală cerută există o relație
pozitivă.Preferințele cumpărătorului – intensificarea preferințelor consumatorilor pentru un bun face ca
cererea de piață să crească și invers.Anticipările privind evoluția prețurilor și a venitului – dacă se
preconizează creșterea prețului unui bun, atunci cererea prezentă pentru acel bun va sporii.

Factorii care influențează oferta

• Nivelul și dinamica costului de producție

• Modificări în mărimile prețurilor altor bunuri

• Numărul firmelor care aduc același bun pe piață

• Taxele

• Previziunile privind evoluția prețului

• Evenimentele social-politice

• Condițiile naturale
 Elasticitatea cererii

Gradul de sensibilitate a cererii la schimbarea factorilor care o influențează poartă denumirea de elasticitatea cererii

Unitară Inelastică Elastică Nulă Perfect elastică Anormală

Modificările La o scădere a Cantitatea Cu toate că În condițiile Cantitatea

celor două prețului cu o cerută dintr-un prețurile scad, menținerii solicitatată
variabile unitate, bun sporește cantitatea prețului, crește crește în paralel
dependente au cantitatea într-o măsură rămâne cantitatea cu sporirea
loc în aceeași cerută va sporii mai mare decât neschimbată cerută prețului
proporție cu mai puțin de scăderea ∆P = -10% ∆P = 0 ∆P = 10%
∆P = -10% o unitate prețului ∆Q = 0 ∆Q = 10% ∆Q = 10%
∆Q = 10% ∆P = -10% ∆P = -10%
∆Q = 5% ∆Q = 20%

Elasticitatea ofertei
Sensibilitatea ofertei mărfurilor la variațiile diferiților factori, îndeosebi la variațiile prețurilor, poartă
denumirea de elasticitatea ofertei

Unitară Inelastică Elastică Nulă Perfect elastică

Oferta se Oferta bunului Ofertei o Menținerea Volumul ofertei

modifică în crește într-o depășește pe cantității oferite bunului
aceeași măsură măsură mai cea a prețului cu toate că sporește fără ca
cu modificarea mică decât ∆P = 15% prețul bunului prețul lui să se
prețului sporirea ∆Q = 30% sporește modifice
∆P = 15% prețului lui ∆P = 15% ∆P = 0
∆Q = 15% ∆P = 15% ∆Q = 0 ∆Q = 15%
∆Q = 7,5%

Concurența și factorii care o influențează

Concurenţa este considerată calea de satisfacere a intereselor tuturor participanţilor la viaţa economică.
Confruntarea, rivalitatea economică între industriaşi, bancheri, comercianţi, prestatori de servicii pentru
a atrage de partea lor clientela consumatoare prin preţuri mai convenabile, prin calitatea mai bună a
mărfurilor, în vederea obţinerii unor profituri cât mai mari şi mai sigure. Concurența coexistă cu
elemente monopolistice, ea este multiformă, căci ea nu se manifestă doar prin prețuri, ci în egală
măsură prin modul de a produce, prin calitatea produselor, prin politica de vânzare și politica privitoare
la factorii de producție. Concurenţa este imperfectă şi prin însuşi acest caracter ea este dinamică si
efectivă

Factorii care influenţează concurenţa

• Numărul şi talia vânzătorilor pe de o parte, a cumpărătorilor , pe de altă parte

• Gradul de diferenţiere a produsului

• Facilităţile sau limitările marilor producători de a intra într-o anumită ramură a economiei

• Gradul de transparenţă a pieţei

• Mobilitatea sau rigiditatea preţurilor

• Nivelul dezvoltării economice

• Conjunctura politică internă şi internaşională

 • Cultura economică a populaţiei

În ţările cu economie de piaţă consolidată s-au impus următoarele tipuri de pieţe concurenţiale:

• Piaţa cu concurenţă perfectă

• Piaţa cu concurenţă monopolistă

• Piaţa cu concurenţă imperfectă

• Piaţa de monopol respectiv monopson

Concurența perfectă și monopolul

Concurenta perfecta se considera a exista doar in teorie, fara corespondent in viata practica; este acel
tip de piata pe care se satisfac cel mai bine interesele vanzatorilor si cumparatorilor si care prezinta
simultan urmatoarele trasaturi:

1.    atomicitatea cererii si ofertei, care exprima existenta multor vanzatori si cumparatori de putere
economica egala sau apropriata, astfel incat nici unul dintre ei nu poate influenta pretul in mod
hotarator.
2.    omogenitatea produselor, care presupune ca marfurile oferite sunt echivalente sau aproape
identice, astfel incat cumparatorului ii este indiferent de unde aprovizioneaza.

3.    intrarea si iesirea pe piata sunt libere, adica o firma poate intra pe piata daca pretul este superior
costului sau de productie.
4.    transparenta perfecta a pietei, care arata ca pe piata cu concurenta perfecta cumparatorii si
vanzatorii dispun de o cuoastere deplina a cererii si a ofertei.
5.    mobilitatea perfecta a factorilor de productie, care exprima inexistenta obstacolelor in procesul
achizitionarii de factori de productie, in conditile in care firmele doresc sa isi dezvolte activitatea.

Pe piata cu concurenta perfecta produsele pot fi usor substituite si cumparate la cel mai bun pret, care
satisface atat interesele vanzatorilor cat si ale cumparatorilor. Daca una din trasaturile concutentei
perfecte lipseste atunci piata devine imperfecta.

Monopolul
Monopolul este caracterizat prin faptul că un singur producător (vânzător), respectiv un singur
consumator (cumpărător), impune condiţiile sale în raport cu partenerii de piaţă

Monopolul exprimă acea situaţie de piaţă câmd un singur producător ofertant îşi impune interesele pe o
anumită piaţă

Monopsonul caracterizează acea situaţie de piaţă, unde un singur consumator solicită un anumit bun

Monopolul bilateral exprimă o situaţie de piaţă unde un singur producător se întâlneşte cu un singur
consumator.

Concurența imperfectă și monopolistă

Concurenta imperfecta agenţii economici, în calitatea lor de vânzători sau cumpărători, pot să
influenţeze prin acţiuni unilaterale raportul dintre cererea şi oferta de mărfuri şi nivelul şi dinamica
preţurilor.

Condiţiile concurenţei imperfecte.Puţini vânzători relativ puternici şi mulţi cumpărători mici şi dispersaţi.

Puţini cumpărători şi mulţi vânzători.Produsele sunt diferenţiate real sau doar imaginar, chiar şi prin
falsificări.Există condiţii ca diferiţi agenţi economici să exercite un control efectiv asupra preţurilor

Apariţia de noi dificultăţi în ceea ce priveşte intrarea noilor producători pe piaţă.Rivalităţi vizibile în
relaţia cu publicul privind calitatea produselor, frustrarea de diferite căi a consumatorilor.

Concurenţa monopolistă

O variantă a pieţei concurenţiale este concurenţa monopolistă. Aceasta păstrează toate caracteristicile
pieţei cu concurenţă perfectă cu excepţia celei privitoare la omogenitatea produsului, care este înlocuită
cu diferenţierea produsului.

Concurenta monopolistică se manifestă pe piaţă prin imbinarea unor elemente specifice pieţei perfecte
cu altele caracteristice monopolului.În aceste condiţii, există numeroşi producători şi cumpărători dar
produsele sunt diferenţiate astfel încât influenţa cererii pe piaţă devine singura modalitate de creştere a
profitului.
Funcțiile prețului
1. Funcţia de calcul, de evaluare şi măsurare a cheltuielilor, rezultatelor, veniturilor, fluxurilor şi
circuitului de ansamblu care se derulează la toate nivelurile şi toţi subiecţii acţiunii economice.

2. Informează agenţii economici asupra stării de tensiune dintre resurse şi nevoi. Creşterea preţurilor
absolute şi relative semnifică creşterea tensiunii şi invers.

3. Pe baza preţului sunt elaborate deciziile privind alegerile producătorilor şi cumpărătorilor

4. Pentru producător, preţul este principalul instrument prin care îşi recuperează cheltuielile, îşi asigură
profitul şi creează premisele pentru continuitatea activităţii economice.

5. Preţurile administrate, pot fi un factor de redistribuire a veniturilor şi patrimoniului între diferite

categorii de agenţi, ramuri şi sectoare de activitate.

6. Preţul, alături de venitul nominal, «arbitrează» accesul persoanelor şi categoriilor de persoane la

bunurile economice marfare.

Mecanismul de formare a prețului

Unul dintre cele mai importante probleme economice este cea a formării şi determinării preţului

Formarea preţului are loc sub influenţa factorilor interni şi externi

Utilitatea Costul unitar

Veniturile polupaţiei Abilitatea întreprinderilor

PREŢUL
CEREREA OFERTA
Nevoile Structurile ofertei
Structurile cererii Rentabilitatea

Tendinţele monopoliste ale firmelor

Preţuri libere
Salariul
Salariul reprezintă un venit ce recompensează munca

Salariul este venitul prin (cu) care se remunerează munca salariată în întreprinderi şi administraţii.

Salariul este preţul unei munci închiriate şi întrebuinţate de un întreprinzător, de un agent economic
utilizator pe bază de contract.

Salariul direct – remuneraţia efectiv primită de salariat corespunzător cu cantitatea de muncă prestată şi
cu efectele ei.

Salariul indirect – acea fracţiune a salariului – cost, care este plătită familiei salariatului în funcţie de alte
criterii decât consumul efectiv de muncă

Salariul de bază – acea formă a salariului – venit, care se determină în funţie de salariul minim real

Salariul brut – sumele ce exprimă salariul de bază şi toate adaosurile salariale

Salariul net – rezultă din cel brut după ce se scad reţinerile obligatorii conform legii

Salariul minim – salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariaţilor din categoriile defavorizate un
venit care să corespundă minimului de subzistenţă