Tema 14.

CONTRACTE CIVILE CU PRESTARE DE SERVICII

14.1.Contractul de antrepriză.
14.2.Contractul de prestări servicii.
14.3.Alte contracte cu prestări de servicii.

Obiective de referinţă: să determine trăsăturile distinctive ale contractelor ce au la bază prestarea de servicii;
să identifice categoriile prestărilor de servicii; să distingă corelaţia dintre diverse categorii de contracte de prestare de
servicii; să argumenteze drepturile şi obligaţiile părţilor contractante; să determine mecanismele de realizare a
drepturilor contractuale; să argumenteze monopolizarea de către stat a unor categorii de servicii; să aplice normele
codului civil la soluţionarea speţelor referitoare la contractele cu prestări de servicii.

Repere de conţinut.
14.1. Contractul de antrepriză.
Prin contractul de antrepriză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare
celeilalte părţi (client), iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit. Obiectul
contractului de antrepriză poate fi atît producerea sau transformarea unui bun, cît şi obţinerea unor alte rezultate prin
efectuarea de lucrări.
Antreprenorul sau prestatorul este liber în alegerea modului de efectuare a lucrărilor sau de prestare a
serviciilor. Între antreprenor sau prestator şi beneficiar nu există nici o legătură de subordonare.
În cazul în care, la încheierea contractului, preţul lucrărilor sau prestaţiilor a făcut obiectul unei evaluări,
antreprenorul sau prestatorul trebuie să justifice majorarea retribuţiei. Beneficiarul nu este obligat să plătească
majorarea decît în măsura în care ea rezultă din lucrările, prestaţiile sau cheltuielile pe care antreprenorul sau
prestatorul nu le-au putut prevedea la momentul încheierii contractului.
În cazul în care retribuţia este stabilită în dependenţă de valoarea lucrărilor, serviciilor sau a bunurilor
furnizate, antreprenorul sau prestatorul este obligat, la cererea beneficiarului, să-i dea o dare de seamă despre progresul
lucrărilor, despre prestaţiile şi despre cheltuielile efectuate. În cazul în care lucrarea sau prestaţia a fost contractată la
un preţ forfetar, beneficiarul este obligat să plătească retribuţia convenită şi nu poate pretinde o reducere a retribuţiei
pe motiv că lucrarea sau prestaţia a solicitat mai puţin lucru sau mai puţine cheltuieli decît se preconizau.
Antreprenorul sau prestatorul este obligat să efectueze prestaţia personal doar atunci cînd această obligaţie
reiese din contract, din împrejurări sau din natura prestaţiei. Antreprenorul sau prestatorul conservă supravegherea şi
răspunderea în orice caz.
Antreprenorul sau prestatorul este ţinut, înainte de încheierea contractului, să furnizeze beneficiarului, în
măsura în care circumstanţele o permit, toate informaţiile referitoare la natura lucrării sau prestaţiei la bunurile şi
termenul necesare lucrării sau prestaţiei.
Antreprenorul sau prestatorul poate cere o despăgubire corespunzătoare fără a fi obligat la o lucrare sau
prestaţie ulterioară dacă beneficiarul nu acceptă lucrarea sau prestaţia oferită. Beneficiarul este obligat la despăgubiri
şi atunci cînd nu îndeplineşte acţiunile necesare lucrării sau prestaţiei. Cuantumul despăgubirii se determină în funcţie
de durata întîrzierii şi de cuantumul retribuţiei, cu deducerea a ceea ce antreprenorul sau prestatorul economiseşte în
urma întîrzierii sau refuzului ori a ceea ce a putut dobîndi prin utilizarea în alt mod a forţei sale de muncă.
Dacă efectuează lucrarea cu materialul său, antreprenorul trebuie să transfere în favoarea clientului dreptul de
proprietate asupra bunului.
Antreprenorul trebuie să transmită clientului lucrarea liberă de orice viciu material sau juridic. Lucrarea este
liberă de vicii materiale dacă are calităţile convenite. În cazul în care nu s-a convenit asupra unor calităţi, lucrarea este
liberă de vicii materiale dacă este corespunzătoare utilizării presupuse în baza contractului sau, dacă nu se poate
deduce o asemenea utilizare, utilizării obişnuite. Cu viciul material se asimilează situaţia în care antreprenorul produce
o altă lucrare decît cea comandată sau produce lucrarea într-o cantitate sau de o dimensiune inferioară, dacă această
executare poate fi considerată, pornind de la circumstanţe, ca executare a contractului. Lucrarea este liberă de vicii
juridice atunci cînd nici un terţ nu poate valorifica drepturi împotriva clientului.
Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului pînă la recepţionarea lui îl suportă antreprenorul.
Acest risc trece la client o dată cu recepţionarea lucrării. În cazul în care clientul întîrzie să recepţioneze lucrarea,
riscul trece asupra lui de la data la care s-a pus în întîrziere.

14.2.Contractul de prestări servicii.

Prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar)
anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită. Obiectul contractului de prestări servicii îl
constituie serviciile de orice natură. Contractele de muncă sînt reglementate prin legislaţia muncii.
În cazul în care beneficiarul întîrzie să preia serviciile, prestatorul este îndreptăţit să solicite plata sumei
convenite pentru serviciile care nu au putut fi efectuate din cauza întîrzierii şi nu este obligat să presteze servicii pentru
această sumă. El trebuie însă să accepte ca din suma de plată să se scadă contravaloarea pentru economiile pe care le-
a făcut prin neefectuarea serviciilor sau pentru veniturile obţinute prin prestarea de servicii faţă de alţii în aceeaşi
perioadă, sau pentru serviciile pe care nu le prestează cu rea-credinţă. Beneficiarul, în cazul în care este răspunzător,
trebuie să amenajeze şi să întreţină astfel spaţiile, echipamentele sau aparatele pe care trebuie să le procure pentru
prestarea serviciilor şi să reglementeze astfel prestarea serviciilor care trebuie efectuate sub conducerea şi în
conformitate cu dispoziţiile sale, încît prestatorul să fie protejat contra riscurilor pentru viaţă şi sănătate în măsura în
care natura serviciului prestat o permite.
Raporturile din contractul de prestări servicii pot fi reziliate:
a) zilnic, începînd cu sfîrşitul zilei următoare, dacă plata se face pe zi;
b) cel mai tîrziu în prima zi lucrătoare din cursul unei săptămîni, începînd cu sfîrşitul următoarei zile de sîmbătă,
dacă plata se calculează pe săptămînă;
c) cel mai tîrziu pe data de 15 a lunii, începînd cu sfîrşitul lunii calendaristice, dacă plata se calculează pe lună;
d) cu respectarea termenului de preaviz de 6 săptămîni, începînd cu sfîrşitul unui trimestru calendaristic, dacă
plata se calculează pe trimestre sau pe perioade mai mari;
e) oricînd dacă plata nu se face în dependenţă de intervale de timp. În cazul în care relaţiile privind prestarea
de servicii ocupă tot timpul de lucru al prestatorului, termenul pentru preaviz trebuie să fie de 2 săptămîni.
14.3.Alte contracte cu prestări de servicii.
Prin contractul de transport, o parte (cărăuş, transportator) se obligă faţă de cealaltă parte (pasager sau client)
să o transporte împreună cu bagajele ei sau, respectiv, să transporte încărcătura la locul de destinaţie, iar cealaltă parte
se obligă să plătească remuneraţia convenită. Transportarea gratuită a persoanei sau a bunului, cu excepţia cazului
cînd este efectuată în activitatea de întreprinzător de persoana care oferă public servicii de transport, nu este guvernată
de regulile referitoare la contractul de transport şi transportatorul poartă doar o obligaţie de prudenţă şi diligenţă.
Persoana care face publică oferta de transport de persoane şi bunuri este obligată să încheie un contract de
transport, cu excepţia cazurilor în care există un motiv serios de a refuza.
Transportul este deplasarea mărfii şi a pasagerilor dintr-un punct geografic în altul. Din punct de vedere juridic
contractul de transport se exprimă printr-o înţelegere dintre transportator (cărăuş) care se obligă să transporte o
încărcătură la locul de destinaţie şi expeditorul care se obligă să pună marfa la dispoziţia cărăuşului şi să achite taxa
de transport.
Subiecţii contractului: expeditorul, persoana ce transmite şi încarcă marfa; destinatar, persoana căreia îi
este adresată marfa; cărăuş, transportatorul care poate fi o companie de transport. Obiectul contractului de transport
se manifestă prin acordarea serviciilor de transportare a mărfurilor sau pasagerilor.
Contractul de transport este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros şi în majoritatea cazurilor real.
In drept sunt cunoscute mai multe tipuri de contracte de transport în dependenţă de formele de transport
utilizate: contractul de transport maritim, contractul de transport fluvial, contractul de transport feroviar, contractul de
transport auto, contractul de transport aerian, transortul mixt.
Contractul de mandat este o întelegere prin care o persoană-mandatar, ce se obligă să efectueze fapte, să
încheie acte juridice din numele şi pe contul celeilalte părţi - mandant. Mandatarul acţionează din numele şi pe contul
clientului (mandant). Caracterele contractului: este un contract consensual, cu titlu oneros, sinalagmatic (bilateral).
In dependenţă de împuternicirile acordate de către mandant, mandatul poate fi cu: reprezentanţă specială, adică este
destinat pentru îndeplenirea unei tranzacţii aparte şi, cu reprezentanţă generală, pentru exesutarea mai multor
tranzacţii.
Obiectul contractului de mandat îl constitue îndeplinirea actelor şi faptelor de comerţ ce se exprimă prin
acordarea serviciilor de : vînzare de mărfuri către consumator; cumpararea de la producător; reprezentarea în
negocierea şi încheierea contractului; apărarea intereselor clientului în organele statale, arbitraj etc. Conţinutul
contractului: identificarea părţilor, obiectul contractului, serviciile acordate de mandant, ce reprezentare are
mandatarul (specială sau generală), produsele ce trebuie puse la dispoziţia mandatarului cu determinarea cantităţii,
calităţii, preţului.
Contractul de asigurare. Asigurarea este activitatea întreprinderii specializate de asigurări, care în schimbul
unei sume de bani compensează daunele suferite de către clienţi în urma survenirii unor riscuri independente de voinţa
părţilor. Cauzele asigurării sunt necesităţile de a recupera anumite daune suferite din survenirea unor factori naturali,
social-economici s.a.
Forma juridică de perfectare a relaţiilor de asigurare este contractul de asigurare ce se numeşte poliţa de
asigurare sau certifcat de asigurare.
In baza contractului de asigurare, asigurătorul se obligă să recupereze asiguratului în limita unei sume, daunele
ce s-ar putea produce ca urmare a declanşării riscurilor menţionate în contract, iar asiguratul se obligă să achite o
primă de asigurare în raport cu natura riscurilor şi valoarea bunului asigurat. Subiecţi ai contractului de asigurare
sunt: asigurătorul care este o companie de asigurări; asiguratul fiind persoana care are nevoie de a-şi asigura bunurile
Obiectul contractului de asigurare îl constituie serviciile de asigurare a unor riscuri. Contractul de asigurare se
încheie prin semnarea unei poliţe de asigurare ce confirmă prezenţa relaţiilor contractuale. Contractul dat este oneros,
sinalagmatic si consensual. In cadrul relaţiilor de asigurare apar unele noţiuni specifice care caracterizează aceste
relaţii. Riscul asigurat îl constituie acel eveniment, fenomen, de survenirea căruia se face asigurarea, (incendiu,
inundaţie, furt, cutremur de pamînt, etc.). Fără includerea în contract a riscurilor asigurate contractul este nevalabil.
Cazul asigurat este acel eveniment care deja a survenit, adică la survenirea acestui caz asigurat care a fost inclus în
contract apare dreptul asiguratului de a cere despăgubirea de asigurare şi obligaţia asigurătorului de plăti despăgubirea.
Prima de asigurare este o sumă de bani pe care trebuie s-o achite asiguratul asigurătorului, în semn că contractul s-a
încheiat. Ea constituie un anumit % din costul bunului asigurat, în dependenţă de categoriile riscurilor asigurate,
temenul de asigurare,etc. Suma de asigurare este suma de bani la care se asigură bunul, şi care o va primi asiguratul
în caz de pierdere totală a bunului. Despăgubirea de asigurare este suma care trebuie achitată de asigurător asiguratului
la survenirea cazului asigurat. La pierdera totală a bunului ea constituie 100% din suma de asigurare, iar la deteriorare
parţială se calculează în dependenţă de daunele real suferite de asigurat. Contractul de asigurare se întocmeşte sub
forma unei poliţe de asigurare.
Poliţa de asigurare poate fi: generală adică pentru asigurarea unor bunuri pe o anumită periaodă de timp şi cu
o anumită totalitate de riscuri şi, specială, adică pentru asigurarea unei singure tranzacţii pe o perioadă de timp
determinată şi pentru o categorie specială de riscuri.
Asigurarea de răspunderea civilă este un contract prin care asiguratul achitînd o primă de asigurare urmăreşte
să-şi acopere cheltuielile (total sau parţial) pe care le-ar suporta drept consecinţă a acţiunilor sale ce cauzează daune
terţelor persoane, iar asigurătorul se obligă să acopere aceste cheltuieli.
In dreptul civil asigurarea de răspunderea civilă se utilizează cel mai frecvent ţn calitate de asigurare
obligatorie de răspundere civilă a proprietarilor de automobile. Acestă formă de asigurare este destinată pe de o parte
să acopere eventualele pierderi care ar trebui să le suporte asiguratul (proprietarul de automobil), iar pe de altă parte
e menită să protejeze interesele persoanelor care au de suferit din urma accidentelor, atunci cînd persoana vinovată
în cauzarea daunelor nu are de unde restitui paguba.

Conţinutul seminarului
Tema 14. Contracte civile cu prestare de servicii.
14.1.Contractul de antrepriză.
14.2.Contractul de prestări servicii.
14.3.Alte contracte cu prestări de servicii.

Sarcini de evaluare/autoevaluare.
Definiţi noţiunea de contract de antrepriză.
Analizaţi obiectul contractului de antrepriză.
Menţionaţi elementele şi conţinutul contractului de antrepriză.
Determinaţi condiţiile încheierii, executării şi încetării contractului de antrepriză.
Argumentaţi temeiurile răspunderii în contractul de antrepriză.
Analizaţi obiectul contractului de prestări de servicii.
Menţionaţi elementele şi conţinutul contractului de prestări de servicii.
Determinaţi condiţiile încheierii, executării şi încetării contractului de prestări de servicii.
Menţionaţi elementele şi conţinutul contractului de asigurare.
Determinaţi condiţiile încheierii, executării şi încetării contractului de asigurare şi contractului de transport.
Stabiliţi tangenţe între contractul de antrepriză şi de prestări de servicii.
Analizaţi contractul de transport.
Analizaţi contractul de asigurare.
Argumentaţi rolul funcţionarilor publici în prestarea serviciilor.

Sarcini pentru lucrul individual

1.Întocmiţi un proiect de contract de antrepriză.
2.Întocmiţi un proiect de contract de prestare de servicii de transport.

Cazuri practice:
Soluţionaţi cazul.
Doru N. doreşte să încheie contract de furnizare a gazelor naturale cu achitarea în rate a serviciului. SRL
“Chişinău Gaz” refuză încheierea contractului pe motiv că nu poate accepta achitarea în rate a consumului. În contract
se indică imperativ achitarea consumului curent. Sînt îndreptăţite cerinţele lui Doru N?
Soluţionaţi cazul.
ÎCS “RE Chişinău” SA a încheiat contract de furnizare a energiei electrice cu SRL “Mixt” pe termen de 5 ani.
Peste 2 ani SRL “Mixt” solicită rezoluţiunea contractului pe motiv că fuzionează cu altă întreprindere şi nu mai are
necesitate de acest serviciu. Sînt îndreptăţite cerinţele acesteia?
Soluţionaţi cazul.
Primarul satului Podul Înalt la 03.08.2020 a încheiat cu SRL „Rolader” contract de executare a 3 uşi pentru
clădirea primăriei. Uşile urmau a fi executate şi instalate în termen de 20 de zile. Costul lucrărilor a fost evaluat la
6000 lei, iar pentru fiecare zi de întîrziere trebuia să achite penalitate în mărime de 0,1 % . Suma de bani urma să fie
transferată pe contul SRL „Rolader” în termen de 5 zile după încheierea contractului. Deoarece pe contul Primăriei
de la bugetul de stat banii au fost transferaţi abia la 19 septembrie 2013, primarul a fost în imposibilitate să efectueze
tranzacţia, respectiv a transferat banii pe 21 septembrie 2013. La 24 septembrie 2013 SRL „Rolader” a refuzat
instalarea uşilor solicitînd dobînda de întîrziere a plăţilor (pentru 6000 lei), şi dobînda pentru penalităţi. Soluţionaţi
cazul. Ce sume datorează Primăria?
Soluţionaţi cazul.
Radu L. la 30.02.2017 a încheiat contract de construcţie a casei de locuit cu SRL “Consocivil” . Casa urma a
fi dată în exploatare la 04.09.2014. La 01.08.2020 Radu L. a solicitat repararea prejudiciului pentru întîrzierea
executării obligaţiei pe motiv că constructorii încă nu începuse construcţia. Sînt justificate cerinţele lui Radu L?
 BIBLIOGRAFIE
Acte normative:
Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002.// Monitor Oficial nr.82-86/661 din
22.06.2002.
Legea Republicii Moldova nr.98 din 04.05.2012 privind administraţia publică centrală de specialitate. //
Monitorul Oficial nr. 160-164 din 03.08.2012.
Literatura recomandată:
Codul civil al Republicii Moldova, comentariu. “Tipografia Centrală” Chişinău, 2006.
Chibac N., Contractul de servicii turistice. Definiţia, evoluţia, perspective. În: Revista Naţională de Drept.
nr. 11 din 2010.
N. Chibac. Delimitarea contractului de servicii turistice de alte contracte În: Legea şi viaţa 4/23, 2014
Mihalache I., Contractul de transport auto de pasageri şi bagaje. În: Revista Naţională de Drept. nr. 12 din
2010.
V. Sanduţa. Servicii bancare cu un potenţial impact grav pentru consumatori. Aspecte comparate În: Revista
Naţională de Drept 11/71, 2015