Articolul principal: 

Lista entităților comerciale

Formele de proprietate a afacerii variază în funcție de jurisdicție , dar există mai multe entități comune:

 Proprietate unică: Un proprietar unic , cunoscut și sub numele de comerciant unic, este deținut
de o singură persoană și funcționează în beneficiul lor. Proprietarul operează singur afacerea și
poate angaja angajați . Un proprietar unic are nelimitat răspunderea pentru toate obligațiile
asumate de afaceri, fie de la costurile de exploatare sau judecăți împotriva
afaceri. Toate activele companiei aparțin unui proprietar unic, incluzând, de exemplu, o
infrastructură de calculatoare, orice inventar , echipamente de fabricație sau echipamente
de vânzare cu amănuntul , precum și orice proprietate imobiliară deținut de proprietarul unic.

 Parteneriat: un parteneriat este o afacere deținută de două sau mai multe persoane. În

majoritatea formelor de parteneriate, fiecare partener are răspundere nelimitată pentru
datoriile suportate de companie. Cele mai răspândite trei tipuri de parteneriate cu scop lucrativ
sunt societățile comerciale generale , societățile comerciale cu răspundere limitată și asociațiile
cu răspundere limitată . [6]

 Corporație: Proprietarii unei corporații au răspundere limitată, iar afacerea are o personalitate

juridică separată de proprietarii săi. Corporațiile pot fi fie deținute de guvern, fie private și se
pot organiza fie cu scop lucrativ, fie ca organizații nonprofit . O corporație privată, cu scop
lucrativ, este deținută de acționarii săi , care aleg un consiliu de administrație care să conducă
corporația și să angajeze personalul său de conducere. O corporație privată, cu scop lucrativ,
poate fi deținută în mod privat de un grup mic de persoane fizice, sau deținută public ,
cu acțiuni tranzacționate publiclistate la bursă .

 Cooperativă: denumită adesea „cooperativă”, o cooperativă este o afacere cu răspundere

limitată care se poate organiza cu scop lucrativ sau fără scop lucrativ. O cooperativă diferă de o
corporație prin faptul că are membri, nu acționari, și împărtășesc autoritatea
decizională. Cooperativele sunt de obicei clasificate fie ca cooperative
de consum sau cooperative de lucrători . Cooperativele sunt fundamentale pentru
ideologia democrației economice .

 Companiile cu răspundere limitată (LLC), societățile comerciale cu răspundere limitată și alte

tipuri specifice de organizații comerciale își protejează proprietarii sau acționarii
de eșecul afacerii, desfășurând afaceri sub o entitate juridică separată, cu anumite protecții
juridice. În schimb, întreprinderile necorporate sau persoanele care lucrează pe cont propriu nu
sunt de obicei la fel de protejate. [7] [8]

 Francizele: o franciză este un sistem în care antreprenorii achiziționează drepturile de

deschidere și conducere a unei afaceri de la o corporație mai mare. [9] Franciza în Statele Unite
este larg răspândită și este o putere economică majoră. Una din cele douăsprezece companii de
retail din Statele Unite sunt francizate și 8 milioane de persoane sunt angajate într-o afacere
francizată. [10]

 O companie limitată de garanție : utilizată în mod obișnuit în cazul în care companiile sunt

formate în scopuri necomerciale, cum ar fi cluburi sau organizații caritabile. Membrii garantează
plata anumitor sume (de obicei nominale) în cazul în care societatea intră în lichidare
insolvabilă , dar în caz contrar, nu au drepturi economice în legătură cu societatea. Acest tip de
companie este comun în Anglia . O companie limitată prin garanție poate fi cu sau fără capital
social .

 O companie limitată de acțiuni : Cea mai obișnuită formă a companiei utilizate pentru

afaceri. Mai exact, o societate cu răspundere limitată este o „societate în care răspunderea
 fiecărui acționar este limitată la suma investită individual”, corporațiile fiind „cel mai frecvent
exemplu de societate cu răspundere limitată”. [11] Acest tip de companie este comun în Anglia și
în multe țări vorbitoare de limbă engleză. O companie limitată de acțiuni poate fi o

o companie cotată la bursă sau a

o companie privată

 O companie limitată de garanție cu capital social: entitate hibridă, utilizată de obicei în cazul în

care compania este formată în scopuri necomerciale, dar activitățile companiei sunt parțial
finanțate de investitori care se așteaptă la o rentabilitate. Este posibil ca acest tip de companie
să nu se mai formeze în Marea Britanie, deși există în continuare dispoziții legale pentru ca
acestea să existe. [12]

 O societate cu răspundere limitată : „O companie - autorizată statutar în anumite state - care se

caracterizează prin răspundere limitată, administrare de către membri sau manageri și limitări
ale transferului de proprietate", adică structura LLC [11] LLC a fost numită "hibridă" în că
„combină caracteristicile unei corporații și ale unui parteneriat sau proprietate individuală”. La
fel ca o corporație, are o răspundere limitată pentru membrii companiei și, ca un parteneriat,
are „impozitare directă către membri” și trebuie „dizolvată la moartea sau falimentul unui
membru”. [13]

 O companie nelimitată cu sau fără capital social: o entitate hibridă, o companie în care
răspunderea membrilor sau a acționarilor pentru datoriile (dacă există) ale societății nu sunt
limitate. În acest caz, doctrina unui văl de încorporare nu se aplică.

Tipurile mai puțin frecvente de companii sunt:

 Companii formate prin litere brevetate: majoritatea corporațiilor prin scrisori brevetate

sunt corporații unice și nu companii, deoarece termenul este înțeles în mod obișnuit astăzi.

 Corporații charter : înainte de adoptarea legislației moderne privind companiile, acestea erau

singurele tipuri de companii. Acum sunt relativ rare, cu excepția companiilor foarte vechi care
încă supraviețuiesc (dintre care există încă multe, în special multe bănci britanice) sau a
societăților moderne care îndeplinesc o funcție cvasiregulatorie (de exemplu, Banca Angliei este
o corporație formată printr-o cartă modernă).

 Companii statutare: relativ rare astăzi, anumite companii au fost formate dintr-un statut privat
adoptat în jurisdicția relevantă.

Rețineți că „Ltd după numele companiei înseamnă societate pe acțiuni, iar PLC ( societate pe acțiuni )
indică faptul că acțiunile sale sunt deținute pe scară largă”. [14]

În limbajul juridic, proprietarii unei companii sunt denumiți în mod normal „membri”. Într-o companie
limitată sau nelimitată de acțiuni (formată sau constituită cu capital social), aceștia vor fi acționarii . Într-
o companie limitată de garanție, acesta va fi garantul. Unele jurisdicții offshore au creat forme speciale
de companii offshore în încercarea de a atrage afaceri pentru jurisdicțiile lor. Exemplele includ
„ companii de portofoliu separate ” și companii cu scop limitat.

Există, totuși, multe, multe subcategorii de tipuri de companii care se pot forma în diferite jurisdicții din
lume.