În lucrarea de mai jos am tratat subiectul cu privire la Contractul de curtaj.

La
începutul lucrării am definit Curtajul și Contractul de curtaj. În continuare am trasat
principalele caracteristici ale contractului de curtaj și l-am pus în paralel cu alte contracte de
intermediere, scoțând în evidență diferențele dintre acestea. Următoarele paragrafe sunt
consacrate părților contractului de curtaj, respectiv curtierul și clientul. Mai apoi am enumerat
obligațiile curtierului și ale clientului. În secțiunea următoare am explicat în ce constă
remunerația (curtajul), de către cine este plătită, când și care sunt condițiile. La sfârșitul
lucrării am tratat situația în care contractul de curtaj are caracter internațional și am
exemplificat ce se întâmplă în fiecare situație. În anexa 1 am atașat un model al contractului
de curtaj.

Curtajul a căpătat o amploare deosebită în zilele noastre, deoarece comercianții sunt

din ce în ce mai des în imposibilitatea de a se întâlni și de a se cunoaște. Prin urmare acesta
este principalul motiv care impune solicitarea serviciilor curtierilor. Contractul de curtaj are
caracter nenumit, nefiind reglementat în legislația actuală.
Contractul de curtaj este acel contract prin care o persoană, numită curtier, se obligă
să găsească persoanei care a contractat-o, numită client, un contractant, în schimbul unei
sume de bani, numită curtaj.
Din definiția de mai sus identificăm următoarele caracteristici:

- punerea în relație a părților de către curtier cu scopul încheierii unui contract;

- existența voinței reciproce a părților de a se afla în relație;
- independența curtierului.

În continuare, vor fi trasate câteva deosebiri ale contractului de curtaj față de alte
contracte. Așadar, cu privire la

- contractul de mandat, întotdeauna este cu reprezentare, pe când contractul de

curtaj este fără reprezentare. Curtierul are rol de intermediar, fără a participa la
încheierea contractului. Obiectul contractului de mandat constă în încheierea de
acte juridice în numele și pe seama mandantului, în timp ce curtierul desfășoară
numai o activitate materială.
- ca și în cazul de mai sus, contractul de agent este cu reprezentare, întrucât agentul
încheie acte în numele reprezentantului, pe când contractul de curtaj este fără

1
 reprezentare. O altă diferență ar fi faptul că, activitatea curtierului are caracter
ocazional, fără a se tine spre un raport de colaborare, pe când activitatea agentului
are la bază colaborarea pe o perioadă de timp îndelungată.

Contractul de curtaj are următoarele caractere juridice:

- este un contract nenumit, neavând o reglementare în legislația actuală, deși art. 3,

pct. 12 din Codul comercial recunoaște activitatea de mijlocire ca faptă de comerț;
astfel, contractului de curtaj îi sunt aplicabile dispozițiile generale din Codul
comercial și din Codul civil, conform art. 1 Cod comercial.
- este un contract sinalagmatic, deoarece în urma încheierii contractului se nasc
obligații în sarcina ambelor părți: curtierul are obligația de a găsi pentru client un
contractant, iar clientul este obligat să plătească îndemnizația curtierului, numai în
cazul în care cel din urmă și-a îndeplinit obligația. În aceste condiții, rezultă că
obligația clientului este afectată de o condiție suspensivă1, ea fiind nulă până la
găsirea unui contractant2; din cele relatate, rezultă că obligațiile și drepturile create
de contractul de curtaj sunt condiționale3;
- este cu titplu oneros; afacerile comerciale nu sunt gratuite, mereu există un
caracter oneros al contractului;
- este un contract comutativ; de la început, din momentul încheierii contractului,
părțile au cunoștință de obligațiile lor.

Părțile contractante în cadrul unui contract de curtaj sunt curtierul și clientul.

Curtierul4, persoană fizică sau juridică, este un comerciant independent, care
acționează în nume personal și are obligația de a face legătura între cele două părți (clientul și
5
potențialul contractant), cu scopul de a încheia un contract determinat. În esență, curtierul
găsește un contractant pentru client, îi pune în legătură directă în vederea încheierii unui
contract.
1
În literatura juridică italiană au fost formulate mai multe teorii cu privire la natura juridică a contractului de
curtaj, grupate în două curente: necontractualist (Ferri, Carraro, Giordano) şi contractualist (Messineo, Graziani,
Ferrara, Stolfi); a se vedea Aldo Fiale, Dirrito commerciale, Edizioni Simone, Napoli, 1997, pag. 566-568.
2
s-ar putea susţine că această condiţie ar avea caracter pur potestativ, atât timp cât curtierul poate teoretic să nu
găsească un contractant; considerăm că o astfel de teză nu are suport, întrucât curtierul este un profesionist, iar
punerea în contact a comercianţilor constituie chiar obiectul activităţii sale.
3
a se vedea cu privire la delimitarea drepturilor condiţionale faţă de drepturile eventuale Nicolae Titulescu,
Essai sur un théorie générale des droits éventuels, Paris, 1907.
4
numit şi misit sau samasar
5
Codul civil italian în art. 1754 defineşte curtierul ca fiind acea persoană care pune în legătură două sau mai
multe părţi pentru încheierea unei afaceri, fără a fi legată de nici una dintre ele prin raporturi de colaborare,
dependenţă sau reprezentare.

2
 Contractul de curtaj este un contract fără reprezentare, curtierul neavând calitatea de
reprezentant. Curtierul are rolul de un simplu mijlocitor și acest lucru rezultă din faptul că el
nu participă efectiv la încheierea contractului dintre părțile puse în legătură.
Curtierul este comerciant, pentru că activitatea de inermediere pe care o realizează
este una de comerț, potrivit art. 3, pct. 12, Cod comercial. Există însă o condiție, operațiunea
de intermediere va avea caracter comercial numai în cazul în care afacerea ce a fost
intermediată de curtier are un caracter comercial;
Misiunea curtierului ia sfârșit în momentul in care cele două persoane contractante
sunt puse în legătură; Curtierul nu poartă nici o răspundere de neeexecutarea ori executarea
defectuoasă a contractului încheiat prin mijlocirea lui. Există însă posibilitatea de răspundere
a curtierlui, atunci când acesta se obligă să garanteze executarea contractului.
Clientul este persoana care apelează la serviciile curtierului, comunicând acestuia o
ofertă care conține elementele viitorului contract. În urma acestei afirmații, am putea spune
despre curtier că este un ,,purtător al ofertei”. Această ofertă comportă anumite condiții:

- trebuie să fie o manifestare de voință reală și conștientă, serioasă și fermă;

- trebuie să fie fermă, căci altfel va fi considerată o ofertă publicitară;
- trebuie să fie precisă și completă, adică să cuprindă toate elementele necesare
pentru încheierea viitorului contract;

Obligațiile curtierului
Cea mai importantă obligație a curtierului este de a găsi pentru client un contractant
cu scopul de a încheia un contract. Această obligație este de rezultat, întrucât găsirea unui
contractant reprezintă esența contractului de curtaj. Numai după obținerea acestui rezultat,
curtierul va avea dreptul la remunerație, respectiv clientul va avea obligația de a plăti această
remunerație. În îndeplinirea obligațiilor, curtierul trebuie să se comporte cu bună credință.
Prin urmare, curtierul are următoarele obligații:

- de a garanta identitatea celor două părţi contractante;

- de a da informaţii exacte cu privire la operaţiunea ce constituie obiectul
contractului ;
- de a nu divulga informaţii cu privire la clientul său;
- de a fi imparţial, aducând la cunoştinţa contractanţilor toate amănuntele care pot
influenţa încheierea contractului.

3
 În cazul în care curtierul pune clientul în legătură cu o societate comercială fictivă, el
va răspunde. Chiar dacă curtierul nu garantează solvabilitatea părților, el totuși răspunde în
cazul în care el contractează cu o persoană a cărei insolvabilitate este cunoscută. Prin urmare,
curtierul va răspunde dacă neexecutarea contractului se datorează culpei sale.

Obligațiile clientului
Clientul are următoarele obligații:

- să plătească curtierului remunerația stabilită;

- să restituie curtierului contravaloarea cheltuielilor făcute, doar dacă acest lucru
este menționat expres în contract; în caz contrar, toate cheltuielile sunt suportate
de curtier.

În ceea ce privește remunerația acordată curtierului, după cum am menționat și mai

sus, poartă denumirea de curtaj. Plata va avea loc în momentul încheierii contractului,
indiferent dacă contractul va fi executat sau nu. Prin urmare, o data ce mijlocirea a avut loc și
părțile au fost puse în legătură, misiunea curtierului s-a terminat și clientul este obligat să
plătească curtajul, indiferent de soarta contractului. Acest lucru se poate schimba numai dacă
părțile au stabilit în contractul de curtaj faptul că remunerația să fie condiționată de o
împrejurare anume (de exemplu numai după ce prețul vânzării a fost încasat).
Plata curtajului se face de persoana stabilită în contract; dacă această indicație
lipsește, atunci remunerația va fi plătită de ambele părți. În situaţia în care contractul, încheiat
prin mijlocirea curtierului, se reînnoieşte, el poate solicita o nouă remuneraţie; acest aspect
este însă controversat în doctrină.6
În situația în care contractul de curtaj are caracter internațional, părțile având sediul
sau domiciliul în țări diferite, capacitatea contractanților este supusă legii naționale. Dacă
părțile nu au stabilit prin contract legea aplicabilă, se va aplica legea țării în care curtierul își
are domiciliul sau sediul, dar numai dacă curtierul este profesionist. Dacă curtierul nu este
profesionist, ci este un curtier ocazional, se va aplica legea statului pe teritoriul căruia s-a
încheiat sau urmează să se încheie contractul, adică legea statului în care curtierul își
îndeplinește împuternicirea. 7Bineînţeles, legea română se va aplica în cazul lex voluntatis, fie
în cazul curtierului profesionist dacă este vorba de societate comercială de naţionalitate
română constituită conform Legii nr. 31/1990 ori comerciant persoană fizică în virtutea art. 7
Cod comercial.
6
Georges Ripert, René Roblot, Traité de droit commercial, tome 2, 13e édition, L.G.D.J., Paris, 1992., pag.720
7
art. 93-100 din Legea n. 105/1992

4
 Chiar dacă dispoziţiile art. 93-100 din Legea nr. 105/1992 fac referire la mandat și
commision, ele se aplică și curtajului, deoarece aceste texte reglementează contractul de
intermediere, așa cum se poate observa și din titlul secțiunii (,,Contractul de intermediere”).

ANEXA 1
MODEL CONTRACT DE CURTAJ

5
 Încheiat azi ……………, între:
1………………………………, cu sediul / domiciliul în ………………………….,
înatriculat la ORC…………………………(sau identificat cu …………...) în calitate de
curtier
2. ………………………….., cu sediul / domiciliul în ………………………,
înatriculat la ORC…………………………(sau identificat cu …………...) în calitate de
beneficiar

ART. 1 DISPOZIȚII GENERALE

Părțile convin încheierea prezentului contract de curtaj, în conformitate cu
dispozițiile art. 3 pct. 12, 374-391 din Codul comercial, art. 942 si următoarele și art. 1532 și
următoarele din Codul civil.
Părțile își vor desfășura activitatea în condiții de independență comercială și
juridică, respectând dispozițiile prezentului contract.

ART. 2 OBIECTUL CONTRACTULUI

În baza prezentului contract, curtierul se obligă să găsească contractanți
(beneficiari) pentru următoarele bunuri/servicii:
………………………………….
………………………………….

ART. 3 OBLIGAȚIILE BENEFICIARULUI

- are obligația să plătească remunerația stabilită
- să pună la dispoziția curtierului toate actele şi informaţiile necesare
- să permită ori de câte ori i se solicită observarea bunurilor de către
potenţiali cumpărători

ART. 4 OBLIGAȚIILE CURTIERULUI

Obligația principală este a găsi potențiali cumpărători (obligație de diligență), cu
respectarea următoarelor condiţii:
- preţul la care curtierul este obligat să negocieze vânzarea bunirilor/serviciilor este
de minim …………. (în litere) lei fără TVA.

6
 - Condiţiile de plată ce vor fi oferite eventualului cumpărător vor fi următoarele:
……………(termene de plată, modalitate de plată, instrumente de plată, garanţii etc.)

ART. 5 REMUNERAȚIA
Pentru mijlocirea realizată, curtierul primește cu titlu de remunerație suma ce
depăşeşete preţul minim limită stabilit de ……….. (în litere)lei, specificat la articolul anterior
(sau altă variantă cum ar fi spre exemplu o sumă fixă, indiferent de preţ)
Remunerația va fi virată direct de către eventualul cumpărător în contul indicat de
către curtier.
ART. 6 TERMENUL
Termenul contractului este de…… (în litere) luni.
Dacă în termenul stabilit curtierul nu găseste un terţ contractant, prezentul
contract încetează.

ART. 7 ÎNCETAREA CONTRACTULUI

Prezentul contract încetează în următoarele cazuri:
a) la expirarea termenului prevăzut la articolul anterior, daca părțile nu convin
prelungirea acestuia ;
b) prin reziliere judecătorească în cazul neîndeplinirii de către una din părți a
clauzelor prezentului contract cu obligarea acestuia la plata de daune-interese ;
c) în alte cazuri, cum ar fi: deschiderea față de oricare din părți a procedurii
insolvenţei judiciare (dar numai după respingerea contestației și, eventual, a recursului),
inițierea procedurii de dizolvare și lichidare în temeiul Legii nr. 31/1990, cazurile de forță
majoră invocate și dovedite conform legii dacă acestea nu încetează în termen de 30 de zile,
reziliere convențională.
Denunțarea unilaterală este interzisă.

ART. 8 LITIGII
Eventualele litigii privind înterpretarea ori executarea prezentului contract sunt
de competența instanţelor judecătoreşti din ………… (se specifică localitatea)

sau se poate insera o clauză compromisorie:

Eventualele litigii patrimoniale dintre părţile contractante cu privire la
executarea ori interpretarea prezentului contract vor fi de competenţa Tribunalului Arbitral de

7
pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie ………… din ………. Hotărârea arbitrală va fi
definitivă.

ART. 9 ALTE CLAUZE

Curtierul nu răspunde nici față de beneficiar, nici față de terţul contractant în

privința executării contractului de vânzare-cumpărare încheiat intre părţi.
Curtierul nu garantează în nici o situație solvabilitatea benenficiarului sau
terţului contractant, persoana juridică sau persoana fizică.

Încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

CURTIER BENEFICAR

Bibliografie:

8
  Codul civil, Ediția a 6-a actualizată la 2 septembrie 2018, îngrijită și adnotată de
Profesor univ.dr. Dan Lupașcu, Conferențiar univ.dr. Radu Rizoiu, Lector univ.dr.
Doru Trăilă, Editura Rosetti International, București, 2018
 Conf. univ. dr. Andreea-Teodora Stănescu, Drept comercial. Contracte profesionale.
Ediţia a 3-a, revizuită şi adăugită, Editura Hamangiu, 2020
 Gabriel Mihai, Drept comercial. Contracte. Proceduri, Editura Sitech, Craiova, 2018
 Georges Ripert, René Roblot, Traité de droit commercial, tome 2, 13e édition,
L.G.D.J., Paris, 1992
 Nicolae Titulescu, Essai sur une théorie générale des droits éventuels, Paris, 1907

Sitografie:

 https://legeaz.net/dictionar-juridic/drept-comercial
 http://www.euroavocatura.ro/dictionar/319695/Contract_de_curtaj
 https://lege5.ro/Gratuit/geydsnzxge/codul-comercial-din-1887