Universitatea de Medicina și Farmacie “GR. T.

POPA” IAȘI

FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA

DISCIPLINA:CLINICA ȘI TERAPIA EDENTAȚIEI PARȚIAL

ÎNTINSE AMOVIBILE

Impact of removable partial denture

prosthesis
on chewing efficiency
Marion BESSADET, Emmanuel NICOLAS, Marine SOCHAT, Martine HENNEQUIN, Jean-Luc VEYRUNE
Clermont Université, Université d'Auvergne, Centre de Recherche en Odontologie Clinique; CHU Clermont-Ferrand, Service d'Odontologie, Hôtel-
Dieu France,
Clermont-Ferrand, France.
Corresponding address: Dr. Emmanuel Nicolas - UFR Odontologie, CROC - 11 bd Charles de Gaulle - 630000 Clermont - Ferrand, France -
Phone: 04 73
17 73 82 - Fax: 04 73 17 73 88 - e-mail: emmanuel.nicolas@udamail.fr
Submitted: January 16, 2013 - Modification: June 3, 2013 - Accepted: July 4, 2013

Impactul protezelor parțiale

amovibile asupra eficienței
masticatorii.

COORDONATOR: Prof. Dr. Norina-Consuela FORNA

STUDENT: Haddad Clara-Diana

Seria B, grupa 20, anul IV

ABSTRACT: Protezele parțial amovibile sunt înca folosite în scop anatomic, medical și
economic. Cu toate acestea impactul asupra parametrilor masticatori sunt foarte slab descriși.

Obiectivele acestui studiu sunt de a estima impactul protezelor amovibile asupra parametrilor
masticatorii.

Materiale și metoda : La acest studiu au participat 19 purtători de proteze parțiale amovibile.

Din care 10 dintre subiecți au prezentat o edentație de clasa III Kennedy, iar ceilalți 9 au
prezentat edentații terminale încadrate în clasa I Kennedy. Subiecții au fost evaluați prin
punerea acestora să mestece ( cu și fără proteza parțial amovibilă) anumite alimente dure
precum morcov și arahide și s-a analizat granulometria bolului alimentar expectorat, luandu-
se in consideratie dimensiunea medie (D50) a particulelor triturate, determinant momentul
natural de deglutitie. Numarul de cicluri masticatorii (CC) timpul de masticatie (CT) si
frecventa masticatorie (CF) ->(CF=CT/CC) au fost inregistrate video.

Rezultate: Analiza masticatiilor cu proteza partial amovibila asupra particulelor triturate de

dimensiune medie (D50) au fost semnificativ scazute, ne fiind influentata de clasa de
edentatie Kennedy. Pentru fiecare tip de aliment si CC, CT si CF valorile inregistrate au
scazut (RMP, F=18, F=9, and F=20 respectiv, p<0.01). Evaluarile fara proteza partiala
amovibila a granulometriei bolusului alimentar au fost superioare indexului normativ
masticator (MNI) determinat ca fiind 4,000 μm.
Concluzii: Reabilitarea cu proteza partial amovibila imbunatateste considerabil abilitatea de a
reduce dimensiunea particolelor din bolusul alimentar, insa nu reabiliteaza in totalitate functia
masticatorie
Relevanta clinica: Acest studiu incurajeaza imbunatatirea procedurilor de reabilitate orala.

INTRODUCERE:
Potrivit unor studii, dentistii adesea supraestimeaza consecintele functionale a ariilor edentate.
In 1974, Levin a descris „sindromul celor 28 de dinti” care a dus la inlocuirea sistematica a
fiecarui dinte lipsa. Ulterior studiile au tins sa empatizeze cu conceptul arcului scurtat, care
corespunde protezei dentare ce cuprinde 3-5 unitati unitati functionale (o unitate functionala
este stabilita fie de o pereche de premolari fie de o pereche de molari in ocluzie) si unii autori
inca tind sa respinga acest concept. Potrivit lui Käyser, 12 dinti anteriori si 8 premolari ar fi
necesari si suficienti pentru a asigura stabilitatea mandibulara necesara pentru o deglutitie
sigura fara aspiratie. Cu toate acestea marind suprafata masticatorie nu este un argument
pentru inlocuirea dintilor absenti; estetica sau blocarea dintilor antagosnisti sau vecini de
asemenea este importanta si aceste argumente ar trebui sa conduca pacientii si medicii in
inlocuirea dintilor absenti. De asemenea se ridica intrebarea asupra pastrarii integritatii
ariculatiei temporo-mandibulare.
In cazul unei edentatii partiale, bazata pe examen clinic, reabilitarea orala functionala poate fi
obtinuta cu proteze fixe sau mobilizabile. Proteza partial amovibila trebuie sa fie capabila sa
restabileasca functia masticatorie, estetica si fonetica. Intelegand biomecanica implicata da
voie practicianului sa realizeze o proteza partial amovibila care sa satisfaca cerinta de
echilibru in timpul exercitarii functiilor, sau in alte cuvinte instituirea si mentinerea inaltarii,
stabilitatea si retentia. Luandu-se in consideratie aceste imperative si depinzand de numarul de
dinti prierduti si tipul si zona edentata. Constrangerele pe proteza iar reabilitarea functionala
va fi alterata. In mod eficient in timpul masticatiei, dintii naturali sau artificiali, nu sunt
simple unelte care tritureaza alimentele si impreuna cu saliva formeaza bolusul ce urmeaza a
fi inghitit. De asemenea ei sunt esentiali pentru controlul neuromotor a masticatiei si a
deglutitiei prin receptorii senzoriali. Orice patologie orala poate afecta numarul, structura sau
pozitia dintilor care ar trebui sa aiba un impact asupra masticatiei si automat asupra nutritiei.
O abordare psihologica ar fi necesara pentru a masura limitele statusului edentatiei si
reabilitarea orala poate afecta functia masticatorie. Calculand granulometria bolusului
alimentar colectat inainte de inghitire, asociat cu analiza parametrilor cinematici dezvoltati sa
produca acet bolus, pot ajuta sa distingem pacientii cu o masticatie normala fata de cei cu una
patologica.
MATERIAL SI METODA:
Studiul a fost prospectiv și observational. Recrutarea a fost prelungita peste 12 luni în cadrul
Departamentului Dentar a Spitalului Universitar din Clermont-Ferrand, Franța. Studiul a
inclus pacienți voluntari și a fost aprobat de comitetul local de etica (Cecic, 2010/06; IRB
număr 5044). Fiecare subiect a participat de două ori pentru evaluarea masticației. Prima
evaluare a fost organizată fără nici o reabilitare și al doilea cu reabilitare orala cu proteza
partial amovibila.
Mărimea eșantionului necesar a fost estimată la un studiu anterior care a masurat
granulometria bolusului format de triturarea morcovilor într-un grup de subiecți edentati
reabilitati prin procedura de implanturi. Valorile medii ale D50 bolus morcov a scăzut de la
4,800 ± 1,013 um (fără reabilitare) la 3292 ± 1335 pm (cu implant reabilitare). Calculele cu
pachetul Epir 0.9-30 s-au bazat pe o diferență de 1600 um și o valoare comună deviație
standard de 1.100 um. Aceasta a indicat necesitatea de cel puțin 9 subiecți cu Kennedy clasa I
și 9 pacienți cu Kennedy Clasa III (α = 5%, β = 20%). Astfel, în anul 2010, 19 subiecți 24-79
de ani; 6 bărbați (vârsta medie = 50.8 ± 8.1 ani) și 13 femei (vârsta medie = 60.7 ± 11.3 ani),
au participat la studiu. Proteză a fost in cavitatea orala timp de cel puțin 2 luni pacientii au
fost capabili să mănânce fără dificultate. Dintre acestea, 10 au fost proteze partiale detașabile
, delimitată de restul dintilor înlocuirea a cel mult 4 dinți posteriori (maxilari sau mandibulari,
Kennedy clasa III) și 9 purtau proteze partial amovibile posterioare (Kennedy clasa I). Două
alimente naturale au fost utilizate în mod obișnuit în studiile masticație. Subiectii au fost
rugati sa mestece cu proteză lor, trei probe standardizate de morcov (cilindri de 2 cm diametru
ajustate în înălțime pentru a ajunge la o greutate de 4,0 ± 0,5 g) și arahide nesarate
(selecționat pentru a ajunge la o greutate de 4,0 ± 0,5 g) . Ulterior, subiectii au fost rugati sa
repete operația fără a purta proteză lor.

Înregistrarea video a fost utilizata pentru evaluarea parametrilor cinematici 12. Un aparat foto
digital poziționat în fața subiectului (- pe fata) a înregistrat un videoclip al feței. Toți subiecții
au fost rugați să închidă ochii în timp ce practicianul a plasat proba de alimente pe limbă,
astfel încât să se prevină recunoașterea probei alimentare. Subiecții apoi au închis gura, fără
contractarea mușchilor, păstrând proba alimentara între limba și cerul gurii. Când li s-a
solicitat de către practician, subiectii au început masticatia cat mai natural posibil. Subiectii,
au fost rugati sa mestece trei probe de morcovi și arahide. Prima proba a fost complet
masticata și înghițita. În această secvență, timpul de mastecatie a fost monitorizat de către un
anchetator și a fost timp de referință pentru următoarele măsurători. Pentru celelalte două
probe, pacientul a fost instruit să scuipe fiecare bolus când au considerat că a fost gata pentru
a fi înghițit. Dacă a existat o diferență mai mare de ± 5 s între timpi de mestecat si de înghițit
și cele două probe expectorate, pacientul a fost rugat să mestece o nouă piesă a produsului
alimentar de testare.

Fiecare bolus mestecat a fost colectată într-un recipient, clătit cu apă într-o sită de 100 um
pentru a elimina saliva, și se usucă la 80 ° C timp de 30 min. Bolusul a fost apoi răspândit pe
o foaie A4 transparent. Foaia a fost scanat pentru a produce o imagine de 600 dpi (Epson
Perfection 4990 fotografie, Seiko Epson Corporation, Nagano, Japonia). Imaginile au fost
apoi software-procesate pentru a evalua dimensiunea particulelor de alimente și distribuție
(Powdershape® versiunea 4.3.6 pentru Windows 2005, inovatoare tehnologii Sinterizarea,
Vilters, Elveția). Pentru fiecare bolus, rezultatele au fost exprimate în termeni de valoare D50,
caracterizând dimensiunea teoretică, care ar lăsa să treacă 50% din greutățile de particule.
Datele au fost salvate direct într-un fișier Excel ™. Astfel, valoarea D50 a scăzut ca bolusuri
alimentare conținute particule mai mici. Potrivit unui studiu anterior, cele două valori D50
înregistrate pentru fiecare subiect și pentru fiecare alimente natural au fost mediate, iar
valorile D50 pentru morcovi mai sus de 4 mm, au fost considerate ca provenind de la un
subiect cu deficiențe de masticație.
Variabilele înregistrate au fost: timpul de masticatie (CT: timpul în secunde între momentul în
care subiectul a început să mestece și deglutitie) și numărul de cicluri masticatorii (CC:
numărul de mestecatii în cursul perioadei CT; aceasta a inclus toate stereotipurile masticatorii,
cu și fără închiderea buzelor). Evaluarea fiecarui parametru cinematic neceseta o lectură
independent a fiecarei înregistrari video de un observator calibrat care a vizionat înregistrările
în ordine aleatorie. Fiabilitatea interna a dat un index CPI cuprinsă între 0.86 la 0.98 (p <0,01)
pentru timpul masticatoriu si 0.92-0.97 pentru ciclul masticatoriu (p<0.01

REZULTATE:

Cu proteza partial amovibila,dimensiunile medii D50s au scăzut semnificativ pentru morcov

și arahide (RMP, F = 15, p <0,001). Aceste variații au fost independente de tipul de clasa
Kennedy și tipul de aliment. Cu sau fără RPDP, valorile medii pentru D50 morcov sunt peste
valoarea MNI de 4.000 um. Medie CC, CT, iar valorile măsurate pentru CF morcov și arahide
cu și fără RPDP. La compararea valorilor medii ale CC, CT și CF, controlând subiectii cu sau
fara RPDP, scăderi semnificative ale CC, CT și CF valorilor medii s-au dovedit (procedură
RMP, F = 18 de CC, F = 9 pentru CT, și F = 20 pentru CF; p <0,001). Aceste variații au fost
independente de tipul clasei Kennedy și tipul de alimente cu o singură excepție: scăderea
frecvenței de mestecat cu RPDP a fost dependentă de tipul de alimente (F = 7, p <0,05)

DISCUTII:

Acest studiu a avut drept scop evaluarea impactului de reabilitare cu proteza partial amovibila
asupra parametrilor de mestecat. Variabilele masticație utilizate în acest studiu au fost de
frecvența masticatorie și granulometria măsurată în timpul masticației a doua alimente de
testare: morcov și arahide. O scădere a dimensiunii medii a particulelor din alimentele testate
bolusurile și o creștere a frecvenței de mestecat au fost prezentate. Aceste rezultate nu au fost
dependente de tipul de clasa Kennedy. Unele limite ale acestui studiu ar putea fi descrise. În
special, participanții care avut proteze lor de cel puțin 2 luni și au raportat, ca nu au
intampinat nici o dificultate in a manca. Cu toate acestea, experimentul nu a fost strict
standardizat, pentru moment, de utilizare protezelor. Este posibil ca o persoană care utilizează
o proteză oral pentru o perioadă mai lungă ar putea fi mai bine adaptata, performantele
funcției orale sa fie mai bune decat la o persoana care a beneficiat recent de un tratament
protetic din urma caruia a rezultat o proteza partial amovibila. Acest aspect ar trebui explorat
si în alte studii clinice. Mai mult decât atât, guma de adaptare la duritate alimentelor nu a fost
evaluată în acest experiment.

Conform studiilor anterioare, trei alimente model vascoelastice, diferite în duritate, ar putea fi
folosite pentru a explora dacă RPDP îmbunătățește capacitatea de adaptare a masticație.
Măsurare granulometriei constă în compararea dimensiunei medie a particulelor sau D50. In
acest studiu, valoarea D50 rămas peste valoarea MNI, indiferent de tipul de zona edentata, sau
prezența sau nu de proteze. După cum a arătat în studiile anterioare, această valoare este
imbunatatit cu proteze, dar insuficient. Astfel, a fost confirmat, așa cum a demonstrat anterior
în alte populații, că numărul de unități funcționale controlului mestecat eficiență. Efectiv,
controalele de feedback sunt necesare pentru formarea bolului alimentar, care să permită
modularea activității musculare.Implicarea acestor controale de feedback variază în funcție de
pierderea de sensibilitate parodontale cauza zonelor edentate. Un studiu anterior a arătat că
purtatorii de proteze mobile au pierdut precizia si forța de control necesară pentru a zdrobi
alimentele, o pierdere corelata direct la necesitatea unei proteze. Într-o situație intermediară,
subiecții edentati parțial, cu un status dentar alterat nu ar putea produce un bolus alimentar cu
aceeași distribuție a dimensiunii particulelor ca pacientii complet denteati. Reducerea
proprioceptive din cauza lipsei de unități funcționale dentare nu a putut fi compensată în
întregime de la nivelul mucoaselor sensibilitate re-atins atunci când poartă proteze. Cu toate
acestea, studiile anterioare au aratat ca legate de implant proprioceptive ajutat menținerea
eficienței de mestecat. O a doua variabilă a contribuit la ipoteza că complet reabilitare funcție
de mestecat nu pot fi obținute atunci când se utilizează RPDP. Frecvența de mestecat a
probelor de produse alimentare în ambele grupuri de subiecți edentate (posterior sau
delimitate printr-dinti rămase) a scăzut semnificativ (p <0.001), atunci când subiecții purtat
amovibil proteze proteze partiale. Guma de frecvență este ritmul masticatie legate de un
anumit produs alimentar. Unii autori precizat că guma de frecvență este parametrul masticator
cel mai reproductibil între teste pe aceeași individual15. Prin urmare, frecvența de mestecat
este adesea folosit ca unul din doi parametri utilizați pentru a detecta deficienta de mestecat.
O frecvență mai mică de mestecat este, prin urmare, un semn de o funcție de masticație
deranjat. Rezultatele acestui studiu sunt în acord cu aceste fapte, evidențiind o scădere a
frecvenței de mestecat atunci când dinții lipsă sunt înlocuite cu proteze detașabile proteză
parțială.Proteza constituie un element artificial care este mai mult sau mai puțin stabil în
funcție de tipul de zone edentate și numărul de dinți lipsă, deoarece acest lucru modifică
cinematica maxilarului

CONCLUZII:
Acest studiu a arătat că reabilitarea proteza partial amovibila îmbunătățește capacitatea de a
reduce dimensiunea particulelor din bolus, dar nu este capabila de a restabili pe deplin funcția
masticatorie. Valorile mediane granulometrie bolus măsurate fără sau cu proteze rămas
deasupra valorilor normative, dar frecvența de mestecat continuă să fie afectată.

REFERINTE:
1- Aras K, Hasanreisoğlu U, Shinogaya T. Masticatory performance,
maximum occlusal force, and occlusal contact area in patients with
bilaterally missing molars and distal extension removable partial
dentures. Int J Prosthodont. 2009;22(2):204‑9.
2- Decerle N, Nicolas E, Hennequin M. Chewing deficiencies
in adults with multiple untreated carious lesions. Caries Res.
2013;47(4):330‑7.
3- Grigoriadis A, Johansson RS, Trulsson M. Adaptability of
mastication in people with implant-supported bridges. J Clin
Periodontol. 2011;38(4):395‑404.
4- Hatch JP, Shinkai RS, Sakai S, Rugh JD, Paunovich ED.
Determinants of masticatory performance in dentate adults. Arch
Oral Biol. 2001;46(7):641‑8.
5- Hennequin M, Allison PJ, Veyrune JL, Faye M, Peyron M.
Clinical evaluation of mastication: validation of video versus
electromyography. Clin Nutr. 2005;24(2):314‑20.
6- Kanno T, Carlsson GE. A review of the shortened dental arch
concept focusing on the work by the Käyser/Nijmegen group. J
Oral Rehabil. 2006;33(11):850-62.
7- Lassauzay C, Peyron MA, Albuisson E, Dransfield E, Woda A.
Variability of the masticatory process during chewing of elastic
model foods. Eur J Oral Sci. 2000;108(6):484‑92.
8- Levin B. Editorial: The 28-tooth syndrome - or should all teeth
be replaced? Dent Surv. 1974;50(7):47.
9- Mishellany-Dutour A, Renaud J, Peyron MA, Rimek F, Woda A. Is
the goal of mastication reached in young dentates, aged dentates
and aged denture wearers? Br J Nutr. 2008;99(1):121‑8.
10- N’gom PI, Woda A. Influence of impaired mastication on
nutrition. J Prosthet Dent. 2002;87(6):667‑73.
11- Nicolas E, Veyrune J, Lassauzay C. A six-month assessment of
oral health-related quality of life of complete denture wearers using
denture adhesive: a pilot study. J Prosthodont. 2010;19(6):443‑8.
12- Nicolas E, Veyrune JL, Lassauzay C, Peyron MA, Hennequin
M. Validation of video versus electromyography for chewing
evaluation of the elderly wearing a complete denture. J Oral
Rehabil. 2007;34(8):566‑71.
13- Peyron MA, Lassauzay C, Woda A. Effects of increased hardness
on jaw movement and muscle activity during chewing of viscoelastic
model foods. Exp Brain Res. 2002;142(1):41‑51.
14- Veyrune JL, Miller CC, Czernichow S, Ciangura CA, Nicolas E,
Hennequin M. Impact of morbid obesity on chewing ability. Obes
Surg. 2008;18(11):1467‑72.
15- Veyrune JL, Mioche L. Complete denture wearers:
electromyography of mastication and texture perception whilst
eating meat. Eur J Oral Sci. 2000;108(2):83‑92.
16- Veyrune JL, Opé S, Nicolas E, Woda A, Hennequin M. Changes
in mastication after an immediate loading implantation with
complete fixed rehabilitation. Clin Oral Investig. 2013;17(4):1127-
34.
17- Witter DJ, van Elteren P, Käyser AF, van Rossum MJ. The effect
of removable partial dentures on the oral function in shortened
dental arches. J Oral Rehabil. 1989;16(1):27‑33.
18- Woda A, Foster K, Mishellany A, Peyron MA. Adaptation of
healthy mastication to factors pertaining to the individual or to
the food. Physiol Behav. 2006;89(1):28‑35.
19- Woda A, Nicolas E, Mishellany-Dutour A, Hennequin M, Mazille
M-N, Veyrune J-L, et al. The masticatory normative indicator. J
Dent Res. 2010;89(3):281‑5.
BESSADET M, NICOLAS E, SOCHAT M, HENNEQUIN M, VEYRUNE JL
2013;21(