Conf. univ. dr.

Manuela Tăbăraş Contractul de antrepriză

Contractul de antrepriză

Concept

Contractul de antrepriză este contractul prin care o persoană, denumită

antreprenor, se obligă ca pe riscul său să execute o anume lucrare materială sau
intelectuală sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui
preţ.

Definiţia arătată mai sus este generică oricărui tip de antrepriză (de exemplu:
antrepriza de edificare a unei clădiri, de efectuare a unui raport de expertiză sau unei
evaluări, de confecţionare a unor obiecte etc.)

Antrepriza este susceptibilă de cesiune, astfel că întâlnim în această materie

contractul de subantrepriză.

Contractul de subantrepriză

Concept

Prin contractul de subantrepriză, antreprenorul poate încredinţa

unuia sau mai multor subantreprenori executarea unor părţi ori elemente ale
lucrării sau serviciilor, cu excepţia contractelor intuitu personae, care
vizează, de regulă, calităţile profesionale, experienţa, numele şi reputaţia
unui profesionist antreprenor în contractul de antrepriză.

Caractere juridice

Contract cu titlu Contractul de antrepriză are caracter oneros, întrucât

oneros fiecare parte urmăreşte un avantaj patrimonial la
încheierea contractului, care constă tocmai în
contraprestaţia partenerului.

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraş Contractul de antrepriză

Contractul de antrepriză dă naştere la obligaţii

reciproce şi interdependente în sarcina ambelor părţi,
Caracter
fiecare dintre obligaţii avându-şi cauza în obligaţia
sinalagmatic
celeilalte părţi.

Contractul de antrepriză este un contract comutativ,

Contract comutativ existenţa şi întinderea obligaţiilor, clauze însăşi ale
contractului de antrepriză, sunt foarte bine cunoscute de
părţi încă de la momentul încheierii contractului.

Întrucât pentru realizarea antreprizei este suficientă

exprimarea acordului de voinţă al părţii în forme
Caracter neviciate de consimţământ, contractul de antrepriză este
consensual valabil încheiat prin simplul acord de voinţă al părţilor,
indiferent că este succedat de predarea bunului şi/sau a
sultei.

Contractul de antrepriză este un contract cu

Contract cu executare succesivă pentru că presupune efectuarea
executare succesivă unor lucrări care nu se pot realiza decât cu trecerea
timpului nefiind susceptibile de executare instantanee.

Contractul de antrepriză are acest caracter deoarece

beneficiarul a încheiat contractul cu acel antreprenor în
Contract intuitu considerarea calităţilor profesionale esenţiale ale
personae acestuia, a reputaţiei, a modelelor produse anterior,
chiar dacă antreprenorul va duce sau organiza doar
antrepriza şi nu neapărat o va executa el însuşi.

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraş Contractul de antrepriză

Delimitarea faţă de alte contracte

Contractul de antrepriză se delimitează de contractul de vânzare cu care are

anumite asemănări, în ipoteza în care antreprenorul foloseşte la realizarea lucrării
materiale procurate de el, pe cheltuiala lui, şi incluse, alături de preţul muncii sale, în
contract.

Este evident că răspunsul nu poate fi dat decât în urma analizei intense a părţilor
de a vinde, respectiv a cumpăra un bun gata confecţionat sau de a realiza o creaţie
potrivită competenţelor solicitate de client antreprenorului prin încrederea ofertată extrem
de larg şi de a procura materialele destinate creării lucrării.

Legiuitorul arată că raportul juridic trebuie calificat drept vânzare şi nu

antrepriză atunci când, potrivit intenţiei părţilor, executarea lucrării nu constituie
scopul principal al contractului în raport de valoarea bunurilor furnizate.

 În ceea ce priveşte distincţia de contractul de mandat, legiuitorul a

soluţionat în modul cel mai simplu această veche dezbatere, prin aceea că potrivit
Codului civil, mandatarul nu poate încheia acte juridice în numele şi pe seama
mandantului câtă vreme contractul de antrepriză presupune fapte şi nu acte juridice.

 În ceea priveşte distincţia antreprizei de contractul de muncă, chiar

dacă raportul de muncă nu este ca în primul caz unul de colaborare, ci este unul de
subordonare şi ierarhizare având consecinţe diferite asupra răspunderii juridice, precum şi
cu privire la legislaţia diferită aplicabilă celor două raporturi juridice şi efectelor lor.

În măsura în care nu au fost plătite de antreprenor, persoanele care au prestat o

activitate pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor contractate de antreprenor,
au acţiune directă împotriva beneficiarului până la concurenţa sumei pe care acesta o
datorează antreprenorului la momentul introducerii acţiunii.

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraş Contractul de antrepriză

 În ceea ce priveşte contractul de locaţiune, acesta presupune

obligaţia de a face, iar contractul este onorat pentru folosinţa bunului predat, spre
deosebire de antrepriză care se consideră executat la momentul obţinerii rezultatului final,
moment în raport de care intervine şi plata de cele mai multe ori.

Cine poate încheia un contract de antrepriză?

Teoretic, oricine care are abilităţile necesare poate fi apreciat ca antreprenor,

contractant al unei obligaţii de executare a unui bun.

Incapacităţile prevăzute în materia vânzării se aplică şi în materia antreprizei

pentru a se evita leziuni în reprezentarea persoanelor în nevoie în ceea ce priveşte
patrimoniul lor.

Preţul antreprizei

Preţul antreprizei este o condiţie esenţială, urmărită de antreprenor la încheierea

unui contract de antrepriză, aceasta poate consta în bani sau orice alte bunuri sau valori,
cât şi în orice prestaţii ofertate de beneficiari.

Ca şi în materia vânzării, de care însă se delimitează, preţul trebuie să fie

serios şi, determinat sau cel puţin determinabil.

Dacă însă părţile nu fac referiri în contractul de antrepriză referitoare la preţul,

beneficiarul va trebui să-i plătească antreprenorului fie preţul legal, ori preţul calculat
conform legii, ori preţul evaluat conform uzanţelor, în raport de munca depusă şi
cheltuielile necesare pentru executarea lucrării.

Obligaţiile părţilor contractului de antrepriză

Obligaţiile antreprenorului

Antreprenorul este obligat să execute lucrările sau să presteze serviciul promis,

aceasta fiind în esenţă, obligaţia principală a antreprenorului şi cauza încheierii actului
juridic de către beneficiar.

Executarea lucrărilor se face fie cu materialele antreprenorului fie cu materialele

procurate de beneficiar.
Drept civil. Contracte speciale
Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraş Contractul de antrepriză

Dacă părţile nu au făcut în contract referiri privitoare la procurarea materialelor,

regula este aceea că antreprenorul este obligat să execute lucrarea cu materialele sale.

Dacă antreprenorul lucrează cu materialele sale, el răspunde pentru calitatea lor în

temeiul dispoziţiilor aplicabile din materia contractului de vânzare.

Dacă antreprenorul a primit materialele destinate de la beneficiar el este obligat să

le păstreze şi să le întrebuinţeze conform naturii şi destinaţiei lor, dar şi regulilor tehnice
aplicabile fiecărui produs în parte, alături de obligaţia de conservare şi de pază, iar alături
de acestea, antreprenorul va trebui să justifice beneficiarului modul în care a întrebuinţat
aceste materiale şi de asemenea să-i restituie ceea ce a deţinut în exces.

O altă obligaţie a antreprenorului constă în informarea beneficiarului asupra

stadiului executării lucrărilor şi de asemenea să-l informeze pe acesta dacă există riscuri
pentru lucrarea antamată ca urmare a:

1. materialelor procurate beneficiarului şi a celorlalte mijloace

sau informaţii puse la dispoziţie de acesta;
2. instrucţiunilor necorespunzătoare date de beneficiar;
3. apariţiei unor împrejurări străine vinovăţiei sau răspunderii
antreprenorului care sunt de natură să afecteze normala
executare a lucrării, trăinicia ei sau folosirea potrivit
destinaţiei.

Răspunderea antreprenorului este diminuată dacă, deşi şi-a îndeplinit obligaţiile de

înştiinţare mai sus menţionate, cumpărătorul nu a luat nicio măsură în acest sens, situaţie
în care antreprenorul are chiar şi dreptul de a rezilia contractul dacă nu alege varianta
moderată de a continua lucrările de execuţie pe riscul beneficiarului, sens în care pentru
aplicarea publicităţii l-a şi notificat pe beneficiar.

Acest drept al antreprenorului de a continua executarea lucrărilor este limitat de

natura periculoasă a lucrării, care în condiţiile dezavuate ar fi de natură să ameninţe
sănătatea sau integritatea corporală a altor persoane, situaţie în care, are, aşadar, obligaţia
instituită pentru protejarea intereselor generale de a solicita rezilierea contractului sub
sancţiunea de a răspunde pentru orice prejudicii cauzate de lucrarea al cărui risc îl preia
în întregime.

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraş Contractul de antrepriză

Tot referitor la răspunderea antreprenorului, legiuitorul a reglementat: dacă

anterior recepţiei lucrarea piere total sau parţial, din motive neimputabile beneficiarului,
antreprenorul, dacă a procurat materialul, este dator să o refacă total sau parţial, după caz,
pe cheltuiala sa în condiţiile şi termenele iniţiale, obligaţie de care s-ar putea exonera
antreprenorul numai daca pierirea s-a datorat unui viciu al materialelor dacă acestea au
fost procurate de beneficiar.

În acest din urmă caz, aşadar, beneficiarul va furniza din nou materialele, iar
antreprenorul de bună-credinţă va suporta cheltuielile refacerii lucrării.

Este fără dubiu că în cazul în care pierirea sau deteriorarea lucrării s-a datorat
antreprenorului, acesta ar trebui să suporte în întregime atât costul materialelor cât şi
cheltuielile de refacere a lucrării.

Dacă însă lucrul comandat piere după momentul recepţiei lucrării şi preluării
lucrării de către beneficiar, este o situaţie în care antreprenorul va rămâne răspunzător
doar dacă cauza pierii sau deteriorării rezidă din viciile lucrării sau abaterii de la calitatea
convenită cu beneficiarul .

Antreprenorul datorează, aşadar, garanţie contra viciilor lucrării şi pentru

calităţile convenite, potrivit regulilor generale din materia vânzării referitoare la
garanţia contra viciilor lucrului vândut.

În ceea ce priveşte costul lucrării de antrepriză, acesta este evident riguros

reglementat în momentul încheierii contractului, la preţul determinat al lucrărilor sau
serviciilor.

Dacă însă lucrările devin împovărătoare datorită costurilor crescute ale materiei
prime şi serviciilor - determinate de fluctuaţiile economice - antreprenorul poate solicita
modificarea preţului iniţial sub condiţia justificării şi motivării fiecărei creşteri a preţului.

Trebuie menţionat că această cerere a antreprenorului este justificată numai în

măsura în care creşterea rezultă din preţul sau serviciile care nu puteau fi prevăzute de
antreprenor la momentul încheierii contractului.

Dacă preţul este raportat la valoarea lucrării executate, antreprenorul este ţinut să-i
dea socoteală beneficiarului la cererea acestuia despre stadiul lucrării, pe etape de
execuţie şi despre cheltuielile aferente fiecărei etape.

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraş Contractul de antrepriză

Dacă însă contractul are la bază un preţ forfetar, global, beneficiarul nu poate să
solicite reducerea lui pe motiv că serviciul a devenit în timp mai ieftin sau a necesitat mai
puţină muncă, dar nici antreprenorul nu poate pretinde creşterea preţului datorită faptului
că lucrarea costă mai mult sau necesită mai multă muncă ca urmare a modificării
condiţiilor de executare prevăzute iniţial.

Teoretic, oricine care are abilităţile necesare poate fi apreciat ca antreprenor,

contractant al unei obligaţii de executare a unui bun.

Pentru garanţia plăţii pentru lucrare, antreprenorul beneficiază de o ipotecă legală

asupra lucrării constituită şi conservată potrivit legii.

Obligaţiile beneficiarului

Una dintre primele obligaţii ale beneficiarului contractului de antrepriză constă în

aceea că odată înştiinţat de către antreprenor pentru luarea unor măsuri în ideea asigurării
siguranţei lucrărilor, iar beneficiarul nu dispune luarea măsurilor necesare într-un termen
potrivit cu împrejurările, antreprenorul poate rezilia sau continua executarea acestora,
însă pe riscul exclusiv al beneficiarului.

Beneficiarul are însă dreptul ca oricând, nu doar în situaţii excepţionale, să

controleze pe cheltuiala lui lucrarea pe parcursul executării ei, fără însă a-l stingheri în
mod nejustificat în exercitarea sarcinilor sale pe antreprenor, precum şi de a-i comunica
acestuia rezultatul observaţilor sale.

Beneficiarul este obligat să recepţioneze şi să preia lucrarea de îndată ce a

primit o comunicare de la antreprenor în acest sens.

Aşadar, obligaţia beneficiarului este întreită, fiind dator atât să verifice lucrarea şi
să o recepţioneze, dar şi să o preia, fie în termenul convenit de către antreprenor, fie într-
un termen rezonabil potrivit naturii lucrării şi uzanţelor din domeniu.

Dacă însă beneficiarul nu se prezintă sau nu comunică neîntârziat antreprenorului

rezultatul verificării, lucrarea se consideră recepţionată fără rezerve, astfel că beneficiarul
nu mai are dreptul de a invoca viciile aparente ale lucrării de neconformitate sau calitate.

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraş Contractul de antrepriză

Beneficiarul are obligaţia de plată a preţului convenit cu antreprenorul, aceasta

poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestaţii. De regulă, când
obiectul contractului este o lucrare, beneficiarul este obligat să-i plătească antreprenorului
preţul la data şi locul recepţiei întregii lucrări. Cu toate acestea, dispoziţiile legale fiind
supletive, nimic nu împiedică părţile să convină modalităţi varii de plată a preţului şi/sau
condiţii de predare, recepţie a acesteia (există şi anumite uzanţe neconsacrate, cum ar fi
acelea din materia lucrărilor de construire, care se achită de beneficiar pe etape de
construcţie şi se finalizează prin procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrării).

În cazul în care lucrarea a pierit ori s-a deteriorat înainte de recepţie, fără însă vreo
culpă din partea beneficiarului, antreprenorul nu va putea solicita preţul lucrării atunci
când el a procurat materialul, avansând cheltuielile de obţinere ale lui sau atunci când,
deşi materialul a fost dat de către beneficiar, pieirea, distrugerea, deteriorarea lucrării se
datorează unei alte cauze decât acelora provenite din calitatea materialului.

În ceea ce priveşte valoarea plăţii, ea va trebui să fie făcută de beneficiar la nivelul

cuantumului stabilit contractual. Dacă însă la încheierea contractului a existat un deviz
estimativ al preţurilor şi manoperei, antreprenorul va trebui să justifice orice creştere a
preţului, iar cererea va fi admisibilă doar dacă aceste creşteri indicate argumentat de
antreprenor nu puteau fi prevăzute de antreprenor la momentul încheierii contractului.

Beneficiarul are însă dreptul să ceară socoteală antreprenorului despre stadiul

fiecărei lucrări, despre serviciile deja prestate, despre cheltuielile deja efectuate de acesta
pe seama beneficiarului, dar doar dacă preţul este stabilit în funcţie de valoarea lucrărilor
sau a serviciilor.

În ceea ce priveşte preţul forfetar, aşa cum am arătat anterior, beneficiarul este
obligat să-l achite chiar dacă ar putea motiva că antreprenorul a lucrat mai puţin decât s-a
estimat sau a înglobat în munca sa mai puţine resurse decât erau estimate iniţial.

Vânzarea bunurilor neridicate la termen

Vânzarea bunurilor neridicate la termen reprezintă o sancţiune pentru beneficiar

şi o garanţie legală oferită antreprenorului care este ţinut de două limite esenţiale,
diligenţa unui mandatar cu titlu gratuit ce-l obligă să găsească cele mai bune condiţii de
vindere a acestui bun al beneficiarului, pe care nu poate să-l îngrădească în prerogativa de
a beneficia de maximizarea operaţiunii de vânzare, a doua limita constituind-o momentul

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraş Contractul de antrepriză

vinderii care trebuie să fie ulterior finalizării lucrării, dar şi ulterior înştiinţării
beneficiarului despre acest aspect.

Aşadar, în limitele arătate mai sus, dacă antreprenorul s-a obligat să execute o
lucrare cu materialul beneficiarului sau să presteze un serviciu cu privire la un bun predat
de beneficiar, iar beneficiarul nu ridică bunul în termen de şase luni de la momentul
convenit pentru finalizarea lucrării sau pentru recepţia lucrării cu limitele arătate mai sus,
antreprenorul este îndreptăţit să vândă bunurile, iar din preţul obţinut să reţină
contravaloarea lucrării şi a cheltuielilor de vânzare, diferenţa consemnând-o la dispoziţia
beneficiarului.

Ipoteca legală

Pentru garantarea plăţii preţului datorat pentru lucrare antreprenorului, acesta

beneficiază de o ipotecă legală asupra lucrării executate în scopul recuperării cu prioritate
din lucrarea executată a creanţei datorate, ipoteca constituindu-se şi conservându-se în
condiţiile legale prevăzute de art. 2377 C. Civ., adică prin înscriere în cartea funciară sau
în orice registru de publicitate de orice natură dacă acest lucru este posibil şi
regulamentar.

Încetarea contractului de antrepriză

1. Decesul beneficiarului

Decesul unei persoane de cele mai multe ori atrage încetarea contractului. În
cazul contractului de antrepriză, contractul va înceta numai dacă aceasta face imposibilă
sau inutilă executarea sa.

2. Decesul antreprenorului sau incapacitatea sa de a mai

executa

În schimb, diferit de primul caz, decesul antreprenorului are consecinţe mult

mai dure asupra vieţii contractului, ca şi dobândirea unei incapacităţi de către acesta, însă
efectele acestei situaţii se manifestă diferit, în funcţie de stadiul lucrării executate de
acesta până la intervenirea acestei situaţii.

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraş Contractul de antrepriză

Astfel, în cazul în care antreprenorul decedează sau devine incapabil, iar contractul
s-a încheiat tocmai în considerarea calităţilor lui, deci are natură juridică intuitu personae,
contractul de antrepriză încetează, iar beneficiarul este ţinut să recepţioneze partea deja
executată dacă o poate folosi, situaţie în care el va trebui, în proporţie cu valoarea lucrării
utile sieşi, să plătească parte din preţul convenit.

Beneficiarul are în acest caz dreptul, sub condiţia plăţii unei indemnizaţii adecvate,
să ceară predarea materialelor pregătite şi a planurilor pe cale de a fi puse în executare, cu
respectarea însă a dispoziţiilor legale privind drepturile de proprietate intelectuală.

Rezoluţiunea/rezilierea contractului

Rezoluţiunea contractului, aşa cum am văzut până în acest moment, poate fi

solicitată şi obţinută atât de antreprenor, cât şi de beneficiar, cu condiţia aducerii unor
justificări temeinice.
Cu toate acestea, beneficiarul are dreptul de a obţine rezilierea, respectiv
rezoluţiunea contractului în cazurile în care, fără nicio justificare:

1. respectarea termenului stabilit prin contract pentru recepţia

lucrării a devenit vădit imposibilă;
2. lucrarea sau serviciul nu se execută în modul convenit sau în
lipsa acestuia, într-un termen rezonabil stabilit de beneficiar potrivit
împrejurărilor, iar antreprenorul nu remediază lipsurile constatate şi nu
schimbă pentru viitor modul de executare al lucrării;
3. nu se execută alte obligaţii ce revin antreprenorului potrivit
legii sau în temeiul contractului.

Cu toate acestea, un alt caz de rezoluţiune sau reziliere a contractului de

antrepriză este permis în ipoteza în care antreprenorul nu poate începe sau continua
executarea lucrării din cauza neîndeplinirii, tot fără justificare, de către beneficiar a

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraş Contractul de antrepriză

propriilor obligaţii, în această situaţie antreprenorul este îndreptăţit să obţină

rezoluţiunea ori rezilierea contractului împreună cu daune-interese, dacă justifică şi un alt
prejudiciu.

Contractul de antrepriză pentru lucrări de construcţii

Concept
Prin contractul de antrepriză pentru lucrări de construcţii, antreprenorul se
obligă să execute lucrări care, potrivit legii, necesită autorizaţie de construcţii.

Aşadar, antrepriza în construcţii este o varietate a contractului de

antrepriză şi este destinat lucrărilor de construcţii, potrivit cărora, în temeiul Legii
nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi, respectiv, Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, le este necesară o autorizaţie de
construire.

Trebuie reţinut că există o sferă, este adevărat relativ restrânsă, de lucrări de

construcţii care se pot realiza în mod legal şi fără obţinerea unei autorizaţii de construire,
cum sunt amenajările interioare, recompartimentările, astfel încât putem înţelege că
reglementarea legiuitorului nu este restrictivă, fiind evident că aceste lucrări pot fi
executate prin intermediul unui contract de antrepriză pentru construcţii.

Un alt aspect care trebuie notat este că, în funcţie de complexitatea lucrării,
putem întâlni un unic antreprenor, dar putem întâlni şi formula antreprenorului general,
care dă în subantrepriză anumite lucrări în funcţie de complexitatea şi specializarea lor
altor antreprenori şi subantreprenori. Subantrepriza fiind, aşadar, perfect admisibilă cu
excepţia contractelor de antrepriză intuitu personae.
În situaţia subantreprizei, potrivit dreptului comun, beneficiarul şi
subantreprenorul nu au acţiune directă unul împotriva celuilalt, iar antreprenorul
răspunde pentru fapta subantreprenorului în faţa beneficiarului, ca pentru propria sa faptă.
În mod excepţional, angajaţii antreprenorului care nu au fost plătiţi, se pot
adresa direct împotriva beneficiarului printr-un mecanism legal constituit, având natura

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraş Contractul de antrepriză

juridică a unei garanţii legale, împotriva beneficiarului, până la concurenţa sumei pe care
acesta din urmă o datora antreprenorului la momentul introducerii acţiunii.

Obligaţiile beneficiarului contractului de antrepriză pentru lucrări de

construcţii
Beneficiarul este obligat să permită antreprenorului, la cererea acestuia şi sub
condiţia utilităţii, folosirea căilor de acces, a instalaţiilor proprii de alimentare cu apă şi a
altor utilităţi ce deservesc imobilul.
Totodată, beneficiarul având toate informaţiile utile de la profesionistul
antreprenor specializat în lucrări de construire, trebuie să obţină toate autorizaţiile cerute
de lege pentru executarea lucrării, însă nimic nu împiedică părţile să modifice ciclul legal
prin reglementarea obligaţiei vânzătorului de a face astfel de modificări.

Controlul executării lucrării.

Aşa cum am arătat şi în cazul contractului de antrepriză

obişnuit, beneficiarul are dreptul ca oricând în cursul executării
contractului, dar fără a stânjeni activitatea normală a antreprenorului,
să controleze stadiul de execuţie, calitatea şi aspectul lucrărilor, dar şi
a materialelor utilizate, precum şi orice alte aspecte referitoare la
îndeplinirea de către antreprenor a sarcinilor contractuale.

Pentru asigurarea unei finalităţi a acestui drept conferit beneficiarului, legea

instituie o obligaţie imperfectă beneficiarului de a comunica în scris antreprenorului
constatările sale şi soluţiile propuse sau instrucţiunile date.
Obligaţia este imperfectă pentru că şi sancţiunea este de aceeaşi manieră,
neîndeplinirea obligaţiilor conduce la necunoaşterea de către antreprenor a
nemulţumirilor clientului beneficiar şi la continuarea lucrărilor în aceeaşi manieră pe
răspunderea, de data aceasta, a beneficiarului.
La finalizarea acelei fracţiuni dintr-o lucrare, ce devine ascunsă de alte lucrări
ulterioare datorită tehnicilor de construire, montării unor elemente de construcţii, legea
impune ca antreprenorul şi beneficiarul să constate împreună existenţa părţii finalizate şi
conformitatea acesteia cu dispoziţiile legale şi clauzele contractului. Ca procedură, părţile
pot reglementa contractual procedura recepţionării lucrărilor intermediare, dar dacă
părţile au omis să facă acest lucru, antreprenorul îl va convoca pe beneficiar la locul
executării lucrării, înăuntrul unei termen rezonabil, stabilit potrivit uzanţelor, conform

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraş Contractul de antrepriză

naturii lucrului, locului situării acestuia, vremea, anotimpul etc., iar în cazul în care
beneficiarul nu se prezintă conform convocatorului, notificării, antreprenorul poate
întocmi singur actul de constatare al lucrării ce urmează a fi acoperită.
Dacă, în cursul executării unei lucrări, se constată erori de calcul, erori de
aprovizionare şi mutare, erori tehnice etc., în temeiul cărora însă s-a încheiat contractul,
antreprenorul este obligat să sesizeze de îndată beneficiarului şi proiectantului în
principiu culpabil, constatările sale împreună cu propunerile de remediere în măsura în
care acestea intră în domeniul pregătirii sale profesionale, situaţie în care beneficiarul,
având şi avizul proiectantului, va lua măsurile corespunzătoare.
În lipsa acestor măsuri solicitate, sau dacă ele sunt necorespunzătoare în
continuare, antreprenorul poate să suspende executarea lucrărilor cu înştiinţarea de îndată
atât a beneficiarului cât şi a proiectantului.

Recepţia lucrărilor în contractul de antrepriză în construcţii

Ca şi în materia contractului de antrepriză obişnuit, şi în materia antreprizei în
construcţii, odată cu recepţia finală a lucrării fără obiecţii, riscurile lucrării trec exclusiv
asupra beneficiarului la momentul semnării acestei recepţii primiri.
Cu toate acestea, răspunderea pentru vicii subzistă în sarcina antreprenorului,
iar termenele de garanţie contra viciilor lucrării sunt cele stabilite de legea specială.

Răspunderea proiectanţilor
Răspunderea proiectanţilor este reglementată prin lege specială şi priveşte
etapa pre-predare; în faza de post-utilizare contribuţia proiectanţilor este nesemnificativă.
Răspunderea arhitectului şi a inginerului derivă din deficienţe ale expertizelor
şi planurilor furnizate de aceştia sau din lipsa de diligenţă sau supraveghere a lucrărilor.

Răspunderea antreprenorului este generată de deciziile de execuţie eronate ale

antreprenorului, acesta fiind exonerat de răspundere numai dacă dovedeşte cauza viciilor
care să constea în deficienţe ale expertizelor sau planurilor arhitectului sau inginerului, de
reţinut, ales de către beneficiar.

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraş Contractul de antrepriză

Oricare dintre executanţi va fi exonerat de răspundere dacă dovedesc că viciile

rezultă din decizii luate de beneficiar cu privire la metode tehnice de construire, materiale
folosite, alegerea subantreprenorilor etc.
În ceea ce priveşte acţiunea în răspundere pentru vicii, prescripţia acţiunii începe
să curgă de la data recepţiei finale sau după caz, a împlinirii termenului acordat
antreprenorului prin procesul-verbal de recepţie finală, în scopul înlăturării viciilor.
Prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile lucrării proiectate începe să curgă
odată cu prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile lucrărilor executate de antreprenor,
afară numai dacă viciile lucrărilor de proiectare au fost descoperite anterior, caz în care
termenul de prescripţie începe să curgă de la data descoperirii.

Drept civil. Contracte speciale