5.

CIRCUITE ELECTRICE CUADRIPOLARE

5.1. Noţiuni introductive

Cuadripolul în sens general este un circuit electric care, fără a fi cuplat

magnetic cu exteriorul, este în legătură cu acesta prin patru borne (poli) de acces,
grupate în două porţi. Dacă pentru fiecare poartă curenţii sunt egali şi de sens opus,
cuadripolul se numeşte diport (fig. 5.1).
Un cuadripol poate fi liniar, parametric sau neliniar, după cum elementele de
circuit care formează structura lui internă sunt liniare, parametrice sau neliniare. Un
cuadripol poate fi activ sau pasiv, după cum în structura lui intervin sau nu surse de
energie electromagnetică. Prezenţa exclusivă a rezistoarelor sau absenţa acestora în
alcătuirea cuadripolilor pasivi, îi clasifică pe aceştia în disipativi sau nedisipativi.
Fără a cunoaşte structura internă a cuadripolului, interacţiunea acestuia cu
exteriorul este complet caracterizată, într-un regim permanent sinusoidal, de
următoarele mărimi la borne: . Relaţiile care stabilesc legătura
între ele, în cazul unui cuadripol liniar şi pasiv, se numesc ecuaţiile cuadripolului.
Acestea au forme explicite în care, două dintre mărimi se exprimă ca funcţii liniare şi
omogene de două variabile independente ( şi , şi , şi
etc.). Coeficienţii complecşi care intervin în aceste ecuaţii se numesc parametrii
cuadripolari şi depind de structura internă a cuadripolului.
În cazul alimentării directe, la poarta de intrare, formată din bornele 11’,
sensurile de referinţă ale tensiunii şi curentului se asociază după regula de la
receptoare, iar la poarta de ieşire, constituită din bornele 22’, asocierea sensurilor
celor două mărimi se face după regula de la generatoare (fig. 5.1, a).

Fig. 5.1

Uneori este necesară scrierea ecuaţiilor cuadripolului inversat în raport cu

schema de alimentare pe la bornele 11’. În schema din figura 5.1, b, corespunzând
alimentării cuadripolului pe la bornele 22’, asocierea sensurilor tensiunii şi curentului
se face după regula de la receptoare la poarta 2 – 2’, respectiv după regula de la
generatoare la poarta 1 – 1’. La alimentarea inversă, convenim să notăm cele patru
mărimi caracteristice cu indicele “prim”. Întrucât doar sensurile curenţilor sunt
inversate, ecuaţiile cuadripolului alimentat pe la bornele 22’ se obţin din ecuaţiile
171 Circuite electrice cuadripolare - 5

aceluiaşi cuadripol alimentat direct, pe la bornele 11’, modificând semnele curenţilor

şi .

Un cuadripol este reciproc dacă, aplicând la poarta de intrare o tensiune ,

curentul stabilit la poarta de ieşire prin scurtcircuitarea bornelor 22’ este egal cu
curentul , stabilit prin scurtcircuitarea bornelor 11’ de aceeaşi sursă ,
conectată la poarta 2 – 2’.
(5.1)

Fig. 5.2

Aşadar, cuadripolii pot fi reciproci sau nereciproci, după cum verifică sau nu
condiţia de reciprocitate.
Un cuadripol pasiv este simetric dacă, prin schimbarea între ele a celor două
porţi, tensiunile şi curenţii nu se modifică în exteriorul cuadripolului.
În cele ce urmează ne vom referi numai la cuadripolii diporţi liniari, pasivi şi
reciproci, în regim sinusoidal.
5.2. Parametrii fundamentali
La alimentarea directă a cuadripolului, relaţiile liniare şi omogene dintre
mărimile de intrare şi mărimile de ieşire , numite şi ecuaţiile
fundamentale, au forma generală:

(5.2, a)

Coeficienţii se numesc parametrii fundamentali ai

cuadripolului. Sistemul de ecuaţii (5.2, a) poate fi scris matricial sub forma:

(5.2, b)

unde este matricea parametrilor fundamentali.

 5.2 – Parametrii fundamentali 172

Semnificaţiile fizice ale acestor parametri rezultă din regimurile particulare de

funcţionare ale cuadripolilor, cu bornele 22’ în gol şi, respectiv, în scurtcircuit:
reprezintă raportul de transformare al tensiunilor la

funcţionarea în gol [coeficient adimensional]; (5.3, a)

reprezintă impedanţa de transfer la funcţionarea

în scurtcircuit [ Ω ]; (5.3, b)
reprezintă admitanţa de transfer la funcţionarea

în gol [ S ]; (5.3,
c)
reprezintă raportul de transformare al curenţilor la

funcţionarea în scurtcircuit [ coeficient adimensional]. (5.3, d)

Întrucât parametrii fundamentali reprezintă rapoarte dintre mărimi
corespunzătoare celor două porţi, ei se mai numesc şi parametrii de transfer. Matricea
parametrilor fundamentali (v.rel.5.2, b) se numeşte şi matrice de transfer.
În scopuri practice este utilă exprimarea condiţiei de reciprocitate (rel.5.1) în
funcţie de parametrii fundamentali. Se consideră cuadripolul alimentat pe la bornele
11’ de la o sursă cu t.e.m. sinusoidală şi cu poarta de ieşire în scurtcircuit
; din (5.2, a) rezultă:

(5.4)

Se alimentează cuadripolul pe la bornele 22’ de la aceeaşi sursă şi se

scurtcircuitează bornele 11’. Sistemul de ecuaţii

(5.5)

ce corespunde alimentării inverse a cuadripolului, se particularizează pentru

, şi se obţine expresia

(5.6)

Ţinând seama de relaţiile (5.1), (5.4) şi (5.6), rezultă condiţia de reciprocitate

exprimată cu parametrii fundamentali:
(5.7, a)
173 Circuite electrice cuadripolare - 5

sau

(5.7, b)

Aplicaţia 5.1. Un cuadripol diport pasiv, cu parametrii fundamentali cunoscuţi,

este alimentat la poarta de intrare de o sursă cu tensiune electromotoare sinusoidală
şi rezistenţă internă r. La poarta de ieşire este conectat un receptor cu impedanţa
necunoscută (fig. 5.3). Să se determine puterea activă maximă primită de receptor.
Date numerice:
Rezolvare. Pentru aplicarea teoremei transferului maxim de putere activă

Fig.5.3

(v.par.3.7.2), circuitul situat în stânga bornelor 22’ se echivalează cu un generator

Thévenin, ai cărui parametri se determină în continuare.

Pentru calculul impe-danţei circuitului pasivizat în raport cu bornele 22’, se

consideră schema din figura 5.4, a, cu alimentare dinspre bornele 22’. Ecuaţiile (5.5)
pentru alimentarea inversă a cuadripolului diport pasiv

se completează cu ecuaţia

şi din sistemul astfel rezultat se deduce impedanţa internă a generatorului Thévenin

echivalent:

Fig. 5.4
 5.2 – Parametrii fundamentali 174

Pentru calculul t.e.m. a generatorului Thévenin echivalent , se

consideră schema din figura 5.4, b, cu bornele 22’ în gol . Ecuaţiile (5.2,
a) ale cuadripolului devin

şi se completează cu ecuaţia:

Rezultă
Circuitul echivalent este reprezentat în figura 5.4, c. Pentru transferul maxim de
putere activă este necesar ca

Puterea activă maximă disipată în receptor este:

5.3. Parametrii impedanţă

O altă formă a ecuaţiilor cuadripolilor liniari şi pasivi, care stabileşte legătura
între tensiunile corespunzătoare celor două porţi şi curenţi, în condiţiile alimentării
directe,
175 5.3 – Parametrii impedanţă

(5.8, a)

introduce mărimile , numite parametrii impedanţă ai

cuadripolului. Sistemul de ecuaţii (5.8, a) poate fi scris matricial sub forma:

(5.8, b)

unde este matricea parametrilor impedanţă ai cuadripolului.

Pe baza celor prezentate în paragraful 5.1, ecuaţiile corespunzătoare alimentării

cuadripolului pe la bornele 22’ au forma:

(5.9)

Se consideră cuadripolul alimentat pe la poarta 1 – 1’ funcţionând în gol

. Ecuaţiile (5.8, a) obţin forme particulare, din care rezultă parametrii:

(5.10, a)

în care reprezintă impedanţa în gol, cu alimentare pe la bornele 11’;

(5.10, b)

în care reprezintă impedanţa de transfer în gol, cu alimentare pe la bornele 11’.

Se consideră cuadripolul alimentat pe la poarta 2 – 2’ funcţionând în gol
. Din ecuaţiile (5.9) rezultă parametrii:

(5.10, c)

în care reprezintă impedanţa de transfer în gol, cu alimentare pe la bornele 22’;

(5.10, d)

în care reprezintă impedanţa în gol, cu alimentare pe la bornele 22’.

 5.2 – Parametrii fundamentali 176

Fiind definiţi în regimuri de funcţionare în gol la cele două porţi, parametrii

impedanţă se numesc şi parametrii de gol ai cuadripolului.
Pentru stabilirea condiţiei de reciprocitate a cuadripolului, exprimată în funcţie
de parametrii impedanţă, se procedează astfel: rezolvând sistemul de ecuaţii (5.8, a) în
raport cu şi se obţine:
(5.11)
Comparând aceste ecuaţii cu cele din (5.2, a), rezultă:

(5.12, a)

respectiv

(5.12, b)

Se înlocuiesc parametrii fundamentali exprimaţi cu (5.12, a) în relaţia (5.7, a) şi

condiţia de reciprocitate rezultă sub forma:
(5.13)
Aplicaţia 5.2.
Se consideră circuitul
cuadripolar cu schema
din figura 5.5
funcţionând în regim
sinusoidal. Să se
determine parametrii
impedanţă şi să se Fig.5.5
verifice condiţia de
reciprocitate a
cuadripolului.
Rezolvare. Se decuplează bobinele din laturile concurente într-un nod al
circuitului şi se aplică metoda curenţilor ciclici schemei din figura 5.6.
177 Circuite electrice cuadripolare - 5

Fig.5.6

Curenţii ciclici sunt şi satisfac sistemul de ecuaţii:

După eliminarea din calcule a curentului , sistemul de ecuaţii scris în forma

pune în evidenţă elementele matricei :

Întrucât este verificată relaţia (5.13) , cuadripolul este

reciproc.

5.4. Parametrii admitanţă

În condiţiile alimentării directe, o formă nouă a ecuaţiilor cuadripolilor liniari şi
pasivi stabileşte legătura dintre curenţii corespunzători celor două porţi şi tensiuni

(5.14, a)

punând în evidenţă coeficienţii , numiţi parametrii admitanţă

ai cuadripolului. Sistemul de ecuaţii (5.14, a) poate fi scris matricial sub forma:

(5.14, b)
 5.2 – Parametrii fundamentali 178

în care este matricea parametrilor admitanţă ai cuadripolului.

Pe baza celor prezentate în paragraful 5.1, ecuaţiile corespunzătoare alimentării

cuadripolului pe la bornele 22’ sunt:

(5.15)

Elementele matricei admitanţă se determină din regimuri de funcţionare în

scurtcircuit, considerându-se cuadripolul alimentat atât direct cât şi invers.
Alimentând cuadripolul pe la poarta 1 – 1’ şi particularizând ecuaţiile (5.14, a)
pentru , rezultă parametrii:

(5.16, a)

în care s-a notat cu admitanţa (de intrare) în scurtcircuit a cuadripolului

alimentat pe la bornele 11’;

(5.16, b)

în care este admitanţa de transfer în scurtcircuit a cuadripolului alimentat pe

la bornele 11’.
Alimentând cuadripolul pe la poarta 2 – 2’ şi scurtcircuitând bornele 11’
, din ecuaţiile (5.15) rezultă parametrii:

(5.16, c)

în care reprezintă admitanţa de transfer în scurtcircuit a cuadripolului

alimentat pe la bornele 22’;

(5.16, d)

în care s-a notat cu admitanţa în scurtcircuit a cuadripolului alimentat pe la

bornele 22’.
Fiind definiţi în regimuri de funcţionare în scurtcircuit la porţile 1 – 1’ şi 2 – 2’,
parametrii admitanţă se numesc şi parametrii de scurtcircuit ai cuadripolului.
Pentru stabilirea condiţiei de reciprocitate a cuadripolului în funcţie de
parametrii admitanţă, se rezolvă sistemul de ecuaţii (5.14, a) în raport cu şi
179 Circuite electrice cuadripolare - 5

se obţine:
(5.17)
Comparând aceste ecuaţii cu cele din (5.2, a), rezultă:

(5.18, a)

respectiv

(5.18, b)

Se înlocuiesc parametrii fundamentali exprimaţi cu (5.18, a) în relaţia (5.7, a) şi

se obţine condiţia de reciprocitate sub forma:

Fig.5.7

(5.19)
Aplicaţia 5.3. Se consideră circuitul cuadripolar cu schema din figura 5.7
funcţionând în regim sinusoidal. Să se determine parametrii admitanţă şi să se verifice
condiţia de reciprocitate a cuadripolului.
Rezolvare. Schema din figura 5.8, a corespunde situaţiei în care circuitul
cuadripolar este alimentat pe la poarta 1 – 1’ şi bornele 22’ sunt scurtcircuitate.
Din sistemul de ecuaţii

rezultă, conform relaţiilor (5.16, a) şi (5.16, b), parametrii:

 5.2 – Parametrii fundamentali 180

În figura 5.8, b s-a reprezentat schema corespunzătoare alimentării inverse a

cuadripolului, atunci când bornele 11’ sunt scurtcircuitate.
Din sistemul de ecuaţii

rezultă, conform relaţiilor (5.16, c) şi (5.16, d), parametrii:

Fig. 5.8

Se verifică condiţia de reciprocitate exprimată de relaţia (5.17):

5.5. Parametrii hibrizi

Parametrii hibrizi sunt folosiţi cu precădere în descrierea funcţionării unui
număr important de dispozitive electronice. În continuare, se prezintă două forme noi
ale ecuaţiilor cuadripolilor liniari şi pasivi, scrise explicit în raport cu o mărime de la
intrare şi o altă mărime de la ieşire.
Sistemul de ecuaţii

(5.20)

care promovează parametrii hibrizi direcţi , poate fi scris şi

matricial în forma:
181 Circuite electrice cuadripolare - 5

(5.21)

în care este matricea parametrilor hibrizi direcţi.

Ecuaţiile corespunzătoare alimentării cuadripolului pe la poarta 2 – 2’ se obţin

din (5.20):

(5.22)

Considerând funcţionarea în scurtcircuit pentru cuadripolul

alimentat direct, din ecuaţiile (5.20) se obţin parametrii:

(5.23, a)

(5.23, b)

în care reprezintă raportul de transformare al curenţilor în scurtcircuit cu

alimentare la poarta 1 – 1’.
Particularizând ecuaţiile (5.22) pentru funcţionarea în gol a
cuadripolului alimentat pe la bornele 22’, rezultă parametrii:

(5.23, c)

în care reprezintă raportul de transformare al tensiunilor în gol cu alimentare

la poarta 2 – 2’;

(5.23, d)

Pentru stabilirea condiţiei de reciprocitate a cuadripolului în funcţie de

parametrii hibrizi direcţi, se rezolvă sistemul de ecuaţii (5.20) în raport cu şi
se obţine
(5.24)
Comparând aceste ecuaţii cu cele din (5.2, a), rezultă:
 5.2 – Parametrii fundamentali 182

(5.25, a)

respectiv

(5.25, b)

Se înlocuiesc parametrii fundamentali exprimaţi cu (5.25, a) în relaţia (5.7, a) şi

se obţine condiţia de reciprocitate sub forma:
(5.26)
Sistemul de ecuaţii

(5.27)

prin care sunt introduşi parametrii hibrizi inverşi , poate fi

scris şi matricial în forma:

(5.28)

în care este matricea parametrilor hibrizi inverşi.

Ecuaţiile corespunzătoare alimentării cuadripolului pe la bornele 22’ se obţin

din (5.27):

(5.29)

Cu bornele 22’ în gol şi cuadripolul alimentat pe la poarta de intrare

1 – 1’, din ecuaţiile (5.27) rezultă parametrii:

(5.30, a)

(5.30, b)

în care s-a notat cu raportul de transformare al tensiunilor în gol cu

alimentare pe la bornele 11’.
Cu bornele 11’ scurtcircuitate şi cuadripolul alimentat pe la poarta
2 – 2’, din ecuaţiile (5.29) se obţin parametrii:
183 Circuite electrice cuadripolare - 5

(5.30, c)

în care s-a notat cu raportul de transformare al curenţilor în scurtcircuit cu

alimentare pe la poarta 2 – 2’;

(5.30, d)

Pentru stabilirea condiţiei de reciprocitate a cuadripolului în funcţie de

parametrii hibrizi inverşi, se rezolvă sistemul de ecuaţii (5.27) în raport cu şi
se obţine:
(5.31)
Comparând aceste ecuaţii cu cele din (5.2, a) rezultă:

(5.32, a)

respectiv

(5.32, b)

Se înlocuiesc parametrii fundamentali exprimaţi cu (5.32, a) în relaţia (5.7, a) şi

se obţine condiţia de reciprocitate sub forma:
(5.33)
Aplicaţia 5.4. Cunoscând parametrii hibrizi direcţi, să se determine parametrii
generatorului echivalent Thévenin în raport cu bornele de ieşire ale
circuitului cuadripolar, a cărui schemă este reprezentată în figura 5.9, a.
Date numerice:

Fig. 5.9
 5.2 – Parametrii fundamentali 184

Rezolvare. Pentru calculul impedanţei circuitului pasivizat în raport cu bornele

22’, se consideră schema din figura 5.9, b, cu alimentare dinspre poarta 2 – 2’.
Ecuaţiile (5.22) ale cuadripolului diport pasiv

se completează cu ecuaţia

şi din sistemul astfel rezultat se deduce impedanţa internă a generatorului echivalent

Thévenin:

Pentru calculul t.e.m. a generatorului echivalent Thévenin , se consideră

schema din figura 5.9, c, cu bornele 22’ în gol . Ecuaţiile (5.20) devin:

şi se completează cu ecuaţia:

Rezultă . Valoarea efectivă a

t.e.m. a generatorului echivalent Thévenin este .

5.6. Cuadripoli simetrici

Rezolvând sistemul de ecuaţii (5.5) în raport cu şi , pentru un
cuadripol reciproc se obţine

(5.34)

Cuadripolul este simetric dacă, prin inversarea porţilor de intrare şi de ieşire,

comportarea lui faţă de exterior este aceeaşi. Cu alte cuvinte, funcţionarea
cuadripolului simetric este descrisă de aceleaşi relaţii la alimentările directă şi inversă.
Din sistemele de ecuaţii (5.2, a) şi (5.34), corespunzătoare celor două tipuri de
alimentări, condiţia de simetrie rezultă sub forma:
(5.35)
185 Circuite electrice cuadripolare - 5

Pentru celelalte categorii de parametri, condiţia de simetrie se deduce din

relaţiile (5.12), (5.18), (5.25, a), (5.32, a), (5.35) şi se exprimă sub formele:
(5.36)
(5.37)
(5.38)
La un cuadripol reciproc şi simetric numai doi parametri sunt independenţi.

5.7. Impedanţe de intrare

Se consideră un cuadripol alimentat direct (pe la bornele 11’), care funcţionează
cu un receptor de impedanţă , conectat la poarta de ieşire 2 – 2’
(fig.5.10,a). Impedanţa echivalentă a circuitului în raport cu bornele de intrare se
numeşte impedanţă de intrare directă (primară).

(5.39)

Ţinând seama de relaţia (5.2, a), rezultă

(5.40)

În cazul alimentării inverse a cuadripolului, cu receptorul de impedanţă

conectat la poarta 1 – 1’ (fig. 5.10, b), impedanţa echivalentă determinată
în raport cu bornele 22’ se numeşte impedanţă de intrare inversă (secundară)

(5.41)

Ţinând seama de relaţia (5.34) se obţine expresia:

(5.42)

Fig. 5.10
5.7.1. Impedanţe caracteristice
 5.2 – Parametrii fundamentali 186

Impedanţa caracteristică (iterativă) directă este impedanţa de sarcină

care, conectată între bornele 22’, determină în raport cu bornele 11’ o impedanţă de
intrare directă egală cu , adică

(5.43, a)

Relaţia (5.43, a) se poate scrie ca o ecuaţie de gradul al doilea în

(5.43, b)

ale cărei soluţii sunt

(5.44)

Impedanţa caracteristică (iterativă) inversă este impedanţa de sarcină

care, conectată între bornele 11’, determină în raport cu bornele 22’ o impedanţă de
intrare inversă egală cu , adică

(5.45)

Relaţia (5.45), scrisă sub forma unei ecuaţii de gradul al doilea în , are
soluţiile:

(5.46)

Observaţie. În relaţiile (5.44), (5.46) se alege semnul (+) sau (-) astfel încât părţile
reale ale impedanţelor caracteristice (rezistenţele electrice) să fie pozitive.
Impedanţele caracteristice (iterative) intervin în situaţia impusă de adaptarea
unui generator, având impedanţa interioară , cu un receptor de impedanţă Z, atunci
când conectarea lor directă nu este posibilă. Intercalarea cuadripolului nu modifică
condiţiile de adaptare dacă, impedanţa caracteristică directă a cuadripolului este
egală cu impedanţa Z a receptorului

şi impedanţa caracteristică inversă este egală cu impedanţa interioară a

sursei
187 Circuite electrice cuadripolare - 5

5.7.2. Impedanţe imagini

Impedanţele imagini ale unui cuadripol formează o pereche de impedanţe
şi astfel încât, este impedanţa de intrare directă atunci când reprezintă
impedanţa de sarcină conectată între bornele 22’, respectiv este impedanţa de
intrare inversă atunci când constituie impedanţa de sarcină conectată între
bornele 11’.
Rezolvând sistemul de ecuaţii scrise pe baza relaţiilor (5.40) şi (5.42), în care
, dacă şi , dacă , rezultă impedanţa
imagine primară

(5.47)

şi impedanţa imagine secundară

(5.48)

Observaţie. În relaţiile (5.47) şi (5.48) se alege semnul (+) sau (-), astfel încât
, .
Impedanţele imagini intervin în situaţia impusă de adaptarea unui receptor de
impedanţă Z la un generator cu impedanţa interioară ; în acest caz impedanţa
imagine primară trebuie să fie egală cu impedanţa interioară a sursei

şi impedanţa imagine secundară trebuie să fie egală cu impedanţa receptorului

Particularizând relaţiile (5.44), (5.46)…(5.48) pentru un cuadripol simetric

, toate impedanţele caracteristice şi imagini au aceeaşi expresie de
calcul:

(5.49)

5.8. Scheme echivalente ale cuadripolilor

Schema echivalentă a unui cuadripol constă în reprezentarea grafică a structurii
altui cuadripol, cu aceiaşi parametri ca şi ai cuadripolului dat, fără ca realizarea
practică a acestei structuri să fie neapărat posibilă.
Cum un cuadripol liniar, pasiv şi reciproc are trei parametri independenţi,
schemele echivalente au în structurile lor cel puţin trei impedanţe complexe.
5.8.1. Schema echivalentă în T
 5.2 – Parametrii fundamentali 188

Schema în T a cuadripolului conţine două impedanţe longitudinale şi

o impedanţă transversală
(fig. 5.11).
Se aplică metoda
curenţilor de contur celor
două ochiuri independente
ale schemei echivalente şi se
obţin ecuaţiile

Fig. 5.11

în care se identifică parametrii impedanţă introduşi cu relaţiile (5.8, a):

(5.50)
Din (5.50) se determină expresiile impedanţelor schemei echivalente în funcţie
de elementele matricei impedanţă:
(5.51)
Din relaţiile (5.12, a) şi (5.50) se deduc expresiile parametrilor de transfer în
funcţie de impedanţele schemei echivalente:

(5.52)

Dacă cuadripolul este simetric

, atunci şi schema
echivalentă este simetrică, respectiv
.
Aplicaţia 5.5. Se consideră circuitul
cuadripolar diport cu schema din figura
5.12, funcţionând în regim sinusoidal. Se
cer: a) schema echivalentă în T; b) relaţia
dintre parametrii circuitului pentru ca
, la o frecvenţă dată a tensiunii de
alimentare .
Fig. 5.12

Rezolvare. a) Eliminând cuplajele magnetice dintre bobine (v. par.3.5.3),

rezultă schema echivalentă din figura 5.13, respectiv schema în T din figura 5.11, în
care:
şi
189 Circuite electrice cuadripolare - 5

b) Pentru
anularea tensiunii
este necesar
ca ,
adică

Fig. 5.13

sau

5.8.2. Schema echivalentă în Π

Schema în Π a cuadripolului conţine două admitanţe transversale şi o
admitanţă longitudinală (fig.5.14).

Se aplică prima teoremă a lui

Kirchhoff în nodurile schemei
echivalente şi se obţin ecuaţiile

Fig.5.14
 5.2 – Parametrii fundamentali 190

în care se identifică parametrii admitanţă introduşi cu relaţiile (5.14, a):

(5.53)

Din (5.53) se obţin expresiile admitanţelor schemei echivalente în funcţie de

elementele matricei admitanţă:
(5.54)
Din relaţiile (5.18, a) şi (5.53) se deduc expresiile parametrilor de transfer în
funcţie de admitanţele schemei echivalente:

(5.55)

Dacă cuadripolul este simetric , atunci şi schema echivalentă

este simetrică, respectiv .
Aplicaţia 5.6. Se consideră cuadripolii pasivi în T şi Π reprezentaţi în figura 5.15, a
şi b, pentru care se
cunosc: R, L, C şi
ω. Să se
stabilească rela-
ţiile între parame-
trii elementelor de
circuit, respectiv
între aceştia şi Fig. 5.15
pulsaţia ω astfel
încât cei doi cuadripoli să fie echivalenţi.
Rezolvare. Doi cuadripoli sunt echivalenţi şi se pot substitui unul celuilalt dacă
au aceiaşi parametri (de transfer, impedanţă etc.). În conformitate cu relaţiile (5.52),
parametrii de transfer ai cuadripolului cu schema în T sunt:
191 Circuite electrice cuadripolare - 5

Pe baza relaţiilor (5.55), parametrii de transfer ai cuadripolului cu schema în Π

sunt:

Din , sau , rezultă: şi

.
5.8.3. Schema în punte
Schema în punte a cuadripolului (fig.5.16,b) este formată cu două impedanţe
longitudinale şi două impedanţe conectate încrucişat ca în figura 5.16,
a.

Fig. 5.16

Dacă poarta de ieşire 2 – 2’ este în gol , rezultă relaţiile

şi
 5.2 – Parametrii fundamentali 192

din care se obţin parametrii de transfer:

(5.56)

(5.57)

Dacă bornele 22’ sunt scurtcircuitate , rezultă relaţiile

şi

din care se obţin parametrii de transfer:

(5.58)

(5.59)

Pentru schema în punte simetrică , relaţiile (5.56)...

(5.59) devin:

(5.60)

5.8.4. Schema în T podit

Cuadripolul în T podit (fig. 5.17, a) poate fi adus la forma unui cuadripol
echivalent în T obişnuit (fig. 5.17, b), prin transfigurarea triunghiului format din
193 Circuite electrice cuadripolare - 5

impedanţele într-o stea echivalentă, conform relaţiilor (3.50) aplicate

corespunzător în acest caz:

Fig. 5.17

Pentru schema echivalentă din figura 5.17, b, expresiile celor trei impedanţe sunt:
(5.61)

Aplicaţia 5.7. Cuadripolul diport cu schema din figura 5.18, a funcţionează în

regim sinusoidal. Să se determine impedanţa de intrare primară a acestui
circuit.

Fig. 5.18

Date numerice:

Rezolvare. În conformitate cu relaţiile de transfigurare a triunghiului într-o stea

de impedanţe echivalentă, se obţin:
 5.2 – Parametrii fundamentali 194

Cu relaţiile (5.61) se determină:

Parametrii de transfer se calculează cu relaţiile 5.52:

Pentru stabilirea impedanţei de intrare primară se aplică relaţia 5.40:

5.9. Interconectarea cuadripolilor

Pentru diferitele posibilităţi de interconectare a cuadripolilor, unul din cele cinci
sisteme de ecuaţii prezentate cu ocazia introducerii parametrilor cuadripolari este cel
mai avantajos. Pentru simplificarea prezentării, se consideră doi cuadripoli conectaţi în
diferite moduri, se determină matricele parametrilor cuadripolilor echivalenţi şi
rezultatele se generalizează pentru un număr oarecare de cuadripoli. Vom presupune că
şi după interconectarea lor, cuadripolii rămân diporţi.

5.9.1. Conectarea în lanţ (cascadă)

Doi cuadripoli sunt conectaţi în lanţ dacă bornele de ieşire ale unui cuadripol sunt

Fig. 5.19
legate cu bornele de intrare ale cuadripolului ur-mător (fig. 5.19).
Cu notaţiile din figura 5.19, ecuaţiile de forma (5.2, b) pentru cuadripolii com-ponenţi
sunt:
195 Circuite electrice cuadripolare - 5

(5.62)
Întrucât mărimile de ieşire ale primului cuadripol sunt egale cu mărimile de
intrare ale celui de-al doilea şi , pentru
cuadripolul echivalent (marcat cu linie întreruptă) rezultă:

(5.63)

Matricea de transfer a cuadripolului echivalent este egală cu produsul matricelor

de transfer ale cuadripolilor componenţi:

(5.64, a)

Pentru n cuadripoli conectaţi în lanţ, se obţine în mod analog

(5.64, b)

La efectuarea produsului matricelor, acestea trebuie să fie introduse în aceeaşi

ordine în care se succed cuadripolii în cascadă (produsul matriceal nu este comutativ).
5.9.2. Conectarea în serie
Prin acest mod de conectare, care constă în legarea în serie a porţilor de intrare,
respectiv a celor de ieşire (fig.5.20), sunt îndeplinite condiţiile:

(5.65, a)

şi

(5.65, b)
Prin însumarea ecuaţiilor cu parametrii impedanţă, corespunzătoare celor doi
cuadripoli

Fig. 5.20
 5.2 – Parametrii fundamentali 196

(5.66)
relaţia (5.65, b) devine

(5.67)

Matricea impedanţă a cuadripolului echivalent este egală cu suma matricelor

similare ale cuadripolilor componenţi:
(5.68, a)

Pentru n cuadripoli conectaţi în serie, se obţine în mod analog

(5.68, b)

5.9.3. Conectarea în paralel

Prin legarea în paralel a porţilor de intrare, respectiv a celor de ieşire (fig. 5.21)
sunt satisfăcute condiţiile:

(5.69, a)
şi

(5.69, b)
197 Circuite electrice cuadripolare - 5

Fig. 5.21
Ecuaţiile cu parametrii admitanţă, corespunzătoare celor doi cuadripoli

(5.70)
se însumează şi, ţinând seama de (5.69, a), relaţia (5.69, b) devine

(5.71)

Matricea admitanţă a cuadripolului echivalent este egală cu suma matricelor

similare ale cuadripolilor componenţi:

(5.72, a)

Generalizând acest rezultat, pentru n cuadripoli conectaţi în paralel, se obţine în

mod analog

(5.72, b)

Aplicaţia 5.8. În circuitul cuadripolar diport cu schema din figura 5.22 se

cunosc R, C şi ω. Se cer: a) admitanţa ; b) pulsaţia ω0 a tensiunii sinusoidale de
alimentare u1 pentru care tensiunea de ieşire u2 devine nulă, atunci când la ieşire este
conectată
impedanţa de
sarcină .

Fig.5.22
 5.2 – Parametrii fundamentali 198

Rezolvare. a) Circuitul cuadripolar din figura 5.22 a rezultat prin conectarea în

paralel a doi cuadripoli în T reprezentaţi în figura 5.23, a şi b, pentru care se calculează

Fig.5.23

b) Din ecuaţiile:

se obţine relaţia

Condiţia de anulare a tensiunii pentru o anumită pulsaţie ω0 este:

. Folosind rezultatul de pe punctul a) rezultă:

5.9.4. Conectarea
în serie - paralel

Fig.5.24
199 Circuite electrice cuadripolare - 5

O astfel de conexiune este reprezentată în figura 5.24 şi constă din legarea în

serie a porţilor de intrare şi legarea în paralel a porţilor de ieşire.

Prin acest mod de conectare sunt satisfăcute egalităţile:

(5.73,

a)
şi

(5.73,

b)
Ecuaţiile cu parametrii hibrizi direcţi, corespunzătoare celor doi cuadripoli

(5.74)
se însumează şi, ţinând seama de (5.73, a), relaţia (5.73, b) devine:

(5.75)

Matricea parametrilor hibrizi direcţi, numită şi matricea mixtă directă, a

cuadripolului echivalent este egală cu suma matricelor similare ale cuadripolilor
componenţi:
(5.76, a)
În general, pentru n cuadripoli conectaţi în serie – paralel, se obţine în mod
analog

(5.76, b)

Aplicaţia 5.9. Cuadripolii în T şi П din figura 5.25 sunt conectaţi în serie –

paralel. Să se determine matricea mixtă directă a cuadripolului echivalent.
Date numerice:

Fig. 5.25
 5.2 – Parametrii fundamentali 200

Rezolvare. În primul rând, se calculează parametrii fundamentali (de transfer)

pentru cei doi cuadripoli. Astfel, pentru cuadripolul în T se determină, pe baza
relaţiilor 5.52, următorii parametri de transfer:

Folosind relaţiile 5.55, pentru cuadripolul în П se calculează parametrii de

transfer, după cum urmează:

Având aceiaşi parametri de transfer

cei doi cuadripoli sunt echivalenţi.

În conformitate cu relaţiile 5.25, b se stabilesc parametrii hibrizi direcţi:

Elementele matricii mixte directe a cuadripolului echivalent se calculează cu

relaţia (5.76, a):

Matricea hibridă directă se poate scrie în forma:

201 Circuite electrice cuadripolare - 5

5.9.5. Conectarea în paralel – serie

În figura 5.26 este ilustrată conexiunea paralel – serie a doi cuadripoli, care
constă din legarea în paralel a porţilor de intrare şi înserierea porţilor de ieşire.
Prin acest mod de conectare sunt îndeplinite condiţiile:

(5.77, a)

şi

(5.77,

b)

Ecuaţiile
cu parametrii
hibrizi inverşi,

Fig. 5.26
corespunzătoare celor doi cuadripoli

(5.78)
se însumează şi, ţinând seama de (5.77, a), relaţia (5.77, b) devine
 5.2 – Parametrii fundamentali 202

(5.79)

Matricea parametrilor hibrizi inverşi, numită şi matricea mixtă inversă a

cuadripolului echivalent, este egală cu suma matricelor similare ale cuadripolilor
componenţi:
(5.80)
În general, pentru n cuadripoli conectaţi în paralel-serie, se obţine în mod analog

(5.81)

5.10. Lanţuri de cuadripoli

Liniile electrice lungi, utilizate pentru transmisia energiei electromagnetice,
precum şi sistemele tehnice realizate pentru transmisia semnalelor în telecomunicaţii,
pot fi modelate prin cuadripoli conectaţi în cascadă. Un lanţ de cuadripoli este
omogen, dacă toţi cuadripolii componenţi sunt identici.

Se consideră un lanţ omogen de cuadripoli liniari, pasivi, reciproci şi simetrici

care funcţionează adaptat (fig.5.27): pentru fiecare cuadripol în parte, impedanţele de
sarcină şi de intrare sunt egale cu impedanţa caracteristică

(5.82)

Fig. 5.27

Ţinând seama de relaţia (5.35), condiţia de reciprocitate (5.7, a) poate fi scrisă

sub forma
(5.83)

În aceste condiţii, ecuaţiile (5.2, a) scrise pentru cuadripolul de ordinul k devin:

(5.84)
203 Circuite electrice cuadripolare - 5

Din relaţiile (5.83) şi (5.84) se obţine expresia:

(5.85)

în care mărimea complexă adimensională

(5.86)

se numeşte constantă de transfer caracteristică sau constantă de propagare.

Relaţia (5.86) poate fi prezentată în forma explicită

în care sunt valorile efective, iar reprezintă fazele iniţiale

ale tensiunilor sinusoidale la cele două porţi.
Partea reală a constantei de propagare se numeşte constantă de atenuare

(5.87)

iar cea imaginară este constanta de fază

(5.88)
Deşi este o mărime adimensională, constantei de atenuare i se asociază
următoarele unităţi de măsură uzuale: neper [Np], bell [B] şi decibell [dB]. Factorul de
atenuare de 1 Np corespunde, conform relaţiei (5.87), micşorării valorii efective (sau
amplitudinii) a semnalului de e ori:

Din relaţia

(5.89, a)

rezultă că a = 1 B corespunde diminuării amplitudinii semnalului de ori:

Aceeaşi constantă de atenuare exprimată cu relaţia

(5.89, b)
 5.2 – Parametrii fundamentali 204

are valoarea de 1 dB la o micşorare a amplitudinii semnalului de

ori.
Pentru lanţul de n cuadripoli caracterizat la începutul paragrafului, pe baza
relaţiilor (5.82) şi (5.85), se poate scrie:

(5.90)

Înmulţind rapoartele din (5.90) se obţine

(5.91)

Pentru lanţul omogen de n cuadripoli liniari, pasivi, reciproci şi simetrici,

funcţionând adaptat (închis pe impedanţa caracteristică ), constantele de transfer,
de atenuare şi de fază ale lanţului de cuadripoli sunt de n ori mai mari decât cele
corespunzătoare unui cuadripol component:

(5.92)

Rapoartele şi deduse din relaţiile (5.84) sunt funcţii

de transfer (v.par. 3.10) ale cuadripolului de ordinul k, iar rapoartele şi
sunt funcţii de transfer ale lanţului de cuadripoli.
Parametrii fundamentali se pot exprima în funcţie de parametrii caracteristici
şi . Din relaţia (5.85) scrisă în formele:

se obţin expresiile
(5.93)
şi
(5.94)

Reţinând din (5.82) şi luând în considerare relaţia (5.94),

pentru parametrii şi rezultă expresiile:

(5.95)
În consecinţă, ecuaţiile (5.2, a) scrise pentru un cuadripol diport liniar, pasiv,
reciproc şi simetric au forma:
(5.96)
205 Circuite electrice cuadripolare - 5

5.11. Filtre electrice reactive

Definirea filtrelor electrice şi clasificarea lor s-a făcut în paragraful 3.10 cu
prilejul prezentării funcţiei de transfer, necesară la studiul răspunsului în frecvenţă al
circuitelor electrice. Aplicând corespunzător teoria cuadripolului, se vor analiza filtrele
pasive nedisipative (fără pierderi), simetrice şi adaptate, realizate din elemente reactive
(bobine şi condensatoare).
Se folosesc scheme cuadripolare în Г, T simetric şi П simetric, ultimele două
tipuri rezultând prin conectarea în lanţ a doi cuadripoli în Г (fig.5.28).

Fig. 5.28

Ţinând seama de relaţiile (5.3, a...d), pentru filtrele simetrice în T şi П din

figura 5.28 se obţin următoarele expresii ale parametrilor fundamentali:

(5.97,

a)

(5.97, b)
Este evident că cele două filtre au aceeaşi constantă de transfer

Impedanţele caracteristice (iterative) ale cuadripolilor simetrici în T şi П se

determină cu relaţiile (5.44), (5.46), (5.97, a), (5.97, b) şi se obţin expresiile:

(5.98)
 5.2 – Parametrii fundamentali 206

Se observă că . Dacă produsul are o

valoare reală constantă, independentă de frecvenţă, filtrele respective se numesc filtre
de tip K. Acestea corespund cazului când
şi .
Parametrul fundamental exprimat cu relaţia (5.93) poate fi explicitat în
forma:
(5.99)
Cum filtrele analizate sunt construite din elemente pur reactive, relaţiile (5.52) şi
(5. 55) evidenţiază parametrii , ca numere reale şi , ca numere
pur imaginare. Cu această precizare, din relaţia (5.99) se obţine:
(5.100, a)
şi
(5.100, b)
Relaţia (5.100, a) implică sha = 0 sau sin b = 0.
Din condiţia sha = 0 rezultă a = 0 (atenuare nulă), ceea ce corespunde
benzii de trecere. Succesiv, se pot scrie relaţiile ,
sau , (5.101, a)
respectiv

sau (5.101, b)

Pulsaţiile de tăiere se determină din condiţiile extreme:

(5.102, a)
sau

şi . (5.102, b)

Semnalele ale căror frecvenţe aparţin benzii de trecere sunt defazate la ieşire,
faţă de intrare, iar constanta de fază se stabileşte cu relaţia
(5.103, a)
sau

(5.103, b)

Impedanţa caracteristică a filtrului se determină cu relaţia (5.49) şi este un

număr real

(5.104)

Adaptarea filtrului pentru toate frecvenţele din banda de trecere este dificil de
realizat, tocmai datorită variaţiei impedanţei caracteristice cu frecvenţa. Adaptarea
207 Circuite electrice cuadripolare - 5

ideală se realizează doar pentru o singură frecvenţă din banda de trecere.

În banda de oprire filtrul asigură o atenuare nenulă , iar
condiţia este realizată numai dacă sau , adică
. Din relaţia (5.100, b) se obţine
(5.105)
Deoarece , se deduce că benzile de oprire ale filtrului corespund
intervalelor de frecvenţe în care
sau ; . (5.106)
În intervalele de frecvenţe mărginite de soluţiile inecuaţiilor (5.106), atenuarea
nu este nulă şi are expresia:
(5.107)
Nu prezintă interes adaptarea filtrului pentru semnalele ale căror frecvenţe sunt
cuprinse în banda de oprire.
Rezumând, filtrele reactive analizate pe baza schemelor în T şi П sunt reciproce
şi simetrice; pentru determinarea frecvenţelor de tăiere, a benzilor de trecere sau de
oprire ale filtrului, se stabileşte cu relaţia (5.3, a) sau (5.97) şi se impune
una dintre condiţiile (5.101, a), respectiv (5.101, b) sau (5.106), în funcţie de cerinţe.

5.11.1. Filtrul trece - jos

În figura 5.29 sunt prezentate schema cuadripolară în Г a unui filtru de tip K şi
schemele simetrice aferente în T şi П, duale între ele (vezi fig.5.28).

Fig. 5.29

Cele două impedanţe sunt şi , iar produsul lor

este un număr real (pozitiv):

În scopul calculării pulsaţiilor de tăiere, se formează raportul

(5.108)
 5.2 – Parametrii fundamentali 208

unde .
Se rezolvă ecuaţiile (5.102, b) şi se obţin pulsaţiile de tăiere (inferioară şi
superioară):
(5.109)
care delimitează banda (intervalul) de trecere.
Pulsaţia inferioară fiind nulă, filtrul este de tipul trece – jos. Caracteristica de
frecvenţă a atenuării se determină, în banda de oprire, cu relaţia (5.107):

şi este prezentată în figura 5.30, a.

Cu relaţia (5.103, b) se exprimă constanta de fază, în banda de trecere:

Fig. 5.30

variaţia b (ω) este ilustrată în figura 5.30, b. Evident, pentru şi

pentru .
Pentru a face aprecieri în legătură cu adaptarea, se calculează cu relaţiile (5.98)
impedanţele caracteristice şi se obţin expresiile

(5.110)

În banda de trecere, impedanţa este diferită pentru schemele în T şi П

(fig. 5.30, c). Adaptarea perfectă se obţine pentru , când
209 Circuite electrice cuadripolare - 5

. În jurul pulsaţiei de tăiere , adaptarea este cea mai

defavorabilă: (scurtcircuit) şi (gol).

5.11.2. Filtrul trece - sus

În figura 5.31 sunt prezentate schema cuadripolară în Г a unui filtru de tip K şi
schemele simetrice în T şi П, obţinute prin legarea în lanţ a doi cuadripoli în Г.

Fig. 5.31
Produsul impedanţelor şi este un număr real
(pozitiv):

Se calculează raportul

(5.111)

unde şi din ecuaţiile (5.102, b) se determină pulsaţiile de tăiere ale

filtrului:
(5.112)
Pulsaţia superioară fiind infinită, filtrul este de tip trece – sus.
Caracteristica de frecvenţă a constantei de atenuare se determină, în banda de
oprire, cu relaţia (5.107)

şi este prezentată în figura 5.32, a.

Constanta de fază, exprimată cu relaţia (5.103, b) în banda de trecere
 5.2 – Parametrii fundamentali 210

este reprezentată grafic în figura 5.32, b.

Pentru şi pentru , .

Fig. 5.32

Impedanţa caracteristică, , diferită pentru schemele simetrice în T şi П,

se calculează cu relaţiile (5.98) şi se obţin expresiile:

(5.113)
211 Circuite electrice cuadripolare - 5

Fig. 5.33
În figura 5.32, c sunt reprezentate caracteristicile de frecvenţă pentru
impedanţele caracteristice numai în banda de trecere. Adaptarea cea mai bună se
realizează la frecvenţe foarte mari , când .

Adaptarea cea mai defavorabilă are loc în jurul pulsaţiei de tăiere , când
(scurtcircuit) şi (gol).

5.11.3. Filtrul trece – bandă

În figura 5.33 sunt prezentate schema cuadripolară în Г a unui filtru de tip K şi
schemele simetrice în T şi П, obţinute prin legarea în cascadă a doi cuadripoli în Г.
Cele două impedanţe sunt

şi

Produsul lor poate fi scris sub forma

 5.2 – Parametrii fundamentali 212

(5.114)

unde

Dacă sau (5.115)

atunci produsul impedanţelor este un număr real pozitiv:

(5.116)

Se calculează raportul

(5.117)

şi se introduce în ecuaţiile (5.102, b).

Din rezultă .

Din se obţin adică două ecuaţii

213 Circuite electrice cuadripolare - 5

Fig. 5.34

ale căror soluţii reale, pozitive sunt pulsaţiile de tăiere ale filtrului:

(5.118)

care satisfac relaţia

(5.119)
În figura 5.34 a, b şi c sunt prezentate caracteristicile de frecvenţă ale filtrului
trece – bandă.
 5.2 – Parametrii fundamentali 214

Se calculează cu relaţiile (5.98) impedanţele caracteristice schemelor simetrice

în T şi П, rezultând:

(5.120)

Adaptarea cea mai bună se obţine pentru pulsaţia , situată în banda de trecere

, când Această concluzie impune alegerea

corespunzătoare a elementelor de circuit ce formează filtrul (vezi rel.5.115).

5.11.4. Filtrul opreşte – bandă

În figura 5.35 sunt prezentate schema cuadripolară în Г a unui filtru de tip K şi
schemele simetrice în T şi П, obţinute prin legarea în lanţ a doi cuadripoli în Г.

Produsul impedanţelor şi

este un număr real (pozitiv)

(5.121)

numai dacă .
215 Circuite electrice cuadripolare - 5

Fig. 5.35

Calculele sunt asemănătoare cu cele efectuate în paragraful 5.11.3, conducând la

expresii analitice şi reprezentări grafice ale caracteristicilor de frecvenţă: a (ω), b (ω) şi
Zc (ω). Se precizează că un asemenea filtru poate fi obţinut prin conectarea în paralel a
unui filtru trece – jos cu altul trece – sus, având benzile de oprire comune pe intervalul
.
Aplicaţia 5.10. Să se determine banda de trecere a filtrului cu schema din figura
5.36. Să se reprezinte grafic .
Rezolvare. Pentru filtrul simetric în T se calculează parametrul cu relaţia
(5.3, a):

Fig. 5.36
 5.2 – Parametrii fundamentali 216

În scopul determinării pulsaţiilor de tăiere şi a intervalului de trecere se impune

condiţia (5.101, a):

Rezultă următoarele expresii pentru limitele intervalului de trecere:

- pulsaţia inferioară;

- pulsaţia superioară.
Banda de trecere este formată din pulsaţiile care aparţin intervalului:

În figura 5.37 este reprezentată grafic

caracteristica de frecvenţă .

Aplicaţia 5.11. Pentru filtrul simetric

de tipul opreşte – bandă, reprezentat în
figura 5.38, să se calculeze limitele
intervalelor de trecere, respectiv frecvenţele
Fig. 5.37 la care filtrul prezintă o atenuare infinită.

Fig. 5.38
Date numerice: L = 2 mH, C = 2 µF, L’ = 1 mH, C’ = 1 µF.
Rezolvare. Pentru filtrul simetric în П, calculul parametrului efectuat cu
relaţia (5.55) conduce la expresia
217 Circuite electrice cuadripolare - 5

Cu relaţia (5.101, a) se determină pulsaţiile (frecvenţele) de tăiere şi intervalele

de trecere:
pentru , rezultă şi ; pentru , rezultă
ecuaţia bipătratică

sau (numeric)

cu soluţiile:

Deci benzile de trecere sunt

formate din frecvenţe ce aparţin
intervalelor

Fig. 5.39

. Banda de oprire cuprinde frecvenţe situate

în intervalul (2,2 kHz ... 5,73 kHz).
Frecvenţele la care atenuarea este infinită sunt acelea pentru care parametrul
, adică sunt frecvenţele de rezonanţă pentru circuitul serie LC, respectiv
derivaţie :

În figura 5.39 este reprezentată grafic caracteristica de frecvenţă .

Fig. 5.40
 5.2 – Parametrii fundamentali 218

PROBLEME (5)
P.5.1. Se consideră circuitul cuadripolar cu schema din figura 5.40 funcţionând
în regim sinusoidal. Să se determine parametrii impedanţă şi să se verifice condiţia de
reciprocitate a cuadripolului.

R:

P.5.2. Se consideră
cuadripolii pasivi în T şi П
reprezentaţi în figura 5.41, a şi b,
pentru care se cunosc: R, L, C şi
ω. Să se stabilească relaţiile între
parametrii elementelor de circuit,
respectiv între aceştia şi pulsaţia
Fig. 5.41 ω astfel încât cei doi cuadripoli
să fie echivalenţi.

Fig. 5.42
R:

P.5.3. Se consideră circuitul cuadripolar reprezentat în figura 5.42, constituit din

trei bobine identice, cuplate inductiv două câte două.
Să se stabilească elementele schemelor echivalente în T şi П, dacă

R:

P.5.4. Să se determine elementele

schemei echivalente în T pentru
cuadripolul în punte simetrică reprezentat
în figura 5.43.

Fig. 5.43
219 Circuite electrice cuadripolare - 5

R:

P.5.5. Să se determine intervalele de trecere pentru filtrele simetrice, fără

pierderi, reprezentate în figura 5.44.

Fig. 5.44

R: în cazurile a) şi b);

în cazurile c) şi d).