Concedierea

disciplinară a
salariaților
MACOVEI TATIANA
DOCTOR IN DREPT
CONFERENȚIAR UNIVERISTAR
 Procedura
• Articolul 208. Modul de aplicare a sancţiunilor disciplinare
• (1) Pînă la aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară în
scris salariatului o explicație scrisă privind fapta comisă.
• Explicația privind fapta comisă poate fi prezentată de către salariat în termen de 5
zile lucrătoare de la data solicitării.
• Refuzul de a prezenta explicația cerută se consemnează într-un proces- verbal
semnat de un reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariaților.
• (2) În funcţie de gravitatea faptei comise de salariat, angajatorul este în drept să
organizeze şi o anchetă de serviciu, a cărei durată nu poate depăşi o lună.
 Termenele de aplicare a sancțiunilor
disciplinare (art. 209 CM)
Sancţiunea disciplinară se aplică, de regulă, imediat după constatarea abaterii
disciplinare, dar nu mai tîrziu de o lună din ziua constatării ei, fără a lua în
calcul timpul aflării salariatului în concediul anual de odihnă, în concediul de
studii sau în concediul medical.
Sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua
comiterii abaterii disciplinare, iar în urma reviziei sau a controlului activităţii
economico-financiare – după expirarea a 2 ani de la data comiterii.
 În termenele indicate nu se include durata desfăşurării procedurii penale.
 Sancţiunea disciplinară se aplică prin ordin (dispoziţie,
decizie, hotărîre), în care se indică în mod obligatoriu:
a) temeiurile de fapt şi de drept ale aplicării sancţiunii;
b) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
c) organul în care sancţiunea poate fi contestată.
 g) încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligaţiilor de muncă,
dacă anterior salariatul a fost sancționat disciplinar – lit g)

• Condiții:
• A) încălcare repetată;
• B) pe parcursul unui an;
• C) pentru prima abatere disciplinară – a fost aplicată sancțiuni
disciplinară;
• D) să nu fie expirată perioada de aplicare a sancțiunii disciplinare nr. 2
h) absenţa fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore consecutive
(fără a ține cont de pauza de masă) în timpul zilei de muncă – h) ;

• A) absența este nemotivată:

• B) 4 ore consecutiv – nu se permite cumularea orelor dacă au fost pauze
între ele.
• C) nu se include pauza de masă.
 i) prezentarea la lucru în stare de ebrietate alcoolică, în stare cauzată
de substanțe stupefiante sau toxice, stabilită în modul prevăzut la art.76
lit. k);

• A) este un drept al angajatorului:

• B) temei: actul comisiei formată la nivel de unitate sau al comisiei
medicale:
• C) nu contează gradul de ebrietate.
 j) săvîrşirea unei contravenţii sau infracţiuni contra patrimoniului unităţii,
stabilită prin hotărîrea instanţei de judecată sau prin actul organului de
competenţa căruia ţine aplicarea sancţiunilor contravenţionale;

• A) contravenței sau infracțiune:

• B) să existe hotărârea organului competent care constată existența
infracțiunii sau contrevaenției;
• C) actul judecătoresc să fie irevocabil:
• D) acapararea de bunuri s-a făcut din patrimoniul unității, deci nu se
aplică dacă acțiunea ilegală a fost îndreptată împotriva bunurilor unui alt
salariat.
 k) comiterea de către salariatul care gestionează nemijlocit mijloace băneşti
sau valori materiale ori care are acces la sistemele informaţionale ale
angajatorului (sisteme de colectare şi gestiune a informaţiei) sau la cele
administrate de angajator a unor acţiuni culpabile, dacă aceste acţiuni pot servi
drept temei pentru pierderea încrederii angajatorului faţă de salariatul
respectiv;

 Salariatul este subiect special – ca regulă vorbim despre salariații cu care se

încheie contracte de răspundere material deplină;
 Ex: depozitar, vinzător, farmacist etc.
 Acțiuni culpabile. Trebuie să fie legătură cauza între acțiunile salariatului și genul
de activitate al salariatului,
 Pot duce la pierderea încrederii – intima convingere a angajatorului.
 k1) încălcarea obligației prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) din Legea nr.
325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;

• (2) Agenţii publici au obligaţia:

• a) să nu admită manifestări de corupţie;
 l) încălcarea gravă repetată, pe parcursul unui an, a statutului
instituţiei de învăţămînt de către un cadru didactic (art.301);

• A) încălcarea are caracter repetat:

• B) pe parcursul unui an;
• C) încălcarea are caracter grav;
• D) Încălcarea vizează o normă prevăzută în statutul isntituției de
învățământ.
 m) comiterea de către salariatul care îndeplineşte funcţii
educative a unei fapte imorale incompatibile cu funcţia deţinută;

• A) subiect special;
• B) faptă imorală;
• C) Fapta este incompatibilă cu funcția deținută;
 n) aplicarea, chiar şi o singură dată, de către un cadru
didactic a violenţei fizice sau psihice faţă de discipoli (art.301);

• A) subiect special;
• B) aplicare violență fizică sau psihică;
• C) e suficient un singur act de violență;
• D) acțiunea de violență e aplicată asupra propriilor discipoli.
 o) semnarea de către conducătorul unităţii (filialei, subdiviziunii), de către
adjuncţii săi sau de către contabilul-şef a unui act juridic nefondat care a
cauzat prejudicii materiale unităţii;

• A) subiect special: conducător unitate (inclusiv filială sau subdiviziune).

Adjunct sau contabil șef,
• B) semnarea unui act juridic nefondat, ex: recunoașterea unei datorii în
lipsa documentleor justificative;
• C) acțiunea subiectului a cauzat un prejudiciu material unității – nu
contează cuantumul prejudiciului cauzat.
 p) încălcarea gravă, chiar şi o singură dată, a obligaţiilor de
muncă
• Articolul 2111. Încălcarea gravă a obligaţiilor de munc
a) primirea şi eliberarea bunurilor, precum şi a mijloacelor băneşti fără perfectarea documentelor
corespunzătoare;
b) acordarea serviciilor prin uzul funcţiei în schimbul unei remuneraţii, unui serviciu sau altor
beneficii;
c) folosirea în scopuri personale a banilor încasaţi;
d) folosirea în scopuri personale a bunurilor angajatorului şi a bunurilor aflate în gestiunea
angajatorului (mijloace fixe aflate în proprietate, arendă, comodat) fără acordul în scris al acestuia;
e) nerespectarea clauzei de confidenţialitate;
f) încălcarea cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă, constatată, în formă scrisă, de conducătorul
unităţii, de lucrătorul desemnat, de serviciul intern ori extern de protecţie şi prevenire sau de Inspectoratul de
Stat al Muncii, dacă această încălcare a atras consecinţe grave (accident de muncă, avarie) sau a creat un
pericol real şi iminent al survenirii unor asemenea consecinţe;
g) refuzul de a trece examenul medical, în cazul în care acesta este obligatoriu, iar salariatul a fost
informat de către angajator, în formă scrisă, despre obligaţia de a trece examenul medical;
h) cauzarea unui prejudiciu material mărimea căruia depăşeşte cinci salarii medii lunare pe economie
prognozate.
 r) prezentarea de către salariat angajatorului, la încheierea contractului
individual de muncă, a unor documente false (art.57 alin.(1)), fapt confirmat
în modul stabilit

• A) acte false - ne referim la actele indicate la art. 57 CM, sau

alte acte prevăzute de legi sepciale;
• B) actele se prezintă la încheierea contractului individual de
muncă;
• C) falsitatea actelot trebuie confirmată în modul stabilit.