Curs 12.

Contractul de antrepriză
1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de antrepriză;
Prin contractul de antrepriză o parte antreprenor se obligă să efectueze prin riscul său o anumită lucrare
celeilalte părţi, client, iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit (art. 946 CC) .
Caracterele juridice:
a) Caracterul sinalagmatic – deoarece ambele părţi contractante au obligaţii izvorâte din contract. Astfel,
antreprenorul va fi obligat să execute lucrarea independent şi pe riscul său şi să o predea clientului la termenul
convenit, iar acesta din urmă va fi obligat să facă recepţia lucrării şi să plătească remuneraţia cuvenită.
între antrepriză, pe de o parte, şi contractele enumerate mai sus, pe de altă parte, există şi deosebiri esenţiale, fapt care
califică contractul de antrepriză ca fiind unul independent, distinct (cu reguli speciale proprii).
b) Caracterul oneros – părţile contractului urmăresc fiecare un interes patrimonial, antreprenorul să încaseze preţul,
clientul iar să dobîndească proprietatea lucrului vîndut.
c) Caracterul comutativ – deoarece, încă de la încheierea sa, prestaţiile părţilor sunt determinate şi evaluabile, între
ele existînd o anumită echivalenţă, un anumit echilibru .
d) Cu executare succesivă - prestaţia clientului urmînd a fi executată în timp, cu o anumită periodicitate, fiind
prestabilită de părţi.
e) Consensual – deoarece se încheie valabil prin simplul acord de voinţă al părţilor (nefiind necesară respectarea
vreunei forme solemne).
Chiar dacă bunul asupra căruia se efectuează lucrarea de antrepriză este remis antreprenorului, contractul rămâne
consensual, deoarece transmiterea bunului are numai semnificaţia faptică a predării (asemenea vânzării-cumpărării)
f) în principiu este intuito personae, atunci cînd antreprenorul este obligat să execute lucrarea personal, aceasta
reieşind din contract, din împrejurări sau din natura lucrării.
2. Condiţiile de validitate;
Capacitatea părţilor - părțile contractante sunt antreprenorul și clientul, unde antreprenorul este considerată persoana
care își asumă obligația să efectuieze o lucrare în favoarea altei persoane, și clientul este persoană (fizică sau juridică)
care însărcinează o altă persoană să efectuieze o anumită lucrare. Se aplică regulile de drept comun neexistînd reguli
speciale.
Obiectul contractului de antrepriză este rezultatul activității antreprenorului. Obiectul contractului de antrepriză poate
fi producerea sau transformarea unui bun, cît și obținerea de alte rezultate prin efectuarea de lucrări.
Forma contractului:
- este simplă scrisă
- la producerea unor obiecte complicate care necesită un termen de executare îndelungat și cheltuieli esențiale;
- verbală.
Termenul. Contractul de antrepriză se încheie nu pentru executarea nemijlocită a lucrării ci pentru obţinerea
rezultatului dorit. Termenul are importanță pentru ambele parți:
- Pentru client – recepționarea la timp a obiectului contractului
- Pentru antreprenor – pentru ca după executarea lucrării și predarea ei clientului are dreptul la remunerație.
Prețul contractului, sau remunerația antreprenorului este constituită din 2 elemente:
1. Cheltuielile suportate de antreprenor la executarea lucrării
2. Remunerația care i se cuvine după lucrul efectuat. Dacă contractul de antrepriză prevede executarea unor lucrări
complexe, prețul se determina prin întocmirea devizului, întocmit de către antreprenor în comun acord cu clientul și
constituie un calcul al materialelor utilizate.
Preţul contractului de antreprinză este retribuţia pe care trebuie să o plătească antreprenorului pentru lucrarea
executată. Dacă, contractul prevede executarea unor lucrări complexe, preţul se determină prin întocmirea devizului.
Devizul poate fi:
-Estimativ;
-Cu indicarea unui preţ forfetar.
Dacă la momentul încheierii contractului s-a putut determina cu certitudine preţul şi volumul lucrărilor se întocmeşte
un preţ forfetar. În acest caz clientul nu poate pretinde o reducere a retribuţiei, iar antreprenorul nu poate cere
majorarea retribuţiei pe motiv că pe lucrarea s-a solicitat mai puţin lucru sau cheltuieli decât se preconizau. Preţul
forfetar rămîne acelaşi chiar dacă au fost aduse modificări termenilor şi condiţiilor esenţiale de executare, dacă părţile
nu au convenit altfel. (art. 935 CC) Devizul estimativ poate fi majorat, dar pentru aceasta antreprenorul va trebui să
justifice majorarea. Clientul va trebui să plăteasă majorarea devizului estimativ, dacă ea rezultă din lucrările sau
cheltuielile pe care antreprenorul nu le-a putut prevedea în momentul încheierii contractului.
3. Efectele contractului;
Drepturile şi obligaţiile antreprenorului:
a) este obligat înainte de încheierea contractului, să furnizeze clientului în măsura în care circumstanţele permit, toate
informaţiile referitoare la natura lucrării, la termenele efectuării lucrării;
b) riscul pierii sau deteriorării fortuite a bunului, necesare executării contractului, îl suportă, cel care le-a furnizat,
dacă în contract nu e stipulat alfel. Riscul pierii sau deteriorării contractului pînă la recepţionarea lui îl suportă
antreprenorul;
c) este obligat să execute lucrarea sa cu materialele, mijloacele şi forţele sale. În cazul în care bunurile sunt furnizate
de client, antreprenorul este obligat să le folosească cu grija şi să ţină evidenţa folosirii lor;
d) după executarea lucrării antreprenorul este obligat să prezinte părţilor o dare de seama despre modul de folosire a
bunurilor furnizate de a acesta şi să-i restituie partea rămasă.
e) antreprenorul este obligat să-l informeze pe client, în cazul în care materialele au fost furnizate de client în cazul:
1) materialul prezentat de client este inutilizabil sau necalitativ;
2) viciile materialelor vor face ca produsul final să fie afectat de vicii;
3) respectarea indicaţiilor clientului, ameninţă trăinicia şi utilitatea lucrărilor;
4) există alte circumstanţe, care nu depind de antreprenor şi ameninţă trăinicia şi utilitatea lucrărilor.
Dacă, antreprenorul nu execută această obligaţie, clientul are dreptul la repararea prejudiciului.
f) Antreprenorul este obligat să perfecteze lucrarea personal, doar atunci cînd obligaţia iese din contract, din
împrejurări,sau din natura prestaţiei;
g) obligaţia de a-l informa pe client despre necesitatea depăşirii considerabile a devizului;
h) este obligat să transmită clientului lucrarea liberă de afectarea de vicii (art. 948 CC).
i) Antreprenorul are dreptul la o despăgubire corespunzătoare, dacă clientul nu acceptă lucrarea sau cînd nu
îndeplineşte alte acţiuni necesare lucrării.
Cuantumul despăgubirii se determină în funcţie de durata întîrzierii şi de cuantumul retribuţiei, cu deducerea a ceea ce
antreprenorul economiseşte în urma întîrzierii sau a refuzului a ceea ce a putut dobîndi prin utilizarea în alt mod a
forţei sale de muncă.
j) Are dreptul la retenţie asupra bunului produs sau îmbunătăţit atăt timp cît datorează clientului sume de bani.
Drepturile şi obligaţiile clientului:
a) să recepţioneze lucrarea, în modul, locul şi termenul stabilit de legislaţie, sau de contract.
Dacă în contract nu s-a stabilit termenul de recepţie lucrarea urmează a fi recepţionată de client imediat după ce a fost
înştiinţată de client imediat după ce a fost înştiinţată de antreprenor, despre termenul lucrării.
b) drepturile după expirarea fără rezultat a termenului stabilit de el, pentru remedierea, el să remedieze vicii şi să ceară
compensarea cheltuielilor necesare. Antreprenorul poate refuza remedierea viciilor pentru cheltuielile
disproporţionale.
Clientul care nu a cerut remedierea viciilor, după expirarea termenului stabilit în acest scop, nu a reziliat contractul
poate reduce retribuirea în suma corespunzătoare, diminuează valoarea lucrării din cauza viciilor.
c) După recepţionarea lucrărilor, clientul este obligat să plătească retribuirea convenită de părţi, dacă legea sau
contractul nu prevede plata în rate sau alt mod. Termenul lucrării are loc din cauza materialului necălit, furnizat de
client sau din cauza independenţei acestuia cu condiţia că antreprenorul şi-a executat obligaţia de informare.
Clientul este obligat să plătească integral retribuiţia chiar dacă antreprenorul a redus costul lucrării în raport cu cel
stipulat în contract fără a reduce cantitatea şi calitatea lucrării.
4. Încetarea contractului;
a) în caz de reziliere la cererea uneia dintre părţi, pentru neexecutarea obligaţiilor de cealaltă parte;
b) clientul poate rezilia oricînd contractul pînă la realizarea completă a lucrării fiind obligat să plătească antreprenorul
retribuţia pentru lucrarea efectuată şi să repare prejudiciul cauzat prin reziliere;
c) clientul poate rezilia contractul din cauza viciilor lucrării;
d) antreprenorul poate rezilia contractul în cazul în care există motiv temeinic, astfel poate rezilia contractul în aşa
mod încît clientul să obţină pe o altă cale lucrarea;
e) antreprenorul poate rezilia contractul, dacă clientul fiind informat la timp şi în modul corespunzător, nu înlocuieşte
în termenul cuvenit materialul utilizabil sau necalitative nu schimbă obligaţia neexecutării lucrării sau nu înlătură alte
circumstanţe care ameninţă trăinicia sau utilitatea lucrării.