Cursul I

Aspecte generale introductive privind dreptul comunitar

I Definitie:

Dreptul comunitar reprezinta ansamblul normelor juridice prin care se constata structurile,
rolul si functiile institutiilor europene precum si raporturile acestora cu institutiile nationale in
indeplinirea obiectivelor de progres si dezvoltare ale tuturor popoarelor continentului european.

Caracterizare
-ramura distincta a sistemului de drept autonoma, dar care are legatura cu alte ramuri de drept
-dreptul comunitar e in stransa legatura cu dr. international, dr. administrativ sau dr. Electoral
-are institutii proprii; un subiect si un obiectiv specific de reglementare (institutiile UE)
-reprezinta legatura dintre dr. intern si dr. international
-ramura de dr. relativ noua, deoarece aceasta a inceput sa se contureze odata cu aparitia ideii de
UE (1950 - 1960)
-ideea de UE care sta la baza dr.comunitar cuprinde: o armonizare socio-economica; o
armonizare politica si o armonizare juridica, totusi acestea trebuie obligatoriu sa inpineasca
unitatea cu diversitatea valorilor sociale

II Obiectuvul dreptului comunitat

-consta la reglementarea raporturilor juridice din cadrul UE in baza competentelor institutiilor

europene precum si a raporturilor juridice dintre aceste institutii si organismele statelor membre
-raportul juridic desemneaza o relatie existenta sau preexistenta dintre doua sau mai multe
subdiviziuni ale dreptului
-in sfera de drept comunitar intra si cooperarea in domeniul politicii externe
-politica externa in domeniul cooperarii se orienteaza spre:
- protectia sociala
- protectia mediului
- cercetare si dezvoltare tehnologica

III Principiile dreptului comunitar

1. Principiul democratiei reprezentative

Prin democratie se intelege faptul ca organele de conducere sunt alese de popor dar puterea lor
comuna emana de la natiune. Acest principiu este prevazut expres in actele constitutive ale UE:
CECO, tratatul de la Maastricht si Amsterdam

2. Principiul respectarii drepturilor omului

Omul si in plan european reprezinta valoarea sociala suprema,acesta este protejat in toate
laturile sale (viata, sanatatea, libertatea, demnitatea, integritatea corporala), textul in care este
precizat acest principiu este Carta Eu a dr. omului (paris 1950)

3. Principiul justitiei sociale

Regulamentul de prod stabilind comunitatea economica eu (roma 25 martie 1957), Carta eu a
stabilit o serie de drepturi socale ale lucratorilor (libera circulatie a persoanelor; egalitatea de
tratament; protectie sociala; garantarea unui nivel de trai corespunzator pentru toti resortisantii)
 4. Principiul diversitatii culturale
Statele membre UE trebuie sa aiba un sistem de valori sociale aproape identic, lucru ce nu
impiedica existenta diversitatii traditionale si culturale, fiecare stat membru are drepturi dar si
obligatia sa contribuie la largirea tezaurului cultural european

5. Principiul reprezentarii inereselor conform structurii mecanismelor comunitare

Acesta este echivalentul in plan european al principiului separatiei puterilor in stat (conform
art I din Constitutia Romaniei), fiecare institutie europeana are un rol si functii bine definite si
stabilite (Parlamentul European, Comisia Europeana, Consiliul European, Curtea de Justitie).
Desi autonome unul in raport cu celalalte, activitatile acestor institutii se intrepatrund si se
completeaza reciproc.

6. Principiul echilibrului in exercitarea competentelor institutiilor europene

Aceasta regula nu permite transferul de atributii de la un organism european la altul pentru a
nu se modifica echilibrul institutiilor.

7. Principiul autonomiei institutionale

Institutiile UE se organizeaza in mod liber ( dpdv al organizarii interne),aceasta autonomie
presupune adoptarea libera a regulamentelor de organizare si functionare, fiecare institutie
europeana are dreptul sa-si stabileascareguli proprii privind desfasurarea activitatiilor si a
statutului functionarilor.

8. Principiul loialitatii
Toate statele membre trebuie sa se respecte reciproc abtinandu-se de la orice acte prin care s-ar
periclita realizarea obiectivelor comune. Regula loialitatii presupune o fidelitate: de natura
legislativa; economica; sociala; politica. Toate institutiile europene trebuie sa conlucreze intre ele
cu buna stiinta in sensul respectarii atributiilor fiecarei institutii.

9. Principiul cooperarii
Nu este un principiu specific dreptului comunitar si acelor ramuri de drept care cuprind un
element de extraneitate. Acesta trebuie sa se realizeze intre statele membre intre ele sau statele
membre si institutiile UE.
Se face in domenii diverse precum cel economic, politic, social, cultural, educational, juridic.
Acesta mai presupune o informare reciproca a problemelor de interes comun (mediu, educatie,
sanatate). Institutiile europene trebuie sa informeze statele membre privind evolutiile comunitare
performante sau neperformante.

10. Principiul subsidiaritatii

Conform acestei regului, structurile comunitare intervin numai in situatia in care se depaseste
puterea de reactie a unui stat. Acest principiu elimina ideea de europa federala sau a unei
superstitii europene, ideea de federalizare sperie europa si cu siguanta aceasta idee va fi sortita
esecului.
 Cursul II

Izvoarele dreptului comunitar

Acestea sunt modalitati specifice prin care regulile de conduita considerate necesare in
structurile europene devin norme de drept prin acordul de vointa al statelor membre. Datorita
diversitatii lor, izvoarele dreptului comunitar se clasifica dupa cum urmeaza:

1. Izvoare primare ce reprezinta actele constitutive ale comunitatii europene:

- Tratatul privind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (paris 1951)
- Tratatul privind Comunitatea Economica Europeana (roma 1957)
- Tratatul privind instituirea Comunitatii Europene a Energiei Atomice(roma 1957)
- Tratatul instituind o comisie unica si un consiliu unic pentru comunitatile europene (1965)
- Tratatul bugetar al Comunitatii Europeane (Luxemburg/Bruxelles 1975)
- Actul Unic European (1987)
- Tratatul privind instituirea unei Uniuni Europene negociat la Conferinta Interguvernamentala de
la Maastricht (1991)
- Tratatul de la Amsterdam
- Tratatele si acordurile de aderare ale statelor mambre
2. Izvoare secundare ce au rolul de a completa izvoarele principale si la fel ca si primele, ele
vizeaza domenii diverse ale vietii sociale:
a. Regulamentele sunt adoptate de catre Parlamentul European, Comisia Europeana,
Consiliul European; acestea sunt generale si obligatorii pentru toate statele membre,
acestea sunt emise in vederea reglementarii relatiilor diverse din viata sociala
b. Directivele se adreseaza doar anumitor state membre care au nevoie de indrumare
intr-un anumit domeniu al vietii sociale. Per contrario se observa ca nu sunt generale
si obligatorii pentru toate statele membre ca si regulamentele dar sunt obligatorii
pentru statele la care se refera. Ele au un important rol in domeniul armonizarii
legislatiei europene cu cea interna.
c. Deciziile emise de catre Parlament si Consiliul in diverse domenii ale vietii sociale.
d. Recomandari si avize. Ele nu au forta juridica reprezentand doar puncte de vedere sau
opinii ale institutiilor comunitare in probleme de interes general.desi nu au forta
juridica obligatorie ele au forta morala si politica.
3. Principiile generale de drept
Principiul de drept este o regula de conduita cu caracter general si obligatoriu. Nu toate
principiile de drept sunt izvoare ale dreptului comunitar ci numai cele fundamentale:
- Principiul democratiei reprezentative
- Principiul respectarii drepturilor si libertatii omului
- Principiul justitiei sociale
- Principiul diversitatii culturale
- Principiul echilibrului institutional
- Principiul autonomiei
- Principiul loialitatii
- Principiul cooperarii interstatale
- Principiul subsidiaritatii
Alte principii care sunt izvoare de drept comunitar sunt cele cu aplicare generala: egalitatea
de tratament, libertatea de informare, libertatea de exprimare, protectia confidentialitatii, dreptul
de actiune in justitie (dreptul de petitionare), dreptul la initiativa economica, dreptul la
proprietate.
 Principiile de drept intern sunt: dreptul la aparare, autoritatea lucrului judecat, buna
credinta, egalitatea de tratament sau nediscriminare, neretroactivitatea legii, dreptul la viata
privata, principiul solidaritatii, principiul utilizarii resurselor naturale in mod rational.
4. Jurisprudenta curtii de justitie a comunitatii europene
Spre deosebire de dreptul international, unde jurisprudenta instantelor internationale nu
constitue izvor de drept, in cazul dreptului comunitar, hotararile date de catre curtea de justitie
reprezinta veritabile izvoare de drept.
5. Cutuma nu este izvor de drept deoarece dreptul comunitar este ramura relativ noua, iar
cutuma reprezinta o practica generala si neantrerupta intr-un anumit domeniu.
6. Acordurile sunt intelegeri bi sau multilaterale ce apar intre statele membre uniunii din
diverse domenii: comerciale, de cooperare economica si tehnica sau de asociere cu statele
membre. Baza acordurilor o reprezinta tratatele constitutive ale unei politici comunitare
comune din diverse domenii ce imprima o prioritate comunitara.

Ordinea juridica comunitara.Ordinea juridica nationala

Elemente definitorii ale ordinii juridice comunitare

Existenta institutiilor europene care stabilesc ansamblul de drept si obligatii ce la revin.

Acestea si-au stabilit propriile regulamente dupa care sunt organizati si dupa care functioneaza.
Aceste institutii europene isi stabilesc relatii si rapoarte cu statele membre. Activitatea lor se
subordoneaza controlului ierarhic care garanteaza respectarea principiului de drept.ordinea
juridica comunitara presupune in mod obligatoriu existenta normelor juridice comunitare.
Adoptarea normelor comunitare se face avand la baza acordul comun al statelor membre.
Astfel putem defini ordinea juridica comunitara ca fiind o aplicare a normelor juridice in
cadrul activitatilor institutiilor europene, in cadrul raportului uniunii cu statele membre, proces
garantat de existenta controlului juridic care asigura respectarea acestor norme de catre toti
participantii la viata comunitara.
Intre dreptul intern si dreptul comunitar nu exista o subordonare ci o colaborare, cele doua
sisteme de drept , intern si comunitar, completeaza efortul comun de promuvare a obiectivelor
generale comunitare. Intre dreptul intern si cel comunitar exista o interdependenta continua
intrucat sistemele interne au influentat sistemul european, iar dupa ce acesta s-a consolidat a fost
cel care a influentat celalalte sisteme interne.

Conflictul dintre norma comunitara si norma juridica interna

Conflictul de norme (nesincronizarea acestora) apare ori de cate ori exista reglementari
definite a acelorasi relatii sociale privite din prisma dreptului intern sau comunitar.
Acest conflict poate sa dispara numai in urma procesului de armonizare legislativa (punere de
acord sau ajungerea la acelasi numitor comun din partea celor doua sisteme). Armonizarea se
poate face prin trei moduri: modificarea reglementarilor deja existente ; abrogarea totala sau
partiala a reglementarilor ce nu mai au deloc corespondent in legea comunitara ; adoptarea unor
reglementari noi.
Aceasta armonizare legislativa nu trebuie sa fie fortata sau impusa, ci trebuie sa vina de la
sine in cadrul procesului de protejare a valorilor sociale comune. Armonizarea legislativa este un
procedeu ce trebuie sa tina seama de istoria poporului, cultura acestora si traditie. Statele
membre au impus principiul aplicatibilitatii directe a dreptului comunitar in baza caruia este
promovata conceptia prioritatii dreptului comunitar.
 Cursul III

I Institutiile Europene

Institutiile nationale se regasesc in echivalentul lor si in plan european. Asadar principiul

separarii puterilor in stat care guverneaza Romania ca stat de drept, care imparte puterea in mod
egal si nediscriminator organelor interne, il regasim si lanivel european sub denumirea de
principiul reprezentarii intereselor generale.
Institutiile europene sunt:
1. Parlamentul European
2. Consiliul Europei
3. Comisia Europeana
(acestea formeaza triunghiul institutional in cadril UE)
4. Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta
5. Curtea de Conturi
6. Bancile Europene
7. Agentiile specializate
8. Fondurile Europene

Parlamentul European

Constituirea Parlamentului

- in anii 60 – 70 parlamentarii europei erau desemnati de parlamentele nationale

- 17 iulie 79 a intrat in vigoare actul privind alegerea reprezentantilor in Parlamentul
European, prin acesta sa stabilit ca parlamentarii europeni sunt alesi prin vot direct si
universal
- primele alegeri pentru Parlamentul European s-au desfasurat in iulie 1979, urmate de
cele din ilulie 1984, 1989, 1994, 1999, 2009
- la inceput Parlamentul European s-a numit Adunarea Parlamentara, compusa din
reprezentanti ai popoarelor statelor reunite in Comunitate, apoi a devenit Adunarea
Parlamentara Europeana si in anul 1962 s-a numit Parlamentul European.

Componenta, organizarea si functionarea Parlamentului European

- Parlamentul European cuprinde aproximativ 700 de membri direct proportional cu

numarul cetatenilor statelor membre (germania- 99 de parlamentari, spania- 64,
romania-23)
- Parlamentul European are propriul regulament interior prin care stabileste modul de
organizare a propriilor organe ( Biroul, Biroul largit, Comisiile Parlamentare, Grupurile
Politice)
Biroul Parlamentului European este condus de un presedinte si cuprinde 14
vicepresedinti alesi pe o perioada de 2 ani si jumatate.
Comisiile Parlamentare sunt responsabile sa pregateasca sedinte plenare ale
Parlamentului European elaborand avize si amendamente.
- Parlamentul European conform regulamentului internse intruneste o data pe an in
sesiuni ordinare, convocate in a doua zi de marti din luma martie, conform unei ordini
de zi pregatita de Biroul Parlamentului.
- Parlamentul European se poate intalni si in sesiuni extraordinare care pot fi convocate
la: cererea majoritatii eurodeputatilor; cererea consiliului; cererea comisiei.
 - Parlamentul European are competenta de deliberare si control, are ultimul cuvant in
problemele bugetare si in privinta acordurilor internationale incheiate de UE

Atributiile Parlamentului European

1.In domeniul elaborari deciziilor:
- Parlamentul European impreuna cu Consiliul si Comisia adopta regulamente, directii si
decizii
- Parlamentul European are atributii exclusive in domeniul bugetar
- Parlamentul European are drept de decizie privind organizarea si functionarea sa dar si in
legatura cu organizarea alegerilor
2.Atributii de ancheta si audiere:
Daca in procesul de aplicare al dreptului comunitar se observa ca se comit fapte grave, la
cererea unui sfert dintre parlamentar se constitue o comisie temporara de ancheta pentru
analizarea acestor fapte si de tragere a concluziilor potrivite. Se va incheia un raport ce se
prezinta in plen Parlamentului. Prin fapte grave se inteleg infractiunile stabilite prin legea
interna, comunitara. Invinuirea poate sa apartina unei persoane fizice/juridice, institutiilor
comunitarea cat si a statelor membre. Parlamentul European va numi un mediator care va primi
plangerile facute de catre orice persoana rezidenta intr-un stat membru (dreptul de petitionare).
3.Atributii de supraveghere si control:
Aceste atributii ale Parlamentului European le exercita asupra Comisiei Europene. Astfel
anual Parlamentul European dezbate public raportul general al Comisiei Europene si se
formuleaza critici (de constatare);
Parlamentul European poate emite o “motiune de cenzura” asupra activitatii Comisiei si
poate avea drept consecinta revocarea Comisiei (in total sau in parte).
4.Atributii consultative:
Se realizeaza in raport cu Consiliul Europei, care este obligat sa consulte Parlamentul
European in problemele majore, in caz deciziile Consiliului pot fi lovite de nulitate (nu sunt
opozabile, nu pot fi aplicate) poate fi relativa sau absoluta
5.Atributii jurisdictionale:
In multe cazuri, Curtea de Justitie a invitat Parlamentul European sa-i transmita informatii
in vederea pronuntarii anumitor hotarari.
Parlamentul European poate introduce actiuni in anulare contra actelor Consiliului sau
Comisiei daca aceste acte privesc incalcarea prerogativelor Parlamentul European so pot fi
dovedite.

Consiliul Uniunii Europene

Constituirea Consiliul Uniunii Europene

Acesta functioneaza in conformitate cu dispozitiile tratatelor comunitare; functioneaza cu o
instanta la nivel ministerial. Pana in 1992 s-a numit Consiliul Comunitatii Europene, dupa 92,
odata cu Tratatul de la Maastricht s-a denumit Consiliul Uniunii Europene. Consiliul
functioneaza ca for interguvernamental.

Componenta, organizarea si functionarea Consiliului

Acesta este format din cate un reprezentant la nivel ministerial din fiecare stat membru care
reprezinta guvernul respectiv. Daca acesta nu poate participa la sedinta poate delega un
reprezentant cu rang inalt care participa la dezbateri dar nu are drept de vot. Membrii Consiliului
pot fi insotiti si de alti reprezentanti.Ministrul pe plan intern (membru al Consiliului) este insotit
de 2 functionari pentru a-l ajuta in indeplinirea atributiilor ce-i revin.
 Structurile Consiliului sunt: Presedintia; Comitetul Reprezentantilor Permanenti;
Secretariatul General. Presedintia este detinuta prin rotatie de catre fiecare stat membru pe 6 luni.
Convocarea Consiliului se face de catre presedinte din oficiu sau la sesizarea membrilor.
Votul in Consiliu cunoaste trei proceduri: majortate simpla, unanimitate sau majoritate calificata.

Atributiile Consiliului
- coordoneaza politica economica generala ale statelor membre
- are putere de decizie
- confera Comisiei puteri necesare pentru a implementa regulile sale
 Cursul IV

II Institutiile Europene

Comisia Europeana

Organul executiv in cadrul institutiilor comunitare. UE functioneaza in baza principiului

reprezentarii intereselor, echivalentul principiului separarii puterilor in stat in plan intern.
Comisia Europeana a fost constituita in baza tratatelor comunitare; la 8 aprilie 1965 a luat
nastere Comisia Europeana. Membrii Comisiei isi exercita atributiile in deplina independenta si
in interesul general al Comunitatii, este compusa din 20 de comisari, cetateni ai statelor membre,
fiecare stat membru al UE poate sa numeasca maxim 2 comisari, minim 1.
Comisia Europeana functioneaza si pe baza principiului colegialitatii sisolidaritatii,
urmarindu-se cresterea stabilitatii politice a acestora in fata Parlamentului European. Comisarii
au mandat de 5 ani care poate fi sau nu reinnoit. In aceasta perioada ei nu au voie sa desfasoare
alte activitati remunerate sau nu.
Comisia actioneaza independent, fiecare comisar are raspunderea unui sector al activitatii
comunitare (este stabilit prin regulamentul intern al Comisiei adoptat la 17 februarie 1993). In
structura Comisiei intra: portofoliile, cabinetele, serviciile(speciale sau generale). Aceasta se
intruneste in fiecare zi de miercuri debutand cu o proceduraorala urmata de cea scrisa.

Atributii normative si executive:

- formuleaza propuneri, recomandari, avize
- exercita competente de excutie pe care i le ofera Consiliul
- vegheaza la corecta executie a tratatelor (a-l pune in practica si a-l respecta conform
vointei legiuitorului)
- dispune de puteri de decizie in domeniul legislatiei comunitare
- poate interzice sau obliga la o anumita conduita (norma orerativa-obligatie, norma
probibitiva-interzice)

Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta

Aceasta institutie si-a adus o contributie deosebita in promovarea unor raporturi comunitare
cu respectarea nu numai al literei legii dar si al spiritului sau. Curtea este compusa din 27 de
judecatori cate unul din fiecare tara membra, acestia sunt numiti dintre judecatorii din cele mai
inalte functii in plan intern si care se bucura de o buna reputatie si pregatire profesionala.
Curtea functioneaza dupa un statut din anul 1957 si conform acestuia, judecatorii nu pot
exercita nici o alta functie remunerata sau nu, cu exceptia cadrului didactic universitar si
cercetator stiintific.
Numirea judecatorilor este pe 6 ani ce poate fi prelungit sau revocat, prin desemnarea de
catre fiecare stat membru a unui judecator este asigurata reprezentarea diferitelor scoli de gandire
juridica si se pune in valoare bogatia si diversitatea experientei judecatorilor. In scopul de a asista
curtea sunt desemnati si avocati generali, care impreuna cu judecatorii depun un juramant la
inceputul mandatului. Curtea numeste un grefier si un grefier asistent pe 6 ani si 3 secretari care
le pregatesc dosarele.
Curtea e condusa de un presedinte ales pe 3 ani ce are atributiile de a: incredinteaza cauza
spre solutionare; desemneaza judecatorului-raportor; stabileste termenele si ordinea de prioritate.
Curtea functioneaza in plen sau in camere constituite din trei sau cinci judecatori in functie
de natura litigiului. Curtea este competenta sa se pronunte asupra legalitatii actelor adoptate de
Parlamentul European, Consiliul, Comisia si Banca Centrala Europeana.
 Curtea de Conturi
Are sarcina de a controla veniturile si cheltuielile din bugetele comunitare au fost legal
stabilite si utilizate si daca managementul financiar al UE a corespuns programelor stabilite la
inceput. A fost infiintata in 1975 si se compune din 27 de membrii alesi de statele membre, de
personalitati din domeniu. Membrii curtii au un mandat de 3 ani si presedintele la fel, ce poate fi
prelungit sau revocat.

Bancile Europene
-Banca Central Europeana 1 ianuarie 1999, are ca atributii asigurarea unei politici monetare
constante in UE
-Banca europeana de Investitii 1958, contribuie la dezvoltarea echilibrata a Petei Comune
in interesul Comunitatii
-Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare 15 aprilie 1994, are obiective in
domeniul infrastructurii in UE (finantare)

Agentiile specializate
-Agentia Europeana pentru Mediu 7 mai 1990, sediu la Copenhaga
-Agentia Spatiala Europeana 1975, coopereaza cu NASA

Fondurile Europene
- Fondul European de Orientare si Garantie Agricola
- Fondul European de Dezvoltare Regionala 1975
- Fondul European de Social European 1960, act. in domeniul creearii de noi locuri de munca
- Fondul de Coeziune 1993, rol de protejare a mediului
- Fondul de Preaderare (PHARE si SAPARD)
 Cursul V

Particularitati privind dreptul comunitar si integrarea in UE

1. Tratatele constitutive ale comunitatii europene sunt:

- Tratatul privind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (paris 1951)
- Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana (roma 1957)
- Tratatul privind instituirea Comunitatii Europene a Energiei Atomice(roma 1957)
- Tratatul de la Maastricht (7 feb 1992)
- Tratatul de la Amsterdam (8 iun. 1997)
- Tratatul de la Nisa (11 dec. 2000)
Toate aceste tratate formeaza fundamentele dreptului comunitar,izvoarele dreptului
comunitar, documente prin care se precizeaza coordonatele si functiile institutiilor europene
(parlamentul european, comisia eu., consiliul, curtea de justitie, curtea de fonduri, agentiile
specializate). La ora actuala UE cuprinde 27 de state.
La 22 iunie 2007 la Bruxeles a avut loc procesul de reformare a tratatelor din cadrul
uniunii, cu aceasta ocazie, franta si olanda au respins proiectul privind constitutia europei, pe
motivul ca existenta acesteia doar va afecta suveranitatea statelor membre ca atribut al sigurantei
si securitatii nationale.

II Principalele probleme institutionale convenite de Consiliul Europei:

-dezbaterile Consiliului Europei s-au concentrat asupra problemelor institutiilor europene

reusind sa rezolve probleme precum:
-presedintele reuniunilor Consiliului Europei
-seful diplomat european
-apararea reciproca a statelor membre
-sistemul de vot pentru adoptarea deciziilor in cadrul uniunii este cel al majoritatii
stipulat in Tratatul de la Nisa, acesta necesita acordul a 55% din statele membre reprezentand
65% din populatia uniunii
-in cadrul consiliului de ministri numarul de voturi este urmatorul, raportat la numarul
populatiei:
- 29 pentru Germania, Franta, Italia, Marea Britanie
- 27 Spania si Polonia
- 14 Romania
- 13 Olanda
- 12 Belgia, Cehia, Grecia, Ungaria si Portugalia
- 10 Austria, Bulgaria, Suedia
- 7 Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia si Finlanda
- 4 Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg si Slovenia
- 3 Malta
-consiliul a convenit ca UE sa recunoasca drepturile, libertatile si principiile prevazute de
Carta Drepturilor Fundamentale 7 decembrie 2000 si uniunea sa la Conventia ruropeana a
drepturilor omului, Paris 1950
-drepturile astfel cum sunt prezentate rezulta din traditia constitutionala a statelor si
constitue principiile generale ale dreptului UE
-parlamentele nationale au un rol important in definirea atributiilor institutiilor europene,
Olanda a respins prin referendum constitutia europei, cu aceasta ocazie, Olanda a cerut sa se
defineasca in mod clar raporturile dintre institutiile UE si cele nationale
 -in iunie 2007, la Bruxeles in confruntarea dintre federalisti si suveranisti in cadrul UE a
triumfat ratiunea, optandu-se pentru un tratat de reforma si abandonandu-se proiectul privind
constitutia europeana, deoarece popoarele europei doresc o uniune a statelor in care identitatile
lor nationale sa nu fie abandonate.

III Impactul integrarii europene asupra econumiilor continentale si mondiale

Acest subiect trebuie abordat din punct de vedere politic, economic si social, astfel apar
trei probleme:
- implica integrarea in UE lichidarea spacietatii industriei proprii
- presupune integrarea in UE vanzarea bancilor nationale
- presupune integrarea in UE abligatia guvernantilor de a accepta o instrainare a pamantului
romanesc
Dupa revolutiile din ’89-’91 din europa centrala si de est, fortele politice de la putere au
apreciat ca integrarea in UE reprezinta un obiectiv necesar
In anul 1995 fortele politice din Romania au negociat strategia de intrare in UE (Acordul
de la Snagov 95), in ianuarie 2000 a fost elaborata strategia pe termen mediu de integrare a
Romaniei in UE.
Dezvoltarea si consolidarea economica a uniunii constitue tendinta majora a ultimului
deceniu al secolului XX. Se considera ca aceasta tendinta se datoreaza extinderii UE dupa ’91 in
tarile foste comuniste.