Subiecte DIP Examen Rezolvate Eliana

Drept internaional privat Rezolvare subiecte examen -Eliana Creu
1. DEFINITIA CONFL DE JURISDICTII , A CONFL DE LEGI SI A R.J CU ELEMENT DE

EXTRANEITATE
D pozitiv existent in lume (legile, cutumele, jurisprudenta) nu este nici universal si nici perpetuu.
Se imparte intr-un nr mare de sisteme juridice, fiecare autonom, cu norme proprii, adesea divergente,
care se aplica intr-o anumita epoca, pe un anumit teritoriu, anumitor persoane.
Anumite fapte pot naste in spiritul celui interesat ( avocat/ autoritate/ judecator..) o indoiala
asupra :
- autoritatii competente sa stabileasca D + O pers implicate in aceste fapte;
- legii ce va reglementa aceste D + O.
Aceste stari de indoiala sunt denumite in limbajul juridic:
Confl de jurisdicii - ( organele jurisd ale statului in care lucreaza judecatorul/
arbitrul/avocatul/ func public vs organele jurisd ale altui stat implicat)
Confl de L in spatiu - (L forului vs L strin)
Confl de L in timp & spatiu (privind recunoasterea sub L actuala a forului a efectelor unui D
dobandit de o pers conform L straine vechi)
Acte confl sunt generate de r.j cu element de extraneitate ( cu element strain), adica de acele r.j
care prin anumite elemente au legatura cu mai multe sisteme de D.
Principalele elemente de extraneitate ce pot aparea in leg cu cele 3 elemente ale r.j.c :
In leg cu subiectele : cetatenia, resedinta obisnuita, religia PF ; sediul, resedinta obisnuita,
nationalitatea, fondul de comert PJ;
In leg cu continutul : anumite elemente materiale relevante pt continut, gen locul incheierii / execuarii
a.j ; acordul de vointa al partilor ; locul savarsirii delictului ; locul producerii prejudiciului sunt guvernate
de o L a altui stat;
In leg cu obiectul derivat : bunul e situat in strainatate/ desi este in tara noastra, se supune unei L
straine (bunurile unei ambasade in Romania).
2. DEFINITIA DIP SI DEFINITIA D INTERTEMPORAL + LEGATURA DINTRE ACESTE 2 RAMURI ( +

def confl de L in timp & spatiu)
Pt solutionarea conf de L in timp & spatiu, D si-a dezvoltat o ramura distincta: D.I.P.
El stabileste aplicarea unei L dincolo de teritoriul si de persoanele pt care a fost facuta.
Este ingerul pazitor al calatorilor, al strainilor care se deplaseaza pe harta lumii pt a se distr, pt a
invata, pt a munci / pt a se stabili ca emigranti.
DIP = acea ramura a D care regl r.j cu element de extraneitate, indicand autoritatea
competenta sa solutioneze litigiile legate de aceste raporturi, L aplicabila acestora, precum si
efectele pe care hot jurisdictionale le au in alt stat decat cel de origine.
DIP = totalitatea n.j conflictuale si materiale prin care se solutioneaza confl de L si
confl de jurisdictii, precum si normele materiale privind cond jur a strainului.
Intre DIP si D intertemporal exista o puternica legatura si influenta reciproca.

D intertemporal solutioneaza confl de L in timp , regl f.j in relatia lor temporala cu L
divergente. Regl faptele in tranzitie, care trec de-a lungul timpului de la o L la alta a aceluiasi stat.
Asigura activitatea unei L dincolo de epoca sa, de aceea a mai fost numit D tranzitoriu / confl de L in
timp / teorie a retroactivitatii L.
Atat DIP cat si D intertemporal respecta L straina si L veche pt a asigura continuitatea
spatiala si temporala a vietii juridice a persoanelor cu exceptia limitarilor impuse de principiile fraudei la L si
ale ordinii publice.
1
Confl de L in spatiu au in general, o dimensiune temporala, pt ca nu se desfasoara mereu la

timpul prezent.
Exista confl de L in spatiu unde lex fori = L noua ; legea straina = L veche.
Aceste confl de L intre L sub imperiul caruia s-a nascut un D si L altui stat unde se solicita
recunoasterea lui = confl de L in timp si spatiu. ( pt a le deosebi de cele exclusiv spatiale si cele exclusiv
temporale)
3. IZVOARELE FORMALE ALE DIP

= Formele sub care se prezinta normele de DIP.
CLASIFICARE:
-internationale
-interne
-conventionale
-doctrinare
-D natural (dupa unii autori)
INTERNAIONALE
-In special tratatele si actele normative internationale a caror forta juridica deriva din alte tratate;
Izv internationale conventionale exprese (acte interna, conventii, tratate etc) sunt extrem de
frecvent utilizate ca izv de D.
Ex: T de la Lima, Montevideo
Conventiile de la Haga, Havana, Geneva
Pt DIP brazilian, izvorul international cel mai important = Conv de la Havana din 28 feb 1928
prin care a fost adoptat un Cod de DIP numit in onoarea principalului su autor, Codul Bustamante.
Un tip special de izvor international de DIP specific epocii contemporane il reprezinta L model (L tip /
L cadru) elaborata in cadrul unei organizatii internationale ce grupeaza state dintr-o anumita regiune a
globului. Aceasta L tip = un model, un tipar pe care statele membre ale respectivei organizatii
internationale pot sa-l respecte in adoptarea propriilor L de DIP. L tip nu are o forta juridica proprie, dar
dobandeste putere de constrangere prin adoptarea ei, separata, de catre fiecare stat membru al organizatiei
respective, ca L interna. E un instrument de soft law..
Ex de L tip de DIP: Proiectul L Model OHADAC privind DIP.
INTERNE
Au cunoscut o evolutie surprinzatoare;
De la cateva norme risipite in textele introductive / preliminare ale codurilor/ legilor speciale au
sporit in volum si in sistematizare, s-au transformat adesea in adevarate coduri de DIP.
Ex: in D belgian/ romanesc, de la cateva principii generale stabilite de doctrina pe baza unor regl
pozitive laconice, s-a ajuns in prezent la Codul de DIP belgian / Cartea a 7-a din NCC + Cartea 7-a din
NCPC.
2
CONVENIONALE
-adevaratele L particulare/ private, exprimand D voluntar, provin din autonomia de vointa;
-sunt concretizate in acoduri internationale / in acoduri interne .
s-au creat si dezvoltat.j bilaterale/ multilaterale care s-au aplicat cotidian si care guverneaza multe
activitati de f mare insemnatate cum ar fi chestiunile religioase, stiintifice, literare, sportive, economice, ale
camerelor de comert, ale contractelor de adeziune, ale asigurarilor etc.
Ex: in comertul international cu diamante, participantii si-au creat un D propriu independent de
cel etatic, cu institutii proprii, cu un sistem specific de sanctiuni morale.
Insemnatatea doctrinei, jurisprudentei, D natural

Doctrina = baza stiintifica a DIP (lucrari specializate, individuale, cursuri, articole, consultatii,
pledoarii, lucrari ale profesorilor, ale jurisconsultilor, ale avocatilor / colective)
Jurisprudenta instantelor superioare, regulile juridice proclamate in hotarari repetate, constituie
mai ales in tarile de lb engleza,un izv jur formal expres.
In celelalte state, reprezinta doar un izvor teoretic, desi, in fapt, jurisprudenta se constituie si acolo
intr-o sursa pozitiva de D.
D natural.
Potrivit teologului si filosofului Toma D Aquino (sec 13), exista 4 tipuri de D:
Etern = L ce guverneaza universul etern, toate L stiintifice prin care Universul e organizat.
Divin = regulile pe care cineva trebuie sa le respecte pt a obtine Mantuirea Vesnica.
Natural = acele reguli de D etern care guverneaza fiintele dotate cu ratiune si cu liber arbitru. Cea
mai importanta reg a D natural = sa faci bine si sa eviti raul
Uman =L adoptate de oameni ; O L nedreapta, care se abate de la D natural, isi pierde
calitatea de norma juridica, devenind doar o perversiune a D.
Blackstone spunea ca D natural avand aceeasi varsta cu omenirea

si fiind dictat de insusi Dumnezeu e superior in obligativitate oricarei alte L. E obligatoriu pe tot globul in
toate statele, in toate epocile; Nicio L umana nu are forta juridica daca ii este potrivnica. D natural se
manifesta cand toate celelalte izvoare jur formale dau gre, cand orice lumina se stinge . D natural
apare ca un soare care lumineaza si incalzeste intregul Univers, dar care nu o face in aceeasi
maniera pt toate fiintele si care ingaduie si lumina si caldura artificiale.
Conflictul intre diversele izvoare ale DIP
- confl dintre izv formale internationale normele fundamentale generale prevaleaza asupra tratatelor,
conventiilor si regulilor ce le incalca si care devin astfel acte internationale lipsite de validitate.
- confl dintre izv formale interne disp constitutionale prevaleaza asupra celor legale si ambele asupra
celor date in aplicarea L (regulamentare)
- In cazul izv conventionale, disp lor nu pot fi inlaturate decat in fata preceptelor internationale/ interne
imperative in vigoare scrise / cutumiare.
Jurisprudenta are preferinta in fata disp L, deoarece L scrisa are forta juridica in forma si in masura
in care instanta judecatoreasca o aplica. Sistemul judiciar al unui stat are puterea sa adauge/ modifice L, atat
timp cat isi pastreaza unitatea, respingand caile de atac impotriva hotararilor inovatoare.
3
Conflictul dintre izvoarele internationale si cele interne
In virtutea monismului juridic, normele internationale au prioritate fa de regulile interne , iar

dintre acestea din urma, normele constitutionale prevaleaza asupra celor regulamentare.
Normele internationale au propria forma de abrogare. E vorba de denuntare. Normele
internationale pot fi modificate doar prin norme internationale de aceeasi categorie / de o categorie
superioara.
Dispozitia intern e de ordin general, iar disp internationala constituie doar o exceptie de la
imperiul absolut al normei interne.
Legiuitorul roman este adeptul monismului juridic si in conceptia sa nici doctrina, nici
jurisprudenta, nici cutuma nu ar avea statut de izvor formal de DIP...
4. ENUMERAREA CELOR 3 TIPURI DE N.J ALE DIP =

DIP opereaza cu 3 tipuri de n.j:
Materiale (care carmuiesc in mod direct r.j cu element de extraneitate.)
De aplicare imediat (acele n.j ale forului care ocrotesc interese sociale atat de importante
incat exclud din capul locului confl de L in acea materie si posibilitatea aplicarea L straine, ca
urmare a solutionarii acestor conflicte.... ucid in ou conflictele de L)
Conflictuale (norme indirecte, formale care se limiteaza sa indice alte reguli juridice menite
sa guverneze r.j cu element de extraneitate.)
5. NORMELE MATERIALE + NORMELE DE APLICARE IMEDIATA

MATERIALE
Normele materiale = acele norme care carmuiesc in mod direct r.j cu element de extraneitate.
Ar putea fi comparate cu un motor care este proiectat si construit in functie de destinatia sa : intr-
un fel trebuie gandit si realizat daca va pune in miscare un automobil si intr-un alt mod daca va fi montat pe
un avion.
Normele materiale se subclasifica in :

- Norme de D material / substantial
- Norme de D procesual
Cele mai importante norme materiale apartinand DIP sunt cele care regl:
Conditia jur a strainului PF / PJ in Romania;
Efectele hot judecatoresti si arbitrale strine in Romania.
de APLICARE IMEDIAT
Normele de aplicare imediata (necesara) = acele n.j ale forului care ocrotesc interese sociale atat
de importante incat exclud din capul locului confl de L in acea materie si posibilitatea aplicarea L
straine, ca urmare a solutionarii acestor conflicte.
4
In doctrina franceza, aceasta definitie a fost exprimata laconic si plastic, spunandu-se ca normele de aplicare
imediata ucid in ou conflictele de L
.
Determinarea in concret a normelor de aplicare imediata din D forului depinde in cea mai mare
masura de aprecierea judecatorului.
Exemple date in doctrina franceza de norme de aplicare imediata:
- normele de D muncii;
- normele locale privind ocrotirea copilului in primejdie, care se aplica indiferent de L ce guverneaza..
# Normele materiale si cele de aplicare imediata = o etapa premergatoare rezolvarii confl de L, in
sensul ca autoritatea solicitata cu rezolvarea unui litigiu de DIP va trebui intai sa cerceteze propriul D in
cautarea normelor de aplicare imediata in materie si daca acestea nu exista, atunci se va proceda la
solutionarea confl de L.
Gen : Normele materiale si cele de aplicare imediata sunt ca o supa, ca un aperititv , pe cand
rezolvarea conflictului de L constituie friptura....
6. NORMELE CONFLICTUALE
Norma conflictual= o norma indirecta, formala care se limiteaza sa indice alte reguli juridice
menite sa guverneze r.j cu element de extraneitate. Ea prescrie aplicarea altei reguli juridice care are
incidenta asupra aceluiasi fapt juridic.
Ar putea fi comparata cu un indicator rutier pe marginea unui drum national care ne indica
directia pe care trebuie sa o urmam pt a ajunge intr-un anumit oras.
Structura
Orice norm conflictual are un coninut i o legtur.
Coninutul = ipoteza acesteia, partea ce cuprinde raporturile juridice la care se refer norma
conflictual. starea civil i capacitatea persoanei fizice sunt crmuite de L sa naional dac prin
dispoziii speciale nu se prevede altfel. ---- Coninutul = starea civil i capacitatea persoanei fizice.
Legtura =partea care indic sistemul de D aplicabil pentru coninutul normei conflictuale. n
exemplul dat, legtura normei conflictuale este reprezentat de legea sa naional.
Structura normei conflictuale poate fi retinuta mai usor folosind imaginea unui arpe cobra ce a
muscat un soarece de camp si acum se pregateste sa-l inghita. Soarecele = r.j de DIP....Cobra = norma
conflictuala; are 2 parti: capul (continutul) si coada (legatura)
n funcie de formularea legturii, norma conflictual poate fi unilateral (se precizeaz cnd
anume este competent L romn) / bilateral (se precizeaz competena unei anumite legi care poate fi L
romn/ cea strin).
Legiuirea castiliana Siete Partidas (Codul in sapte parti) redactata in timpul regelui Alfons al 10-
lea, cod ce reprezinta apogeul carierei juristului italian Giacomo Giunta, este prima L scrisa din lume care
contine norme conflictuale.
Ex de norme confl instituite :
-L aplicabila reg matrimonial = cea a domiciliului sotului ;
-Contractele guvernate de L locului incheierii..
5
7. DEFINITIA PROCESULUI CIVIL INTERNATIONAL. PROBLEMELE PE CARE ACESTA LE RIDICA

+ ORDINEA SOLUTIONARII
Proces civil international = procesul civil care are ca obiect litigiul ce deriva dintr-un r.j cu element
de extraneitate.
Algoritmul de solutionare (cele 4 etape):
-determinarea inst competente;

-determinarea L aplicabile;
-solutionarea confl de L;
-recunoasterea & executarea hot jud obtinute
Literatura de specialitate foloseste pt procesul civil international si expresia conflict de

jurisdictii, in sensul ei cel mai larg.
Lato sensu, conf de jurisd = o suma de probleme de DIP: competenta jurisdictionala, lex causae
in litigiul cu element strain precum si eficacitatea hot straine in statul forului.
8. SEDIUL JUR AL REGL PRIVIND PROCESUL CIVIL INTERNATIONAL

Sediul juridic al reglementarilor privind procesul civil international
- Cartea 7-a NCPC;
- Disp speciale ce se regasesc in izvoare formale internationale gen regulamente ale UE si
tratate internationale
9. COMPETENTA JURISDICTIONALA IN DIP, CONFL DE COMPETENTA SI FORUL DE

NECESITATE
Competenta in DIP = abilitatea conferita de L instantelor unui stat in raport cu inst celorlalte
state, de a solutiona litigiul civil cu element de extraneitate.
Competenta in DIP mai este numita si competenta generala / internationala de atribuire. De ce ? Pt
ca, in concret, intr-un proces civil international, primul lucru ce trebuie stabilit este acela daca litigiul revine org
jurisd romanesti / celor straine.
Daca constatam ca litigiul e de competenta autoritatilor jurisd romanesti, a doua chestiune este sa
stabilim inst romaneasca care in concret este competenta material si teritorial sa solutioneze litigiul cu
element de extraneitate.
Nu exista principii fixe, cu exceptia reg cnf careia paratul treb chemat in fata inst de la domiciliul sau
( resedinta sa obisnuita).
De aceea, intr-un litigiu international, mai multe state pot pretinde competenta jurisd (confl pozitive)
/ pot sa refuze competenta jurisd a propriilor autoritati (conf negative).
SOLUII
Confl pozitive convenia de alegere voluntar a forului (conv de prorogare voluntara de competenta)
partile selecteaza cel mai convenabil stat unde se vor judeca.
6
Confl negative forul de necesitate (instanta unuia dintre statele ce refuza competenta, inst care prezinta o
legatura suficienta cu cauza, devine competenta sa o solutioneze, intrucat nu este posibila introducerea actiunii in
strainatate).
Confl pozitive/ negative prezinta interes pt partea cea mai abila a procesului, care va depune toate
eforturile pt a se judeca in fata acelei inst care, cel mai probabil, ii va da o hotarare favorabila (procedeu
numit forum shopping)
Determinarea inst competente sa solutioneze litigiul cu el de extraneitate prezinta interes pt ca:
-determinarea inst competente atrage dupa sine aplicarea unui anumit sistem de D;
-solutia litigiului poate diferi in f de statul ale carui inst vor solutiona cauza ;
-uneori partile pot renunta la aplicarea D strain competent, solicitand aplicarea D forului;
-in cazul in care, in mod exceptional, nu se poate stabili continutul L straine, inst va aplica L proprie;
-normele de procedura aplicabile difera de la o tara la alta.
10. SEDIUL JUR AL COMPETENTEI INTERNATIONALE SI CARACTERUL NORMELOR CE

DETERMINA COMPETENTA
Cadrul juridic general pt determinarea competentei in DIP roman = art 1.066 1.082 din Cartea
7 NCPC.
Insa, intrucat NCPC prevede prioritatea de aplicare a tratatelor internationale, a dreptului UE / a L
speciale, rezulta ca normele de competenta internationala din NCPC vor fi inlocuite in anumite spete
de regulile de competenta internationala prevazute fie in tratatele de asistenta juridica in materie civila
incheiate de tara noastra cu alte state / in tratate internationale multilaterale
Ex: - Conv de la Bruxelles 1952
-Conv de la Haga 1996
- Reg Bruxelles 1 bis - 1215/2012
- Reg 650/ 2012.
Normele de competenta in DIP nu sunt norme conflictuale, ci de aplicare imediata, ce se aplica direct
r.j litigios, inainte de momentul determinarii L aplicabile procedurii litigioase si inainte de aflarea normei apte sa
solutioneze confl de L ridicat de acel raport de D privat cu element de extraneitate.
In general, normele de competenta internationale sunt unilaterale. Cu toate acestea, tratatele de
asistenta juridica si reglementarile comunitare ofera suficiente exemple de norme de competenta internationala
bilaterale / chiar multilaterale.
Normele de competenta, la randul lor, pot fi :
-relative /alternative - instituie competenta jurisd a autoritatilor statului respectiv asupra unor litigii de
DIP, acceptand insa si competenta autoritatile altor state. Ingaduie partilor litigiului sa aleaga statul ale caror
instante judecatoresti vor solutiona litigiul.
-absolute/ exclusive- proclama ca numai autoritatile unui stat sunt abilitate sa solutioneze anumite litigii
de DIP
11. REG GEN IN MATERIA COMPETENTEI INTERNATIONALE CONFORM NCPC
Conform art 1.066 NCPC, regula gen in materia competentei internationale este urmatoarea: inst
romane sunt competente daca paratul isi are domiciliul / resedinta obisnuita, respectiv sediul
principal/ sediul secundar / fondul de comert in Romania la data introducerii cererii introductive de
instanta.
Credem ca redactarea acestei reguli din alin (1) 1.066 NCPC este defectuoas, intrucat notiunea
de resedinta obisnuita repr, de fapt, un sinonim al notiunii de domiciliu al PF.
Potrivit doctrinei, notiunea de resedinta obisnuita = o notiune juridica cu o calificare autonoma.
Ea a fost inventata si folosita cu precadere in cadrul conventiilor incheiate sub egida Conferintei de la
Haga de DIP. Prin utilizarea acestei notiuni s-a dorit evitarea termenului de domiciliu, termen care, din
pricina numeroaselor intelesuri (diferite nu doar intre state dar chiar si intre ramurile aceluiasi sistem
juridic), d natere unei multitudini de conflicte de calificare ce sunt de natura sa compromita eficitatea
normelor conflictuale unitare convenite prin tratatele adoptate sub egida Conferintei de la Haga.
7
Se lasa instantelor sarcina de a decide, pe baza circumstantelor de fapt disponibile si a simtului

comun, daca o persoana isi are resedinta obisnuita intr-un anumit stat / nu.
Notiunea de resedinta obisnuita a atras atentia Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, care a
definit-o ..
In cazul mai multor parati (situatie numita litisconsoriu subiect pasiv), inst romane sunt
competente potrivit 1.066 (2), daca unul dintre parati isi are resedinta/sediul/fondul de comert pe
teritoriul Romaniei.
Daca insa se demonstreaza ca inst romane au fost sesizate doar pt a atrage un alt parat de la
jurisdictia domiciliului/resedintei/sediului din strainatate, atunci inst romane nu mai sunt competente sa
judece respectiva cerere.
12. COMPETENTA EXCLUSIVA A INST ROMANE CONFORM NCPC
Fiecare stat are norme de competenta internationala exclusiva, prin care anumite litigii cu
element de extraneitate pot fi judecate doar de autoritatile jurisdictionale proprii, in scopul protejarii
suveranitatii / al bunei administrari a justitiei.
Competenta exclusiva are un caracter absolut, in sensul ca normele de comp excl se impun cu
forta obligatorie atat partilor cat si instantei, derogarea de la aceste norme prin conventii de prorogare
incheiate de parti fiind nul.
Invatarea (pe de rost ) a normelor de competenta exclusiva a instantelor romane are o

insemnatate capitala pt solutionarea oricarui proces civil international, in care juristul roman este chemat sa
actioneze.
Competenta exclusiva a inst romane in litigii cu el de extran in materia statutului personal:
actele de stare civila privitoare la PF domiciliate in Romania ( romani / apatrizi..);
incuviintarea adoptoptiei minorului roman / apatrid domicilliat in Romania;
tutela si curatela in scopul protejarii unui roman / apatrid domiciliat in Romania;
punerea sub interdictie judecatoreasca a unei PF domiciliate in Romania;
desfacerea/nulitatea/anularea casatoriei, daca, la data cererii, ambii soti sunt domiciliati in
Romania, iar cel putin unul dintre ei e roman/ apatrid.
De asemenea, competenta exclusiva a inst romane in litigii cu el de extran referitoare la:

o imobile situate pe teritoriul Romaniei;
o bunuri lasate in Romania de de cujus-ul cu ultimul domiciliu in Romania;
o contracte incheiate cu consumatori avand resedinta obisnuita in Romania pt prestatii de consum
curent destinate uzului personal/familial.. Exceptie: contractele de asigurare!
13. Enumerati 4 SITUATII DE COMPETENTA PREFERENTIALA A INST ROMANE CNF NCPC.

COMPETENTA PREFERENTIALA A INST ROMANE IN MATERIA DIVORTURILOR
Competenta internationala preferentiala ( relativa/ alternativa) a inst romane este limitativ

reglementata in cele 14 cazuri prevazute in NCPC.
Inst romane sunt competente sa judece litigiile in care:
8
Reclamantul din cererea privind obligatia de intretinere are resedinta obisnuita in Romania;
Raspunderea civila pt prejudiciile cauzate de produse originare din Romania;
Ocrotirea romanului minor / pus sub interdictie, care are resedinta obisnuita in strainatate;
Locul unde a luat nastere/ trebuia executat o obligatie contractuala (chiar in parte) se afla in
Romania;
# n materie de divor, fa de competena exclusiv , s-a adugat recent o competen

preferenial, ntemeiat pe existena domiciliului reclamantului pe teritoriul Romniei la data
introducerii cererii, de cel puin un an.
Este vorba de situaiile n care soii triesc desprii n fapt...
14. PROROGAREA VOLUNTARA DE COMPETENTA IN FAV INST ROMANE . EXCEPTIA DE

ARBITRAJ
Prorogare de competenta in procesul civil international = extinderea / prelungirea competentei unei

instante jud romane in detrimentul alteia straine, precum si situatia invers cand o instanta straina isi
extinde competenta in detrimentul unei instante romanesti.
Inst romane devin singurele competente sa solutioneze litigiile actuale / eventuale privind D
prin care se poate dispune liber ( D evaluabile in bani) , daca partile au convenit valabil competenta inst
romane.
De asemenea, daca paratul se prezinta in fata inst romane ce l-a citat si formuleaza aparari pe
fond, fara a invoca exceptia de necompetenta pana la terminarea cercetarii procesului, atunci inst
romana devine singura competenta sa judece cauza respectiva,
In aceste 2 situatii, avem de-a face cu o prorogare de competenta (expresa ; respectiv tacita).
Insa, prorogarea de competenta poate fi respinsa de inst romane daca din ansamblul circumstantelor
rezulta ca litigiul nu prezinta nicio legatura semnificativa cu Romania.
# Conventia de alegere a forului este posibila numai in litigii in materie patrimoniala !
Dpdv formal, conventia de alegere a forului poate fi incheiata printr-un inscris, telegrama, telex,
telecopiator / orice mijloc de comunicare ce permite probarea printr-un text.
Efecte : forul desemnat dobandeste competenta exclusiv asupra respectivului litigiu.
Totusi, conventia va fi nul dac ea conduce la lipsirea abuziva a uneia dintre parti de protectia
asigurata de o inst prevazuta de L straina // cand instanta aleasa este straina, dar litigiul e de competenta
exclusiva a inst romane.
Inst romana desemnata printr-o conv de alegere voluntara a forului, nu se poate declara
necompetenta daca in circumscriptia acelei inst se afla resedinta obisnuita / sediul secundar al uneia dintre
parti // litigiului trebuie sa i se aplice L romana.
O reglementare sepciala a conventiei de alegere a forului Conventia de la Haga asupra
acordurilor de alegere a forului (2005)
9
Exceptia de arbitraj:
Dac prile au ncheiat o convenie de arbitraj viznd un litigiu arbitrabil conform L romne,
instana romn sesizat i va declina competena, cu excepia situaiilor n care:
prtul nu a invocat excepia de arbitraj pn la primul termen la care a fost legal citat;
instana constat c respectiva convenie de arbitraj este caduc / inoperant;
tribunalul arbitral nu poate fi constituit / arbitrul unic nu poate fi desemnat din motive vdit
imputabile prtului.
15. INSTANTELE ROMANE CA FOR DE NECESITATE
Forul de necesitate = situatia in care o persoana demna de protectie nu

poate sa intenteze actiune in fata unei instante straine ( ex : cel care si-a parasit patria pt
motive politice)
Art. 1069 NCPC
Instana romn de la locul cu care cauza prezint o legtur suficient devine competent
s soluioneze cauza, dei L nu prevede competena instanelor romne, dac se dovedete c
nu este posibil introducerea unei cereri n strintate / c nu se poate pretinde n mod
rezonabil ca ea s fie introdus n strintate.
n situaiile din(1), dac cererea este formulat de un roman / apatrid domiciliat n
Romnia/ PJ de nationalitate romana, competena instanei romne este obligatorie.
Doctrina romaneasca a sintetizat conditiile necesare unei inst romanesti pt a deveni for de
necesitate:
o Existenta unei legaturi intre litigiu si inst romana sesizata
o Necompetenta altor instante straine (dovedit!) ; de asemenea, imposibilitatea rationala a
introducerii actiunii in fata inst straine competente, determinata de un razboi civil / o catastrofa
naturala / o epidemie etc..
Ratiunea existentei inst forului de necesitate = necesitatea de a preveni situatiile de
denegare de dreptate.
Astfel, se garanteaza accesul la justitie al reclamantului, in conditiile in care nu poate sa obtina
ajutorul unei inst straine.
Pe de-o parte este nefiresc ca inst romana sa sustraga litigiul inst straine competente, dar pe
de alta parte, este inadmisibil ca reclamantul sa nu poata sesiza inst straina normal competenta.
10
16. VERIFICAREA DIN OFICIU A COMPETENTEI INTERNATIONALE SI DETERMINAREA

CORECTA A INST ROMANE COMPETENTE
Inst romana trebuie sa isi verifice din oficiu competenta internationala, procedand conform reg
interne privind competena, iar daca descopera ca inst romane nu sunt competente sa judece acel
litigiu, inst e obligata sa respinga actiunea, cu exceptia situatiei in care inst romana trebuie sa solutioneze
litigiul ca for de necesitate.
Respingerea actiunii pe motiv de necompetenta e supusa recursului la inst superioara.
Necompetenta internationala a inst romane se poate invoca in orice faza procesuala, chiar si
direct in caile de atac, fara a se putea ocoli prevederie privind prorogarea voluntara de competenta in
favoarea inst romane. Exceptia de necompetenta nu se poate invoca de catre parat in orice faza
procesuala/caile de atac cat timp el s-a prezentat in fata primei inst romane, a formulat aparari pe
fond, fara a invoca aceasta exceptie pana la terminarea cercetarii procesului !
Insemnatatea verificarii din oficiu a competentei internationale este subliniata in doctrina.
Se considera ca aceasta verificare este expresia suveranitatii statului si una din formele
specifice de realizare a ordinii juridice internationale.
Daca inst romana competenta nu poate fi determinata, litigiul va fi judecat fie de Judecatoria
Sec 1 Bucuresti / Tribunalul Bucuresti.
17. COMPETENTA INST ROMANE ASUPRA CHESTIUNILOR PREALABILE SI IN SITUATIILE

LITISPENDENTEI SI CONEXITATII INTERNATIONALE
Chestiunile preliminare = probleme de fapt, de D / de procedura care desi nu sunt totdeauna de

competenta inst nvestite cu cererea principala vor fi solutionate pe cale incidentala de aceasta pt a proceda
apoi la rezolvarea cererii principale.
chestiuni preliminare are o sfera larga, ingloband: chestiunile prealabile + cele prejudiciale
din D procesual civil intern.
Inst romana competenta sa judece actiunea principala este competenta, de asemenea, sa
solutioneze atat chestiunile care, desi nu intra in competenta sa, trebuie solutionate pt a se putea apoi
decide asupra cererii principale, cat si cererea reconventionala si cererile de interventie.
Litispendena internaional
(1) Cnd o cerere este pendinte (asta se determina conform L statului n care are loc procesul)
n faa unei instane strine i este previzibil c hotrrea strin va fi susceptibil de recunoatere /
de executare n Romnia, instana romn sesizat ulterior cu o cerere ntre aceleai pri, avnd
acelai obiect i aceeai cauz, poate suspenda judecata pn la pronunarea hotrrii de ctre
jurisdicia strin. Instana romn va respinge cererea cnd hotrrea strin pronunat este
susceptibil de a fi recunoscut ..
(2) n cazul suspendrii prev la (1), dac jurisdicia strin se declar necompetent /dac hotrrea
strin pronunat nu este susceptibil de a fi recunoscut n Romnia, instana romn repune
procesul pe rol la cererea prii interesate.
Conexitatea internaional
Cnd instana romn este sesizat cu judecarea unei cereri, ea este competent s judece i
cererea care este legat de cea dinti printr-un raport att de strns, nct exist interesul pentru
cercetarea i judecarea acestora n acelai timp, cu scopul de a evita soluii care nu ar putea fi conciliate
dac cererile ar fi judecate separat.
11
18. LEGEA APLICABILA CAPACITATII PROCESUALE SI DREPTURILE STRAINILOR PARTI IN

PROCESUL CIVIL
Conditiile de exercitare a actiunii in justitie sunt guvernate de L diferite:
-capacitatea procesuala lex fori
-calitatea procesuala lex causae
-obiectul- lex causae
-cauza- lex causae
-interesul discutabil...
o Capacitatea procesuala de exercitiu ( cap de a sta in justitie) = aptitudinea unei persoane care are
exercitiul unui D de a se angaja si conduce personal procesul pt valorificarea in justitie a D litigios.
1083 NCPC cap procesuala a fiecareia dintre partile in proces este carmuita de L sa nationala.
-pt PF L cetateniei
-pt apatrizi L resedintei obisnuite
-pt PJ L sediului social
Conditia juridica a strainului

PF si PJ straine au in fata inst romane aceleasi D + O procesuale ca si romanii.
Strainii vor beneficia de scutiri si reduceri de taxe si alte cheltuieli de procedur, dar si de asistenta
juridica gratuita, in aceeasi masura si aceleasi conditii ca si cetatenii romani sub conditia reciprocitatii.
Strainul, in calitate de reclamant, nu poate fi obligat, sub conditia reciprocitatii, sa depuna cautiune /
sa ofere alta garantie doar pt motivul ca este strain / nu are resedinta/sediul in Romania.
Strainul cu cap de exercitiu restransa are D la un curator special, numit provizoriu daca judecata
taraganeaza..
Apatridului i se asigura aceeasi situatie procesuala ca si strainului, fara a i se impune conditia
reciprocitatii.
19. LEGEA APLICABILA CALITATII PROCESUALE, OBIECTULUI, CAUZEI SI INTERESULUI

ACTIUNII
Conditiile de exercitare a actiunii in justitie sunt guvernate de L diferite:
-capacitatea procesuala lex fori
-calitatea procesuala lex causae
-obiectul- lex causae
-cauza- lex causae
-interesul discutabil...
Calitatea procesuala (legitimatio ad causam) = identitatea dintre parti si subiectele r.j litigios
dedus judecatii.
Reclamantul va treb sa dovedeasca atat calitatea sa procesuala (activa) cat si calitatea
procesuala a paratului (pasiva).
Lipsa cal procesuale se invoca pe calea exceptiei procesuale de fond absolute. Poate fi
invocata si din oficiu.
Solutia acestei exceptii = respingerea actiunii.
Transmiterea cal proc = trecerea cal proc de la pers care o detina la o alta pers. Dobanditorul va
prelua procesul in starea in care se gaseste in mom transmisiunii.
Obiectul = pretentia concreta a reclamantului, incluzand si D subiectiv legat. Treb sa fie licit,
posibil, determinat.
12
Cauza = temeiul jurdic. Nu trebuie confundata cu cauza r.j litigios !!

Interesul= folosul practic (patrimonial/ moral) imediat pe care il are partea prin punerea in
miscare a procedurii judiciare civile.
In privinta L aplicabile interesului , nu exista o solutie legala. E discutabil...In opinia noastra,
problema interesului judiciar tine de procedura, deci va fi supusa prev NCPC. Deoarece art 1090 NCPC
supune cond esentiale ale exercitarii act civile legii ce guverneaza fondul r.j cu element de extraneitate,
consideram ca si interesul va fi guvernat de L aplicabila fondului.
20. SOLUTIONAREA CONFL POZITIV DE L de DIP apartinand unor state diferite

Conflictul pozitiv apare n momentul n care fiecare lege de DIP(a forului i cea strin) i indic
propriul sistem de drept ca fiind competent s reglementeze raportul juridic cu element de
extraneitate.
EX: D american supunea bunurile mobile L domiciuliului proprietarului
D italian supunea bunurile mobile L cetateniei proprietarului.
Maniera n care doctrina clasic a colilor aprioriste rezolv aceste conflicte pozitive este foarte
dezamgitoare. Se proclam c judectorul forului va aplica ntotdeauna i indiscutabil propria lege de
DIP.
n opinia altor specialiti, conflictele pozitive ale normelor de DIP nu pot fi rezolvate att de radical.
DIP strin trebuie luat n considerare...
Singura soluie pentru confl pozitive ale normelor de DIP = principiul autolimitrii (renunrii) DIP
al forului DIP al unui stat renun n favoarea DIP al statului ce are o legtur efectiv cu raportul
juridic n cauz.
Principiul renunrii =f potrivit pt reglementarea statului juridic al bunurilor..
n materie personal, principiul autolimitrii, al renunrii DIP al forului nu a putut fi adoptat de o
manier generalizat, pt ca aici, el implic marele pericol al fraudei la L, atunci cnd persoanele
traverseaz frontierele ncercnd s scape de legea naional, de legea domiciliului /a reedinei
obinuite.
Legea personal este limitat doar n privina anumitor acte juridice ce produc efecte n statul
forului. n aceast materie, imperiul DIP al statului de cetenie se autolimiteaz doar la capacitatea
necesar cetenilor de a ncheia anumite acte ce produc efecte n statul de cetenie , pentru alte acte
juridice, ce produc efecte n strintate, legea aplicabil capacitii juridice a cetenilor fiind stabilit de DIP
strin.
21. DEFINITIA FRAUDEI LA LEGE + EFECTE

Frauda la lege n DIP = operaia prin care prile unui r.j cu element de extraneitate supun
raportul lor juridic n mod artificial, unei alte legi dect cea aplicabil n mod normal
Sanciunea fraudei la legea de DIP romn= nlturarea L strine devenite competente fraudulos
i n aplicarea L materiale romne
13
22. SOLUTIONAREA CONFL NEGATIVE INTRE LEGI DE DIP

Conflictul negativ de norme de DIP legile de DIP n prezen exclud aplicarea propriului
sistem de D asupra acelui r.j cu element de extraneitate.
Spre exemplu, s ne gndim o procedur de succesiune deschis n Brazilia a unui cetean brazilian
domiciliat le Roma. n aceast situaie, judectorul brazilian trebuie s aplice L domiciliului, adic D italian. Dar
DIP italian consider c L competent ar fi L naional, adic D brazilian.
Jurisprudena instanelor din aproape toate rile au rezolvat acest conflict negativ prin intermediul
teoriei retrimiterii.
Astfel, judectorul statului unde procedura este n curs accept retrimiterea pe care L cauzei, L
declarat competent de DIP al forului, o face fie ctre L forului (retrimitere de gr 1), fie ctre o alt L
strin (retrimitere de gr 2). n acord cu aceast soluie conciliatoare, judectorul procesului privind
succesiunea brazilianului domiciliat n Italia va aplica speei, D material brazilian.
Soluia aceasta jurisprudenial a fost acceptat n aproape toate statele lumii i a primit n
majoritatea chiar o consacrare legislativ. In C.Civ roman, art 2.559 regl retrimiterea.
- L strin cuprinde nu doar dispoziiile de D material ci i normele confl, cu excepia unor dispoziii
contrare
- retrimiterea la L romn / la alt L strin duce la aplicarea L materiale romne, dac nu se
prevede n mod expres altfel.
-L strin nu cuprinde i normele ei conflictuale n cazul n care prile au desemnat L strin
aplicabil, n cazul L strine aplicabile formei a.j i obligaiilor extracontractuale, precum i n alte cazuri
speciale prevzute de conveniile internaionale la care Romnia este parte, de D U.E / de L.
# DIP romnesc accept doar retrimiterea de gradul 1.
Retrimiterea de gr 2 e acceptata in C.Civ roman in materia nationalitatii PJ.
23.DREPTUL INTERTEMPORAL INTERNATIONAL

D intertemporal international : solutii jurisprudentiale
n jurisprudena brazilian, n materie de D intertemporal internaional, au existat spee privind
validitatea/ nulitatea cstoriei, separaiei, regimului matrimonial al bunurilor, al succesiunii, etc.
Conform jurisprudenei braziliene, conflictele ntre 2 L braziliene de DIP trebuie rezolvate conform
normelor braziliene generice de D intertemporal, fie c sunt reguli constituionale, fie legale.
D intertemporal international : solutii doctrinare
-doctrina, mai ales n Germania i n Italia a manifestat mari divergene de opinie.
o Prima teorie formulat de Niedner 1900 - Germania. retroactivitatea absolut a noilor
norme de DIP. Argumentul principal n favoarea retroactivitii absolute a noilor norme de DIP consta
n caracterul de D public al normelor de DIP, iar regulile de D public se aplic de o manier imediat
i retroactiv.
o A doua teorie, formulat n doctrin, este cea a neretroactivitii noilor norme de DIP. Aceasta
ntruct i normele de DIP se subordoneaz normelor de drept intertemporal comun care
respect drepturile dobndite. Aceast teorie a fost argumentat iniial pe considerentul c
dimensiunea temporal are prioritate fa de dimensiunea spaial.
o A treia teorie manifestat n doctrin cuta un D intertemporal specific DIP, autonom. Acest curent
a aprut prin scrierile lui Franz Kahn, n Germania, care a detaat importana dimensiunii spaiale,
aplicnd noua regul de DIP dac raportul juridic cu element de extraneitate nu avea nicio
legtur cu teritoriul german (al forului).
Vechea norm de DIP era aplicabil dac se realizau urmtoarele trei condiii cumulative:
r.j de DIP avea o legtur cu teritoriul german;
vechea n.j de DIP german declara ca aplicabil D german
D german impregnase r.j de DIP, prin crearea unui D subiectiv dobndit dup D intertemporal german.
14
D intertemporal international romanesc

-art 207 din L 71/2011
(1) Disp din Cartea 7 C.CIv se aplic numai n cauzele deduse instanei judectoreti / autoritii
competente dup data intrrii n vigoare a Codului civil, avnd ca obiect r.j cu elemente de
extraneitate, indiferent de data i locul ncheierii actelor ori producerii/ svririi faptelor generatoare ale
respectivelor r.j.
(2) n cazul raporturilor de DIP stabilite anterior intrrii n vigoare a Codului civil, competena L
determinate potrivit alin. (1) poate fi nlturat dac aplicarea sa conduce la consecine vdit injuste.
.......(3) & (4)
24.DREPTUL INTERNATIONAL INTERTEMPORAL
o D international intertemporal : solutii jurisprudentiale si doctrinare

Conflictele n spaiu ntre normele intertemporale se rezolv ntotdeauna conform normelor
intertemporale ale L competente s guverneze raportul cu element de extraneitate...pt c L
competent s guverneze raportul cu element de extraneitate se va aplica n integralitatea sa, cu
regulile sale de vigoare juridic, spaial, temporal i personal, cu regulile sale de interpretare, cu
DIP i cu normele de D intertemporal.
Procednd altfel, am desfigura L strin, am crea un al treilea sistem de D care nu a fost avut
n vedere nici de ctre legislator i nici de ctre pri.
o D international intertemporal romanesc
-art 208 din L 71/2011

(1) Cnd D substanial aplicabil unor raporturi cu elemente de extraneitate, desemnat de pri /
autorul actului unilateral, conform cartii 7 din C.Civ, a cunoscut modificri pn la data aplicrii sale, se
aplic normele pertinente ale acestuia n vigoare la data desemnrii, n lips de prevederi contrare.
(2) Dac n D strin stabilit conform regulilor crii 7a a C.Civ ca fiind D aplicabil n cauz a avut loc o
tranziie legislativ, normele de D substanial aplicabile n cauz se determin potrivit regulilor de D
tranzitoriu prevzute n acest sistem de D.
(3) n cazurile de acceptare a retrimiterii, n condiiile prevzute la art. 2.559 din Codul civil, regula de DIP
strin este luat n considerare n forma i coninutul existente la momentul identificrii D strin
aplicabil.
15
25. EXCEPTIA DE ORDINE PUBLICA + EFECTE

o Literatura francez constat c ordinea public este, probabil, una dintre noiunile juridice cel
mai dificil de definit, iar tentativele doctrinare care tind s gseasc o formulare satisfctoare sunt rareori
reuite, cel mai adesea rezultnd definiii extrem de lungi.
Ordinea public n DIP = un mijloc excepional prin care se nltur aplicarea L strine cnd
este contrar principiilor fundamentale ale legislaiei forului.
Ordinea public din DIP nu trebuie confundat () cu ordinea public din D intern. Cele dou
concepte au funcii diferite: ordinea public din DIP limiteaz aplicarea L strine, n vreme ce ordinea public
din D intern limiteaz libertatea de voin a prilor.
Ordinea public n DIP prezint urmtoarele caractere juridice:
variabil n timp (pt acelai sistem de drept, difer de la o epoc la alta) i spaiu (de la un stat la altul);
actual (instana se raporteaz la coninutul ordinii publice din momentul litigiului i nu din momentul naterii
raportului juridic);
are caracter de excepie,
relativ (nu vizeaz anihilarea L strine, ci doar mpiedicarea producerii efectelor ei n spe)
Invocarea i admiterea excepiei de ordine public n dreptul internaional privat produce
urmtoarele efecte:
Un efect negativ = nlturarea L strine normal competente;
Un efect pozitiv = aplicarea L romne.
26.CALIFICAREA + SOLUTIONAREA CONFL DE CALIFICARI

Prin calificare intelegem o interpretare a notiunilor utilizate de norma
conflictuala atat in continutul ei (obiectul regl), cat si in legatura (L aplicabila r.j). Deci, prin calificare
deslusim intelesul notiunilor dintr-o norma conflictuala.
Calificarea autonoma = rezultatul generalizarii calificarilor diferite ale aceleiasi
notiuni in legislatiile statelor. Prin compararea acestor calificari se obtine o calificare care reprezinta
generalizarea calificarilor aceleiasi notiuni.
L dupa care se efectueaza calificarea : lex fori / lex causae?

Problema calificarilor a fost semnalata pt prima oara de 2 juristi clasici : Franz Kahn
(Germania) si Etienne Bartin ( Franta).
o In maniera doctrinelor aprioriste, dominante in epoca, cei 2 sustineau ca probl calficarilor poate fi
rezolvata exclusiv prin definitiile de D material oferite de lex fori, recunoscandu-i astfel suveranitatea si
pt a evita cercul vicios ce ar aparea prin recurgerea la definitiile oferite de o L straina necunoscuta.
o In doctrina, ca o reactie de opozitie fata de solutia lui Kahn si Bartin, s-a propus teoria calificarii dupa
lex causae, adica dupa L straina competenta, cu argumentul f important ca procedand altfel am incalca
D strain si nu l-am aplica. Aceasta teorie a avut partizani in Italia, Franta, Germania, toti demonstrand ca ar
fi imposibil sa aplicam o L straina prin prisma notiunilor din L forului ; Ar fi ca si cum s-ar incerca
conjugarea unui vb strain prin sistemul de conjugare al limbii forului.
16
o Din pricina acestor dezbateri sterile de logica formala, s-a manifestat un al 3-lea curent : curentul
autonomist, care propunea interpretarea normelor confl fie dupa principiile internationale, fie dupa criterii
comparative, fie dupa cum considera judecatorul in speta etc..
Soluia autentic i integratoare: calificarea primar dup L forului i secundar dup

L competent
Trebuie sa distingem intre calificarea primara si calificarea secundara.
-primara = cea care determina L competenta sa guverneze r.j de DIP in discutie.
-secundara = prin care se determina semnificatia notiunilor folosite de L materiala
competenta sa regl r.j respectiv.
Calificarea primara se va face dupa lex fori. Aceasta calificare e provizorie si
aproximativa, constituind o etapa prealabila. Dac L declarat n final competent (de exemplu cea a
domiciliului persoanei fizice) adopt o calificare diferit a aceleiai noiuni, prima calificare va fi
corectat n acord cu calificarea secundar, care va fi cea definitiv.
Exceptiile de la regula calificarii potrivit lex fori (alin 2 , 3 , 4, 5 ale art 2.558)
-cazul retrimiterii calificarea primara se face dupa L straina ce retrimite la L romana;
-calificarea bunurilor drept mobile / imobile -- in acord cu L locului unde se afla situate aceste
bunuri;
-calificarea primara a unei inst jur straine necunoscute / cunoscute sub o alta denumire/alt continut
de L romana L straina
-vointa partilor
27.APLICAREA DIRECTA SI INDIRECTA A LEGII STRAINE
(analogia cu acel buldog ru i periculos:)) --- efectul virulent )
Aplicarea direct a L strine de ctre for privete aplicarea dinamic, imediat a dispoziiilor strine
faptelor survenite i actelor ncheiate pe teritoriul forului.
Este o problem de exerciiu a D i determin crearea sau stingerea de D: spre exemplu,
-aplicarea L strine pentru o cstorie care este celebrat pe teritoriul forului,
-pentru o filiaie care este acolo constatat,
-unui divor hotrt pe teritoriul forului.
Aceast aplicare imediat ridic tot felul de probleme fundamentale de DIP pentru for, mai ales cea a
legii strine competente i pe cea a limitelor aplicrii acesteia (ordinea public i frauda la lege).
( the high dog :))) --- efectul atenuat)
Aplicarea indirect a L strine de ctre for privete aplicarea static, adic recunoaterea de ctre
for fie a efectelor aplicrii acelei L, aplicare ce a avut loc anterior undeva n strintate asupra f.j +
a.j care s-au petrecut n strintate/ fie a hotrrilor judectoreti ce au fost pronunate n
strintate.
Aici avem de-a face cu problema respectrii D dobndite n strintate, a existenei i a efectelor
acestor D.
Forul trebuie doar s se asigure c efectele D dobndite n strintate nu lezeaz ordinea public
i c aceste D nu au fost dobndite prin fraudarea L forului.
Aceast distincie fundamental corespunde unei realiti care a fost cel dinti semnalat de ctre
Savigny n D intertemporal, ntre achiziia, dobndirea i stingerea unui D (guvernate de L actual) i
existena unui D (guvernat de L veche).
17
Aceast distincie a fost de asemenea prezentat n DIP de juristul elveian Charles Brocher n
legtur cu ordinea public care nu ngduie s apar ntr-o ar un r.j pe care-l respinge, dar i accept
efectele cnd acesta s-a constituit n mod legal n strintate. Charles Brocher a lansat expresia
respectarea D dobndite.
Conflictele de L i D dobndite: coexisten n DIP

n realitate, principiul respectrii D dobndite n strintate, ca aplicare indirect a L strine, nu
are caracterul de norm fundamental i unic de DIP, caracter susinut de Huber, Dicey i Beale.
Acest principiu coexist cu principiul privind alegerea L competente ca aplicare direct a L
strine. Un principiu nu impieteaz asupra celuilalt, pentru c ele se refer la situaii distincte, mai
nti n timp i apoi n coninut .
In confl spaiale, temporale i de interpretare a normelor de DIP, orientarea dominant este de a
respecta a.j i situaiile constituite n strintate, independent de normele conflictuale ale forului.
Numeroase exemple arat c prin intermediul principiului respectrii situaiilor / D dobndite n
strintate este posibil s se realizeze idealul de justiie i echitate, ce formeaz fundamentul DIP.
Ex : hotararile straine de divort. Daca o L noua interzice divortul prin aplicarea ei imediata, divortul nu
mai poate fi pronuntat. Dar sunt recunoscute prin aplicarea indirecta a L vechi, divorturile pronuntate
anterior. In tarile ce nu recunosc divortul, acesta nu se pronunta (aplicare directa) chiar daca este admis
de L straina competenta desemnata de DIP al statelor respective.
Aplicarea indirect a L strine, conform doctrinei romneti (rezolvarea conflictelor de L in

timp+spatiu)
Confl de L pot fi de 2 categorii:
-n spaiu (2/ mai multe L sunt competente s guverneze naterea, modificarea, transmiterea/ stingerea
unui r.j)
-n timp+ spaiu (e vorba de validarea, recunoaterea unui D/ situaii juridice, dobndit/create n
strintate, dup L competent acolo)
aplicarea direct a L strine Confl de L n spaiu;
-aplicarea indirect a L strine /luarea n considerare a L straine Confl de L in timp+spatiu
n cazul conflictului de L n timp +spaiu, L n conflict sunt:
L statului unde a fost dobndit D vs L rii unde, dup un timp, se dorete recunoaterea i
valorificarea lui.
mprirea aceasta ntre conflictele de L n spaiu i conflictele de L n timp + spaiu, are urmtoarea
importan:
-soluiile n cazul celor dou tipuri de conflicte de L sunt diferite.
-imprirea L n teritoriale i extra-teritoriale, e corect doar dpdv al conflictului de L n spaiu..
Condiiile i efectele recunoaterii unui D dobndit legal n strintate, potrivit DIP romnesc
Eficacitatea internaional a unui D e supus urmtoarelor condiii:

D s fie creat potrivit L competente;
D/ r.j s fi ndeplinit cerinele prevzute de L competent;
D dobndit ntr-o ar va produce efecte ntr-o alt ar dac ntre timp nu s-a creat n ara unde se
invoc, un D nou care-l include i pe acela creat n strintate.
Efectele unui D dobandit potrivit L straine sunt supuse urm reguli:

D dobndit produce toate efectele pe care i le-a dat L respectiv;
Un D dobndit potrivit L strine nu poate produce n alt stat mai multe efecte dect ar produce
conform L ce l-a guvernat la natere;
D dobndit potrivit L strine nu poate produce efecte n alt ar dac contravine ordinii publice a
acestei ri / nu-i poate produce toate efectele dac unele dintre acestea ar contraveni ordinii
publice
18
28.ADAPTAREA LEGII STRAINE FATA DE CEA A FORULUI

Apropierea aceasta se face printr-o interpretare care extinde L strin /L forului.
Astfel, s-a ncetenit n jurispruden recunoaterea ca hotrre judectoreasc strin a
divorurilor declarate de organe administrative cum ar fi: Regele Danemarcei/ de ctre un primar
japonez. Etc
De asemenea, interpretarea poate fi fcut i n sensul restrngerii L strine. Spre exemplu,
Curtea Suprem Federal a Braziliei a echivalat hotrrile de divor strine privindu-i pe brazilieni i care
produceau i efecte patrimoniale doar cu separaiile de corp prevzute n epoc de D brazilian.
n materia aplicrii directe a L strine, ca exemplu de adaptare a L forului i a L strine se poate
utiliza urmtorul exemplu: n perioada n care divorul era interzis n Brazilia, instanele braziliene au
acordat separaia de corp prin consimmnt mutual unei brazilience cstorit cu un japonez, dei D
japonez aplicabil n spe nu cunotea aceast instituie. Dar judectorii brazilieni au raionat astfel: dac D
japonez permite divorul prin consimmnt mutual, care este un plus, cu att mai mult trebuie s permit
separaia de corp prin consimmnt mutual, care este un minus.
Aceast apropiere, adaptare /conciliere, coresponden / echivalen ntre L strin i cea a
forului are o finalitate foarte important: de a conferi maximum de efecte att L forului ct i L
strine, pentru realizarea justiiei i echitii i n beneficiul interesailor.
29. LEGEA APLICABILA STARII, CAPACITATII, NUMELUI PF si D INERENTE CNF NCC
Statutul PF vizeaza 3 elemente:
Starea civila ansamblul de elemente prin care PF se individualizeaza in familie si societate (f.s.c =
nasterea + moartea ; a.s.c = casatoria, adoptia, recunoasterea filiatiei etc)
Capacitatea civila- aptitudinea PF de a avea si de-as exercita D + O savarsind a.j . 2 componente :
capacitatea de folosinta ; capacitatea de exercitiu.
Relaiile de familie raporturi specifice izvorate din casatorie, rudenie, adoptie, afinitate, filiatie, obl
legala de intretinere etc.
Starea civila + capacitatea PF sunt carmuite de L sa nationala daca prin disp

speciale nu se prevede altfel. Incapacitatile speciale referitoare la un anumit r.j sunt supuse L
aplicabile acestui r.j .
Asadar, DIP romanesc mentine regula enuntata inca de la C.Civ Al.I.Cuza din 1864,
potrivit careia in materia starii + capacitatii PF se aplica L nationala.
L nationala = L statului a carui cetatenie o are PF.
Daca persoana are mai multe cetatenii, L nationala = L aceluia dintre state a carui
cetatenie o are si de care este cel mai strans legata in special prin resedinta sa obisnuita.
Resedinta obisnuita = in statul unde PF isi are locuinta principala, chiar daca nu a indeplinit
formalitatile legale de inregistrare. Determinarea resedintei obisnuita se face in functie de
circumstantele personale si profesionale ce indica legaturile durabile cu un anumit stat / intentia de a
stabili acele legaturi. Dovada resedintei obisnuite se poate face prin orice mijloace de proba.
Inceputul si incetarea personalitatii sunt determinate de L nationala a fiecarei
persoane.
Declararea jud a mortii, stabilirea decesului, a datei prezumate a mortii si prezumtia
ca disparutul este in viata sunt carmuite de ultima L nationala a pers disparute. Daca respectiva L
nu poate fi identificata, se va aplica L romana.
D inerente (art 58 NCC- D la viata, sanatate, integritate fizica si psihica, la demnitate, propria
imagine, respectarea vietii private.. ) sunt carmuite, de asemenea, de L nationala. Aceste D nu sunt
transmibile ( inalienabile )
19
Numele PF e carmuit de L sa nationala.
Cu toate acestea, alegerea numelui copilului e carmuita fie de :
- L nationala comuna a parintilor+copilului /

- L statului unde s-a nascut si locuieste copilul.
30.LEGEA APLICABILA INCHEIERII CASATORIEI CNF NCC
NCC contine un intreg capitol dedicat logodnei (promisiunea de casatorie) si efectelor juridice pe care
aceasta promisiune reciproca de a incheia casatoria le are.
Conditiile de fond pt incheierea logodnei sunt determinate de L nationala a fiecaruia dintre viitorii soti,
la data incheierii acelei promisiuni.
Efectele logodnei + consecintele incalcarii promisiunii sunt guvernate de una din urm L :
o Resedintei comune a viitorilor soti la data logodnei;
o L nationala comuna;
o L romana.
Conditiile de fond pt incheierea casatoriei sunt guvernate de L nationala a fiecaruia dintre soti, la
momentul celebrarii casatoriei.
Daca una dintre L straine astfel determinate prevede un impediment la casatorie, care potrivit D romanesc
este incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie, acel impediment va fi inlaturat ca fiind inaplicabil dar
numai in cazul in care unul dintre viitorii soti e roman si casatoria se incheie in Romania.
Forma incheierii casatoriei e guvernata de L statului pe teritoriul caruia se incheie.
L aplicabila nulitatii casatoriei si efectelor acestei nulitati este tot aceea care regl si incheierea
casatoriei.
20
31.LEGEA APLICABILA EFECTELOR CSTORIEI

Art 2589 NCC
L aplicabil efectelor generale ale cstoriei
(1) Efectele generale ale cstoriei sunt supuse L reedinei obinuite comune a soilor / L ceteniei
comune a soilor / L statului pe teritoriul cruia cstoria a fost celebrat. ( n cascad)
(2) L determinat potrivit alin. (1) se aplic att efectelor personale, ct i efectelor patrimoniale ale
cstoriei pe care aceast L le reglementeaz i de la care soii nu pot deroga, indiferent de regimul
matrimonial ales de acetia.
(3) excepie : D soilor asupra locuinei familiei, precum i regimul unor a.j asupra acestei locuine sunt
supuse L locului unde aceasta este situat.
Art. 2590
L aplicabil regimului matrimonial
(1) L aplicabil regimului matrimonial este L aleas de soi.
(2) Ei pot alege L statului:
pe teritoriul cruia unul dintre ei i are reedina obinuit la data alegerii;
a crui cetenie o are oricare dintre ei la data alegerii;
unde i stabilesc prima reedin obinuit comun dup celebrarea cstoriei.
Art. 2591
Convenia de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial
Convenia de alegere a L aplicabile regimului matrimonial se poate ncheia fie nainte de
celebrarea cstoriei, fie la momentul ncheierii cstoriei, fie n timpul cstoriei.
Condiiile de form ale conveniei de alegere a L aplicabile sunt cele prevzute de:
- L aleas pentru a guverna regimul matrimonial /
- L locului ncheierii conveniei de alegere.
Art. 2592
Determinarea obiectiv a legii aplicabile regimului matrimonial
Dac soii nu au ales L aplicabil regimului lor matrimonial, acesta este supus L aplicabile
efectelor generale ale cstoriei.
Art. 2593
Domeniul legii aplicabile regimului matrimonial
(1) L aplicabil regimului matrimonial reglementeaz:
a) condiiile de validitate a conveniei privind alegerea L aplicabile, cu excepia capacitii;
b) admisibilitatea +condiiile de validitate ale conveniei matrimoniale, cu excepia capacitii;
c) limitele alegerii regimului matrimonial;
d) posibilitatea schimbrii regimului matrimonial + efectele acestei schimbri;
e) coninutul patrimoniului fiecruia dintre soi, D soilor asupra bunurilor +regimul datoriilor soilor;
f) ncetarea + lichidarea regimului matrimonial + regulile privind mpreala bunurilor comune.
Art. 2595
Ocrotirea terilor
(1) Msurile de publicitate i opozabilitatea regimului matrimonial fa de teri sunt supuse L
aplicabile regimului matrimonial.
21
32.LEGEA APLICABILA DESFACERII CASATORIEI. COOPERAREA EXTINSA IN MATERIA

LEGII APLICABILE DIVORTULUI SI SEPARATIEI LEGALE (REG ROMA 3)
Alegerea L aplicabile divorului

Soii pot alege de comun acord una dintre urmtoarele L aplicabile divorului:
a) statului pe teritoriul cruia soii au reedina obinuit comun la data conveniei de alegere aL
aplicabile;
b) statului pe teritoriul cruia soii au avut ultima reedina obinuit comun, dac cel puin unul dintre
ei mai locuiete acolo la data conveniei de alegere a L aplicabile;
c) statului al crui cetean este unul dintre soi;
d) statului pe teritoriul cruia soii au locuit cel puin 3 ani;
e) romn.
Aceste L nu sunt organizate in cascada ! Sotii pot alege oricare dintre aceste L,
desemnarea uneia nefiind conditionata de imposibilitatea desemnarii L precedente, asa cum se
intampla in legaturile asezate in cascada (sau in scara lui Gerhard Kegel)
Conventia de alegere a L aplicabile divortului ( data si forma)

Conventia de alegere a L aplicabile divortului se poate incheia/ modifica cel mai tarziu pn
la data sesizrii autoritii competente s pronune divorul.
Cu toate acestea, instana judectoreasc poate s ia act de acordul soilor cel mai trziu
pn la primul termen de judecat la care prile au fost legal citate.
Conventia treb incheiata in scris, semnata si datata de parti.
L aplicabil divorului
n lipsa alegerii L de ctre soi, L aplicabil divorului este L :
a) statului pe teritoriul cruia soii au reedina obinuit comun la data introducerii cererii de divor;
b) statului pe teritoriul cruia soii au avut ultima reedin obinuit comun, dac cel puin unul dintre
soi mai are reedina obinuit pe teritoriul acestui stat la data introducerii cererii de divor;
c) ceteniei comune a soilor la data introducerii cererii de divor;
d) ultimei cetenii comune a soilor, dac cel puin unul dintre ei a pstrat aceast cetenie la data
introducerii cererii de divor;
e) romn, n toate celelalte cazuri.
Aceste legaturi sunt organizate in cascada (scara lui Kegel) !
Recunoaterea divorului prin denunare unilateral
22
Actul ntocmit n strintate prin care se constat voina unilateral a brbatului de a

desface cstoria, fr ca L strin aplicabil s recunoasc femeii un drept egal, nu poate fi
recunoscut n Romnia, cu excepia situaiei cnd sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:
a) actul a fost ntocmit cu respectarea tuturor condiiilor de fond i de form prevzute de L
strin aplicabil;
b) femeia a acceptat n mod liber i neechivoc aceast modalitate de desfacere a cstoriei;
c) nu exist niciun alt motiv de refuz al recunoaterii pe teritoriul Romniei a hotrrii prin care s-
a ncuviinat desfacerea cstoriei n aceast modalitate.
L care crmuiete divorul se aplic n mod corespunztor i separaiei de corp ( separatia de corp
= incetarea obl sotilor de a convietui, desi casatoria lor continua sa existe separatie de pat si de
masa, cum spuneau juristii in vechime..)
Intrucat, normele conflictuale din NCC se aplica doar daca tratatele internationale la care
Romania este parte / D U.E nu contin alte reglementari, se cuvine sa vorbim si despre
Regulamentul Roma 3 din 2010 care implementeaza cooperarea extinsa in materia L aplicabile
divortului si separatiei legale. (art 5,6,7,8..)
Din cele 28 de state ale UE, 15 participa la aceasta cooperare extinsa . Prin aceste 15 state
se afla si tara noastra.
Reg Roma 3, ca si NCC propune, in esenta, urmatorul mecanism de rezolvare a confl de
L in materia desfacerii casatoriei : sotii au puterea de a alege prin conventie L aplicabila divortului/
separatiei de corp dintre mai multe variante propuse de regulament. In lipsa unei astfel de conventii,
Reg desemneaza L aplicabila printr-o serie de puncte de legatura in cascad.
Aceasta conventie de desemnare a L aplicabile poate fi incheiata si modificata in orice moment,
dar cel mai tarziu pana in momentul sesizarii autoritatii competente sa pronunte divortul / separatia de
corp.
Conventia treb sa fie formulata in scris, datata si semnata de ambii soi.
Comparand art 8 al Reg cu art 2.600 din NCC, se observa ca NCC utilizeaza mai multe puncte
de legatura pt determinarea L aplicabile divortului in lipsa alegerii sotilor. Solutia legiutorului
roman este mai armonioasa, prin simetrie..
O alta diferenta este cea privitoare la retrimitere: NCC o accepta, Reg o respinge..
33.LEGEA APLICABILA FILIATIEI SI ADOPTIEI CNF NCC
23
Art. 2603
L aplicabil
(1) Filiaia copilului din cstorie se stabilete potrivit L care, la data cnd s-a nscut, crmuiete
efectele generale ale cstoriei prinilor si.
(2) Dac, nainte de naterea copilului, cstoria prinilor a ncetat sau a fost desfcut, se aplic legea
care, la data ncetrii sau desfacerii, i crmuia efectele.
Art. 2604
Legitimarea copilului
n cazul n care prinii sunt n drept s procedeze la legitimarea prin cstorie subsecvent a copilului
nscut anterior, condiiile cerute n acest scop sunt cele prevzute de L care se aplic efectelor generale
ale cstoriei.
Art. 2607
L aplicabil condiiilor de fond
(1) Condiiile de fond cerute pentru ncheierea adopiei sunt stabilite de L naional a adoptatorului i a
celui ce urmeaz s fie adoptat.
(2) Condiiile de fond cerute soilor care adopt mpreun sunt cele stabilite de L care crmuiete
efectele generale ale cstoriei lor. La fel i dac unul dintre soi adopt copilul celuilalt.
Art. 2608
L aplicabil efectelor adopiei
Efectele adopiei, precum i relaiile dintre adoptator i adoptat sunt guvernate de L naional a
adoptatorului, iar n cazul n care ambii soi sunt adoptatori, L care guverneaz efectele generale ale
cstoriei. Aceeai lege crmuiete i desfacerea adopiei.
Art. 2609
L aplicabil formei adopiei
- L statului pe teritoriul cruia ea se ncheie.
Art. 2610
L aplicabil nulitii adopiei
-pentru condiiile de fond --L aplicabile condiiilor de fond;
-pentru nerespectarea consdiiilor de form -- L aplicabila formei adopiei.
34. LEGEA APLICABILA AUTORITATII PARINTESTI SI PROTECTIEI COPIILOR
24
L aplicabila acestor materii se stabileste cnf Conventiei de la Haga din 19 oct 1996, ratificata de
Romania in anul 2007.
Normele conflictuale aplicabile acestor materii sunt cuprinse in Cap 3 L Conventiei, de la art 15 la
art 22.
Autoritile statelor contractante aplic L lor naional.

n msura n care protecia persoanei / bunurilor copilului o impune, n mod excepional, ele pot
aplica / lua n considerare L unui alt stat cu care situaia respectiv prezint cea mai strns legtur.
Dac reedina obinuit a copilului se schimb n alt stat contractant, L acestui stat se aplic,
din momentul modificrii situaiei.
Atribuirea / ncetarea rspunderii printeti de plin drept, fr intervenia autoritii

judectoreti / administrative, este reglementat de L statului unde copilul i are reedina obinuit.
Atribuirea / ncetarea rspunderii printeti printr-un acord ori un act unilateral, fr
intervenia autoritii judectoreti / administrative, este reglementat de L statului unde copilul avea
reedina obinuit la momentul n care acordul / actul unilateral i produce efectele.
Exercitarea rspunderii printeti este reglementat de L statului de la reedina obinuit a

copilului. Dac reedina obinuit a copilului se schimb, situaia este reglementat de L statului de la noua
reedin obinuit.
Prevederile prezentului capitol se aplic chiar dac L desemnat de ele este L unui stat
necontractant.
Retrimiterea este exclusa daca se aplica L unui stat contractant, dar este permisa in forma
retrimiterii de gradul 2 cand este vorba de aplicarea L unui stat necontractant..
n sensul prezentului capitol, prin termenul lege se are n vedere L n vigoare ntr-un stat, cu
excepia regulilor aplicabile conflictului de L.
Aplicarea L desemnate poate fi refuzat numai dac aceast aplicare ar fi n mod vdit
contrar ordinii publice, lund n considerare interesul superior al copilului.
35.LEGEA APLICABILA OBLIGATIEI DE INTRETINERE
25
L aplicabila obl de intretinere se determina potrivit reglementarilor dreptului U.E.

In aceasta materie, la nivelul UE, exista Reg 4/2009 din 18 dec 2008.
Acest Reg ne face trimitere, la randul su, la Protocolul de la Haga din 2007. Protocolul se va aplica
chiar daca L aplicabila este cea a unui stat necontractant.
Art 3 : Reg generala este ca obl de intretinere de L statului resedintei obisnuite a creditorului,
cu exceptia altor prevederi ale protocolului. In situatia schimbarii resedintei obisnuite a creditorului, L
statului noii resedinte se va aplica din momentul in care aceasta schimbare a survenit.
Art 4 contine norme confl speciale favorabile anumitor creditori..
acest art se aplica in cazul obl de intretinere a parintilor fa de copii, a copiilor fata de parinti si
a persoanelor, altele decat parintii, fata de persoanele care nu au implinit 21 de ani, cu exceptia
obl intre soti/ fostii soti.
Daca creditorul este incapabil sa obtina intretinere de la debitor, se va aplica L forului.
Art 5 face referire la obl de intretinere intre soti / fostii soti.

Art 6 obl de intretinere altele decat cele care rezulta din relatiile parinti-copii / fata de un copil /
cele intre soti sau fosti soti.
Art 7- desemnarea L aplicabile pt anumite proceduri particulare..
Art 8 - desemnarea L aplicabile de catre creditor si debitor.
Art 9 Un stat care foloseste cuv de domiciliu ca punct de legatura in materia familiei, trebuie
sa informeze Biroul Permanent al Conf de la Haga de DIP ca cuvantul cetatenie va fi inlocuit cu
cel de domiciliu.
Art 11- L aplicabila obl de intretinere va determina si daca creditorul poate pretinde intretinere
retroactiva, baza de calcul a cuantumului intretinerii, indexarea, prescriptia etc.
Retrimiterea este interzisa. (art 12)
L desemnata de protocol poate fi refuzata doar in masura in care incalca ordinea publica a
forului. (art 13)
36. NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND BUNURILE CNF NCC
Norme confl generale
26
L aplicabil bunurilor
Posesia, D de proprietate i celelalte D reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garanii reale,
sunt crmuite de L locului unde acestea sunt situate / se afl,
L aplicabil revendicrii bunurilor mobile
Revendicarea unui bun furat / exportat ilegal este supus, la alegerea proprietarului originar, fie
L statului pe teritoriul cruia se afla bunul la momentul furtului/exportului / L statului pe teritoriul
cruia se afl bunul la momentul revendicrii.
Uzucapiunea asupra b.m L statului unde se afla bunul la inceperea term de prescriptie.
Norme conf aplicabile b.m corporale
Constituirea, transmiterea /stingerea D reale asupra unui bun care i-a schimbat aezarea
sunt crmuite L locului unde acesta se afla n momentul cnd s-a produs f.j care a generat
/modificat / stins D respectiv.
Bunul aflat n curs de transport L statului de unde a fost expediat, afar numai dac:
-partile au ales o alta L;
-bunul e sechestrat/depozitat intr-un antrepozit..
-bunul face parte din cele personale ale unui pasager..
Norme confl aplicabile b incorporale

Naterea, coninutul i stingerea D de autor asupra unei opere de creaie intelectual L statului
unde aceasta a fost pentru ntia oar adus la cunotina publicului prin publicare, reprezentare,
expunere, difuzare ...
Operele de creaie intelectual nedivulgate sunt L naionale a autorului.
Naterea, coninutul i stingerea D de proprietate industrial sunt L statului unde s-a efectuat
depozitul/ nregistrarea // unde s-a depus cererea .
Norme confl privind formele de publicitate

Formele de publicitate referitoare la bunuri (realizate in orice mod ) L aplicabila la data & locul
unde sunt indeplinite, daca nu se prevede altfel prin dispozitii speciale.
37. NORME CONFLICTUALE PRIVIND MOSTENIREA
Normele confl cu privire la succesiune dn NCC( Cartea 7, Titlul 2, Cap 4) se vor aplica doar in relatiile
Romaniei cu state care nu sunt membre UE.
In litigiile cu element de extraneitate ce indica state membre ale UE, autoritatile romane sunt obligate
sa aplice normele din Reg 650/2012 !
953 NCC: Mostenire = transmiterea patrimoniului unei PF decedate catre una / mai multe persoane in
fiinta.
27
955 NCC: 2 forme ale succesiunii : testamentara ; legala.

2.633 NCC : Mostenirea este supusa L statului pe teritoriul caruia defunctul a avut la data mortii
resedinta obisnuita.
2.634 NCC: De cuius poate, (in timpul vietii :)) ) , sa desemneze o alta L aplicabila succesiunii sale
decat cea a ultimei resedinte obisnuite. ( Ex : L statului a carei cetatenie o are)
2.636 NCC domeniul de aplicare al L mostenirii:
- Data+locul deschiderii mostenirii
- Persoanele cu vocatie de a mosteni
- Regimul sezinei
- Conditiile + efectele optiunii succesorale
- Intinderea obl mostenitorilor de a suporta pasivul
- Cond de fond ale testamentului
- Modificarea+ revocarea unor disp testamentare
- Incapacitatile speciale de a dispune/primi ..
- Partajul succesoral
2.635 NCC: L aplicabila formei testamentului una din urmatoarele: L nationala a testatorului ; L
resedintei obisnuite ; L locului unde actul a fost intocmit/ modificat /revocat ; L situarii imobilului ; L
instantei ce indeplineste procedura de transmitere a bunurilor succesorale..
2.636 NCC Daca succesiunea e vacanta, bunurile situate/aflate pe teritoriul Romaniei , indiferent ca
sunt b.m / b.i, vor fi preluate de statul roman.
Reg 650/2012 se va aplica succesiunilor persoanelor care au decedat la 17 aug 2015 / dupa
aceasta dat. (in principiu)
Regula generala cum c L resedintei obisnuite a defunctului guverneaza intreaga mostenire
este aceeasi ca si in NCC. (art 21)
Si alte articole din Regulament seamana cu cele din D intern din NCC ( si cel cu posibilitatea aplicarii L
unui alt stat ; si detalierea domeniului de aplicare a L mostenirii ; si cel privitor la conditiile de forma ; si cel
privitor la succesiunea vacanta .a..)
Insa, exista si deosebiri. Art 25 al Regulamentului regl L aplicabila cond de fond ale pactelor privind o
succesiune viitoare, iar NCC sanctioneaza cu nulitatea absoluta pactele asupra unei succesiuni nedeschise.
Iar art 35 al Reg interzice aplicarea unei dispozitii din L oricarui stat specificata in Reg daca aplicarea este
vadit incompatibila cu ordinea publica a forului.
Cnf art 34 al Reg, retrimiterea este permisa daca normele de DIP ale statului tert retrimit la L unui stat
membru / la L unui stat ter ce ar aplica propria L.
Posibilitatea de cuius-ului de a-si alege ca L a succesiunii L nationala poate crea ocazia fraudrii
rezervei succesorale prevazute de D resedintei obisnuite din momentul decesului. Aceasta ocazie se
iveste in situatia in care de cuius-ul cu dubla cetatenie (israeliana + a altui stat membru UE), desemneaza
ca L aplicabila L israelian, desi are mostenitori rezervatari.. Alegerea L israeliene este valabila. Dar L
israeliana nu cunoaste rezerva succesorala !! Avem de-a face aici , clar, cu o intentie frauduloasa. De cuius-ul
a ales D israelian pt a impiedica jocul retrimiterii de gr 1, care ar fi dus tot la aplicarea D resedintei obisnuite.
38.NORMELE CONFLICTUALE DIN NCC PRIVIND COND DE

FOND SI DE FORMA ALE ACTULUI JURIDIC
Cond de fond ale a.j = aspectele de fond privind incheierea a.j , efectele, executarea, transmiterea si
stingerea r.j izvorat din a.j respectiv.
Cond de form ale a.j = modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea /
modifica / stinge un r.j concret.
Normele confl privind L aplicabila cond de fond si de forma ale a.j se gasesc in Cartea 7 NCC, Titlul 2,
Cap 5 (Actul juridic)
L aplicabila cond de fond ale a.j
28
Cond de fond ale a.j sunt stabilite de L aleasa de parti / de autorul su . (lex voluntatis)
Alegerea L aplicabile treb sa fie expres / sa rezulte cu certitudine din cuprinsul actului /
circumstante. Partile pot alege L aplicabila a.j in intregime / doar anumite parti ale lui.
In lipsa alegerii se va aplica L statului cu care a.j prezinta cele mai stranse legaturi.(the proper
law of the contract, cum s-ar zice in D anglo-saxon..)
Daca aceasta L nu poate fi identificata, se va aplica L locului unde a.j a fost incheiat.
L aplicabila cond de form ale a.j

Cond de form ale a.j sunt guvernate de L care i carmuieste fondul.
Actul se considera totusi valabil dpdv al formei daca indeplineste conditiile prev de una din urm L:
locului unde a fost intocmit / cetateniei / resedintei obisnuite a pers care l-a consimtit / autoritatii care
examineaza validitatea a.j.
Legatura L cetateniei / a resedintei obisnuite este valabila doar pt a.j unilaterale... pe cand L
autoritatii care examineaza validitatea a.j se va aplica atat pt a.j unilaterale, cat si bilaterale.
Daca L aplicabila cond de fond, impune sub sanc nulitatii absolute, o anumita forma
solemna, nicio alta L din cele mentionate mai sus nu poate inlatura aceasta cerinta !!
39. LEGEA APLICABILA COND DE FOND SI DE FORMA ALE CONTRACTULUI CNF REG
593/2008 ( ROMA 1)
Cnf normei de trimitere din NCC, L aplicabila obl contractuale se

determina potrivit reglementarilor dreptului UE.
La nivelul UE, L aplicabila obl izvorate din contracte e determinata potrivit Reg 593/2008 (Roma 1)
Art 1: Reg se aplica obl contractuale in materie civila+comerciala in situatiile in care exista un
confl de L.
Art 2: L desemnata de Reg se aplica indiferent daca este vb de L unui stat membru / nu al UE.
L aplicabila cond de fond ale contractului

Contractul este guvernat de L aleasa de catre parti. Desemnarea trebuie sa fie expresa / sa
rezulte cert.
In orice moment, partile pot conveni sa supuna contractul altei L decat cea care-l guverna
anterior.
In cazul in care elemente relevante ale situatiei se afla la momentul alegerii L, in alt stat decat statul
a carui L a fost desemnata , L aleas se va aplica in continuare contractului doar in limitele impuse de disp
imperative ale L statului unde sunt localizate elementele relevante.
Daca partile nu au desemnat L aplicabila contractului, aceasta se va determina, potrivit disp art
4. ( a--- h) Spre exemplu :
-contractul de vanzare L tarii unde are resedinta obisnuita vanzatorul;
-contractul de prestari servicii L tarii unde are resedinta obisnuita prestatorul de servicii;
-contractul privind un D imobiliar L tarii unde se afla imobilul..
29
etc.
Art 5-8 nu se vor mai prezenta aici deoarece normele confl se refera la niste categorii de contracte
specializate (de transport, cu consumatori, de asigurare.. etc ), care se vor studia la master, gen..
Art 10 : Existenta si validitatea contractului/ oricarei clauze contractuale sunt determinate de L care
l-ar reglementa in temeiul regulamentului, daca contractul / clauza ar fi valide.
L aplicabila cond de form ale contractului

Contractul incheiat intre persoane care se afla in acelasi stat la momentul incheierii contractului,
este valid incheiat dpdv al formei daca indeplineste cond de forma prevazute de L care il reglementeaza
pe fond.
Contractul incheiat intre persoane care se afla in state diferite la momentul incheierii
contractului este considerat valabil dpdv formal daca indeplineste cond de forma prev de L care il regl pe
fond / L oricarei tari unde se afla oricare dintre parti/ L tarii in care la data respectiva isi avea resedinta
obisnuita oricare dintre partile contractante.
Exceptii:
-la contractele incheiate cu consumatorii, forma va fi guvernata de L tarii unde isi are resedinta
obisnuita consumatorul;
-contractul care are ca obiect un dr real imobiliar va fi supus cond de forma prevazute de L statului
unde se afla situat imobilul.
40. DOMENIUL DE REGLEMENTARE AL LEGII APLICABILE CONTRACTULUI SI LIMITELE

ACESTEI LEGI CNF REG 593/2008 (ROMA 1)
L aplicabila contractului va reglementa, in special:
Interpretarea contractului;
Executarea obl nascute din contract;
Consecintele neexecutarii totale / partiale a obl, inclusiv evaluarea prejudiciului astfel
produs, in limitele competentei conferite instantei de L sa procedurala;
Diferite moduri de stingere a obl precum si prescriptia + decaderea din D;
Efectele nulitatii contractului.
Si in cazul acestui Regulament ( Roma 1) , retrimiterea este exclusa prin art 20.
Disp conflictuale ale Reg Roma 1 nu vor restrange efectul normelor de aplicare imediata din L inst
sesizate.
Ce sunt normele de aplicare imediata? Asa cum am invatat si in partea generala, acestea sunt norme
ale caror respectare este privita ca esentiala de o anumita tara pt pastrarea intereselor sale publice
precum: organizare politica, sociala / economica, in asemenea masura incat aceste norme sunt aplicabile
oricarei situatii care intra in sfera lor de aplicare, indiferent de L aplicabila contractului in temeiul
Regulamentului.
Aplicarea unei disp din L oricarei tari nu poate fi inlaturata decat daca o astfel de aplicare este vadit
incompatibila cu ordinea publica a inst sesizate.
30
41.LEGEA APLICABILA OBLIGATIILOR IZVORATE DIN FAPTE ILICITE cnf

REGULAMENTULUI 864/2007 (ROMA 2)
Determinarea L aplicabile obl extracontractuale a fost unificata la nivelul UE prin intermediul

prevederilor Reg 864/2007 (Roma 2), regulament ce a intrat in vigoare in 2008. Acest Reg e
obligatoriu pt toate statele membre UE, cu exceptia Danemarcei.
Ce intelegem prin obl extracontratuala?
Art 2 : Prejudiciul = orice consecinta a unei fapte ilicite, a imbogatirii fara justa cauza, a
gestiunii de afaceri / a culpei in contrahendo . Orice referire la prejudiciu trebuie sa cuprinda nu
doar prejudiciul actual ci si pe cel probabil de a se produce.
Art 4 : L aplicabila unei obl extracontractuale izvorata dintr-un fapt ilicit = L tarii unde s-a
produs prejudiciul, indiferent in ce tara s-a produs faptul ilicit / in ce tara s-au manifestat consecintele
indirecte ale acestui fapt.
Cu toate acestea, daca in momentul producerii prejudiciului, atat persoana a carei
responsabilitate este invocata, cat si persoana pagubita isi au resedinta obisnuita in acelasi stat, L
respectivului stat se va aplica.
Daca din ansamblul circumstantelor rezulta ca fapta ilicita are in mod manifest legaturi mult
mai stranse cu L altui stat decat cel unde s-a produs prejudicul / cel unde se afla resedinta obisnuita a
autorului delictului si a pgubitului, atunci se va aplica L acestui stat ter.
Art 14 : Partile au, insa, libertatea de a alege L aplicabila. Astfel, L aplicabila obl extracontractuale
poate fi aleasa de catre parti fie printr-un acord posterior producerii delictului / printr-o intelegere
liber negociata inainte de producerea faptului pagubitor (in cazul in care partile desf activitati
comerciale). Aceasta alegere treb sa fie explicit / sa rezulte in mod cert din circumstante + sa
respecte D tertilor.
De la normele generale din art 4 si 14 se poate deroga prin disp speciale ( ex: raspunderea pt
produse defectuoase ; concurenta neloiala ; incalcarea D de propr industrial..)
42. LEGEA APLICABILA OBLIGATIILOR IZVORATE DIN FAPTE LICITE POTRIVIT

REGULAMENTULUI 864/2007 (ROMA 2)
Determinarea L aplicabile obl extracontractuale a fost unificata la nivelul UE prin intermediul

prevederilor Reg 864/2007 (Roma 2), regulament ce a intrat in vigoare in 2008. Acest Reg e
obligatoriu pt toate statele membre UE, cu exceptia Danemarcei.
Fapte licite = imbogatirea fara justa cauza, gestiunea de afaceri, culpa in contrahendo (greseala,
vina la incheierea unui contract)
o Dac o obligaie extracontractual izvort dintr-o mbogire fr just cauz se leag

de o relaie existent ntre pri, strns legat de mbogirea fr just cauz, obligaia
extracontractual va fi guvernat de aceeai L ce guverneaz relaia preexistent ntre
pri.
31
Dac aceast L nu poate fi determinat, dar prile i au reedina obinuit n aceeai

ar n momentul producerii evenimentului ce produce mbogirea fr just cauz , se
va aplica L rii respective.
Dac L competent nu se poate determina nici aa, se va aplica L statului unde s-a produs
mbogirea fr just cauz. n situaia n care din toate circumstanele speei rezult c
obligaia extracontractual rezultat din mbogirea fr just cauz este n mod
manifest mai strns legat de o alt ar dect cele indicate mai sus , obligaia va fi
guvernat de L acelei alte ri.
o Obligaia extracontractual rezultat din gestiunea de afaceri, care se leag n mod

strns de o relaie preexistent ntre pri, va fi guvernat de L aplicabil acelei relaii
preexistente ntre pri.
Dac aceast L nu poate fi determinat, dar prile i au reedina obinuit n aceeai
ar n momentul producerii evenimentului pgubitor, se va aplica L rii respective.
Dac L competent nu se poate determina nici aa, se va aplica L statului unde s-a produs
gestiunea de afaceri. n situaia n care din toate circumstanele speei rezult c
obligaia necontractual rezultat din gestiunea de afaceri este n mod manifest mai
strns legat de o alt ar dect cele indicate mai sus obligaia va fi guvernat de L acelei
alte ri
o Obligaia extracontractual izvort din negocierile purtate nainte de ncheierea unui

contract este guvernat de L care guverneaz contractul ncheiat/ care ar fi guvernat
contractul, dac acesta ar fi fost ncheiat.
Dac L aplicabil nu se poate determina astfel, obligaia extracontractual izvort din
negocierile purtate nainte de ncheierea unui contract va fi guvernat de: L rii unde s-a
produs prejudiciul, indiferent n ce ar s-a produs faptul pgubitor/ n ce ar sau ri s-au
manifestat consecinele indirecte ale acestui fapt, sau de L rii unde prile i au reedina
obinuit n momentul producerii evenimentului pgubitor, sau de L acelei alte ri
dect cele indicate mai sus care prezint cele mai strnse legturi cu obligaia
extracontractual rezultat din tratativele premergtoare ncheierii unui contract.
o Dac prin mbogirea fr just cauz, gestiunea de afaceri/ culpa in contrahendo s-a
adus atingere unui D de proprietate intelectual, obligaia extracontractual rezultat
din aceast nclcare va fi guvernat de L indicat de normele conflictuale speciale
pentru lezarea drepturilor de proprietate intelectual.
43. DOMENIUL DE REGLEMENTARE AL LEGII APLICABILE OBLIGATIILOR

EXTRACONTRACTUALE SI LIMITELE ACESTEI LEGI CNF REG 864/2007 (ROMA 2)
L aplicabil obligaiilor extracontractuale reglementeaz mai ales urmtoarele aspecte:

Temeiul + ntinderea rspunderii
cauzele de exonerare, de limitare / de partajare a rspunderii
existena, natura, evaluarea prejudiciului i despgubirilor
msurile pe care instana le poate lua pentru prevenirea, ncetarea / repararea
prejudiciului
transmisibilitatea D la despgubiri, inclusiv prin succesiune
persoanele ndreptite s solicite repararea prejudiciului suferit personal
rspunderea pt fapta altuia
modul de stingere al obligaiilor
normele privind prescripia extinctiv + decderea.
In materia L aplicabile obligaiilor extracontractuale, retrimiterea este exclus.
32
# Regulamentul nu poate mpiedica efectul normelor de aplicare imediat ale forului.

Aplicarea unei norme a L strine indicate de regulament poate fi refuzat numai dac este n
mod vdit incompatibil cu ordinea public a forului.
44. NOTIUNEA DE HOTARARE STRAINA SI EFECTELE EI
Orice litigiu international adus in faa unui organ jurisd si mai cu seama in fata inst jud se
finalizeaza prin obtinerea unei hotarari. Aceasta hotarare fiind obtinuta trebuie sa produca efecte nu doar in
statul ale carei autoritati jurisdictionale au pronuntat-o, ci si in alte state, unde respectiva hotarare va fi
considerata straina, deoarece nu a fost emisa de organele
competente ale statului unde a fost invocat.
Hotarare straina = actele de jurisd contencioasa / necontencioasa ale
inst judecatoresti, ale notariatelor / ale oricaror altor autoritati dintr-un
stat nemembru al UE.
Principalele efecte produse de o hotarare judecatoreasca sunt:
puterea probanta, autoritatea de lucru judecat si forta executorie.
Puterea probanta
Daca hot indeplineste criteriile de autenticitate stabilite de L statului unde a fost pronuntata,
atunci ea beneficiaza de forta probanta in privinta constatarilor pe care le cuprinde. Insa, daca
constatarile facute de inst straina sunt in mod manifest incompatibile cu ordinea publica de DIP
roman, acestea sunt lipsite de for probant. Constatarile facute de inst straina pot fi rasturnate prin orice
mijloc de proba.
# Cu exceptia puterii probante, o hot jud straina nu poate produce celelalte 2 efecte de plin D
(in mod automat) pe teritoriul altui stat, pt ca cele 2 efecte ar incalca suveranitatea statului respectiv.
Hotararea, nefiind pronuntata de autoritatile statului unde e invocata, nu obliga aceste autoritati sa ii confere
respectivului inscris autoritate de lucru judecat / forta executorie
Autoritatea de lucru judecat (recunoasterea hot straine)
=operatiunea in urma careia hotararea straina este pusa pe picior de egalitate cu hotararile jurisd
pronuntate de autoritatile competente ale statului unde a fost invocat.
Forta executorie (exequatur-ul)
=procedura judiciara in cadrul careia instanta pe teritoriul careia se cere executarea silita declara
hotararea straina executorie si-i incuviinteaza executarea silita, in urma controlului exercitat asupra
acestei hotarari.
45. RECUNOASTEREA
HOTARARILOR STRAINE CNF NCPC
Inst recunoasterii hot jud este o inst relativ noua, spre deosebire de inst exequaturu-ului..
Recunoasterea hot straine are 2 forme:
De plin D (extrajudiciar);
Recunoasterea judecatoareasca
Recunoasterea de plin D = recunoasterea de catre autoritatile romane a unor hot straine specificate
de L, doar pe baza verificarii indeplinirii unor conditii minimale stabilite de L romana, fara vreo
procedura contradictorie si fara emiterea unei hot de recunoastere.
33
Daca aceasta recunoastere simplificata este refuzata/ daca efectele ei relative nu convin partii
ce doreste sa se prevaleze de hot straina, aceasta va recurge la recunoasterea judecatoreasca care
se va concretiza intr-o hotarare jud romaneasca de recunoastere si care va avea efecte erga omnes in
tara noastra.
In Romania, sunt recunoscute de plin D hot straine privind:
Statutul personal al cetatenilor statului unde au fost pronuntate;
Statutul personal pronuntate intr-un stat tert, care au fost recunoscute in statul de cetatenie al fiecarei pr i;
Statutul personal pronuntate intr-un stat tert, care desi nu au fost recunoscute, indeplinesc 3 cond:
- Au fost pronuntate potrivit L indicate de DIP roman;
- Nu sunt contrare ordinii publice de DIP roman;
- Au respectat D la aparare.
Ceea ce nu prea e ok este ca verificarea celor 3 conditii de mai sus presupune un control judiciar
mai detaliat si deschide calea refuzului de recunoastere.
CONDITIILE pt ca o hot straina SA FIE RECUNOSCUTA in Romania :

Hot este definitiva cnf statului unde a fost pronuntata;
Instanta care a pronuntat-o avea competenta jurisdictionala;
Exista reciprocitate in materia efectelor hotararile straine intre Romania si statul inst ce
a pronuntat hot;
Daca hotararea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul, hot trebuie sa
constate ca partii respecive i-au fost inmanate in timp util, atat actul de sesizare al inst, cat
si citatia pt termenul de dezbateri pe fond si ca i s-a oferit posibilitatea de a se apara si de
a exercita calea de atac.
Motivele pt care inst romane REFUZA RECUNOASTEREA unei hot straine:

Hotararea este, in mod manifest, contrara ordinii publice de DIP ;
Hotararea pronuntata intr-o materie in care pers nu dispun liber de D lor a fost obtinuta
cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidenei L aplicabile potrivit DIP roman ;
Procesul a fost solutionat, intre aceleasi parti, printr-o hotarare chiar nedefinitiva a inst
romane / se afla in curs de solutionare la data sesizarii inst straine;
Hotararea este irenconciliabila cu o hot pronuntata anterior in strainatate si
succeptibila de a fi recunoscuta in Romania;
Inst romane erau competente exclusiv sa judece cauza;
A fost incalcat D la aparare;
Hotararea poate fi atacata in statul unde a fost pronuntata;
Instanta romana nu poate examina pe fond hotararea straina si nici nu o poate modifica.
Inst romana competenta pt recunoasterea unei hot straine este tribunalul in circumscriptia caruia
se gaseste domiciliul / sediul pers care a refuzat recunoasterea hot straine. Daca acest tribunal nu
poate fi stabilit, competenta Tribunalului Bucuresti.
Cererea de recunoastere a hot straine trebuie sa fie insotita de actele prevazute in art 1.099 NCPC
(ex : copia hot straine, dovada caracterului definitiv al acesteia etc)
Cererea de recunoastere a hot straine se solutioneaza numai dupa citarea partilor, prin hotarare/
incheiere interlocutorie. Daca din hot straina rezulta ca paratul a fost de acord cu admiterea actiunii, se
poate rezolva treaba si fara citarea prilor..
46. EXECUTAREA HOTARARILOR STRAINE CNF NCPC
34
Inst romana competenta in aceasta materie este tribunalul in circumscriptia caruia urmeaza a
se face executarea. Hotararile straine prin care s-au dispus masuri asigurtorii / cele cu executare
provizorie nu se pot executa silit pe teritoriul Romaniei
# pt hotararile pronuntate in Elvetia, Norvegia si Islanda Conventia de la Lugano din 2007, nu

NCPC (pt ca-s state nemembre UE) !
Conditiile exequatur-ului pt ca executarea silita a unei hot straine sa fie permisa pe teritoriul
Romaniei:
- hot straina sa fie executorie potrivit statului unde a fost pronuntata;
- hot straina sa indeplineasca toate conditiile pt a fi recunoscuta in Romania.
Si in cazul incuviintarii executarii, tribunalul roman nu poate examina pe fond hot straina si nu o
poate modifica in vreun fel.
Cererea de incuviintare a executarii se intocmeste in aceleasi conditii ca si cererea de recunoastere,
dar pe langa actele insotitoare specificate la acel tip de cerere se mai adauga si dovada caracterului
executoriu al hot straine, dovada emisa de inst ce a pronuntat respectiva hot.
Cererea de incuviintare a executarii hot straine se solutioneaza, intotdeauna, dupa citarea partilor,
prin hotarare.
In temeiul hotararii tribunalului romanesc de incuviintare a executarii hotararii straine, se emite titlul
executoriu care trebuie sa mentioneze obligatoriu si hotararea romaneasca de executare.
A nu se confunda procedura incuviintarii executarii hot straine (1.104 NCPC) cu procedura
incuviintarii executarii silite (666 NCPC)
incuviintarea executarii hot straine este de comp tribunalului ; se doreste emiterea titlului
executoriu ce va constitui fundamentul executarii silite.
incuviintarea executarii silite- este de comp judecatoriei ; se verifica conditiile privind declansarea
executarii silite. Exequatur-ul are caracterul unei proceduri prealabile executarii silite propriu-zise.
D de a cere incuviintarea executarii silite a unei hot straine se prescrie in termenul pe care D
statului de origine al respectivei hotarari il statorniceste pt prescriptia executarii silite a hotararii.
35

Subiecte DIP Examen Rezolvate Eliana

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte DIP Examen Rezolvate Eliana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept internaional privat Rezolvare subiecte examen -Eliana Creu

1. DEFINITIA CONFL DE JURISDICTII , A CONFL DE LEGI SI A R.J CU ELEMENT DE

2. DEFINITIA DIP SI DEFINITIA D INTERTEMPORAL + LEGATURA DINTRE ACESTE 2 RAMURI ( +

Intre DIP si D intertemporal exista o puternica legatura si influenta reciproca.

Confl de L in spatiu au in general, o dimensiune temporala, pt ca nu se desfasoara mereu la

3. IZVOARELE FORMALE ALE DIP

Insemnatatea doctrinei, jurisprudentei, D natural

Blackstone spunea ca D natural avand aceeasi varsta cu omenirea

Conflictul intre diversele izvoare ale DIP

Conflictul dintre izvoarele internationale si cele interne

In virtutea monismului juridic, normele internationale au prioritate fa de regulile interne , iar

4. ENUMERAREA CELOR 3 TIPURI DE N.J ALE DIP =

5. NORMELE MATERIALE + NORMELE DE APLICARE IMEDIATA

Normele materiale se subclasifica in :

7. DEFINITIA PROCESULUI CIVIL INTERNATIONAL. PROBLEMELE PE CARE ACESTA LE RIDICA

-determinarea inst competente;

Literatura de specialitate foloseste pt procesul civil international si expresia conflict de

8. SEDIUL JUR AL REGL PRIVIND PROCESUL CIVIL INTERNATIONAL

9. COMPETENTA JURISDICTIONALA IN DIP, CONFL DE COMPETENTA SI FORUL DE

10. SEDIUL JUR AL COMPETENTEI INTERNATIONALE SI CARACTERUL NORMELOR CE

11. REG GEN IN MATERIA COMPETENTEI INTERNATIONALE CONFORM NCPC

Se lasa instantelor sarcina de a decide, pe baza circumstantelor de fapt disponibile si a simtului

12. COMPETENTA EXCLUSIVA A INST ROMANE CONFORM NCPC

Invatarea (pe de rost ) a normelor de competenta exclusiva a instantelor romane are o

De asemenea, competenta exclusiva a inst romane in litigii cu el de extran referitoare la:

13. Enumerati 4 SITUATII DE COMPETENTA PREFERENTIALA A INST ROMANE CNF NCPC.

Competenta internationala preferentiala ( relativa/ alternativa) a inst romane este limitativ

Inst romane sunt competente sa judece litigiile in care:

# n materie de divor, fa de competena exclusiv , s-a adugat recent o competen

14. PROROGAREA VOLUNTARA DE COMPETENTA IN FAV INST ROMANE . EXCEPTIA DE

Prorogare de competenta in procesul civil international = extinderea / prelungirea competentei unei

15. INSTANTELE ROMANE CA FOR DE NECESITATE

Forul de necesitate = situatia in care o persoana demna de protectie nu

16. VERIFICAREA DIN OFICIU A COMPETENTEI INTERNATIONALE SI DETERMINAREA

17. COMPETENTA INST ROMANE ASUPRA CHESTIUNILOR PREALABILE SI IN SITUATIILE

Chestiunile preliminare = probleme de fapt, de D / de procedura care desi nu sunt totdeauna de

18. LEGEA APLICABILA CAPACITATII PROCESUALE SI DREPTURILE STRAINILOR PARTI IN

Conditia juridica a strainului

19. LEGEA APLICABILA CALITATII PROCESUALE, OBIECTULUI, CAUZEI SI INTERESULUI

Cauza = temeiul jurdic. Nu trebuie confundata cu cauza r.j litigios !!

20. SOLUTIONAREA CONFL POZITIV DE L de DIP apartinand unor state diferite

21. DEFINITIA FRAUDEI LA LEGE + EFECTE

22. SOLUTIONAREA CONFL NEGATIVE INTRE LEGI DE DIP

23.DREPTUL INTERTEMPORAL INTERNATIONAL

D intertemporal international romanesc

24.DREPTUL INTERNATIONAL INTERTEMPORAL

o D international intertemporal : solutii jurisprudentiale si doctrinare

o D international intertemporal romanesc

-art 208 din L 71/2011

25. EXCEPTIA DE ORDINE PUBLICA + EFECTE

26.CALIFICAREA + SOLUTIONAREA CONFL DE CALIFICARI

L dupa care se efectueaza calificarea : lex fori / lex causae?

Soluia autentic i integratoare: calificarea primar dup L forului i secundar dup

27.APLICAREA DIRECTA SI INDIRECTA A LEGII STRAINE

(analogia cu acel buldog ru i periculos:)) --- efectul virulent )

( the high dog :))) --- efectul atenuat)

Conflictele de L i D dobndite: coexisten n DIP

Aplicarea indirect a L strine, conform doctrinei romneti (rezolvarea conflictelor de L in

Eficacitatea internaional a unui D e supus urmtoarelor condiii:

Efectele unui D dobandit potrivit L straine sunt supuse urm reguli:

28.ADAPTAREA LEGII STRAINE FATA DE CEA A FORULUI

29. LEGEA APLICABILA STARII, CAPACITATII, NUMELUI PF si D INERENTE CNF NCC

Statutul PF vizeaza 3 elemente:

Starea civila + capacitatea PF sunt carmuite de L sa nationala daca prin disp