21.

Analizați infracțiunea de Încălcare a legislaţiei privind activitatea fondurilor

nestatale de pensii (art. 24511 CP RM).

Obiect juridic special- simplu- relațiile sociale care atentează la activitatea fondurilor nestatale de
pensii
Latura obiectivă se manifestă prin mai multe modalități:
Alin1-variantă tip- Încălcarea legislaţiei privind activitatea fondurilor nestatale de pensii care au
cauzat daune în proporţii mari prin:
a) prezentarea unor informaţii eronate sau refuzul de a da informaţii despre investiţii, starea
activelor de pensii;
b) includerea în rapoartele prezentate în conformitate cu prevederile legislaţiei a unor date
eronate;
c) prezentarea de către beneficiar a unor documente false sau întocmite greşit în vederea primirii
înainte de termen a mijloacelor acumulate;
d) însuşirea, în temeiul unor documente false sau întocmite greşit, a mijloacelor acumulate în fond;
e) netransferarea de către patron în fond a defalcărilor din salariul membrului fondului;
f) divulgarea informaţiei privind starea conturilor de pensie şi plata pensiei suplimentare de către o
persoană cu funcţii de răspundere a fondului;
g) acţiunea premeditată a managerului, depozitarului activelor fondului sau auditorului, ce a cauzat
prejudicii membrilor fondului,
Obligatoriu pentru săvârșirea acestei infracțiuni este cauzarea de daune în proporții mari
(1) Se consideră proporţii mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse,
utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei
pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe
economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei.
Ca agravantă avem la alin.2 daune în proporții deosebit de mari
(2) Aceleaşi acţiuni care au cauzat daune în proporţii deosebit de mari:
Fond nestatal de pensii, denumit în continuare fond, – organizaţie necomercială care se ocupă cu
colectarea şi evidenţa contribuţiilor financiare depuse benevol de persoane fizice sau juridice fie în
numele acestora şi care asigură sporirea acestor mijloace pentru plata pensiei suplimentare;
Latura subiectivă- prin intenție directă
Fondurile sînt de tip închis şi de tip deschis.
Fondurile de tip închis şi de tip deschis se înfiinţează în baza contractului de constituire şi pot avea
unul sau cîteva planuri de pensii.
Membri ai fondului de tip închis pot fi numai persoanele care, la momentul aderării la planul de
pensii, sînt salariaţi ai unui sau cîtorva dintre fondatorii fondului.
La planul de pensii al fondului de tip deschis poate adera orice persoană fizică, atît direct, cît şi
prin intermediul patronului care încheie cu fondul contract de pensie colectiv, în modul prevăzut de
prezenta lege.
Subiect special- p.fizică- 16 ani, are calitate de persoană responsabilă de aceste fonduri
P.juridică- cu excepția autorităților publice
22. Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Încălcarea legislaţiei privind
activitatea birourilor istoriilor de credit (art 24512 CP RM). Din care tip a infracțiunilor
economice face parte infracțiunea dată.
Obiectul juridic special-simplu- relațiile sociale care atentează la activitatea legislativă a birourilor
istoriilor de creditare
Latura obiectivă-mai multe modalități:
1. Obţinerea, utilizarea în alte scopuri sau în alt mod decît cel prevăzut în lege şi / sau divulgarea
în orice formă de către birourile istoriilor de credit, utilizatorii istoriei de credit, sursele de formare a
istoriei de credit, precum şi de către persoanele cu funcţie de răspundere ale acestora a
informaţiei care constituie secret comercial al biroului istoriilor de credit, al sursei de formare a
istoriei de credit, al subiectului istoriei de credit sau al utilizatorului istoriei de credit, dacă aceste
acţiuni au cauzat daune în proporţii mari,

2.Neprezentarea intenționată a informației în volumul stabilit de lege sau prezentarea eronată a

acesteia în mod intenționat la biroul istoriilor de credit de către sursele de formare a istoriilor de
credit, precum şi de către persoanele cu funcţie de răspundere ale acestora, dacă aceste acţiuni
au cauzat daune în proporţii mari,
3. Furnizarea și/sau folosirea, și/sau administrarea ilegală a informațiilor ce caracterizează
respectarea de către debitori a obligațiilor asumate prin contractele de credit și/sau contractele de
împrumut de către persoanele juridice ce nu dețin licențe pentru activitatea biroului istoriilor de
credit, precum și de către persoanele cu funcție de răspundere ale acestora, dacă aceste acțiuni
au cauzat daune în proporții mari,
Agravanta la alin4.- în proporții desosebit de mari.
Latura subiectivă- prin intenție
Subiect special- pf-16 ani-responsabil de partea de creditare
Pj-cu excepția autorităților publice
Infracțiune din tipologie: infracţiuni săvârșite în sfera financiar-creditară
23. Enumerați și caracterizați infracţiunile economice, săvârșite în sfera concurenții.

Articolul 246. Limitarea concurenţei libere

Alin1-variantă tip- Limitarea concurenţei libere prin încheierea unui acord anticoncurenţial orizontal
care constituie un cartel dur interzis de legislaţia din domeniul concurenţei, care are ca obiect
fixarea preţurilor de vînzare a produselor către terţi, limitarea producţiei sau a vînzărilor, împărţirea
pieţelor sau a clienţilor sau participarea cu oferte trucate la licitaţii sau la alte forme de concurs de
oferte, dacă prin aceasta a fost obţinut un profit în proporţii deosebit de mari sau au fost cauzate
daune în proporţii deosebit de mari unei terţe persoane,
Alin2-formă de eliberare de răspundere - Persoana care a săvîrşit fapta prevăzută la este liberată
de răspundere penală în cazul în care aceasta beneficiază de clemenţă(iertare) conform legislaţiei
din domeniul concurenţei
În domeniul concurenţei, statul promovează o politică de asigurare a activităţii de întreprinzător
libere şi de protecţie a concurenţei loiale (art.3 al Legii cu privire la protecţia concurenţei nr.1103-
XIV din 30 iunie 2000 - MO nr.166-168/1205 din 31 decembrie 2000).
Obiectul juridic- special- relaţiile sociale, a căror apărare este condiţionată de realizarea activităţii
economice în general, de respectarea regulilor de concurenţă pe piaţă, adică relaţiile sociale
referitoare la desfăşurarea cinstită a raporturilor economice, apărarea intereselor producătorilor şi
ale consumatorilor împotriva faptelor de concurenţă neloială.
Concurenţa este întrecerea în care acţiunile independente ale agenţilor economici limitează efectiv
posibilitatea fiecăruia dintre ei de a exercita influenţă unilaterală asupra condiţiilor generale de
circulaţie a mărfii pe piaţa respectivă.
Limitarea concurenţei libere constă în: încheierea unui acord ilegal care prevede diviziunea pieţei;
limitarea accesului la piaţă; înlăturarea altor agenţi economici; majorarea sau menţinerea preţurilor
unice.
Piaţă de mărfuri este sfera de circulaţie a mărfurilor cu aceeaşi valoare de consum pe teritoriul
RM, adică sfera de circulaţie a mărfurilor care nu au echivalent sau mărfuri de înlocuit pe teritoriul
RM, determinată de posibilitatea economică a cumpărătorului de a procura marfa pe un anumit
teritoriu şi lipsa acestor posibilităţi în afara acestor limite.
Agenţi economici sunt considerate persoanele fizice şi juridice, inclusiv străine, care desfăşoară
activitate de întreprinzător.
Situaţie dominantă pe piaţă - situaţia exclusivă a agentului economic pe piaţa de mărfuri, care îi dă
acestuia, singur sau împreună cu alţi agenţi economici, posibilitatea de a exercita influenţă
decisivă asupra condiţiilor generale de circulaţie a mărfii pe piaţa respectivă sau de a împiedica
accesul pe piaţă al unor alţi agenţi economici
Infracţiunea se consideră consumată din momentul săvârşirii acţiunilor care formează aspectul
obiectiv al incriminării.
Metoda de realizare a elementului material - aplicarea violenţei - este un semn obligatoriu al
aspectului obiectiv al infracţiunii. Violenţa poate fi exprimată în provocarea unor lovituri, leziuni
corporale uşoare sau medii. În situaţia cauzării unor vătămări grave a integrităţii corporale sau a
sănătăţii ori provocării morţii persoanei, fapta va fi interpretată în baza unui concurs de infracţiuni.
Latura subiectivă - intenţie directe.
Scopul ar fi nepermiterea, limitarea şi înlăturarea ori compensarea unor cheltuieli neîntemeiate,
sau obţinerea unui venit suplimentar prin influenţa ilegală asupra concurenţilor.
Subiect special- persoana fizică responsabilă16 ani- care are împuternicite de a lua decizii ori
persoanele care apar în numele subiectului economic dominant sau din partea organului de stat în
calitate de conducător, persoană cu funcţii de răspundere sau altă persoană împuternicită. poate
fi şi persoana juridică.
Articolul 246 indice 1. Concurenţa neloială
Obiect juridic special- simplu- relațiile sociale care atentează asupra regulilor de concurență loială
Concurenţă neloială -acţiunile agentului economic de a obţine avantaje neîntemeiate în activitatea
de întreprinzător, ceea ce contravine legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei, aduce sau poate
aduce prejudicii altor agenţi economici sau poate prejudicia reputaţia lor în afaceri.
Latura obiectivă se realizează prin:
a) crearea, prin orice mijloace, de confuzie cu întreprinderea, cu produsele sau cu activitatea
industrială sau comercială a unui concurent;
b) răspîndirea, în procesul comerţului, de afirmaţii false, care discreditează întreprinderea,
produsele sau activitatea de întreprinzător a unui concurent;
c) inducerea în eroare a consumatorului referitor la natura, la modul de fabricare, la caracteristicile,
la aptitudinea de întrebuinţare sau la cantitatea mărfurilor concurentului;
d) folosirea denumirii de firmă sau a mărcii comerciale într-o manieră care să producă confuzie cu
cele folosite legitim de un alt agent economic;
e) compararea în scopuri publicitare a mărfurilor produse sau comercializate ale unui agent
economic cu mărfurile unor alţi agenţi economici
Latura subiectivă- prin intenție directă
Subiect-pf-16 ani, care are împuternicite de a lua decizii ori persoanele care apar în numele
subiectului economic dominant sau din partea organului de stat în calitate de conducător,
persoană cu funcţii de răspundere sau altă persoană împuternicită. poate fi şi persoana juridică.

24. Analizați infracţiunea - Falsificarea şi contrafacerea produselor (art 246 2 CP RM).

Obiectul juridic special- simplu-relațiile sociale care atentează asupra economie prin falsificarea și
contrafacerea produselor.
Latura obiectivă se realizează prin mai multe modalități:
alin(1)-variantă tip- Falsificarea produselor, adică fabricarea lor în scop de comercializare fără
documente de însoţire, provenienţă, calitate şi conformitate, precum şi îndemnarea terţilor la
efectuarea acestei acţiuni, săvîrşite în proporţii mari,
alin (2)-variantă tip- Contrafacerea produselor, adică acţiunile specificate la alin. (1) cu referire la
produsele care constituie sau includ un obiect de proprietate intelectuală protejat, precum şi
îndemnarea terţilor la efectuarea acestei acţiuni, săvîrşite în proporţii mari,
Dreptul asupra obiectelor de proprietate industrială (invenţii, soiuri de plante, topografii de circuite
integrate, mărci, desene şi modele industriale, indicaţii geografice, denumiri de origine şi
specialităţi tradiţionale garantate) apare în urma înregistrării obiectului, a acordării titlului de
protecţie de către Agenția de stat pentru proprietate intelectuală sau în alte condiţii prevăzute de
legislaţia naţională, precum şi în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este
parte. 
Obligatoriu în proporții mari
Scop special: comercializarea fără documente de însoțire, proveniență, calitate și conformitate și
îndemnarea terților la efectuarea acțiunilor date în proporții mari
Alin3-formă de eliberare de răspundere penală-dacă a contribuit activ la descoperirea sau la
contracararea infracţiunii prin autodenunţare, prin denunţarea şi facilitarea tragerii la răspundere
penală a altor persoane care au săvîrşit ori au contribuit la săvîrşirea infracţiunii.
Latura subiectivă-prin intenție directă
Subiect- pfizică-16 ani, poate fi și pjuridică
25. Determinați deosebirile dintre Contrabandă și fapta incriminată la art. 249 CP RM.

1. Regimul juridic vamal cuprinde totalitatea normelor prevăzute în legislaţia internă ce se aplică în
cadrul procedurii de vămuire a mărfurilor, norme cuprinse de CV, de Legea cu privire la tariful
vamal, de alte acte normative şi acorduri internaţionale în domeniul vamal, la care RM este parte.
Obiectul infracţiunii de contrabandă- relaţiile sociale referitoare la regimul vamal, relaţii a căror
desfăşurare normală şi dezvoltare este condiţionată de respectarea regulilor impuse de lege
privind controlul vamal de mărfuri sau de alte bunuri, iar obiect infracțiunii de la art. 249 relaţiile ce
se formează la importul şi exportul de mărfuri (bunuri), iar răspunderea penală este instituită în
scopul ocrotirii speciale a operaţiunilor de vămuire a bunurilor, protecţiei producătorilor de mărfuri
autohtoni, precum şi al creării condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei RM în economia
mondială.

Articolul 249. Eschivarea de la achitarea drepturilor de import

Latura obiectivă a infracţiunii de contrabandă art. 248- constă în trecerea peste frontiera vamală
a RM a mărfurilor, obiectelor şi a altor valori în proporţii mari, eludându-se controlul vamal, ori
tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu
folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare
sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei
Frontieră vamală - linia de demarcaţie a teritoriului RM de teritoriul statelor vecine, linie care
corespunde frontierei de stat a RM (art.4 CV), precum şi perimetrul zonelor libere şi al depozitelor
vamale libere. Pe perimetrul frontierei vamale sunt amplasate posturi (puncte) şi birouri vamale ca
unităţi ale organului vamal în care pot fi perfectate în totalitate sau în parte formalităţile prevăzute
de reglementările vamale. La frontiera vamală, în locul unde se efectuează operaţiunile de
vămuire, în locul amplasării organului vamal, precum şi în alte locuri stabilite de Departamentul
Controlului vamal, sunt create zone de control vamal, prin care în mod obligatoriu urmează să se
efectueze trecerea frontierei vamale. Ieşirea din această zonă echivalează cu trecerea vămii.
Trecere a frontierei vamale - introducerea şi scoaterea de pe teritoriul vamal al RM a mărfurilor şi
mijloacelor de transport, inclusiv prin expedieri poştale internaţionale prin conducte şi prin linii de
transport electric. Trecere a frontierei vamale are loc şi în cazul introducerii ori scoaterii mărfurilor
din teritoriul zonelor libere pe cealaltă parte a teritoriului vamal al RM.
Mărfuri, obiecte şi alte valori - lucrurile aflate în sfera patrimonială a persoanei (făptuitorului) şi
pentru care legea stabileşte un regim vamal la trecerea lor peste frontiera de stat.
Noţiunea de mărfuri Codul vamal (art.1 alin.1) denumeşte orice bun mobil: obiecte şi alte valori,
inclusiv valori valutare (valută străină şi monedă naţională în numerar, documente de plată şi valori
mobiliare exprimate în valută străină şi monedă naţională), gaze naturale, energie electrică,
termică, alt fel de energie, precum şi mijloace de transport, cu excepţia mijloacelor folosite pentru
transportul internaţional de pasageri şi mărfuri, containere.
Eludare a controlului vamal - trecerea frontierei vamale (intrarea sau ieşirea din ţară) prin alte
locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal.
Controlul vamal - în efectuarea de către autoritatea vamală a operaţiunilor de verificare a
mărfurilor, a existenţei şi autenticităţii documentelor; examinarea evidenţelor financiar-contabile şi
a altor înscrisuri ale titularilor de operaţiuni, controlul mijloacelor de transport, controlul bagajelor şi
al altor mărfuri transportate sau aflate asupra persoanelor; efectuarea de anchete administrative
(solicitarea comunicării de către persoane a informaţiilor respective), alte acţiuni similare, cu
scopul de a asigura respectarea reglementărilor vamale şi a altor norme aplicabile mărfurilor aflate
sub supraveghere vamală. Pentru existenţa infracţiunii de contrabandă nu interesează locul prin
care a fost eludat controlul vamal, ci împrejurarea că acele mărfuri sau alte bunuri nu sunt
prezentate la biroul (punctul) vamal pentru efectuarea controlului vamal mai înainte de scoaterea
din ţară sau, după caz, imediat după introducerea în ţară a acestora.
Ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop - folosirea ascunzişurilor,
locurilor neobservate în mod liber la efectuarea controlului vamal nedestinate pentru aşa ceva,
însă în care sunt depozitate (aranjate) bunurile; locuri ascunse ale corpului, hainelor, obiectelor
personale (inclusiv fabricate special), precum şi trecerea mărfurilor şi a altor valori cu mijloace
reutilate sau acomodate drept ascunziş, sau prin atribuirea unor bunuri forma altor bunuri.
Din momentul primirii declaraţiei vamale de către organul vamal, declaraţia devine act juridic.
Organul vamal nu are dreptul să respingă declaraţia vamală, însă până la verificarea ei, până la
controlul mărfurilor şi al mijloacelor de transport declaraţia vamală poate fi modificată, completată
sau retrasă de declarant cu permisiunea organului vamal.
Folosirea frauduloasă a documentelor are loc atunci când documentele vamale ori comerciale
folosite la trecerea frontierei vamale sunt falsificate, în conţinutul lor adevărul este denaturat sau
conţinutul documentului este neadevărat. Esenţial este ca aceste documente (unul sau mai multe)
să fie întrebuinţate efectiv la trecerea frontierei vamale.
Întrebuinţarea la trecerea frontierei vamale a unuia sau a mai multor documente care se referă la
alte mărfuri sau bunuri este un semn că avem de a face cu documente frauduloase. Folosirea
înseamnă prezentarea, înfăţişarea documentului vamal ca mijloc adevărat, respectiv ca dovadă
privind anumite mărfuri sau bunuri, supuse controlului autorităţilor vamale, fie la punctele (birourile)
de control pentru trecerea frontierei vamale, fie la birourile vamale din interiorul ţării.
Conform art.190 CVamal, mijloacele de transport, încăperile şi alte spaţii în care se află sau se pot
afla mărfuri şi mijloace de transport supuse controlului vamal urmează să fie identificate de către
organul vamal. Mijloace de identificare vamală se consideră plombe, sigilii, ştampile, marcaje,
semne de identificare, prin prelevarea de probe şi mostre, prin descrierea mărfurilor şi mijloacelor
de transport, prin desenarea planului, fotografiere, precum şi prin alte mijloace de identificare.
Mijloacele de identificare vamală pot fi schimbate sau nimicite numai de organul vamal sau cu
autorizaţia lui. Nedeclarare a mărfurilor este neprezentarea în modul stabilit a informaţiilor exacte
despre aceste mărfuri, obiecte sau alte valori. Declararea are loc prin întocmirea declaraţiei
vamale şi se depune organului vamal împreună cu alte documente necesare vămuirii.
Prin declarare neautentică - prezentarea documentului care în realitate este autentic, însă în
care sunt introduse informaţii ce nu corespund realităţii, ori documentul păstrează elementele şi
indicii originalului (se execută pe formular oficial, conţine numele şi posturile persoanelor
împuternicite să-l semneze ş.a.m.d.), însă informaţiile introduse în el (textul, datele numerice) sunt
false. Alte documente de trecere a frontierei vamale necesare pentru controlul vamal sunt
documentele bancare, de provenienţă, de calitate, drepturi de import-export, licenţe, autorizaţii,
procuri etc.
Infracţiunea de contrabandă se consideră consumată dacă mărfurile, obiectele şi alte valori au
trecut frontiera vamală a RM .
Latura subiectivă-prin intenţie directă sau indirectă.
Subiect al infracţiunii de contraband –pfizică=16 ani, pot fi şi persoane juridice care desfăşoară
activitate de întreprinzător
Latura obiectivă a infracțiunii de la art. 249 e diferită de art.248- include acţiunile de eschivare
a persoanelor (fizice ori juridice), care trec peste frontiera vamală mărfuri ale proprietarilor,
deţinătorilor de mărfuri şi ale altor persoane prevăzute de CV, de la achitarea plăţilor vamale
stabilite de legislaţie.
Plăţi vamale (denumite şi drepturi de import ori de export) se consideră, în conformitate cu
art.117 CV, plăţile care se percep (se achită) în cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a
RM, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie:
a) taxa vamală;
b) taxa pe valoarea adăugată;
c) accizele;
d) taxa pentru proceduri vamale;
e) taxa pentru eliberarea licenţei ori taxa pentru actualizarea valabilităţii licenţei;
f) taxa pentru participare la licitaţia vamală.
Taxă vamală este o plată obligatorie percepută de autoritatea vamală la introducerea sau
scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii
mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul RM, precum şi a unei
părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în RM.
Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera
activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sunt prevăzute de anexa nr.2
la Legea cu privire la tariful vamal. Printre acestea sunt taxe pentru vămuirea mărfurilor şi a altor
obiecte, taxe la eliberarea adeverinţelor pentru înregistrarea mijlocului de transport; taxe pentru
păstrarea mărfurilor şi a altor obiecte la depoziţiile vamale ori păstrarea lor în vamă; taxe pentru
eliberarea repetată a certificatului de declarant vamal; taxe pentru corectarea valorii în vamă a
mărfurilor etc.
Eschivarea reprezintă acţiunea (inacţiunea) de sustragere de la o obligaţiune prevăzută de lege.
Eschivarea de la prestarea plăţilor vamale poate avea loc prin ascunderea mărfurilor şi a altor
bunuri transferate, prin micşorarea preţului, prin violarea informaţiei referitoare la apartenenţă ori
destinaţie; prin neachitarea deplină ori parţială a plăţilor vamale deja stabilite de organul vamal.
Infracţiunea de eschivare de la achitarea plăţilor vamale poate fi săvârşită şi prin circumstanţele
prevăzute de alin.1 art.248 al prezentului cod. În funcţie de aceste circumstanţe acţiunile
făptuitorului se consideră concurs de infracţiuni.
Latura subiectivă-prin intenţie directă. Făptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi urmăreşte
tocmai producerea rezultatului de a evita achitarea plăţilor vamale. El nu numai că prevede şi
urmăreşte producerea rezultatului, dar acţionează în scopul de a obţine venit prin neachitarea
plăţilor vamale.
Subiect al infracţiunii de eschivare de la achitarea plăţilor vamale art.249-pfizică-16 ani , obligată
să achite plăţile vamale, precum şi persoana juridică
26. Transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără
marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz – efectuați analiza juridico-penală a
acestei fapte. Argumentați ce tip de infracțiune este infracțiunea incriminată la art. 250 CP
RM.

Alin1-variantă tip, alin2-variantă agravantă

Obiectul juridic special-simplu- relaţiile sociale ce ţin de circuitul legal al mărfurilor supuse
accizelor.
Obiectul material - mărfurile supuse accizelor.
În conformitate cu art. 119 al Codului fiscal, accizul este impozitul general de stat, stabilit pentru
unele mărfuri de consum, pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc. Activitatea în domeniul
jocurilor de noroc, chiar dacă este supusă accizelor
Mărfuri supuse accizelor și cota corespunzătoare a accizului: șampanie (10%, dar nu mai puţin de
2,50 lei/ litru); ţigarete conţinând tutun: cu filtru (1000 bucăţi – 8,70 lei), fără filtru (1000 bucăţi –
3,70 lei); motorină, inclusiv combustibil (carburant) diesel și combustibil pentru cuptoare (500
lei/tona etc. (în total, circa 50 de poziţii tarifare pentru mărfurile supuse accizelor).
Latura obiectivă include:
a) fapta prejudiciabilă care se exprimă în acţiunea de:
1) transportare a mărfurilor supuse accizelor;- Cod fiscal- deplasarea, transmiterea mărfurilor date
din încăpe rea de acciz.
2) păstrarea mărfurilor supuse accizelor; - ţinerea acestor mărfuri în sfera de stăpânire a
făptuitorului.
3) comercializarea mărfurilor supuse accizelor, care este însoţită de inacţiunea de nemarcare a
mărfurilor supuse accizelor, cu timbre de control sau timbre de acciz de modelul stabilit;
b) urmările prejudiciabile sub forma daunelor în proporţii mari;
c) legătura cauzală între fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.
Încăperea de acciz reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii (adică
contribuabilului), inclusiv clădirile căperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sunt situate
separat, determinate în certifica tul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează și/sau
se fabrică, se expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii. Săvârșirea doar a acţiunii în
oricare din cele trei modalităţi, specificate, este insuficientă pentru a putea califica cele comise
conform art. 250 din CP al RM.
Mai este necesară o componentă a faptei prejudiciabile, care să exprime ilicitatea penală a
acesteia- inacţiunea de nemarcare a mărfurilor supuse accizelor cu timbre de control sau timbre
de acciz. Obligativitatea marcării mărfurilor supuse accizelor cu timbre de control sau cu timbre de
acciz este prevăzută de actele normative de natură fiscală sau de Legea bugetului care este pusă
în aplicare în anul bugetar respectiv.
Timbrul de control sau timbrul de acciz sunt două tipuri de marcaje speciale – tipărite de unitatea
specializată, autorizată de Ministerul Finanţelor – marcaje care permit monitorizarea, de către
organele fiscale, a legalităţii circulaţiei mărfurilor supuse accizelor. Astfel, potrivit alin. (6) al art.
123 din Codul fiscal, mărfurile supuse accizelor, cum ar fi votca, lichiorurile și alte băuturi
spirtoase, vinurile din struguri, din pomușoare și alte fructe, vinurile din struguri saturate cu dioxid
de carbon, divinurile (conia cu rile), articolele din tutun, comercializate, transportate sau depozitate
pe teritoriul Republicii Moldova, sau importate pentru comercializare pe teritoriul ei, precum și
mărfurile supuse accizelor, procurate de la agenţii economici rezidenţi, aflaţi pe teritoriul Republicii
Moldova, care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, sunt pasibile marcării obligatorii cu
timbru de acciz. Marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor, până la
importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova, până la
momentul expedierii (transportării) acestora din încăperea de acciz. Modul de procurare și de
utilizare a timbrelor de acciz este stabilit de către Serviciul Fiscal de Stat. Nu sunt marcate
obligatoriu cu timbru de acciz vinurile spumoase și spumante, divinurile (coniacurile) în sticle de
suvenire, cu capacitatea de până la 0,25 litri, de 1,5, de 3 și 6 litri, mărfurile supuse accizelor,
plasate în regimurile vamale tranzit, depozit vamal, admiterea temporară, magazin duty free,
precum și mărfurile supuse accizelor, fabricate pe teritoriul Republicii Moldova și expediate de
către producător pentru export.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamen tului cu privire la vânzarea
timbrelor de control și marcarea cu ele a băuturilor alcoolice, berii și articolelor din tutun, nr. 411
din 6.05.199728.
Infracţiunea material- se consideră consumată din momentul survenirii urmărilor prejudiciabile sub
forma daunelor în proporţii mari.
INFRACŢIUNI SĂVÂRȘITE ÎN SFERA FINANCIAR-CREDITARĂ
Latura subiectivă - prin intenţie directă sau indirectă.
Motivele -interesul material.
Subiectul special: 1) persoana fizică responsabilă, care la momentul săvârșirii infracţiunii a atins
vârsta de 16 ani; să aibă obligaţia de a procura și utiliza timbrele de control sau de acciz, în
vederea marcării cu ele a mărfurilor sale.
2) persoana juridică care desfășoară activitate de întreprinzător.
27. Însuşirea, înstrăinarea în cazurile nepermise de lege tăinuirea bunurilor gajate,
înghețate, luate în leasing, sechestrate sau confiscate – efectuați analiza juridico-penală a
acestei fapte (art. 251 CP RM).

Tipologie:Infractiuni savarsite in sfera distribuirilor de bunuri

Prin doua acțiuni: sechestrare și confiscare
Obiectul juridic al sechestrării-special-simplu- relatiile sociale cu privire la legalitatea bunurilor
sechestrate sau consfiscate
Sechestru- masura de constrangere . Nu pot fi bunurile declarate fara de stapan.
Sechestrate are loc ca asigurare a actiuni
Art.5 sau 208 CPP sechestru de procurer sau judecator de instructie
Banuit- persoana care se prezuma ca savarsit
Invinuit- persoana care sunt probe ca a savarsiti infr
Organele de urmarire penala. MAEXTERNE, Servicu Vamal, Inspectoratul fiscal,
Latura subiectiva- prin intentie directa
Infractiune formala
Subiect infracțiunii de sechestrare-atât p.fizică=16 ani cât și p.juridică
Sechestru poate fi aplicat agentiolor economici
Confiscare art.106, 106.1 Cod de procedură penală
Confiscare-asupra bunurilor dobandite illegal pec ale ilicita
Obiectul infracţiunii de confiscare- relaţiile sociale care asigură respectarea regulilor de
păstrare a bunurilor gajate şi a celor care sunt sechestrate şi confiscate.
Obiect material - bunurile materiale gajate, sechestrate sau confiscate în mod legal.
Însuşire - a pune stăpânire pe ceva, a lua în stăpânire, a-şi apropia.
Înstrăinarea - transmiterea, cu titlu oneros sau gratuit, a bunului - către altă persoană.
Substituirea - înlocuirea bunului cu un alt bun.
Tăinuire - acţiunea de a nu lăsa să se ştie, să se afle; a ascunde; a acoperi.
Utilizarea - întrebuinţarea bunului, folosirea acestuia.
Potrivit art.203 CPP, punerea sub sechestru a bunurilor, adică a obiectelor cu o valoare
materială, inclusiv a conturilor şi depozitelor bancare, este o măsură procesuală de constrângere,
care constă în inventarierea bunurilor materiale şi interzicerea proprietarului sau posesorului de a
dispune de ele, iar în cazurile necesare - de a se folosi de aceste bunuri. După punerea sub
sechestru a conturilor şi a depozitelor bancare sunt încetate orice operaţiuni în privinţa lor.
Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică în scopul asigurării restituirii prejudiciului cauzat prin
infracţiune, acţiunii civile şi a eventualei confiscări a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din
infracţiune.
Legea penală (art.106 alin.1 CP) defineşte confiscarea specială ca fiind trecerea, forţată şi
gratuită, în proprietatea statului a bunurilor utilizate la săvârşirea infracţiunilor sau rezultate din
infracţiuni. În ceea ce priveşte nemijlocit lucrurile supuse confiscării speciale sunt prevăzute în
art.106 alin.2 CP.
Potrivit Legii cu privire la gaj nr.449-XV din 30 iulie 2001 (MO nr.120/863 din 2 octombrie 2001),
gajul este o garanţie reală în al cărei temei creditorul gajist poate urmări bunul gajat având
prioritate faţă de alţi creditori, inclusiv faţă de stat, la satisfacerea creanţei garantate. Debitorul
gajist nu are dreptul să transmită obiectul gajului în arendă sau în folosinţă gratuită dacă contractul
nu prevede aceasta. Gajarea unui bun gajat se admite dacă nu este interzisă prin contractele de
gaj precedente. În cazul înstrăinării - de către debitorul gajist sau de către terţul deţinător - a
bunului gajat, gajul nu se stinge. Dacă intenţionează să vândă bunul gajat, debitorul gajist trebuie
să obţină acordul prealabil al creditorului gajist. Terţul căruia i s-a încălcat un drept sau care are un
interes legitim poate contesta în instanţă judecătorească valabilitatea gajului sau urmărirea bunului
gajat.
Însuşirea bunului- o formă specială a incriminării prevăzute de art.191 CP. Concurenţa dintre ele
se limitează la specificul obiectului material al infracţiunii.
Infracțiune formală, momentul consumării fiind legat de determinarea săvârşirii faptei
prejudiciabile prevăzute expres de legea penală.
Latura subiectivă - existenţa obligatorie a vinovăţiei în forma intenţiei directe.
Subiectul infracţiunii de confiscare- poate fi orice persoană căreia i-au fost încredinţate bunurile
gajate, sechestrate sau confiscate ori care era obligată, conform legii, să asigure integritatea lor,
poate apărea şi persoana juridică care practică activitatea de întreprinzător în anumite situaţii
prevăzute expres de legea penală în vigoare
Contrazicerile parţiale apărute între unele reglementări cu caracter internaţional şi legea penală
naţională referitoare la incriminarea acestor fapte determină în consecinţă lipsa aplicaţiunii parţiale
a acestor dispoziţii. CEDO prevede în mod expres că drept rezultat al încălcării contractelor civile
nu poate fi aplicată o pedeapsă privativă de libertate. În cazul încălcării contractelor de gaj însă
legea penală prescrie închisoare de la 3 până la 7 ani.

28. Numiți și descrieți variantele de incriminare a infracțiunii - Înşelarea clienţilor

prevăzute de art. 255 CP al RM. Relataţi despre calităţile speciale ale victimei şi ale
subiectului infracţiunii prevăzute la art. 255 CP RM.
Alin1-variantă tip (1) Primirea, prin extorcare, de către un salariat dintr-o întreprindere, instituţie
sau organizaţie, a unei remuneraţii sau a altor avantaje patrimoniale pentru îndeplinirea unor
lucrări sau pentru prestarea unor servicii în sfera comerţului, alimentaţiei publice, transportului,
deservirii sociale, comunale, medicale sau de altă natură, lucrări şi servicii ce ţin de obligaţiile de
serviciu ale acestui salariat,
Alin2-variantp agravantă- b) de două sau mai multe persoane;c) în proporţii mari
Obiectul juridic special-complex.
Obiectul juridic principal - relaţiile sociale privitoare la corectitudinea efectuării operaţiilor de
evaluare sau măsurare în domeniul circulaţiei bunurilor sau serviciilor sociale ori comunale.
Obiectul juridic secundar - relaţiile sociale referitoare la posesia asupra banilor sau altor bunuri ale
clienţilor.
Obiectul material - banii sau alte bunuri ale clienţilor.
Latura obiectivă include:
a) fapta prejudi cia bilă care constă în acţiunea de:
1) depășire a preţurilor cu amănuntul stabilite, precum și a preţurilor și tarifelor pentru serviciile
sociale și comunale prestate popu laţiei;
2) înșelarea la socoteală;
3) altă inducere în eroare a clienţilor;
b) urmările prejudiciabile sub forma daunei considerabile sau esenţiale;
c) legătura cauzală între fapta prejudi ciabilă și urmările prejudiciabile.
Depășirea preţurilor cu amănuntul stabilite sau a preţurilor și tarifelor pentru serviciile sociale ori
comunale, prestate populaţiei, are loc în cazul în care de la client se încasează un suprapreţ, în
pofida prevederilor actelor normative sau contrar înţelegerii stabilite între făptuitor și client.
Victima infracţiunii este clientul (consumatorul).
În cazul înșelării la socoteală, clientul achită preţul calculat cu bună-știinţă incorect, de către
făptuitor, nu recepţionează – în întregime sau parţial – restul care i se cuvine etc.
Prin “altă inducere în eroare a clientului” se are în vedere: înșelarea la măsurătoare (cântar, metru,
recipient etc.), prin folosirea unui instrument inexact de măsurare sau prin folosirea frauduloasă a
unui instrument exact de măsurare; publicitatea falsă; înșelarea privind termenul de garanţie sau
de valabilitate;
Infracţiune materială.
Latura subiectivă - prin intenţie directă sau indirectă.
Motivele - interesul material.
Subiect special- pfizică=16 ani, comerciant sau prestator, calitate dovedită prin licenţă
(autorizaţie) și înregistrarea de stat corespunzătoare (inclusiv deţinerea patentei de întreprinzător).
Dacă persoana nu are această calitate specială, erijându-se în comerciant sau prestator, ea poate
fi trasă la răspundere pentru escrocherie.
29. Analizați infracţiunea incriminată în art. 257 CP al RM - Executarea necalitativă a
construcţiilor.
Alin1-variantă tip- Darea în folosinţă a caselor de locuit, a obiectivelor industriale, a construcţiilor în
domeniul transporturilor şi energeticii, a altor construcţii în stare necalitativă, neterminate sau
necorespunzînd condiţiilor proiectului de către conducătorii organizaţiilor de construcţie,
conducătorii de şantier şi persoanele cu funcţie de răspundere care exercită controlul calităţii în
construcţii
Variantă tip (2) Continuarea de către persoanele responsabile a lucrărilor executate
necorespunzător şi oprite prin acte de control
Variant agravantă (3) Proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea de către persoanele
responsabile a unui complex urbanistic ori a unei construcţii sau executarea de modificări ale
acestora fără respectarea prevederilor documentelor normative privind siguranţa, rezistenţa şi
stabilitatea, dacă aceasta a avut drept urmare:
a) vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii persoanei ori pierderea de către aceasta
a capacităţii de muncă;
b) distrugerea totală sau parţială a construcţiei;
c) distrugerea sau defectarea unor instalaţii sau utilaje importante;
d) daune în proporţii mari,
variant agravantă (4) Acţiunile prevăzute la alin.(3), care au provocat decesul persoanei,
Legea privind calitatea în construcţii 1996 stabileşte baza juridică, tehnico-normativă şi
organizatorică de activitate a persoanelor fizice şi juridice în domeniul construcţiilor, obligaţiunile şi
răspunderea lor privind calitatea în construcţii.
Obiectul juridic-complex.
Obiect juridic principal -relaţiile sociale care asigură activitatea normală a organizaţiilor de
construcţie, precum şi interesele clienţilor şi ale celor care construiesc obiectele.
Obiect juridic secundar sunt relaţiile sociale care asigură viaţa şi sănătatea persoanei,
proprietatea.
Lucrările de construcţie includ lucrările de construcţie şi modernizarea diferitelor obiecte: fabrici,
uzine, case de locuit, staţii electrice, unităţi administrative, case de cultură, căi de telecomunicaţii
şi telegrafice, obiecte hidrotehnice şi alte edificii.
Modalitatea normativă prescrisă de art.257 alin.1 CP presupune darea în folosinţă a caselor de
locuit, a obiectivelor industriale, a construcţiilor în domeniul transporturilor şi energeticii, a altor
construcţii în stare necalitativă, neterminate sau necorespunzând condiţiilor contractului şi
proiectului.
Pentru obţinerea unor construcţii de calitate corespunzătoare sunt obligatorii realizarea şi
menţinerea pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor a următoarelor exigenţe esenţiale:
a) rezistenţă şi stabilitate;
b) siguranţă în exploatare;
c) siguranţă la foc;
d) igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;
e) izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie;
f) protecţie împotriva zgomotului.
Sistemul calităţii în construcţii - ansamblul de structuri organizatorice, răspunderi, regulamente,
proceduri şi utilaje, care concură la realizarea calităţii construcţiilor în toate etapele de concepere,
proiectare, realizare, exploatare şi postutilizare a acestora.
Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţie constituie obligaţiunea tuturor factorilor care
participă la conceperea, proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor şi implică o strategie
adecvată şi măsuri specifice pentru garantarea calităţii acestora.
Recepţia construcţiilor este obligatorie şi constituie certificarea realizării acestora pe baza
examinării lor nemijlocite, în conformitate cu documentaţia de proiect şi execuţie şi cu alte
documente cuprinse în cartea tehnică a construcţiei, carte ce se întocmeşte prin grija investitorului
şi se predă proprietarului construcţiei, care este delegat să o păstreze şi să o completeze la zi.
Cartea tehnică a construcţiei cuprinde toată documentaţia tehnică privind realizarea construcţiei
începând de la etapa de proiectare şi până la punerea în funcţiune a obiectului, oglindind,
totodată, şi exploatarea ulterioară a obiectului, inclusiv toate modificările ce se vor opera în
procesul exploatării lui. Prevederile din cartea tehnică a construcţiei referitoare la exploatare sunt
obligatorii pentru proprietar şi utilizator.
Infracțiune formală, de aceea infracţiunea se consideră terminată din momentul semnării
documentelor corespunzătoare cu privire la darea în exploatare a încăperilor şi construcţiilor
despre care se vorbeşte în dispoziţie.
Latura subiectivă –prin intenție directă
Subiect special- pfizică=16 ani, poate fi numai persoana oficială indicată în dispoziţia articolului
dat: conducătorii organizaţiilor de construcţie; diriginţii de şantier; persoanele oficiale care exercită
controlul calităţii în construcţii.
În cazul în care persoanele responsabile continuă executarea lucrărilor de construcţie (elementul
material) în ciuda existenţei unui act legal de control, care determină necesitatea stopării
activităţilor necalitative sau necorespunzătoare, poate surveni răspunderea penală în baza art.257
alin.2 CP. Această responsabilitate este condiţionată în mod obligatoriu de determinarea unei
consecinţe prejudiciabile - afectarea rezistenţei şi stabilităţii construcţiilor. Cu alte cuvinte,
legiuitorul formulează în alin.2 al articolului în cauză o componenţă materială de infracţiune,
legând consumarea actului infracţional de momentul existenţei unei anumite consecinţe
(infracţiune de pericol).
Răspunderea pentru realizarea şi menţinerea pe întreaga durată de existenţă a unor construcţii de
calitate corespunzătoare, precum şi pentru îndeplinirea obligaţiunilor stabilite prin lege, revine
factorilor care participă la conceperea, proiectarea, execuţia, exploatarea acestora, potrivit
obligaţiunilor şi gradului de culpabilitate al fiecăruia.
Dacă la construcţie se produc deteriorări sau distrugeri, verificatorul atestat răspunde solidar,
alături de proiectant, pentru asigurarea în proiect a nivelurilor minime de calitate, potrivit criteriilor
de performanţă ale exigenţelor esenţiale, dar numai pentru aspectele pe care a fost obligat să le
verifice.
Expertizarea tehnică a proiectelor se efectuează la toate fazele de proiectare a construcţiilor, după
necesitate. Totodată, în mod obligatoriu, se supun expertizării generale proiectele de interes
naţional, de importanţă deosebită, de construcţii unicale şi experimentale, de repetabilitate înaltă,
precum şi proiectele elaborate de agenţi economici din străinătate. Expertizarea acestor proiecte
se efectuează exclusiv de către Direcţia de verificare şi expertizare a proiectelor în construcţii a
organului naţional de dirijare a construcţiilor.
Expertul tehnic răspunde de asigurarea, prin soluţiile propuse, a nivelurilor minime de calitate
pentru exigenţele esenţiale, impuse de documentele normative în vigoare. Dacă la construcţie se
produc deteriorări sau distrugeri, expertul tehnic atestat răspunde pentru asigurarea în proiect a
nivelurilor minime de calitate, potrivit exigenţelor esenţiale, dar numai pentru acele aspecte, pe
care a fost obligat să le expertizeze conform prevederilor legale.
Verificarea execuţiei corecte a lucrărilor de construcţie de către investitor şi antreprenor este
obligatorie. Verificarea întregii execuţii se efectuează în mod obligatoriu de către investitor - prin
responsabilii tehnici atestaţi şi de către antreprenor - prin diriginţii de şantier atestaţi.
 Subiect special alin3- pfizică= 16 ani, având în virtutea atribuţiilor de serviciu dreptul de a realiza
proiectarea unui complex urbanistic ori a unei construcţii sau executarea de modificări ale
acestora, verificarea acestuia, expertizarea şi realizarea acestor obiecte.
30. Încălcarea regulilor de exploatare, reparaţii şi modificare a locuinţelor dintr-un
bloc de locuit. Argumentați ce tip de infracțiune este infracțiunea incriminată la art. 258 CP
RM.
TIPOLOGIE:Infracţiuni săvârșite în sfera exploatării fondului de locuinţe
Obiectul juridic-special-simplu relaţii sociale care asigură integritatea structurală a caselor de
locuit şi condiţiile locative ale diferitelor persoane.
Elementul material al infracţiunii se manifestă în mod diferenţiat şi alternativ în funcţie de
caracterul regulii nerespectate prin: încălcarea regulilor de exploatare a locuinţelor dintr-un bloc de
locuit, precum şi a comunicaţiilor lor interne; încălcarea regulilor de reparaţie a locuinţelor dintr-un
bloc de locuit, precum şi a comunicaţiilor lor interne; încălcarea regulilor de modificare a locuinţelor
dintr-un bloc de locuit, precum şi a comunicaţiilor lor interne.
Autorizaţia de schimbare a destinaţiei este actul emis de autorităţile administraţiei publice locale
pentru revizuirea modului de utilizare a construcţiilor şi amenajărilor şi a funcţiilor de bază, în
condiţiile în care activităţile ce se vor desfăşura în cadrul acestora nu vor influenţa negativ asupra
prevederilor din documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului privind protecţia mediului,
condiţiile de existenţă şi de siguranţă a construcţiilor şi nu vor implica executarea lucrărilor de
construcţie pentru care, potrivit legislaţiei, este necesară eliberarea unei autorizaţii de
construire.Autorizaţia de schimbare a destinaţiei se eliberează de către autorităţile administraţiei
publice locale pentru construcţii şi amenajări, construcţii separate, părţi de construcţii, ansambluri
de construcţii şi amenajări amplasate pe teritoriile administrate de acestea.
Fiecare persoană fizică sau juridică deţinătoare a titlului de proprietate asupra construcţiilor şi
amenajărilor poate înainta autorităţilor administraţiei publice locale o cerere pentru autorizarea
schimbării destinaţiilor proprietăţilor lor, altele decât cele prevăzute de documentaţiile de urbanism
şi amenajare a teritoriului. În cazul în care schimbarea destinaţiei imobilului este legată de situaţii
urbanistice şi ecologice complicate, autorităţile administraţiei publice locale pot cere beneficiarului
efectuarea unei expertize suplimentare asupra studiului de fundamentare a schimbării destinaţiei.
În cazurile în care se preconizează reconstrucţia, modificarea sau extinderea locuinţelor private
existente, în întregime ori a unor obiecte în parte, este necesar să se întocmească documentaţia
de releveu şi să se efectueze expertiza lor tehnică.
Nu se admite exploatarea, reparaţia sau modificarea locuinţelor dintr-un bloc de locuit, precum şi a
comunicaţiilor lor interne, în cazul în care prin aceasta se periclitează integritatea structurală a
blocului de locuit sau a locuinţelor altor proprietari, chiriaşi sau arendaşi ori înrăutăţeşte condiţiile
locative ale acestora.
Infracțiune materială (o infracţiune de pericol), legând momentul consumării ei de periclitarea
integrităţii structurale a blocului de locuit sau a locuinţelor altor proprietari, chiriaşi sau arendaşi ori
înrăutăţirea condiţiilor locative ale acestora.
Latura subiectivă –prin imprudență.
Subiect special- pf=16 ani posedă anumite calităţi speciale (proprietar, chiriaş, arendaş).

31. Caracterizați infracțiunile prevăzute în Capitolul XI din Partea Specială a Codului

penal. Identificați care din aceste infracțiuni, din punct de vedere a laturii obiective sunt
infracțiuni materiale și care sunt formale. Argumentați răspunsul.
Capitolul 11 INFRACŢIUNI INFORMATICE ŞI INFRACŢIUNI ÎN DOMENIUL
TELECOMUNICAŢIILOR
infracțiunile din acest capitol se împart în 3 tipologii:
1) Tipologia infracțiunilor contra confidențialității și integrității datelor și sistemelor informațional.
Această tipologie încadrează infracțiunile încriminate la art. 259, 260 indice 1/2/3/4 și 261
2) Tipologia infracțiunilor informatice în accepțiune strictă. Această tipologie este prezentată de
faptele încriminate la art. 260 indice 5 și 260 indice 6;
3) Tipologia infracțiunilor în domeniul telecomunicațiilor. Această tipologie încadrează infracțiunile
încriminate la art. 261 indice1.
Infractiunile din domeniul dat sunt infractiuni din capitolul 11 CP partea speciala, savarsite prin
intentie directa sau imprudenta, care atenteaza la relatiile sociale din domeni dat
Infractiunile date au un obiect juridic generic sau de grup- totalitatea relatiilor sociale cu privire la
domeniul informaticii sau domeniului telecomunicatiilor
Latura obiectivă a infracţiunilor în domeniul informaticii se caracterizează prin aceea că fapta
prejudiciabilă poate fi comisă pe calea acţiunii (art. 259 Accesul ilegal la informaţia
computerizată, 260 Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie
a mijloacelor tehnice sau produselor program și 261indice 1 Interceptarea ilegală a unei
transmisii de date informatice din CP al RM) sau a acţiunii ori inacţiunii (art. 261 din CP al RM).
Din punctul de vedere al structurii laturii obiective, infracţiunile în cauză sunt materiale (în cazul
infracţiunilor de la art.259, 261 și 26 indice 11 din CP al RM) sau formale ori formal-materiale (în
cazul infracţiunii de la art. 260 din CP al RM Producerea, importul, comercializarea sau
punerea ilegală la dispoziţie a mijloacelor tehnice sau produselor program).
Din punctul de vedere al laturii subiective, infracţiunile în domeniul informaticii și telecomu nicaţiilor
se comit cu intenţie (în cazul infracţiunilor de la art. 259, 260 și 2611 din CP al RM) ori cu intenţie
sau din imprudenţă (în cazul infracţiunii de la art. 261 din CP al RM).
Subiectul: 1) persoana fizică responsabilă, care la momentul săvârșirii infracţiunii a atins vârsta
de 16 ani (art. 259, 261 și 261indice1 din CP al RM) sau 14 ani (art. 260 din CP al RM);
2) persoana juridică care desfășoară activitate de întreprinzător.
32. Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Accesul ilegal la informaţia
computerizată (art. 259 CP RM).

alin (1) –variantă tip Accesul ilegal la informaţia computerizată, adică la informaţia din
calculatoare, de pe suporţii materiali de informaţie, din sistemul sau reţeaua informatică, al unei
persoane care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, depăşeşte limitele autorizării
ori nu are permisiunea persoanei competente să folosească, să administreze sau să controleze un
sistem informatic ori să desfăşoare cercetări ştiinţifice sau să efectueze orice altă operaţiune într-
un sistem informatic, dacă este însoţit de distrugerea, deteriorarea, modificarea, blocarea sau
copierea informaţiei, de dereglarea funcţionării calculatoarelor, a sistemului sau a reţelei
informatice şi dacă a cauzat daune în proporţii mari,
alin (2) agravantă Aceeaşi acţiune săvîrşită:
b) de două sau mai multe persoane;
c) cu violarea sistemelor de protecţie;
e) cu folosirea unor mijloace tehnice special
h) în proporţii deosebit de mari.
Obiect juridic special complex
Obiectul juridic-principal- relaţiile sociale ce ţin de securitatea publică privind producerea,
utilizarea, difuzarea, protecţia informaţiei şi a resurselor informaţionale, sistemelor de prelucrare a
informaţiei cu aplicarea MEC (maşinilor electronice de calcul).
Obiectul juridic secundar –relatiile sociale cu privire la interventia ilegala in sistem
Obiect material-informatia computerizata/calculatorul/ sistemul informatic/reteaua informatica
Latura obiectivă- fapta prejudiciabila, care consta in actiunea principal de acces la informative
computerizata, insotita de actiunile adiacente ce pot fi desprinse din continutul normei
incriminate( copier, modificiare)
Latura obiectivă a infracţiunii constă în pătrunderea ilegală la informaţia computerizată protejată
de lege sau la resursele informaţionale, ce se conţin pe purtătorul maşinii (acumulator de informaţii
pe discuri de magnet flexibile şi rigide, benzi magnetice pentru casete, discuri CD-R etc.), în
maşina electronică de calcul, sistemul MEC sau în reţelele lor.
Prin sistemul MEC se înţelege repartizarea sistemelor de prelucrare a datelor, care includ atât
complexele de calcul de mare capacitate, cât şi calculatoarele personale, îndepărtate la o anumită
distanţă unul de altul în vederea organizării reţelelor de comunicaţii locale, de ramură, de stat sau
interstatale.
Reţeaua MEC constă din câteva maşini electronice de calcul, unite între ele într-un complex unic
prin intermediul liniilor de telecomunicaţii.
Infracțiune material- se consideră consumată începând cu prezenţa cel puţin a uneia din
consecinţele enumerate în lege: distrugerea, blocarea, modificarea sau copierea informaţiei,
încălcarea funcţionării MEC, sistemelor MEC sau a reţelelor acestora. Distrugere - înlăturarea
(ştergerea, defectarea) completă sau parţială a informaţiei, care nu poate fi restabilită. Blocarea -
închiderea informaţiei păstrate, ceea ce conduce la inaccesibilitatea utilizării ei pentru acţiunile
competente ale utilizatorului.
Modificarea - prelucrarea nesancţionată a informaţiei primare, care include orice modificări ale ei
(de exemplu, introducerea noilor date, crearea fişierelor etc.). Copierea - transferul informaţiei de
pe un suport material (de informaţie) pe altul, precum şi înregistrarea ilegală a informaţiei
computerizate în memoria MEC. Dereglarea funcţionării MEC, sistemului MEC sau a reţelelor
acestora - o pană care împiedică funcţionarea normală a mijloacelor de programare sau a
echipamentelor (de exemplu, reprezentarea informaţiei eronate, scoaterea din funcţiune a
sistemului de calculatoare etc.).
Scopurile: aviditate, răzbunare, invidie, huliganism, interes "sportiv", dorinţa de a strica reputaţia
de afaceri a concurentului etc.
Latura subiectivă- prin intertie directa sau indirectă
Motivul – interes sportive sau interes de razbunare/ huliganice din interes material
Subiect-p.f=16 ani /p.j-cu excepția autorităților publice
În cazul în care accesul ilegal la informaţia computerizată a fost săvârşit de reprezentantul
persoanei juridice în interesele acesteia, răspunderea o poartă executorul nemijlocit şi persoana
juridică. Persoana fizică care a dat dispoziţie de efectuare a acestei operaţiuni se consideră
coparticipant la infracţiune.
33. Definiți noțiunea și efectuați caracterizarea infracțiunilor informatice în
accepțiune strictă. Tipologia infracțiunilor informatice în accepțiune strictă-art. 260 indice 5
și 260indice 6;
Articolul 2605. Falsul informatic
Obiectul juridic special- simplu- relatiile sociale cu privire la increderea publica privind siguranta
datelor informatice
Obiect material-datele informatice autentice
Latura obiectivă- Introducerea, modificarea sau ştergerea ilegală a datelor informatice ori
restricţionarea ilegală a accesului la aceste date, rezultînd date necorespunzătoare adevărului, în
scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice
Motivul- din interes huliganic, sportive, material, ura
Latura subiectivă-prin intentie directa
Subiect DOAR PERSOANA FIZICA -16 ani
Articolul 2606 . Frauda informatică
Obiect juridic special- simplu- relatiile sociale cu privire la integritatea patrimoniului care cuprinde
date informatice
Obiect material- datele informatice
Latura obiectivă-prin mai multe modalități:
Introducerea, modificarea sau ştergerea datelor informatice, restricţionarea accesului la aceste
date ori împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, dacă aceste acţiuni au
cauzat daune în proporţii mari.
Scopul: de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul
Victima-p.fizică sau juridică a carui interes material a fost lezat prin aceasta infractiune
Latura subiectivă- prin intentie directa
alin2-agravanta săvîrşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
b) care au cauzat daune în proporţii deosebit de mari
Subiect- NUMAI PERSOANA FIZICA ,NU SI JURIDICA

34. Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie a

mijloacelor tehnice sau produselor program. Efectuați decrierea obiectului juridic special,
obiectului material sau imaterial a faptei incriminate la art. 260 CP al RM.
Obiect juridic special simplu - relatiile sociale cu privire la legalitatea mijloaceleor tehnice sau
produselor program
Obiect material –informatia ce constitutie mijloace tehnice/produsele tehnice / produse sau
adaptate in scop savarsirii infractiunii
Victima- p f/j care este posesor a mijloacelor tehnice sau a produselor de program care sunt
utilizare in mod fals
Latura obiectivă a infracţiunii date poate fi exprimată prin două forme de activităţi, care sunt
indicate în dispoziţie, şi anume: introducerea cu bună-ştiinţă în programe a modificărilor cu
caracter virusulent sau răspândirea programelor cu acelaşi caracter care scoate din funcţiune
suporturile materiale, echipamentul, sistemul de protecţie.
Latura subiectivă- prin intentie directa
Subiect –persoana fizica 14 ani
35. Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Încălcarea regulilor de securitate a
sistemului informatic (art. 261 CP RM).
Obiect juridic-special-simplu-relatiile sociale cu privire la securitatea sisemului informatics
Obiect material- informatia computerizata
Victima-poate fi pfizică/juridică
Latura subiectiva-prin intenție față de faptă și imprudenta fata de urmari
Infracţiunea examinată atentează la colectarea, prelucrarea, păstrarea, difuzarea, repartizarea
informaţiei ori a regulilor de protecţie a sistemului informatic.
Latura obiectivă - respectarea necorespunzătoare sau în încălcarea directă a regulilor de
colectare, prelucrare, păstrare, difuzare, repartizare a informaţiei ori a regulilor de protecţie a
sistemului informatic. Aceasta poate să se exprime şi în nerespectarea sau în ignorarea directă a
anumitor reguli (de exemplu, dereglarea directă a regimului de utilizare a MEC, neglijenţa în timpul
exercitării controlului asupra suporturilor materiale de informaţie utilizate, în cazul programelor-
virus etc.).
Infracţiunea se consideră consumată din momentul apariţiei consecinţelor menţionate în lege.
O consecinţă obligatorie a infracţiunii-însuşirea, denaturarea(schimbarea) sau distrugerea
informaţiei ori au provocat alte urmări grave.
La alte urmări grave pot fi raportate, de exemplu, divulgarea datelor ce constituie secret de stat,
divulgarea informaţiei de investigaţie operativă a datelor despre adopţia copiilor, despre
îmbolnăvirile de infecţiile SIDA etc., care, la rândul lor, au adus prejudicii grave persoanei sau
statului.
Subiect special- pf=16 ani -responsabilă de regulile de colectare, prelucrare, păstrare, difuzare,
repartizare a informaţiei ori a regulilor de protecţie a sistemului informatic, care a atins vârsta de
16 ani.

36. Efectuați caracterizarea infracțiunilor în domeniul telecomunicațiilor.

infracţiuni în domeniul telecomunicaţiilor (prevăzute la art. 261 indice 1 din CP al RM).
Articolul 261 indice 1. Accesul neautorizat la reţelele şi serviciile de telecomunicaţii
Obiect juridic-special-simplu-relatiie sociale cu privire la accesul si serviciile de telecomunicatii
Obiect material-relatiile de telecomunicatii
Victima-functionarul retelei de telecomunicatii
Latura obiectiva- Accesul neautorizat(nu sunt imputernicte) la reţelele şi/sau serviciile de
telecomunicaţii cu utilizarea reţelelor şi/sau serviciilor de telecomunicaţii ale altor operatori, dacă
acesta a cauzat daune în proporţii mari- variantă tip alin1
Alin2-variantă agravantă
b) săvîrşită de două sau mai multe persoane;
c) săvîrşită cu violarea sistemelor de protecţie;
d) săvîrşită cu folosirea mijloacelor tehnice speciale;
e) care a cauzat daune în proporţii deosebit de mari

Latura subiectiva- prin intentie directa

Subiect-pfizică=16 ani și pjuridică
37. Efectuați prezentarea generală a tipologiei infracțiunilor in domeniul
transporturilor.
Capitolul 12-INFRACŢIUNI ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR
Transport- latină transport- a căra, a transporta, a duce, ramura economiei naționale sau acel
procedeu de transportare a mărfurilor și persoanelor
Prin infracțiunile în domeniul transporturilor înțelegem faptele social periculoase săvârșite cu
vinivăție sub forma intenției/imprudenței care vatămă în mod principal relațiile sociale în domeniul
transportului
Trasportul- un element cheie a civilizației
Datorită gradului de dezvolare a transportului putem înțelege gradul de dezvoltare a societății
La etapa actuală, face posibilă necessitate transportării mărfurilor, libera circulație a capitalului

Tipologia infractiunilor:
1. Infracțiuni legate de încălcarea regulilor de securitate a circulației în transport sau de
exploatare a mijloacelor de transport- art.262-267, art.269
2. Infractiuni care nu sunt legate nemijlocit de încălcarea regulilor de securitate în circulație în
transport art.268, 270-272,275
Clasificarea tipologiei transportului după Alexei Borodachi (3 categorii):
1.Transport terestru
2.Transport aerian
3.Transport naval
Criterii:
1.După obiectul transportului
2.Dupa calea/mijlocul de transport folosit(4 tipuri- feroviar, auto, aerian, naval)
3.După etinerarul parcurs
4.După interes servit(transport public, transport în interes priopriu)
5.După peridiocitate
Legea RM cu privire la transport din 21 mai 1997
Transport feroviar- întreprinderile care efectuează transportul mărfurilor și persoanelor, liniile de
cale ferată cât și întreprinderile care asigură dezvoltarea ritmică a transportului feroviar
Transport aerian-aeronavele, fotografiile în spatiu
Securitatea transportului face referință la protecția participanților la trafic și a societății în ansamblu
RM are obligația de a acorda atenție sistemului transportuli
Generată de factori ca:
-disciplinarea participanților
-instruirea conducătorilor auto
-întreținerea drumurilor
Obiectul juridic generic-relațiile sociale cu privire la securitatea circulaţiei sau exploatării
mijloacelor de transport: feroviar, naval, aerian, rutier.
Obiectul juridic special- relațiile sociale cu privire la modul stabilit de efectuare a zborurilor, care
asigură securitatea circulației aeriene (art. 262 din CP al RM); relațiile sociale cu privire la
securitatea circulației și exploatării tipului concret de transport, precum și relațiile sociale cu privire
la sănătatea sau viața persoanei, ori integritatea bunurilor (art. 263 din CP al RM) etc
Pentru unele infracţiuni în domeniul transportului, în calitate de obiect juridic secundar -relaţiile
sociale cu privire la integritatea bunurilor, viaţa sau sănătatea persoanei (art. 264, art. 269 din CP
al RM) etc.
Latura obiectivă -în încălcarea regulilor și cerinţelor care asigură securitatea funcţionării
transportului, fapt ce s-a soldat cu anumite urmări prejudiciabile în detrimentul unor persoane sau
bunuri.
Infracţiunile din domeniul transporturilor pot fi comise atât prin acţiuni, cât și prin inacţiuni.
Totuși, marea lor majoritate se materializează pin acţiuni. În cadrul acestor categorii de infracţiuni
sunt cunoscute atât infracțiuni materiale (art. 263, art. 264, art. 265. art. 266, art. 267, art. 268, art.
269, art. 270, art. 274 CP al RM), cât și formale (art. 262, art. 273, art. 275, art. 276 din CP al RM).
Infracțiunea prevăzută de art. 272 din CP al RM “Constrângerea lucrătorului din transportul
feroviar, naval, aerian sau auto de a nu-și îndeplini obligaţiile de serviciu ” este una formal-
materială.
Latura subiectivă - vinovăţie intenţionată, cât și prin imprudenţă, atât în modalitatea sa de
neglijenţă, cât și de încredere exagerată. În cazul neglijenţei, persoana nu prevede survenirea
urmărilor prejudiciabile ale faptei sale, deși putea și trebuia să le prevadă.
Subiect – DOAR persoana fizică responsabilă, care la momentul comiterii infracţiunii a atins vârsta
de 16 ani (art. 262, 276 din CP al RM).
NU POATE FI PERSOANA JURIDICĂ
Pentru unele componenţe de infracţiuni, legiuitorul stabilește ca subiect persoana fizică
responsabilă, care la momentul comiterii infracţiunii a atins vârsta de 14 ani (art. 268, 270, 271,
alin. (2) și (3) ale art. 273, art. 275 din CP al RM).
Pentru majoritatea infracţiunilor din domeniul transporturilor, legiuitorul prevede un subiect special,
deoarece legea, pe lângă semnele de bază ale subiectului (vârsta, responsabilitatea), mai impune
o altă condiţie obligatorie.
38. Analizați deosebirile dintre infracțiunea prevăzută la art. 262 CP RM (Încălcarea
regulilor de zbor) și infracțiunea prevăzută la art. 263 CP RM (Încălcarea regulilor de
securitate a circulaţiei sau de exploatare a transportului feroviar, naval sau aerian).
Art.262- Tipologie 1. Infracțiuni legate de încălcarea regulilor de securitate a circulației în transport
sau de exploatare a mijloacelor de transport
Art.262-Infracțiune formală, iar art. 263 Infracțiune material Obiectul material-corpul persoanei și
bunurile mobile/immobile
Obiect juridic al infracțiunii art. 262 special simplu- relațiile sociale cu privire la siguranța executării
zborurilor în spațiul aerian al RM iar la art. 263 Obiectul juridic complex
Obiectul juridic principal-relațiile sociale cu privire la transportul feroviar, naval și aerian
Obiectul juridic secundar- relațiile sociale cu privire la sănătatea, viața persoanei
Latura obiectivă art. 262- prin 3 modalități normative:
1.intrarea pe teritoriul RM fără autorizație, nerespectarea căilor aeriene sau depășirea înălțimii
2.ieșirea de pe teritoriul RM cu însoțirea încălcărilor în continutul normelor
3.Tranzitarea aeriană cu încălcarea regulilor
Un semn obligatoriu al lat. obiective:
- Locul săvîrțirei faptei
- Spațiul aerian al RM
Mijlocul de savârșire este aeronava
Potrivit Convenţiei despre aviaţia civilă internaţională din 7 decembrie 1944 (TI, vol.8, pag.7), toate
comunicaţiile aeriene pot fi efectuate pe teritoriul unei ţări numai cu o autorizaţie a acesteia şi cu
respectarea căilor aeriene indicate în autorizaţie.
Prin intrare ilegală înţelegem pătrunderea pe teritoriul RM din afară, fără autorizaţia stabilită,
nerespectarea punctelor de intrare, a căilor aeriene indicate în autorizaţie, a înălţimii de zbor, a
locurilor de aterizare sau cu alte încălcări ale regulilor de zbor.
Prin altă încălcare a regulilor referitoare la executarea zborurilor în spaţiul aerian al RM se înţeleg
zborurile cu termenul depăşit al autorizaţiei, nerespectarea timpului intrării pe calea aerului sau al
plecării pe calea aerului din RM, primirea de către o aeronavă străină pe teritoriul RM a
pasagerilor, încărcăturilor fără autorizaţia corespunzătoare, intrarea în RM fără stabilirea legăturii
radio bilaterale cu dispecerul direcţiei AIR Moldova etc.
Ieşirea ilegală presupune părăsirea spaţiului aerian al RM, însoţită de încălcările enumerate în p.3
şi 4 ale acestui comentariu.
Tranzitarea ilegală aeriană a teritoriului RM presupune trecerea unei nave aeriene străine fără
staţionări, dar cu încălcarea regulilor de zbor enumerate şi explicate.
În cazul în care aceste încălcări sunt cauzate de un cataclism sau de alte circumstanţe ce nu
depind de pilot (defectarea aeronavei, de exemplu), atare acţiuni nu alcătuiesc componenţa
infracţiunii analizate.
Latura obiectivă- art. 263 încălcarea de către lucrător al transporturilor a regulilor de circulație
Urmările –survenirea consecințelor prejudiciabile
Latura obiectivă a infracţiunii include:
a) încălcarea de către un lucrător al transportului feroviar, naval sau aerian a regulilor de securitate
a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport;
b) survenirea consecinţelor prejudiciabile manifestate prin deraieri, avarii sau alte accidente care
au produs din imprudenţă o vătămare gravă sau medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii sau
daune materiale în proporţii mari;
c) legătura cauzală între încălcarea regulilor cu privire la securitatea circulaţiei şi exploatarea
mijloacelor de transport şi consecinţele prejudiciabile survenite.
Încălcarea regulilor cu privire la securitatea circulaţiei-prin încălcarea uneia sau a câtorva
prevederi ale regulamentelor privind circulaţia transportului feroviar, naval sau aerian. De exemplu,
depăşirea semnalului de interzicere, depăşirea vitezei stabilite, nerespectarea regulilor de
navigaţie a corăbiilor, a traseelor aeriene, a înălţimii zborurilor, a porţilor aeriene, de manevrare
etc.
Încălcarea regulilor de exploatare a mijloacelor de transport feroviar, naval sau aerian -
exploatarea unor mijloace de transport defectate, efectuarea curselor în condiţii meteorologice
nefavorabile, ce exclude exploatarea transporturilor, exploatarea transportului feroviar pe căile
ferate defectate, încărcarea neregulamentară a mărfurilor etc.
Prin mijloace de transport feroviar - materialul rulant care constă în mijloacele de circulaţie ale
căilor ferate: locomotivele (cu aburi, diesel, electrice), vagoanele de călători sau de marfă,
automotoarele de cale ferată, drezinele, plugurile de cale ferată.
Transport aerian - avioanele, elicopterele, dirijabilele, planoarele şi alte aparate de zbor, utilizate
pentru transportarea călătorilor şi încărcăturilor pe calea aerului, precum şi pentru îndeplinirea
anumitor lucrări (de exemplu, montarea unei construcţii de mare înălţime, pentru stingerea
incendiilor forestiere etc.). Nu se referă la transport aerian rachetele cosmice, diferite aerostate,
sondele aeriene.
Mijloacelor de transport navale- vasele de pasageri, de comerţ, cu pânze, atomice, plutele
pescăreşti, tancurile petroliere, diferite şlepuri şi şalupe fluviale şi alte mijloace plutitoare.
Latura subiectivă- intentie-față de fapta, imprudență-față de urmări la art. 262 și art.263
Subiect art. 262-doar pf=16 ani
orice persoană (cetăţean al RM, persoană fără cetăţenie sau persoană străină)
*membru al echipajului aeronavei responsabil de respectarea regulilor privind zborurile
internaţionale
Subiect art. 263-pf=16 ani
Subiect al infracţiunii poate fi numai un lucrător al transportului feroviar (de exemplu, maşiniştii,
mecanicii de locomotivă, şefii de manevră, dispecerii, însoţitorii de vagoane etc.), navale (de
exemplu, căpitanii de corabie, locţiitorii lor, navigatorii, mecanicii, radiştii etc.) şi aerian (de
exemplu, căpitanii, navigatorii, piloţii, mecanicii, dispecerii etc.).
*calitate specială-lucrător în transportul feroviar, naval sau aerian care încalcă regulile de circulație
39. Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Încălcarea regulilor de securitate a
circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce
mijlocul de transport (art. 264 CP RM).
1 tip-alin1, 5 variante agravante-alin2,3,4,6
Infracțiune materială, consumată din momentul survenirii urmărilor
Obiect juridic complex
Obiect juridic special principal-relațiile sociale cu privire la siguranța traficulul rutier
Obiectul juridic secundar-relațiile sociale cu privire la viața/sănătatea persoanei
Obiect material- corpul persoanei
Latura obiectivă-fapta prejudiciabilă-acțiune sau inacțiune ale încălcării regulilor de circulație sau
mijloacelor de transport
Se realizează prin încălcarea regulilor de securitate a mijloacelor de transport de către persoana
care conduce mijlocul de transport, în legătură cu care fapt apar urmări sub formă de vătămări
medii ale integrităţii corporale sau ale sănătăţii ori daune materiale în proporţii mari, aflate în raport
de cauzalitate cu comiterea încălcării acestor reguli.
Potrivit art.132 CP, prin mijloace de transport înţelegem toate tipurile de maşini automobile,
tractoare şi alte tipuri de maşini autopropulsate, tramvaiele şi troleibuzele, precum şi motocicletele
şi alte mijloace de transport mecanice.
Potrivit HP CSJ din 8 iulie 1999 Despre practica cu privire la aplicarea legislaţiei în cadrul
examinării cauzelor penale referitoare la încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei şi de
exploatare a mijloacelor de transport, prin alte maşini autopropulsate - transportul care circulă în
mod ocazional pe drumurile publice, fiind destinat executării unor lucrări de construcţie, agricole,
silvice sau altor activităţi (macarale, excavatoare, combine de recoltare etc.).
Infracţiunea se consumă în momentul survenirii consecinţelor ei.
Potrivit p.11 al HP CSJ din 8 iulie 1999, prin starea de ebrietate de la alin.2, 4 şi 6 art.264 se
înţelege o stare survenită atât în urma consumului de alcool, cât şi din cauza folosirii drogurilor,
substanţelor toxice şi a altor substanţe ce provoacă turmentarea care are drept urmare formarea
unei stări psiho-funcţionale neobişnuite.
Constatând vinovăţia proprietarului sau a administratorului drumului, acesta, în cazul încălcării
modului de întreţinere, reparare şi exploatare şi a stării tehnice a drumurilor, poartă doar
răspundere materială pentru pagubele cauzate participanţilor la trafic, în baza art.13 al Legii
drumurilor
Urmările-vătămări, deces
Latura subiectivă- intenție-in raport cu fapta sau imprudență-față de urmări
Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează numai prin vinovăţie imprudentă. De aceea
pregătirea sau tentativa de infracţiune se exclude. Dacă conducătorul mijlocului de transport a
provocat intenţionat daune vieţii şi sănătăţii persoanei, cele săvârşite trebuie calificate ca
infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei.
Subiect special-pf-16ani, persoana care conducea mijiloc de transport
Nu interesează lipsa permisului de conducere sau privarea de acest permis, precum şi faptul dacă
el este proprietar sau arendator al mijlocului de transport, l-a răpit sau este o persoană oarecare,
căreia proprietarul i-a predat conducerea unităţii de transport.
40. Definiți noțiunea „stare de ebrietate” utilizată în art. 264 1 CP RM.
Potrivit p.11 al HP CSJ din 8 iulie 1999, prin starea de ebrietate -o stare survenită atât în urma
consumului de alcool, cât şi din cauza folosirii drogurilor, substanţelor toxice şi a altor substanţe ce
provoacă turmentarea care are drept urmare formarea unei stări psiho-funcţionale neobişnuite.
Articolul 13412. Starea de ebrietate –Cod penal
(1) Prin stare de ebrietate se înţelege starea de dereglare psihofuncţională a organismului
survenită în urma consumului de alcool, droguri și/sau alte substanțe cu efecte similare.
(2) Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad minim se înţelege starea persoanei care are
concentraţia de alcool în sînge de la 0,3 pînă la 0,5 g/l sau concentraţia vaporilor de alcool în aerul
expirat de la 0,15 pînă la 0,3 mg/l.
(3) Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înţelege starea persoanei care are
concentraţia de alcool în sînge de la 0,5 g/l şi mai mult sau concentraţia vaporilor de alcool în aerul
expirat de la 0,3 mg/l şi mai mult.
41. Descrieți în câte variante este incriminată fapta de Conducerea mijlocului de
transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă
de alte substanţe (art. 2641 CP RM) și care sunt acestea.
(1) Conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate
alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanțe stupefiante şi/sau de alte
substanţe cu efecte similar –variantă tip
(2) Predarea cu bună ştiinţă a conducerii mijlocului de transport către o persoană care se află în
stare de ebrietate, dacă această acţiune a provocat urmările indicate la art.264( vătămări, moarte)-
variantă tip
(3) Refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea
alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate şi a naturii ei sau de
la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical-variantă tip
(4) Acţiunile prevăzute la alin.(1)–(3), săvîrşite de către o persoană care nu deţine permis de
conducere sau care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport-variantă agravantă
Varinate tip 3
Varianta agravantă 1
Infractiune formală
Obiectul juridic special alin1. –simplu-relațiile sociale cu privire la trafic,sub aspectul prohibiției să
conducă în stare de ebrietate
Latura obiectivă-acțiunea de conducere a mijlocului de transport a persoanei care se află în stare
de ebrietate
Latura subiectivă-intenție directă
Subiect-pf-16 ani , conducător auto, nu ne interesează dacă avea sau nu permis
Obiect juridic special-alin2-complex
Obiect juridic principal-relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier sub aspectul prohibiției
impuse conducătorilor auto să predea conducerea mijlocului de transport
Obiect juridic secundar-relațiile sociale cu privire la sănătate și viața persoanei
Obiectul material-corpul persoanei
Latura obiectivă-acțiune de predare a mijlocului de transport
Latura subiectivă- intenție-faptă imprudență-urmări
Subiect-pf-16 ani
Obiectul juridic special alin3-simplu-relațiile sociale sub aspectul prohibiției de a impune
conducătorul de a refuza testarea alcooscopică în vederea stabilirii stării de ebrietate
Starea de ebrietate=ușoară-gravă
Latura obiectivă-acțiune sau inacțiune, 3 modalități:
1.Conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate
alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanțe stupefiante şi/sau de alte
substanţe cu efecte similar
2. Predarea cu bună ştiinţă a conducerii mijlocului de transport către o persoană care se află în
stare de ebrietate, dacă această acţiune a provocat urmările indicate la art.264(vătămări,deces)
3. Refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea
alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate şi a naturii ei sau de
la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical
Latura subiectivă-intenție direct
Subiect-pf-16 ani
*subiect special cu dublă calitate
1.conducător al mijlocului de transport
2.persoană care deține permisul și nu e privată de dreptul de a conduce
42. Analizați infracţiunea incriminată în art. 2642 CP al RM - Desfășurarea curselor
ilegale.
(1) Participarea conducătorului mijlocului de transport la întreceri, concursuri sau antrenamente
neautorizate pe drumurile publice –variantă tip
(2) Organizarea întrecerilor, concursurilor sau antrenamentelor neautorizate pe drumurile publice-
variantă tip
2 variante tip-alin1 și 2
Obiectul juridic-simplu-relațiile sociale cu privire la siguranța în trafic
Latura obiectivă-fapta prejudiciabilă și acțiunea de încălcare a regululilor de circulație rutieră
Alin1- Participarea conducătorului mijlocului de transport la întreceri, concursuri sau antrenamente
neautorizate pe drumurile publice
Alin.2- Organizarea întrecerilor, concursurilor sau antrenamentelor neautorizate pe drumurile
publice (participația)
Întreceri-acțiunea de întrecere și rezultatul ei, demonstrarea forței
Latura subiectivă-intenție direct
Subiect-pf-16 ani
*persoana care conduce mijloc de transport.

42.Analizați infracţiunea incriminată în art. 2642 CP al RM - Desfășurarea

curselor ilegale.
Se propune completarea Codului penal cu art. 2642 care va incrimina desfășurarea
curselor ilegale.
Alin. (1) art. 2642 prevede răspunderea penală pentru participarea conducătorului
mijlocului de transport la întreceri, concursuri sau antrenamente neautorizate pe
drumurile publice.
Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 2642 din Codul
penal îl formează relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier.
Conform art. 2 al Legii nr. 131/2007 privind siguranța traficului rutier, prin
siguranța traficului rutier se înțelege starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă
gradul de protecție a participanților la trafic împotriva accidentelor și a
consecințelor acestora.
Datorită specificului său, prezenta componență de infracțiune nu are obiect
material, pentru că se atentează la un obiect abstract și anume la siguranța
traficului rutier. Componenta de infracțiune în discuție nu are nici victimă.
Cât privește mijlocul de transport, acesta nu poate să prezinte obiectul material al
infracțiunii examinate. El poate să prezinte exclusiv mijlocul de săvârșire a
infracțiunii prevăzute la art. 2642 din Codul penal, în redacția propusă de prezentul
proiect.
Latura obiectivă a infracțiunii analizate constă în fapta prejudiciabilă care constă
în acțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației rutiere. În acest sens,
Regulamentul circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2009
stabilește expres la pct. 6 interdicția de desfășurare a concursurilor,
antrenamentelor sau curselor cu vehicule pe drumurile publice, cu excepția celor
autorizate de administratorul drumului respectiv și avizate de poliție. Organizatorii
sunt obligați să întreprindă toate măsurile necesare pentru desfășurarea în siguranță
a acestora, precum și pentru protecția celorlalți participanți la trafic.
În context, prin întreceri se înțelege acțiunea de a se întrece și rezultatul ei,
demonstrarea forței în vederea stabilirii întâietății la un concurs sau competiție.
Prin concurs, urmează a se califica acțiunile sportive desfășurate care se termină
întotdeauna cu un clasament și cu acordarea de premii celor mai buni dintre
participanți.
Antrenamentele presupun procesul de instruire sistematică în scopul obținerii unor
performanțe sportive.
Menționăm că, principala caracteristică a laturii obiective a respectivei componențe
de infracțiune constă în caracterul ilegal al participării la astfel de curse, or
atribuirea legalității se face doar prin autorizarea organului administrației publice
cu avizarea obligatorie a organului de poliție.
Într-o altă ordine de idei, menționăm că infracțiunea prevăzută la alin. (1) art. 2642
din Codul penal în redacția propusă este o infracțiune formală, ce se consumă din
momentul participării conducătorului mijlocului de transport la concursuri,
întreceri și antrenamente neautorizate pe drumurile publice.
Un semn al laturii obiective a infracțiunii îl reprezintă mijlocul de săvârșire a
infracțiunii. După cum am menționat acesta îl reprezintă mijlocul de transport.
Conform art. 132 din Codul penal prin „mijloc de transport” se înțelege toate
tipurile de automobile, tractoare și alte tipuri de mașini autopropulsate, tramvaiele
și troleibuzele, precum și motociclete și alte mijloace de transport mecanice.
Potrivit pct. 7 din Regulamentul circulației rutiere, prin „drum public” se înțelege
orice cale de comunicație terestră, inclusiv construcțiile artificiale și drumurile
rudimentare, deschisă pentru circulația vehiculelor şi a pietonilor, administrată de
un organ abilitat, precum și drumurile de acces pe teritoriile adiacente care nu se
află în imediata apropiere a drumului.
Totodată, dacă locul de săvârșire a faptei nu este deschis pentru circulația
vehiculelor și a pietonilor, nici nu este administrat de un organ abilitat în calitate de
drum public sau de teritoriu adiacent acestuia, nu vom putea vorbi despre o
încălcare a regulilor de desfășurare a concursurilor, întrecerilor și antrenamentelor
cu mijloace de transport.
Latura subiectivă a infracțiunii de la art. 2642 alin. (1) din Codul penal se
caracterizează prin intenție directă față de fapta prejudiciabilă.
În altă ordine de idei, motivul infracțiunii specificate la art. 2642 alin. (1) din Codul
penal se exprimă, în special prin superficialitatea manifestată de făptuitor în raport
cu respectarea în ansamblu a regulilor de securitate a circulației rutiere.
Subiectul acestei infracțiuni este persoana fizică care la momentul săvârșirii
infracțiunii a atins vârsta de 16 ani. În afară de aceasta subiectul trebuie să aibă
calitatea specială de persoană care conduce mijlocul de transport.
Conducerea mijlocului de transport este acea operațiune prin care o persoană pune
în mișcare mijlocul de transport și îl dirijează potrivit scopurilor urmărite de ea.
Acest lucru presupune deplasarea mijlocului de transport.
Este suficient ca făptuitorul să conducă de facto un mijloc de transport, chiar dacă
această calitate nu se sprijină pe o recunoaștere oficială.
Lipsa permisului de conducere nu poate servi ca temei pentru liberarea
făptuitorului de răspundere penală, nu contează nici faptul dacă conducătorul
mijlocului de transport este sau nu proprietarul acestuia.
Sub un alt aspect, răspunderea penală se agravează dacă infracțiunea specificată la
alin. (1) art. 2642 din Codul penal este săvârșită în stare de ebrietate.
Noțiunea de stare de ebrietate se regăsește la art. 13412 alin. (1) din Codul penal și
anume starea de dereglare psihofuncţională a organismului survenită în urma
consumului de alcool, droguri și/sau alte substanțe cu efecte similare. În aceste
condiții trebuie luată în considerare gradul de ebrietate la individualizarea
pedepsei, anume gradul de ebrietate și nu însăși ebrietatea.
Latura subiectivă pentru infracțiunile de la alin. (2) și (4) art. 2642 din Codul
penal se caracterizează prin intenție față de fapta prejudiciabilă și numai prin
imprudență față de urmările prejudiciabile.
În aceste circumstanțe fapta infracțională se consumă din momentul survenirii
urmărilor prejudiciabile, fiind o infracțiune materială.
43. Punerea în exploatare a mijloacelor de transport cu defecte tehnice vădite
(art. 265 CP RM). Identificaţi noţiunea „altă încălcare gravă a regulilor de
exploatare a mijloacelor de transport, ce asigură securitatea circulaţiei”, utilizată în
art. 265 CP RM.
Prin “altă încălcare gravă a regulilor de exploatare a mijloacelor de transport
„urmează de înţeles accesul la conducerea mijlocului de transport al persoanelor
care nu au permis de conducere sau posedă permis de conducere necorespunzător
categoriei din care face parte autovehiculul respectiv, accesul la conducerea
mijlocului de transport al persoanelor în stare de ebrietate, persoanelor bolnave,
neîndeplinirea altor cerinţe înaintate prin actele normative respective faţă de
persoanele responsabile pentru starea tehnică și exploatarea mijloacelor de
transport.
44. Evidențiați deosebirile dintre Părăsirea locului accidentului rutier (art. 266
CP RM) și Lăsarea în primejdie (art. 163 CP RM).
1. Infracţiunea de la art.266 este cuprinsă în capitolul 12 îbtitulat cu denumirea de
„infracţiuni în domeniul transportului”,iar infracţiunea de la art.163 este prevăzut
în capitolul 2 îbtitulat cu denumirea de infractiuni contra vieţii şi sănătăţii
persoanei.
Trebuie să observăm că săvîrşind cele două infracţiuni făptuitorul omite să
execute două obligaţii absolut diferite:
1) obligaţia să acorde primul ajutor (fi xată la lit.c) alin.(1) pct.12 RCR) nu este
executată în contextul lăsării în primejdie;
2) obligaţia să anunţe despre accident poliţia şi să rămînă pe loc pînă la sosirea
lucrătorilor de poliţie (fixată la lit.g) alin.(1) pct.12 RCR) nu este executată în
contextul părăsirii locului accidentului rutier.
Latura subiectivă a infracţiunii de la art.266 examinate se caracterizează prin
intenţie directă. Aceasta înseamnă că făptuitorul îşi dă seama de caracterul
prejudiciabil al acţiunii sale şi doreşte să părăsească locul accidentului rutier, deşi,
anterior, a încălcat regulile de securitate a circulaţiei sau de exploatare a
mijloacelor de transport.
Scopul urmărit de subiectul infracţiunii de părăsire a locului accidentului rutier îl
constituie împiedicarea activităţii de constatare imediată şi completă a încălcărilor
regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport,
precum şi a activităţii de identificare a făptuitorului şi de stabilire a circumstanţelor
concrete în care au fost comise încălcările respective. În cazul infracţiunii de la
art.163 nu avem in orecare scop urmărit de făptuitor.
Subiectul infracţiunii de la art.266 este persoana fizică responsabilă care la
momentul săvîrşirii infracţiunii a atins vîrsta de 16 ani. În plus, este o persoană
care conduce mijlocul de transport şi care anterior a săvîrşit infracţiunea prevăzută
la alin.(3) sau (5) art.264 CP RM.
Subiectul infracţiunii de la art.163 este persoana fizică responsabilă, care la
momentul comiterii infracţiunii a împlinit vârsta de 16 ani. În afară de aceasta,
subiectul trebuie să aibă una din următoarele două calităţi speciale alternative: 1)
să aibă posibilitatea de a acorda ajutor victimei, fiind obligat să-i poarte de grijă; 2)
el însuși a pus victima într-o situaţie periculoasă pentru viaţă.
Victima de la art.163 este persoana care în virtutea legii sau a unor reguli special
este în grija făptuitorului. Iar la art.266 victima este persoana care a suferit în urma
accidentului rutier.
45. Încălcarea regulilor privind menţinerea ordinii şi securitatea circulaţiei (art.
269 CP RM).
O condiţie necesară a securităţii funcţionării transportului constă în respectarea
regulilor privind menţinerea ordinii și securităţii circulaţiei nu numai de către
conducătorii mijloacelor de transport, dar și de către ceilalţi participanţi la trafic.
Din aceste considerente, legiuitorul a incriminat drept infracţiuni în domeniul
transporturilor și încălcările regulilor de circulaţie rutieră comise de către pietoni,
pasageri, bicicliști.
Obiectul juridic principal al infracţiunii prevăzute la art. 269 din CP al RM îl
formează relaţiile sociale cu privire la ordinea și securitatea circulaţiei.
Obiectul juridic secundar al infracțiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la
viaţa sau sănătatea altor persoane, integritatea bunurilor.
Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 269 din CP al RM constă în
încălcarea regulilor privind menţinerea ordinii și securităţii circulaţiei, dacă aceasta
a provocat o vătămare medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii.
Infracțiunea de la art. 269 din CP al RM este o infracțiune materială, deoarece se
consideră consumată din momentul survenirii unor asemenea urmări prejudiciabile
cum ar fi: daune materiale în proporţii mari; vătămări grave sau medii ale
integrităţii corporale sau sănătăţii, decesul unei sau mai multor persoane.
Latura subiectivă a infracţiunii date se caracterizează prin vinovăţie imprudentă.
Făptuitorul prevedea posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, dar, în mod
ușuratic, spera că ele vor fi evitate sau nu le-a prevăzut, deși putea și trebuia să le
prevadă.
Subiecți ai acestei infracțiuni, precum este indicat în dispoziţia art. 269 din CP al
RM, sunt pasagerii, pietonii sau alţi participanţi la trafic, care sunt responsabili și
la momentul comiterii faptei au atins vârsta de 16 ani. “Alţi participanţi la trafic”
se consideră bicicliștii, căruţașii, persoanele care mână vitele, persoanele care
conduc motoretele.
46. Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Oprirea samavolnică, fără
necesitate, a trenului (art. 270 CP RM).
Obiectul juridic principal al infracţiunii date îl constituie relaţiile sociale cu
privire la securitatea circulaţiei și exploatării transportului feroviar.
În calitate de obiect juridic secundar al infracţiunii prevăzute la art. 270 din CP al
RM apar relaţiile cu privire la viaţa și sănătatea persoanei, integritatea bunurilor.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin oprirea samavolnică, fără
necesitate, a trenului, prin decuplarea conductei generale a frânei sau printr-un alt
mijloc, dacă aceasta a provocat accidente cu oameni, deraierea sau deteriorarea
materialului rulant sau alte urmări grave.
Oprirea samavolnică presupune oprirea trenului fără permisiunea însoţitorului de
vagon, mașinistului sau a altor lucrători ai transportului feroviar. Oprirea fără
necesitate presupune că, în momentul opririi trenului, n-auexistat motive
întemeiate care să justifice astfel de acţiuni cum ar fi necesitatea de a preveni o
deraiere sau avarie a trenului, ori lichidarea unui incendiu în tren, ori reţinerea unui
infractor periculos, ori spitalizarea unei persoane grav bolnave etc.
Prin alte urmări grave se au în vedere decesul a două sau mai multor persoane,
încălcarea traficului feroviar, staţionarea îndelungată neproductivă a vagoanelor,
cauzarea unor daune materiale în proporţii deosebit de mari etc. Urmările
prejudiciabile enumerate trebuie să fie în legătură cauzală cu oprirea samavolnică,
fără necesitate, a trenului.
Latura subiectivă se caracterizează prin vinovăţie imprudentă faţă de urmările
survenite.
Subiect al infracţiunii este orice persoană fizică responsabilă, care a atins vârsta de
14 ani la momentul comiterii faptei.
47. Numiți în câte variante este incriminată fapta de Falsificare a elementelor de
identificare ale autovehiculelor (art. 276 CP RM).
Falsificarea a elementelor de identificare ale autovehiculelor prevayută la art.276
este incriminate întro variant tip care este prevăzut la alin.(1) şi întro variant
agravantă prevazută la aliniatul (2).
La ali.(1) este stipulat despre falsificarea seriei, a numărului de identitate ale
şasiului , caroseriei sao motorul prin ştergere,inlocuire sau modificare.
Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 276 din CP al RM este
format din relaţiile sociale cu privire la evidenţa și exploatarea autovehiculelor.
Latura obiectivă se realizează prin următoarele acțiuni: falsificarea seriei, a
numărului de identificare al șasiului, caroseriei sau motorului auto prin ștergere,
înlocuire sau modificare. Această infracţiune se comite doar prin acţiune. Este
necesar de specificat că în dispoziţia alin. (1) al art. 276 din CP al RM sunt stabilite
și metodele de falsificare: ștergere, înlocuire sau modificare.
Ștergerea presupune înlăturarea numărului de identificare înregistrat anterior, în
vederea unei noi înscrieri.
Prin înlocuire a numărului de identificare înţelegem imprimarea unui alt număr în
locul celui anterior.
Modificarea aceluiași număr presupune ștergerea unei părţi din acesta și înscrierea
doar a unei părţi din numărul de înregistrare.
Latura subiectivă se caracterizează prin intenţie directă. Astfel, făptuitorul își dă
seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale, și dorește ca numerele de
identificare ale șasiului, caroseriei, motorului auto să fie falsificate. Motivul și
scopul infracţiunii de falsificare nu importă.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care la data săvârșirii
infracţiunii a atins vârsta de 16 ani.
Alin. (2) din același articol prevede agravarea răspunderii penale în prezența
următoarelor circumstanțe:
cu folosirea situaţiei de serviciu – în acest caz, este vorba de un subiect special,
care deţine o funcţie decizională într-o anumită unitate (de exemplu, șeful unui
centru de servicii auto, inginerul-șef din adrul acestuia etc.)
48.Enumerați și descrieți variantele de incrimire a Actul terorist. Efectuați analiza
juridico penală a faptei incriminate la (art. 278 CP RM).
Actul terrorist este inctiminat într-o variante tip prevăzutp la alin.(1) ,la aliniatul 2,
3 şi 4 sunt prevăzute agravantele infracţiunii ,iar la aliniatul 5 aven o variant
atenuantă.
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la
securitatea publică în sens larg, deoarece intenţia infractorilor este îndreptată spre
formarea unor situaţii de spaimă, de neîncredere a populaţiei, ca în acest fel să
exercite presiune asupra puterii de stat, asupra unor organe ale ei sau persoane cu
funcţie de răspundere, în scopul de a submina securitatea publică, de a intimida
populaţia sau de a impune autorităţilor publice sau persoanelor fizice anumite
decizii.
Ca obiect juridic secundar pot evolua relațiile sociale cu privire la viaţa sau
sănătatea persoanei, integritatea bunurilor, exercitarea drepturilor politice sau
civile ale cetăţenilor etc.
Latura obiectivă a infracţiunii se exprimă prin următoarele acţiuni:
a) provocarea unor explozii, incendii sau săvârșirea altor acţiuni care periclitează
viaţa oamenilor, cauzează daune materiale în proporţii mari sau provoacă alte
urmări grave;
b) ameninţarea cu săvârșirea unor astfel de acţiuni.
În sensul legii, terorismul îl constituie acele explozii, incendii sau alte acţiuni care
sunt efectuate în așa locuri unde se află oameni sau se păstrează va lori, cu scopul
de a provoca moartea sau vătămări corporale unei sau mai multor persoane, de a
cauza daune materiale în proporţii mari, sau care, iniţial, sunt îndreptate spre
distrugerea unor clădiri, construcţii importante etc.
Alte acţiuni, decât provocarea de explozii sau incendii, care periclitează viaţa
oamenilor, cauzează daune materiale în proporţii mari sau provoacă alte urmări
grave, pot fi sub formă de răspândire a infecţiilor, contaminare chimică sau
radioactivă a teritoriilor.
Latura subiectivă a infracţiunii de terorism se caracterizează prin intenţie directă.
Făptuitorul înţelege că provoacă explozii, incendii sau săvârșește alte acţiuni care
periclitează viaţa oamenilor, cauzează daune materiale în proporţii mari sau
provoacă alte urmări grave, și dorește săvârșirea unor astfel de acţiuni.
Ca semn secundar al laturii subiective a infracţiunii de terorism apare scopul de a
submina securitatea publică, de a intimida populaţia sau de a impune autorităţilor
publice sau persoanelor fizice anumite decizii.
Subiect al infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care, la momentul
săvârșirii infracţiunii a împlinit vârsta de 16 ani.
Circumstanţele agravante prevăzute de alin. (2) al art. 278 din CP al RM sunt: b)
de un grup criminal organizat; c) cu aplicarea armelor de foc sau a substanţelor
explozive; d) cu vătămarea gravă sau medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
e) cu cauzarea de daune materiale în proporţii deosebit de mari.
Alin. (3) al art. 278 din din CP al RM incriminează actele de terorism cu
circumstanţe deosebit de agravante, adică acţiunile prevăzute la alin. (1) sau (2) al
art. 278 din CP al RM: a) săvârșite de o organizaţie criminală; b) soldate cu
decesul unei persoane din imprudenţă; alin. (4) al art. 278 din CP al RM
incriminează, în mod special, actele de terorism însoţite de omorul intenţionat al
victimei.
49.Numiți și descrieți variantele tip și variantele agravante a infracțiunii Livrarea,
plasarea, punerea în funcţiune sau detonarea unui dispozitiv exploziv ori a altui
dispozitiv cu efect letal (art. 2781 CP RM).
Infracţiunea de livrarea, plasarea, punerea în funcţiune sau detonarea unui
dispozitiv exploziv ori a altui dispozitiv cu efect letal de la art. 2781 CP RM este
încriminată întro variant tip prevăzută la alin (1) şi în 4 variante agravante care
sunt prevăzute la alin.2,3,4 şi 5.
La aliniatul 1 este prevăzut pedeapsa penala pentru livrarea, plasarea, punerea în
funcţiune sau detonarea unui dispozitiv exploziv ori a altui dispozitiv cu efect letal
într-un loc de utilizare publică, în cadrul unui obiect de stat sau guvernamental, al
unui obiect de infrastructură sau al sistemului de transport public.
În dispoziţia alin.1 este present şi scopul intracţiunii de de a cauza;
            a) moartea ori vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
            b) daune esenţiale acestui loc, obiect sau system
În disspoziţiile alin. 2,3,4,5 sun prevăzute următoarele agravonte;
(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:
            a) cu vătămarea gravă sau medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
Vătămare gravă – vătămarea care este periculoasă pentru viaţă ori care a provocat
pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori încetarea funcţionării
acestuia, o boală psihică sau o altă vătămare a sănătăţii, însoţită de pierderea stabilă
a cel puţin o treime din capacitatea de muncă, ori care a condus la întreruperea
sarcinii sau la o desfigurare iremediabilă a feţei şi/sau a regiunilor adiacente.
§ Vătămare medie – nu este periculoasă pentru viaţă şi nu a provocat urmările
prevăzute la art.151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a
sănătăţii, fie de o pierdere considerabilă şi stabilă a mai puţin de o treime din
capacitatea de muncă.
            b) cu cauzarea de daune în proporţii mari sau deosebit de mari;
Se consideră proporţii mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite,
fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste
frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de
persoane, care depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate,
stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei.
            Se consideră proporţii deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase,
dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate,
comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o
persoană sau de un grup de persoane, care depăşeşte 40 de salarii medii lunare pe
economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul
săvîrșirii faptei.
            se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani.
            (3) Acţiunile prevăzute la alin. (1) lit. b), care au provocat din imprudenţă
            decesul unei persoane,
            se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 12 de ani.
            (4) Acţiunile prevăzute la alin. (1), (2) sau (3), săvîrşite de un grup criminal
            organizat sau de o organizaţie criminală,
Grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în
prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni.
 Se consideră organizaţie (asociaţie) criminală o reuniune de grupuri criminale
organizate într-o comunitate stabilă, a cărei activitate se întemeiază pe diviziune,
între membrii organizaţiei şi structurile ei, a funcţiilor de administrare, asigurare şi
executare a intenţiilor criminale ale organizaţiei în scopul de a influenţa activitatea
economică şi de altă natură a persoanelor fizice şi juridice sau de a o controla, în
alte forme, în vederea obţinerii de avantaje şi realizării de interese economice,
financiare sau politice.
            se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 18 ani.
            (5) Acţiunile prevăzute la alin. (1), însoţite de omor intenţionat,
Omorul intenţionat este lipsirea ilegală și intenţionată de viaţă a unei alte
persoane.
            se pedepsesc cu închisoare de la 16 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.

50.Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Finanţarea terorismului (art. 279

CP RM).
Obiectul juridic special al acestei infracţiuni îl constituie relaţiile sociale privind
securitatea publică și activitatea de combatere a terorismului.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiune: activitatea de finanţare și
asigurare materială a actelor teroriste, reprezentând o formă distinctă de contribuire
la săvârșirea infracţiunii de terorism sub forma compli cităţii ce se realizează prin
intermediul uneia dintre următoarele modalități
alternative:
a) oferirea prin diferite metode, directă sau indirectă, a mijloacelor financiare sau a
materialelor în scopul utilizării acestora la săvârșirea actelor teroriste;
b) colectarea prin diferite metode, directă sau indirectă, a mijloacelor financiare
sau a materialelor în scopul utilizării acestora la săvârșirea actelor teroriste.
În cazul oferirii mijloacelor financiare sau a materialelor necesare comiterii actelor
teroriste, făptuitorul contribuie direct și nemijlocit la pregătirea actelor de terorism.
În cazul colectării mijloacelor financiare sau a materialelor necesare comiterii
actelor teroriste, făptuitorul săvârșește o activitate intermediară, indirectă la
pregătirea acestor acte.
Latura subiectivă se caracterizează prin vinovăţie intenţionată, intenţia fiind
directă, adică făptuitorul înţelege că prin acţiunile sale contribuie la pregătirea și
săvârșirea actelor teroriste și dorește săvârșirea acestor activităţi.
Infracţiunea are un scop special: de utilizare a mijloacelor financiare sau a
materialelor necesare la săvârșirea actelor teroriste.
Subiect al infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care la momentul
săvârșirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani.
51. Recrutarea, instruirea, beneficierea de instruire sau acordarea de alt suport în
scop terorist (art. 2791 CP RM).
Obiectul juridic special al infractiunii reprezintă relaţiile sociale cu privire la
securitatea publică şi ordinea publică.
Latura obiectivă se manifesta prin urmatoarele acţiuni care sunt stipulate chiar in
dispotiţia art. 2791 CP RM); recrutarea ,Instruirea ,autoibstruirea şi acordarea de
alt suport în scop terorist .
Prin recrutare înţelegem solicitarea adresată unei persoane de a comite sau de a
participa la pregătirea ori comiterea unei infracţiuni cu caracter terorist, sau de a se
asocia la o organizaţie sau un grup, cu intenţia sau cunoscînd că această solicitare
este făcută în scopul de a contribui la comiterea unei sau mai multor infracţiuni cu
caracter terrorist.
Instruirea în scop terorist, adică furnizarea de instrucţiuni cu privire la fabricarea
sau utilizarea dispozitivelor ori substanţelor explozive, a armelor de distrugere în
masă, a dispozitivelor ori materialelor radioactive, a armelor de foc ori a altor arme
sau substanţe nocive ori periculoase sau cu privire la alte metode ori tehnici
specifice, cu intenţia sau cunoscînd că această furnizare este făcută în scopul de a
contribui la comiterea unei sau mai multor infracţiuni cu caracter terorist,
Autoinstruirea sau beneficierea de instruire în scop terorist, adică obținerea de
cunoștințe sau deprinderi practice privind fabricarea sau utilizarea dispozitivelor
ori a substanțelor explozive, a armelor de distrugere în masă, a dispozitivelor ori
materialelor radioactive, a armelor de foc ori a altor arme sau substanțe nocive ori
periculoase sau privind alte metode ori tehnici specifice care pot contribui la
comiterea uneia sau mai multor infracțiuni cu caracter terorist,
 Procurarea, păstrarea, producerea, transportarea sau furnizarea de arme, muniţii,
alte dispozitive sau mijloace distructive, arme biologice, substanţe nocive ori
periculoase, înlesnirea trecerii frontierei de stat, găzduirea, facilitarea pătrunderii în
zone cu acces limitat, culegerea, deţinerea în scopul transmiterii ori punerea la
dispoziţie de date despre obiective-ţintă, precum şi acordarea altui suport, sub orice
formă, cu intenţia sau cunoscînd că aceste acţiuni sînt săvîrşite în scopul de a
contribui la comiterea unei sau mai multor infracţiuni cu caracter terrorist.
Latura subiectiva se manifesta prin intentie directa ,fătuitorul îşi dă seama de fapta
sa prejudiciabilă şi doreste săvîrşirea ei.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii
infracţiunii a atins vîrsta de 16 ani.
52. Instigarea în scop terorist sau justificarea publică a terorismului (art. 2792
CP RM).
Obiectul juridic special al infracţiunii reprezintă relaţiile sociale cu privire la
Securitate publică şi ordinea publică.
Latura obiectiva a infracţiunii se caracterizează prin fapta prejudiciabilă exprimatp
în următoarele acţiuni;
Instigarea în scop terorist, adică distribuirea sau punerea în alt mod la dispoziţia
publicului a unui mesaj cu intenţia de a instiga sau cunoscînd că un astfel de mesaj
poate instiga la comiterea unei infracţiuni cu caracter terrorist.
Justificarea publică a terorismului, adică distribuirea sau punerea în alt mod la
dispoziţia publicului a unui mesaj despre recunoaşterea unei ideologii sau practici
de comitere a infracţiunilor cu caracter terorist ca fiind justă, care necesită a fi
susţinută sau este demnă de urmat.
Distribuirea a mesajelor cu character teroriste se poate realiza prin intermediul
unui mijloc de informare în masă;
Cum ar fi radioul,internetul televiziunea,gazetele si altele.
Latura subiectiva se manifesta prin intentie directa ,fătuitorul îşi dă seama de fapta
sa prejudiciabilă şi doreste săvîrşirea ei. Scopul infracţiunii este de a submina
securitatea publică şi ordinea publică de a crea haus , panică şi frică in societate.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii
infracţiunii a atins vîrsta de 16 ani.
53. Numiți și descrieți variantele de incriminare a infracțiunii Luarea de ostatici
(art. 280 CP RM).
Luarea de ostatic este incriminate într-o variantă tip care este prevăzut la aln.(1) şi
doua variante agravante care sunt prevazute la alin.(2 şi 3).
Alin.(1) definește luarea de ostatici drept luarea sau reţinerea persoanei în calitate
de ostatic cu scopul de a sili statul, organizaţia internaţională, persoana juridică sau
fizică ori un grup de personae să săvârșească sau să se abţină de la săvârșirea
vreunei acţiuni în calitate de condiţie pentru eliberarea ostaticului.
Luarea persoanei în calitate de ostatic constă în orice activitate ilegală, violentă, de
limitare a libertăţii fizice a unei sau a mai multor persoane, de luare a lor în
captivitate, lipsindu-le de posibilitatea de a se deplasa liber.
Reţinerea forţată a persoanei în calitate de ostatic constă în săvârșirea de acţiuni
violente cu scopul de a împiedica eliberarea ostaticului. În cazul reţinerii, ostaticul
este lipsit de posibilitatea de a părăsi locul aflării sale.
Alin. (2) și (3) ale art. 280 din CP al RM reglementează săvârșirea infracţiunii de
luare de ostatici în circumstanţe agravante.
Circumstanţele agravante prevăzute la alin. (2) al art. 280 din CP al RM
sunt: b) asupra a două sau mai multor persoane; c) cu bună-știinţă
asupra unui minor sau a unei femei gravide ori profitînd de starea de neputinţă
cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrstei înaintate, bolii,
dizabilităţii ori altui factor; e) din interes material; f) cu aplicarea violenţei
periculoase pentru viaţa sau sănătatea persoanei; g) cu aplicarea armei sau altor
obiecte folosite în calitate de armă.
Luarea de ostatici săvârșită conform lit. b) din alin. (2) al art. 280 din CP al RM, se
va realiza în cazul în care făptuitorul, printr-o intenţie unică, concomitent, a atentat
asupra a două sau mai multor persoane.
Infracţiunea va fi comisă cu bună-știinţă asupra unui minor, în condiţiile lit. c) din
alin. (2) al art. 280 din CP al RM, în cazul în care făptuitorul cunoștea că victima
este minoră. Despre vârsta victimei, făptuitorul putea să știe din spusele victimei
însăși, din documentele de identitate ale ei, să tragă concluzii privitor la constituția
persoanei, din spusele altor persoane etc.
Infracţiunea va fi comisă din interes material, în condiţiile alin. (2) al art. 280 din
CP al RM, în cazul în care făptuitorul săvârșește infracţiunea cu scopul de a obţine
profit material, ce poate fi exprimat în bani, hârtii de valoare, dreptul asupra unor
bunuri mobile sau imobile etc.
Aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă presupune aplicarea
lor efectivă: efectuarea de împușcături, lovirea cu cuţitul, bâta etc., cât și
ameninţarea cu aplicarea lor.
Săvârșirea infracţiunii de un grup criminal organizat sau de o organizaţie
criminală, prevăzută în lit. a) din alin. (3) al art. 280 din CP al RM, se înţelege că
grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în
prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni,iar organizaţie (asociaţie)
criminal este o reuniune de grupuri criminale organizate într-o comunitate stabilă,
a cărei activitate se întemeiază pe diviziune, între membrii organizaţiei şi
structurile ei, a funcţiilor de administrare, asigurare şi executare a intenţiilor
criminale ale organizaţiei în scopul de a influenţa activitatea economică şi de altă
natură a persoanelor fizice şi juridice sau de a o controla, în alte forme, în vederea
obţinerii de avantaje şi realizării de interese economice, financiare sau politice.
Infracţiunea va fi comisă cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii,
în condiţiile lit. b) din alin. (3) al art. 280 din CP al RM, în cazul în care a fost
cauzată victimei, intenţionat, o vătămare gravă a integrității corporale sau a
sănătății.
Infracţiunea va fi comisă cu provocarea decesului victimei din imprudenţă, în
condiţiile lit. c) din alin. (3) al art. 280 din CP al RM, în cazul în care, în procesul
luării sau reţinerii în calitate de ostatic, a fost provocat decesul victimei din
imprudenţă.
54.Identificați și caracterizați cele trei modalități normative ale infracțiunii de
Banditism (art. 283 CP RM).
Latura obiectivă a infracţiunii de banditism constă din mai multe acţiuni ;
a) activitatea de organizare a unor bande armate;
b) participarea la asemenea bande;
c) participarea la atacurile săvârșite de ele.
Activitatea de organizare a unor bande armate constă în formarea bandei în scopul
atacării persoanelor juridice sau fizice, recrutarea membrilor ei, asigurarea lor cu
arme etc.
Participarea la bandele armate poate avea loc în momentul aderării la bandele
armate, precum și în cazul participării membrilor lor la atacurile acestor bande.
Aderarea la bandele armate are loc indiferent de rolul pe care îl are membrul
bandei (procură, confecţionează sau repară armele, participă la planificarea
activităţilor bandei, colectează diferite informaţii etc.).
Participarea la atacurile săvârșite de bandele armate se realizează în cazurile când
persoanele care, nefiind membri ai bandei, participă la unul sau mai multe atacuri
ale bandei armate (de exemplu, șoferul care a transportat membrii bandei la locul
săvârșirii atacului, știind despre caracterul bandei, participă la atacurile bandei
armate, ajută la încărcarea în mijlocul de transport a bunurilor sustrase, transportă
bunurile sustrase etc.).
55. Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Dezordini în masa (art. 285
CP RM).
Legea penală (art. 285 din CP al RM) incriminează ca dezordini de masă acţiunile
cu privire la organizarea sau conducerea unor dezordini de masă, însoţite de
dezorganizarea activităţii normale a transportului, întreprinderilor, instituţiilor,
organizaţiilor sau de opunere de rezistenţă reprezentanţilor autorităţilor.
Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale cu privire la securitatea
publică.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin diverse acţiuni:
a) organizarea unor dezordini de masă;
b) conducerea unor dezordini de masă.
Aceste acțiuni sunt însoţite de:
a) dezorganizarea activităţii normale a transportului, întreprinderilor, instituţiilor,
organizaţiilor sau
b) opunere de rezistenţă reprezentanţilor autorităţilor.
Organizarea dezordinilor de masă constă în pregătirea lor, crearea condiţiilor de
realizare a dezordinilor, precum și în conducerea acestor dezordini.
Conducerea unor dezordini de masă se realizează prin dirijarea maselor de oameni
în vederea săvârșirii dezordinilor de masă, coordonarea activității maselor de
oameni
Opunerea de rezistenţă autorităţilor are loc în cazul în care, în procesul
dezordinilor de masă, masele de oameni exprimă nesupunere faţă de cerinţele
legale ale reprezentanţilor autorităţilor: organelor puterii de stat sau de drept.
Latura subiectivă se exprimă prin intenţie directă: făptuitorul înţelege că
organizează sau conduce dezordini de masă, însoţite de dezorganizarea activităţii
normale a transportului, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor sau de opunere
de rezistenţă reprezentanţilor autorităţilor, și dorește săvârșirea unor asemenea
acţiuni.
Subiect al infracţiunii poate fi orice persoană fizică responsabilă, care, la
momentul săvârșirii infracţiunii a împlinit vârsta de 14 ani.
56. Determinați deosebirile dintre Acţiunile care dezorganizează activitatea
penitenciarelor (art. 286 CP RM) și infracțiunea Nesupunerea prin violenţă
cerinţelor administraţiei penitenciarului ( art. 321 CP RM).
Infracţiunea prevăzută la art.286 este cuprin in capitolul 13 intitulat cu denumirea
de infracţiuni contra securităţii publice şi ordinii publice făcînd parte din tipologia
de infracţiuni ce atentează la securitatea publică,iar infracţiunea de la art.321 este
present în capitolul 14 mărginit cu denumirea de infractiuni contra justiţiei făcând
parte di tipologia de INFRACŢIUNI CONTRA JUSTIŢIEI ÎNDREPTATE SPRE
ÎMPIEDICAREA EXECUTĂRII PEDEPSEI SAU NEEXECUTAREA
HOTĂRÂRII INSTANŢEI DE JUDECATĂ.
2.Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale cu privire la securitatea
publică.
Obiectul juridic special al infracţiunii de la articolul 321 al Codului penal al
Republicii Moldova îl constituie relaţiile sociale privind funcţionarea normal a
penitenciarelor.
3.În cazul când violenţa aplicată cel puţin o singură dată a fost îndreptată asupra
unui reprezentant al administraţiei penitenciarului, în legătură cu activitatea lui
legală, acţiunile în cauză urmează a fi calificate în baza art. 286 din CP al RM.
4.Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiune. Acţiunile sunt diverse,
dispoziţia alin. (1) al art. 286 din CP al RM fiind alternativă:
a) persoanele care, executând pedeapsa cu închisoare, îi terorizează pe condamnaţii
porniţi pe calea corectării;
b) persoanele care, executând pedeapsa cu închisoare, săvârșesc atacuri asupra
administraţiei;
c) persoanele care, executând pedeapsa cu închisoare, organizează în aceste
scopuri grupuri criminale sau participă activ la asemenea grupuri.
Latura obiectivă la art.321 se realizează prin nesupunerea prin violenţă cerinţelor
legitime ale administraţiei penitenciarului.
Prin nesupunere prin violenţă înţelegem refuzul intenţionat al condamnatului de a
îndeplini cerinţele legitime ale administraţiei, materializat prin acte violente:
• distrugerea ferestrelor și ușilor penitenciarului;
• deteriorarea imobilului;
• cauzarea de maltratări altor condamnaţi etc
5. Victima la art.286 are calitate speciala şi anume sunt condamnatii porniţi pe
calea corectării,iar la art.321 victima nu are calitate special.
57. Acţiunile care dezorganizează activitatea penitenciarelor. Relataţi despre
calitatea specială a victimei infracţiunii prevăzute la art. 286 CP RM.
Victima prevăzută la articolul 286 sunt condamnaţii porniţi pe calea corectării.
Condamnatul persoană care ispășește o pedeapsă.
58. Determinați deosebirile dintre infracțiunea de Huliganism (art. 287 CP RM)
și contravenția de Huliganism nu prea grav (art. 354 Cod Contravențional RM).
Infracțiunea de huliganism trebuie delimitată de alte fapte, în particular, de
contravenţia prevăzută de art. 78 Cod contravenţional. Sub acest aspect,
consemnăm că deosebirea dintre contravenţia de huliganism nu prea grav şi
infracţiunea de huliganism constă în următoarele: contravenţiile nu presupun şi
existenţa unei acţiuni adiacente alternativ. Dacă făptuitorul nu se limitează doar la:
acostarea jignitoare, în locuri publice, a persoanei fizice, tulburarea ordinii publice;
tulburarea liniştii în timpul nopţii, alte acţiuni similare; tragerea din armă de foc, în
locuri publice, în locuri rezervate pentru tragere, dar cu încălcarea modului stabilit,
însă mai recurge şi la aplicarea violenţei, la ameninţarea cu aplicarea violenţei sau
la opunerea de rezistenţă violentă reprezentanţilor autorităţilor sau altor persoane,
care curmă actele huliganice. În astfel de circumstanţe, fapta comisă depăşeşte
gradul de pericol social al unei contravenţii, atingând gradul de pericol social al
unei infracţiuni .
Efectuând o comparație între art. 354 Cod contravențional și art. 287 Cod penal,
sub aspectul laturii obiective, constatăm că în cazul huliganismului contravențional
făptuitorul nu recurge la aplicarea violenței și nici nu amenință cu aplicarea
violenței; în cazul huliganismului penal, făptuitorul fie aplică violența asupra
victimei, fie o amenință cu aplicarea violenței. De asemenea, este relevantă
delimitarea infracțiunii prevăzute la art.287 CP RM de alte fapte contravenționale,
precum cele prevăzute la art. 354Cod contravențional. Aici menționăm faptul că
dacă făptuitorul în acțiunile sale nu se limitează doar la: acostarea jignitoare, în
locuri publice, a persoanei fizice, tulburarea ordinii publice; tulburarea liniştii în
timpul nopţii, alte acţiuni similare; tragerea din armă de foc, în locuri publice. În
cazul dat va fi considerată infracţiune de huliganism, prevăzută la art. 287 CP, şi
nu contravenţie reglementată la art. 354, Cod contravenţional.
59.Vandalismul ( art. 288 CP RM).
Legea penală (art. 288 din CP al RM) definește vandalismul ca pângărirea
edificiilor sau a altor încăperi, precum și nimicirea bunurilor în transportul public
sau în alte locuri publice.
Vandalismul se exprimă prin distrugerea fără temei a valorilor culturale sau
materiale, barbarism, cruzime și cinism faţă de monumentele de arhitectură,
cultură, artă și alte forme de creaţie.
Obiectul juridic special al vandalismului îl constituie relațiile sociale cu privire la
ordinea publică.
Obiectul material al infracţiunii îl constituie edificiile sau alte încăperi, precum și
bunurile din transportul public sau din alte locuri publice. Edificiile pot fi casele de
locuit, obiectele de importanţă istorică sau culturală, obiectele de cultură, sanitare,
medicale, de producţie, de conducere .
Alte încăperi sunt obiectele apreciate îndeosebi și respectate de populaţie:
complexurile memoriale, monumentele, plăcile de comemorare .
Latura obiectivă a vandalismului se realizează prin acţiuni:
a) pângărirea edificiilor sau a altor încăperi;
b) nimicirea bunurilor în transportul public sau în alte locuri publice.
Pângărirea edificiilor sau a altor încăperi se realizează prin efectuarea de insripții,
desene sau alte simboluri cu caracter obscen, cinic, imoral pe edificii sau alte
încăperi, murdărirea acestor obiecte etc. Prin aceste acţiuni se cauzează o daună
substanțială aspectului estetic interior sau exterior al obiectelor pângărite.
Infracțiunea analizată este o infracțiune formală și se consideră consumată din
momentul comiterii acțiunii prejudiciabile.
Latura subiectivă se caracterizează prin intenţie directă: făptuitorul înţelege că
prin acţiunile sale pângărește edificiile sau alte încăperi, precum și faptul că
nimicește bunurile în transportul public sau în alte locuri publice, și dorește
săvârșirea acestor acţiuni.
Subiect al infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care, la momentul
săvârșirii faptei prevăzute de alin. (1) al art. 288 din CP al RM a atins vârsta de 16
ani, iar în cazul săvârșirii faptei prevăzute de alin. (2) al art. 288 din CP al RM –
vârsta de 14 ani.
60. Pirateria ( art. 289 CP RM).
Legea penală (art. 289 din CP al RM) a incriminat pirateria ca fiind jefuirea
săvârșită în scopuri personale de către echipajul sau pasagerii unei nave împotriva
persoanelor sau bunurilor care se găsesc pe această navă ori împotriva altei nave,
dacă navele se află în marea liberă sau într-un loc care nu este supus jurisdicţiei
nici unui stat.
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie, relațiile sociale cu privire la
securitatea publică.
Pirateria are ca obiect material atât bunurile mobile care sunt jefuite, cât și corpul
persoanelor supuse actelor de violenţă, sau bunurile a căror integritate este
vătămată.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiuni. Pirateria, care nu este în
esenţă decât o tâlhărie săvârșită pe o navă sau împotriva unei nave aflate în marea
liberă sau într-un loc nesupus jurisdicţiei nici unui stat, fiind o infracţiune
complexă, include în sine două acțiuni, una principală și una adiacentă, și anume:
a) acțiunea principală: jefuirea săvârșită în scopuri personale de către echipajul sau
pasagerii unei nave împotriva persoanelor sau bunurilor care se găsesc pe această
navă ori împotriva altei nave;
b) acțiunea adiacentă: aplicarea violenţei faţă de aceste persoane sau ameninţarea
cu aplicarea unei asemenea violenţe. Violenţa poate fi periculoasă sau
nepericuloasă pentru viaţa și sănătatea victimei. În cazul în care, în procesul
săvârșirii infracţiunii, a fost cauzată din imprudenţă moartea victimei, acţiunile
făptuitorului vor fi calificate conform lit. d)din alin. (2) al art. 289 din CP al RM,
iar în cazul în care a fost cauzată intenţionat o vătămare gravă a integrității sau a
sănătății – conform lit.e) din alin. (2) al art. 289 din CP al RM.
Pentru calificarea infracţiunii conform art. 289 din CP al RM, este necesară
prezenţa unui semn obligatoriu al laturii obiective, a locului săvârșirii faptei. Vom
fi în prezenţa infracţiunii de piraterie dacă faptele indicate în art. 289 din CP al RM
au avut loc pe navele ce se află în marea liberă sau într-un loc care nu este supus
jurisdicţiei nici unui stat.
Infracțiunea de piraterie este o infracțiune formală și se consideră consumată din
momentul săvârșirii celor două acțiuni – principală și adiacentă – indifferent de
urmările produse.
Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă.
Subiect al infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul
săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani și care este membrul echipajului sau
pasagerul unei nave ce se află în marea liberă sau într-un loc care nu este supus
jurisdicţiei nici unui stat.
61. Infracţiuni contra securităţii aeronautice şi contra securităţii aeroporturilor ( art.
2891. CP RM).
Obiectul juridic principal al infracţiunii îl formează relatiile sociale cu privire la
securitatea aeronautică şi securitatea aeroportului .
Obiectul juridic secundar îl formea relatiile siciale cu privire la viaţa şi sănătatea
persoanei.
Latura obiectivo a infracţiunii contra securităţii aeronavei şi contra securităţii
aeroportului constă în fapta prejudiciabilă concretizată în următoarele acţiuni;
săvîrşirea unui act de violenţă asupra unei persoane aflate la bordul unei aeronave
aflate în zbor, dacă acest act poate periclita securitatea navei;
            b) săvîrşirea unui act de violenţă asupra unei persoane într-un aeroport care
deserveşte aviaţia civilă, dacă acest act poate periclita securitatea aeroportului;
            c) distrugerea unei aeronave aflate în exploatare sau cauzarea de daune
acestei nave care o scot din funcţiune ori care pot periclita securitatea aeronavei în
timpul zborului;
            d) plasarea sau o altă faptă ce a condus la plasarea pe bordul unei aeronave
aflate în exploatare, prin orice metodă, a unui dispozitiv ori a unei substanţe
capabile să distrugă această aeronavă sau să-i cauzeze daune care o scot din
funcţiune ori care pot periclita securitatea aeronavei în timpul zborului;
            e) distrugerea sau deteriorarea instalaţiei ori a serviciului de navigaţie
aeriană, sau perturbarea funcţionării lor, dacă aceste acţiuni pot periclita securitatea
unei nave aeriene aflate în zbor;
            f) distrugerea sau deteriorarea instalaţiei ori a edificiului unui aeroport care
deserveşte aviaţia civilă sau a unei aeronave situate în aeroport şi care nu se află în
exploatare, sau perturbarea funcţionării serviciului aeroportului, dacă aceste acţiuni
pot periclita securitatea aeroportului;
            g) comunicarea unei informaţii cunoscînd că este falsă, dacă prin aceasta se
creează pericol pentru securitatea unei aeronave aflate în zbor.
Locul săvârşirii infractiunii este la bordul aeronavei sau în aeroport.
Latura subiectiva se manifesta prin intenţie direct, adica făptuitorul doreste
săvirsirea a unor astfel de actiuni care atentează la securitatea aeronavei şi
aeroportului.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică care la momentul săvîrşirii infracţiunii a
atins vîrsta de 16 ani.
62.Infracţiuni contra securităţii transportului naval ( art. 2892 CP RM).
Obiectul juridic principal al infracţiunii îl formează relatiile sociale cu privire la
securitatea transportului naval.
Obiectul juridic secundar îl formea relatiile siciale cu privire la viaţa şi sănătatea
persoanei.
Latura obiectivo a infracţiunii contra securităţii transportului naval constă în fapta
prejudiciabilă concretizată în următoarele acţiuni;
 săvîrşirea unui act de violenţă asupra unei persoane aflate la bordul unei nave
maritime sau fluviale, dacă acest act poate periclita navigaţia în siguranţă a navei;
     b) distrugerea unei nave maritime sau fluviale ori cauzarea de daune acestei
nave sau încărcăturii ei care pot periclita navigaţia în siguranţă a navei;
      c) plasarea sau o altă faptă ce a condus la plasarea pe bordul unei nave
maritime sau fluviale, prin orice metodă, a unui dispozitiv ori a unei substanţe
capabile să distrugă nava sau să cauzeze acesteia ori încărcăturii ei daune care pot
periclita navigaţia în siguranţă a navei;
   d) distrugerea sau deteriorarea instalaţiei ori a serviciului de navigaţie, sau
perturbarea funcţionării lor, dacă aceste acţiuni pot periclita navigaţia în siguranţă
a navei maritime sau fluviale;
  e) comunicarea unei informaţii cunoscînd că este falsă, dacă prin aceasta se
creează pericol pentru navigaţia în siguranţă a navei maritime sau fluviale.
Latura subiectiva se manifesta prin intenţie direct, adica făptuitorul doreste
săvirsirea a unor astfel de actiuni care atentează la securitatea transportului naval.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică care la momentul săvîrşirii infracţiunii a
atins vîrsta de 16 ani.
63. Purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, repararea sau comercializarea
ilegală a armelor şi muniţiilor, sustragerea lor ( art. 290 CP RM).
Obiectul juridic special al infracţiunii de purtare, păstrare, procurare, fabricare,
reparare sau comercializare ilegală a armelor și muniţiilor îl formează relațiile
sociale cu privire la securitatea publică în domeniul circulaţiei armelor de foc și a
părţilor componente ale acestora, precum și în domeniul circulației muniţiilor.
În cazul infracțiunii prevăzute la art. 290 din CP al RM, drept obiect material apar
armele de foc și muniţiile.
Prin arme de foc se înţeleg toate tipurile de arme a căror capacitate de nimicire este
direcţionată de proiectile, care asigură viteza de accelerare sub presiunea gazelor
de pulbere.
Din punct de vedere al funcţionării lor, armele de foc pot fi: neautomate (arme cu
repetiţie), la acestea operaţiunile iniţiale se repetă cu mâna la fiecare foc; automate,
a căror acţiune constă în faptul că, după introducerea cartușului în camera de
explozie și apăsarea pe trăgaci, presiunea gazelor aruncă întâi glonţul afară, iar
închizătorul îndărăt. În același timp, tubul gol al cartușului este aruncat afară, iar
închizătorul, care revine la poziţia sa anterioară, introduce un nou cartuș în camera
de explozie.
Prin muniţii se înţeleg obiectele de înarmare și de lansare, predestinate pentru
înfrângerea ţintei și care conţin încărcături explozibile, pirotehnice de aruncare sau
de spargere ori încărcături combinate.
Latura obiectivă. Legiuitorul, în cadrul art. 290 din CP al RM, prevede survenirea
răspunderii penale doar pentru comiterea faptei prejudiciabile, chiar dacă nu au
survenit urmările dorite de făptuitor. Tragerea la răspunderea penală numai pentru
comiterea acţiunilor de purtare, păstrare, procurare, fabricare, reparare sau
comercializare ilegală a armelor și muniţiilor este determinate de gradul de pericol
social sporit al infracţiunii, legiuitorul considerând că, prin comiterea acestor
acţiuni, deja este pusă în pericol securitatea publică, creându-se o stare de neliniște
și de nesiguranţă în societate.
Purtarea ilegală a armelor de foc și a muniţiilor se consideră în cazul în care
lipsește permisul organului autorizat de a purta astfel de arme sau muniţii.
Păstrarea (deţinerea) ilegală a armelor de foc și a muniţiilor se consider acţiunile
îndreptate spre ținerea în posesie a acestora de către o persoană asupra sa, în
locuinţe, în localuri, în ascunzișuri, fără autorizaţia respectivă.
Procurarea ilegală a armelor de foc și a muniţiilor se consideră obţinerea acestora
prin diferite metode (cumpărare, primire în formă de cadou, eliberate în contul
datoriei, schimb, găsite etc.), fără autorizaţia organelor competente.
Fabricarea ilegală a armelor de foc și a muniţiilor se consideră producerea lor
industrială sau, în urma activităţii meșteșugărești, realizarea unui ansamblu sau
subansambluri de arme sau muniţii, menite să nimicească, să rănească fiinţe
umane, să deterioreze bunuri, fără autorizaţia corespunzătoare.
Comercializarea ilegală a armelor și muniţiilor se consideră transmiterea
neautorizată a acestora prin vânzare, dăruire, împrumut etc., cu scopul dobândirii
unui beneficiu sau fără acesta.
Infracțiunea examinată este o infracțiune formală și se consideră consumată din
momentul comiterii acțiunii prejudiciabile în oricare din moda litățile sale.
Latura subiectivă, în cazul infracţiunii de purtare, păstrare, procurare, fabricare,
reparare sau comercializare a armelor și muniţiilor se manifestă sub formă de
intenţie directă. Făptuitorul își dă seama de caracterul prejudiciabil al acţiunilor de
purtare, păstrare, procurare, fabricare, reparare sau comercializare ilegală a armelor
de foc sau a muniţiilor, și dorește săvârșirea lor.
Subiectul infracţiunii este general: persoana fizică responsabilă, care a atins, la
momentul săvârșirii infracţiunii prevăzute de alin. (1) al art. 290 din CP al RM,
vârsta de 16 ani, iar la momentul săvârșirii infracţiunii prevăzute de alin. (2) al art.
290 din CP al RM - vârsta de 14 ani.

42.Analizați infracţiunea incriminată în art. 2642 CP al RM - Desfășurarea

curselor ilegale.
Se propune completarea Codului penal cu art. 2642 care va incrimina desfășurarea
curselor ilegale.
Alin. (1) art. 2642 prevede răspunderea penală pentru participarea conducătorului
mijlocului de transport la întreceri, concursuri sau antrenamente neautorizate pe
drumurile publice.
Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 2642 din Codul
penal îl formează relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier.
Conform art. 2 al Legii nr. 131/2007 privind siguranța traficului rutier, prin
siguranța traficului rutier se înțelege starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă
gradul de protecție a participanților la trafic împotriva accidentelor și a
consecințelor acestora.
Datorită specificului său, prezenta componență de infracțiune nu are obiect
material, pentru că se atentează la un obiect abstract și anume la siguranța
traficului rutier. Componenta de infracțiune în discuție nu are nici victimă.
Cât privește mijlocul de transport, acesta nu poate să prezinte obiectul material al
infracțiunii examinate. El poate să prezinte exclusiv mijlocul de săvârșire a
infracțiunii prevăzute la art. 2642 din Codul penal, în redacția propusă de prezentul
proiect.
Latura obiectivă a infracțiunii analizate constă în fapta prejudiciabilă care constă
în acțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației rutiere. În acest sens,
Regulamentul circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2009
stabilește expres la pct. 6 interdicția de desfășurare a concursurilor,
antrenamentelor sau curselor cu vehicule pe drumurile publice, cu excepția celor
autorizate de administratorul drumului respectiv și avizate de poliție. Organizatorii
sunt obligați să întreprindă toate măsurile necesare pentru desfășurarea în siguranță
a acestora, precum și pentru protecția celorlalți participanți la trafic.
În context, prin întreceri se înțelege acțiunea de a se întrece și rezultatul ei,
demonstrarea forței în vederea stabilirii întâietății la un concurs sau competiție.
Prin concurs, urmează a se califica acțiunile sportive desfășurate care se termină
întotdeauna cu un clasament și cu acordarea de premii celor mai buni dintre
participanți.
Antrenamentele presupun procesul de instruire sistematică în scopul obținerii unor
performanțe sportive.
Menționăm că, principala caracteristică a laturii obiective a respectivei componențe
de infracțiune constă în caracterul ilegal al participării la astfel de curse, or
atribuirea legalității se face doar prin autorizarea organului administrației publice
cu avizarea obligatorie a organului de poliție.
Într-o altă ordine de idei, menționăm că infracțiunea prevăzută la alin. (1) art. 2642
din Codul penal în redacția propusă este o infracțiune formală, ce se consumă din
momentul participării conducătorului mijlocului de transport la concursuri,
întreceri și antrenamente neautorizate pe drumurile publice.
Un semn al laturii obiective a infracțiunii îl reprezintă mijlocul de săvârșire a
infracțiunii. După cum am menționat acesta îl reprezintă mijlocul de transport.
Conform art. 132 din Codul penal prin „mijloc de transport” se înțelege toate
tipurile de automobile, tractoare și alte tipuri de mașini autopropulsate, tramvaiele
și troleibuzele, precum și motociclete și alte mijloace de transport mecanice.
Potrivit pct. 7 din Regulamentul circulației rutiere, prin „drum public” se înțelege
orice cale de comunicație terestră, inclusiv construcțiile artificiale și drumurile
rudimentare, deschisă pentru circulația vehiculelor şi a pietonilor, administrată de
un organ abilitat, precum și drumurile de acces pe teritoriile adiacente care nu se
află în imediata apropiere a drumului.
Totodată, dacă locul de săvârșire a faptei nu este deschis pentru circulația
vehiculelor și a pietonilor, nici nu este administrat de un organ abilitat în calitate de
drum public sau de teritoriu adiacent acestuia, nu vom putea vorbi despre o
încălcare a regulilor de desfășurare a concursurilor, întrecerilor și antrenamentelor
cu mijloace de transport.
Latura subiectivă a infracțiunii de la art. 2642 alin. (1) din Codul penal se
caracterizează prin intenție directă față de fapta prejudiciabilă.
În altă ordine de idei, motivul infracțiunii specificate la art. 2642 alin. (1) din Codul
penal se exprimă, în special prin superficialitatea manifestată de făptuitor în raport
cu respectarea în ansamblu a regulilor de securitate a circulației rutiere.
Subiectul acestei infracțiuni este persoana fizică care la momentul săvârșirii
infracțiunii a atins vârsta de 16 ani. În afară de aceasta subiectul trebuie să aibă
calitatea specială de persoană care conduce mijlocul de transport.
Conducerea mijlocului de transport este acea operațiune prin care o persoană pune
în mișcare mijlocul de transport și îl dirijează potrivit scopurilor urmărite de ea.
Acest lucru presupune deplasarea mijlocului de transport.
Este suficient ca făptuitorul să conducă de facto un mijloc de transport, chiar dacă
această calitate nu se sprijină pe o recunoaștere oficială.
Lipsa permisului de conducere nu poate servi ca temei pentru liberarea
făptuitorului de răspundere penală, nu contează nici faptul dacă conducătorul
mijlocului de transport este sau nu proprietarul acestuia.
Sub un alt aspect, răspunderea penală se agravează dacă infracțiunea specificată la
alin. (1) art. 2642 din Codul penal este săvârșită în stare de ebrietate.
Noțiunea de stare de ebrietate se regăsește la art. 13412 alin. (1) din Codul penal și
anume starea de dereglare psihofuncţională a organismului survenită în urma
consumului de alcool, droguri și/sau alte substanțe cu efecte similare. În aceste
condiții trebuie luată în considerare gradul de ebrietate la individualizarea
pedepsei, anume gradul de ebrietate și nu însăși ebrietatea.
Latura subiectivă pentru infracțiunile de la alin. (2) și (4) art. 2642 din Codul
penal se caracterizează prin intenție față de fapta prejudiciabilă și numai prin
imprudență față de urmările prejudiciabile.
În aceste circumstanțe fapta infracțională se consumă din momentul survenirii
urmărilor prejudiciabile, fiind o infracțiune materială.
43. Punerea în exploatare a mijloacelor de transport cu defecte tehnice
vădite (art. 265 CP RM). Identificaţi noţiunea „altă încălcare gravă a regulilor
de exploatare a mijloacelor de transport, ce asigură securitatea circulaţiei”,
utilizată în art. 265 CP RM.
Prin “altă încălcare gravă a regulilor de exploatare a mijloacelor de transport
„urmează de înţeles accesul la conducerea mijlocului de transport al persoanelor
care nu au permis de conducere sau posedă permis de conducere necorespunzător
categoriei din care face parte autovehiculul respectiv, accesul la conducerea
mijlocului de transport al persoanelor în stare de ebrietate, persoanelor bolnave,
neîndeplinirea altor cerinţe înaintate prin actele normative respective faţă de
persoanele responsabile pentru starea tehnică și exploatarea mijloacelor de
transport.
44. Evidențiați deosebirile dintre Părăsirea locului accidentului rutier (art.
266 CP RM) și Lăsarea în primejdie (art. 163 CP RM).
1. Infracţiunea de la art.266 este cuprinsă în capitolul 12 îbtitulat cu denumirea de
„infracţiuni în domeniul transportului”,iar infracţiunea de la art.163 este prevăzut
în capitolul 2 îbtitulat cu denumirea de infractiuni contra vieţii şi sănătăţii
persoanei.
Trebuie să observăm că săvîrşind cele două infracţiuni făptuitorul omite să
execute două obligaţii absolut diferite:
1) obligaţia să acorde primul ajutor (fi xată la lit.c) alin.(1) pct.12 RCR) nu este
executată în contextul lăsării în primejdie;
2) obligaţia să anunţe despre accident poliţia şi să rămînă pe loc pînă la sosirea
lucrătorilor de poliţie (fixată la lit.g) alin.(1) pct.12 RCR) nu este executată în
contextul părăsirii locului accidentului rutier.
Latura subiectivă a infracţiunii de la art.266 examinate se caracterizează prin
intenţie directă. Aceasta înseamnă că făptuitorul îşi dă seama de caracterul
prejudiciabil al acţiunii sale şi doreşte să părăsească locul accidentului rutier, deşi,
anterior, a încălcat regulile de securitate a circulaţiei sau de exploatare a
mijloacelor de transport.
Scopul urmărit de subiectul infracţiunii de părăsire a locului accidentului rutier îl
constituie împiedicarea activităţii de constatare imediată şi completă a încălcărilor
regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport,
precum şi a activităţii de identificare a făptuitorului şi de stabilire a circumstanţelor
concrete în care au fost comise încălcările respective. În cazul infracţiunii de la
art.163 nu avem in orecare scop urmărit de făptuitor.
Subiectul infracţiunii de la art.266 este persoana fizică responsabilă care la
momentul săvîrşirii infracţiunii a atins vîrsta de 16 ani. În plus, este o persoană
care conduce mijlocul de transport şi care anterior a săvîrşit infracţiunea prevăzută
la alin.(3) sau (5) art.264 CP RM.
Subiectul infracţiunii de la art.163 este persoana fizică responsabilă, care la
momentul comiterii infracţiunii a împlinit vârsta de 16 ani. În afară de aceasta,
subiectul trebuie să aibă una din următoarele două calităţi speciale alternative: 1)
să aibă posibilitatea de a acorda ajutor victimei, fiind obligat să-i poarte de grijă; 2)
el însuși a pus victima într-o situaţie periculoasă pentru viaţă.
Victima de la art.163 este persoana care în virtutea legii sau a unor reguli special
este în grija făptuitorului. Iar la art.266 victima este persoana care a suferit în urma
accidentului rutier.
45. Încălcarea regulilor privind menţinerea ordinii şi securitatea circulaţiei
(art. 269 CP RM).
O condiţie necesară a securităţii funcţionării transportului constă în respectarea
regulilor privind menţinerea ordinii și securităţii circulaţiei nu numai de către
conducătorii mijloacelor de transport, dar și de către ceilalţi participanţi la trafic.
Din aceste considerente, legiuitorul a incriminat drept infracţiuni în domeniul
transporturilor și încălcările regulilor de circulaţie rutieră comise de către pietoni,
pasageri, bicicliști.
Obiectul juridic principal al infracţiunii prevăzute la art. 269 din CP al RM îl
formează relaţiile sociale cu privire la ordinea și securitatea circulaţiei.
Obiectul juridic secundar al infracțiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la
viaţa sau sănătatea altor persoane, integritatea bunurilor.
Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 269 din CP al RM constă în
încălcarea regulilor privind menţinerea ordinii și securităţii circulaţiei, dacă aceasta
a provocat o vătămare medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii.
Infracțiunea de la art. 269 din CP al RM este o infracțiune materială, deoarece se
consideră consumată din momentul survenirii unor asemenea urmări prejudiciabile
cum ar fi: daune materiale în proporţii mari; vătămări grave sau medii ale
integrităţii corporale sau sănătăţii, decesul unei sau mai multor persoane.
Latura subiectivă a infracţiunii date se caracterizează prin vinovăţie imprudentă.
Făptuitorul prevedea posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, dar, în mod
ușuratic, spera că ele vor fi evitate sau nu le-a prevăzut, deși putea și trebuia să le
prevadă.
Subiecți ai acestei infracțiuni, precum este indicat în dispoziţia art. 269 din CP al
RM, sunt pasagerii, pietonii sau alţi participanţi la trafic, care sunt responsabili și
la momentul comiterii faptei au atins vârsta de 16 ani. “Alţi participanţi la trafic”
se consideră bicicliștii, căruţașii, persoanele care mână vitele, persoanele care
conduc motoretele.
46. Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Oprirea samavolnică,
fără necesitate, a trenului (art. 270 CP RM).
Obiectul juridic principal al infracţiunii date îl constituie relaţiile sociale cu
privire la securitatea circulaţiei și exploatării transportului feroviar.
În calitate de obiect juridic secundar al infracţiunii prevăzute la art. 270 din CP al
RM apar relaţiile cu privire la viaţa și sănătatea persoanei, integritatea bunurilor.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin oprirea samavolnică, fără
necesitate, a trenului, prin decuplarea conductei generale a frânei sau printr-un alt
mijloc, dacă aceasta a provocat accidente cu oameni, deraierea sau deteriorarea
materialului rulant sau alte urmări grave.
Oprirea samavolnică presupune oprirea trenului fără permisiunea însoţitorului de
vagon, mașinistului sau a altor lucrători ai transportului feroviar. Oprirea fără
necesitate presupune că, în momentul opririi trenului, n-auexistat motive
întemeiate care să justifice astfel de acţiuni cum ar fi necesitatea de a preveni o
deraiere sau avarie a trenului, ori lichidarea unui incendiu în tren, ori reţinerea unui
infractor periculos, ori spitalizarea unei persoane grav bolnave etc.
Prin alte urmări grave se au în vedere decesul a două sau mai multor persoane,
încălcarea traficului feroviar, staţionarea îndelungată neproductivă a vagoanelor,
cauzarea unor daune materiale în proporţii deosebit de mari etc. Urmările
prejudiciabile enumerate trebuie să fie în legătură cauzală cu oprirea samavolnică,
fără necesitate, a trenului.
Latura subiectivă se caracterizează prin vinovăţie imprudentă faţă de urmările
survenite.
Subiect al infracţiunii este orice persoană fizică responsabilă, care a atins vârsta de
14 ani la momentul comiterii faptei.
47. Numiți în câte variante este incriminată fapta de Falsificare a
elementelor de identificare ale autovehiculelor (art. 276 CP RM).
Falsificarea a elementelor de identificare ale autovehiculelor prevayută la art.276
este incriminate întro variant tip care este prevăzut la alin.(1) şi întro variant
agravantă prevazută la aliniatul (2).
La ali.(1) este stipulat despre falsificarea seriei, a numărului de identitate ale
şasiului , caroseriei sao motorul prin ştergere,inlocuire sau modificare.
Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 276 din CP al RM este
format din relaţiile sociale cu privire la evidenţa și exploatarea autovehiculelor.
Latura obiectivă se realizează prin următoarele acțiuni: falsificarea seriei, a
numărului de identificare al șasiului, caroseriei sau motorului auto prin ștergere,
înlocuire sau modificare. Această infracţiune se comite doar prin acţiune. Este
necesar de specificat că în dispoziţia alin. (1) al art. 276 din CP al RM sunt stabilite
și metodele de falsificare: ștergere, înlocuire sau modificare.
Ștergerea presupune înlăturarea numărului de identificare înregistrat anterior, în
vederea unei noi înscrieri.
Prin înlocuire a numărului de identificare înţelegem imprimarea unui alt număr în
locul celui anterior.
Modificarea aceluiași număr presupune ștergerea unei părţi din acesta și înscrierea
doar a unei părţi din numărul de înregistrare.
Latura subiectivă se caracterizează prin intenţie directă. Astfel, făptuitorul își dă
seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale, și dorește ca numerele de
identificare ale șasiului, caroseriei, motorului auto să fie falsificate. Motivul și
scopul infracţiunii de falsificare nu importă.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care la data săvârșirii
infracţiunii a atins vârsta de 16 ani.
Alin. (2) din același articol prevede agravarea răspunderii penale în prezența
următoarelor circumstanțe:
cu folosirea situaţiei de serviciu – în acest caz, este vorba de un subiect special,
care deţine o funcţie decizională într-o anumită unitate (de exemplu, șeful unui
centru de servicii auto, inginerul-șef din adrul acestuia etc.)

48.Enumerați și descrieți variantele de incrimire a Actul terorist. Efectuați

analiza juridico penală a faptei incriminate la (art. 278 CP RM).

Actul terrorist este inctiminat într-o variante tip prevăzutp la alin.(1) ,la aliniatul 2,
3 şi 4 sunt prevăzute agravantele infracţiunii ,iar la aliniatul 5 aven o variant
atenuantă.
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la
securitatea publică în sens larg, deoarece intenţia infractorilor este îndreptată spre
formarea unor situaţii de spaimă, de neîncredere a populaţiei, ca în acest fel să
exercite presiune asupra puterii de stat, asupra unor organe ale ei sau persoane cu
funcţie de răspundere, în scopul de a submina securitatea publică, de a intimida
populaţia sau de a impune autorităţilor publice sau persoanelor fizice anumite
decizii.
Ca obiect juridic secundar pot evolua relațiile sociale cu privire la viaţa sau
sănătatea persoanei, integritatea bunurilor, exercitarea drepturilor politice sau
civile ale cetăţenilor etc.
Latura obiectivă a infracţiunii se exprimă prin următoarele acţiuni:
a) provocarea unor explozii, incendii sau săvârșirea altor acţiuni care periclitează
viaţa oamenilor, cauzează daune materiale în proporţii mari sau provoacă alte
urmări grave;
b) ameninţarea cu săvârșirea unor astfel de acţiuni.
În sensul legii, terorismul îl constituie acele explozii, incendii sau alte acţiuni care
sunt efectuate în așa locuri unde se află oameni sau se păstrează va lori, cu scopul
de a provoca moartea sau vătămări corporale unei sau mai multor persoane, de a
cauza daune materiale în proporţii mari, sau care, iniţial, sunt îndreptate spre
distrugerea unor clădiri, construcţii importante etc.
Alte acţiuni, decât provocarea de explozii sau incendii, care periclitează viaţa
oamenilor, cauzează daune materiale în proporţii mari sau provoacă alte urmări
grave, pot fi sub formă de răspândire a infecţiilor, contaminare chimică sau
radioactivă a teritoriilor.
Latura subiectivă a infracţiunii de terorism se caracterizează prin intenţie directă.
Făptuitorul înţelege că provoacă explozii, incendii sau săvârșește alte acţiuni care
periclitează viaţa oamenilor, cauzează daune materiale în proporţii mari sau
provoacă alte urmări grave, și dorește săvârșirea unor astfel de acţiuni.
Ca semn secundar al laturii subiective a infracţiunii de terorism apare scopul de a
submina securitatea publică, de a intimida populaţia sau de a impune autorităţilor
publice sau persoanelor fizice anumite decizii.
Subiect al infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care, la momentul
săvârșirii infracţiunii a împlinit vârsta de 16 ani.
Circumstanţele agravante prevăzute de alin. (2) al art. 278 din CP al RM sunt: b)
de un grup criminal organizat; c) cu aplicarea armelor de foc sau a substanţelor
explozive; d) cu vătămarea gravă sau medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
e) cu cauzarea de daune materiale în proporţii deosebit de mari.
Alin. (3) al art. 278 din din CP al RM incriminează actele de terorism cu
circumstanţe deosebit de agravante, adică acţiunile prevăzute la alin. (1) sau (2) al
art. 278 din CP al RM: a) săvârșite de o organizaţie criminală; b) soldate cu
decesul unei persoane din imprudenţă; alin. (4) al art. 278 din CP al RM
incriminează, în mod special, actele de terorism însoţite de omorul intenţionat al
victimei.

49.Numiți și descrieți variantele tip și variantele agravante a infracțiunii

Livrarea, plasarea, punerea în funcţiune sau detonarea unui dispozitiv
exploziv ori a altui dispozitiv cu efect letal (art. 2781 CP RM).

Infracţiunea de livrarea, plasarea, punerea în funcţiune sau detonarea unui

dispozitiv exploziv ori a altui dispozitiv cu efect letal de la art. 2781 CP RM este
încriminată întro variant tip prevăzută la alin (1) şi în 4 variante agravante care
sunt prevăzute la alin.2,3,4 şi 5.
La aliniatul 1 este prevăzut pedeapsa penala pentru livrarea, plasarea, punerea în
funcţiune sau detonarea unui dispozitiv exploziv ori a altui dispozitiv cu efect letal
într-un loc de utilizare publică, în cadrul unui obiect de stat sau guvernamental, al
unui obiect de infrastructură sau al sistemului de transport public.
În dispoziţia alin.1 este present şi scopul intracţiunii de de a cauza;
            a) moartea ori vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
            b) daune esenţiale acestui loc, obiect sau system
În disspoziţiile alin. 2,3,4,5 sun prevăzute următoarele agravonte;
(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:
            a) cu vătămarea gravă sau medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
Vătămare gravă – vătămarea care este periculoasă pentru viaţă ori care a provocat
pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori încetarea funcţionării
acestuia, o boală psihică sau o altă vătămare a sănătăţii, însoţită de pierderea stabilă
a cel puţin o treime din capacitatea de muncă, ori care a condus la întreruperea
sarcinii sau la o desfigurare iremediabilă a feţei şi/sau a regiunilor adiacente.
§ Vătămare medie – nu este periculoasă pentru viaţă şi nu a provocat urmările
prevăzute la art.151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a
sănătăţii, fie de o pierdere considerabilă şi stabilă a mai puţin de o treime din
capacitatea de muncă.
            b) cu cauzarea de daune în proporţii mari sau deosebit de mari;
Se consideră proporţii mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite,
fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste
frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de
persoane, care depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate,
stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei.
            Se consideră proporţii deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase,
dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate,
comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o
persoană sau de un grup de persoane, care depăşeşte 40 de salarii medii lunare pe
economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul
săvîrșirii faptei.
            se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani.
            (3) Acţiunile prevăzute la alin. (1) lit. b), care au provocat din imprudenţă
            decesul unei persoane,
            se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 12 de ani.
            (4) Acţiunile prevăzute la alin. (1), (2) sau (3), săvîrşite de un grup criminal
            organizat sau de o organizaţie criminală,
Grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în
prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni.
 Se consideră organizaţie (asociaţie) criminală o reuniune de grupuri criminale
organizate într-o comunitate stabilă, a cărei activitate se întemeiază pe diviziune,
între membrii organizaţiei şi structurile ei, a funcţiilor de administrare, asigurare şi
executare a intenţiilor criminale ale organizaţiei în scopul de a influenţa activitatea
economică şi de altă natură a persoanelor fizice şi juridice sau de a o controla, în
alte forme, în vederea obţinerii de avantaje şi realizării de interese economice,
financiare sau politice.
            se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 18 ani.
            (5) Acţiunile prevăzute la alin. (1), însoţite de omor intenţionat,
Omorul intenţionat este lipsirea ilegală și intenţionată de viaţă a unei alte
persoane.
            se pedepsesc cu închisoare de la 16 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.
50.Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Finanţarea terorismului
(art. 279 CP RM).

Obiectul juridic special al acestei infracţiuni îl constituie relaţiile sociale privind

securitatea publică și activitatea de combatere a terorismului.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiune: activitatea de finanţare și
asigurare materială a actelor teroriste, reprezentând o formă distinctă de contribuire
la săvârșirea infracţiunii de terorism sub forma compli cităţii ce se realizează prin
intermediul uneia dintre următoarele modalități
alternative:
a) oferirea prin diferite metode, directă sau indirectă, a mijloacelor financiare sau a
materialelor în scopul utilizării acestora la săvârșirea actelor teroriste;
b) colectarea prin diferite metode, directă sau indirectă, a mijloacelor financiare
sau a materialelor în scopul utilizării acestora la săvârșirea actelor teroriste.
În cazul oferirii mijloacelor financiare sau a materialelor necesare comiterii actelor
teroriste, făptuitorul contribuie direct și nemijlocit la pregătirea actelor de terorism.
În cazul colectării mijloacelor financiare sau a materialelor necesare comiterii
actelor teroriste, făptuitorul săvârșește o activitate intermediară, indirectă la
pregătirea acestor acte.
Latura subiectivă se caracterizează prin vinovăţie intenţionată, intenţia fiind
directă, adică făptuitorul înţelege că prin acţiunile sale contribuie la pregătirea și
săvârșirea actelor teroriste și dorește săvârșirea acestor activităţi.
Infracţiunea are un scop special: de utilizare a mijloacelor financiare sau a
materialelor necesare la săvârșirea actelor teroriste.
Subiect al infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care la momentul
săvârșirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani.

51. Recrutarea, instruirea, beneficierea de instruire sau acordarea de alt

suport în scop terorist (art. 2791 CP RM).

Obiectul juridic special al infractiunii reprezintă relaţiile sociale cu privire la

securitatea publică şi ordinea publică.
Latura obiectivă se manifesta prin urmatoarele acţiuni care sunt stipulate chiar in
dispotiţia art. 2791 CP RM); recrutarea ,Instruirea ,autoibstruirea şi acordarea de
alt suport în scop terorist .
Prin recrutare înţelegem solicitarea adresată unei persoane de a comite sau de a
participa la pregătirea ori comiterea unei infracţiuni cu caracter terorist, sau de a se
asocia la o organizaţie sau un grup, cu intenţia sau cunoscînd că această solicitare
este făcută în scopul de a contribui la comiterea unei sau mai multor infracţiuni cu
caracter terrorist.
Instruirea în scop terorist, adică furnizarea de instrucţiuni cu privire la fabricarea
sau utilizarea dispozitivelor ori substanţelor explozive, a armelor de distrugere în
masă, a dispozitivelor ori materialelor radioactive, a armelor de foc ori a altor arme
sau substanţe nocive ori periculoase sau cu privire la alte metode ori tehnici
specifice, cu intenţia sau cunoscînd că această furnizare este făcută în scopul de a
contribui la comiterea unei sau mai multor infracţiuni cu caracter terorist,
Autoinstruirea sau beneficierea de instruire în scop terorist, adică obținerea de
cunoștințe sau deprinderi practice privind fabricarea sau utilizarea dispozitivelor
ori a substanțelor explozive, a armelor de distrugere în masă, a dispozitivelor ori
materialelor radioactive, a armelor de foc ori a altor arme sau substanțe nocive ori
periculoase sau privind alte metode ori tehnici specifice care pot contribui la
comiterea uneia sau mai multor infracțiuni cu caracter terorist,
 Procurarea, păstrarea, producerea, transportarea sau furnizarea de arme, muniţii,
alte dispozitive sau mijloace distructive, arme biologice, substanţe nocive ori
periculoase, înlesnirea trecerii frontierei de stat, găzduirea, facilitarea pătrunderii în
zone cu acces limitat, culegerea, deţinerea în scopul transmiterii ori punerea la
dispoziţie de date despre obiective-ţintă, precum şi acordarea altui suport, sub orice
formă, cu intenţia sau cunoscînd că aceste acţiuni sînt săvîrşite în scopul de a
contribui la comiterea unei sau mai multor infracţiuni cu caracter terrorist.
Latura subiectiva se manifesta prin intentie directa ,fătuitorul îşi dă seama de fapta
sa prejudiciabilă şi doreste săvîrşirea ei.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii
infracţiunii a atins vîrsta de 16 ani.

52. Instigarea în scop terorist sau justificarea publică a terorismului (art.

2792 CP RM).

Obiectul juridic special al infracţiunii reprezintă relaţiile sociale cu privire la

Securitate publică şi ordinea publică.
Latura obiectiva a infracţiunii se caracterizează prin fapta prejudiciabilă exprimatp
în următoarele acţiuni;
Instigarea în scop terorist, adică distribuirea sau punerea în alt mod la dispoziţia
publicului a unui mesaj cu intenţia de a instiga sau cunoscînd că un astfel de mesaj
poate instiga la comiterea unei infracţiuni cu caracter terrorist.
Justificarea publică a terorismului, adică distribuirea sau punerea în alt mod la
dispoziţia publicului a unui mesaj despre recunoaşterea unei ideologii sau practici
de comitere a infracţiunilor cu caracter terorist ca fiind justă, care necesită a fi
susţinută sau este demnă de urmat.
Distribuirea a mesajelor cu character teroriste se poate realiza prin intermediul
unui mijloc de informare în masă;
Cum ar fi radioul,internetul televiziunea,gazetele si altele.
Latura subiectiva se manifesta prin intentie directa ,fătuitorul îşi dă seama de fapta
sa prejudiciabilă şi doreste săvîrşirea ei. Scopul infracţiunii este de a submina
securitatea publică şi ordinea publică de a crea haus , panică şi frică in societate.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii
infracţiunii a atins vîrsta de 16 ani.
53. Numiți și descrieți variantele de incriminare a infracțiunii Luarea de
ostatici (art. 280 CP RM).

Luarea de ostatic este incriminate într-o variantă tip care este prevăzut la aln.(1) şi
doua variante agravante care sunt prevazute la alin.(2 şi 3).
Alin.(1) definește luarea de ostatici drept luarea sau reţinerea persoanei în calitate
de ostatic cu scopul de a sili statul, organizaţia internaţională, persoana juridică sau
fizică ori un grup de personae să săvârșească sau să se abţină de la săvârșirea
vreunei acţiuni în calitate de condiţie pentru eliberarea ostaticului.
Luarea persoanei în calitate de ostatic constă în orice activitate ilegală, violentă, de
limitare a libertăţii fizice a unei sau a mai multor persoane, de luare a lor în
captivitate, lipsindu-le de posibilitatea de a se deplasa liber.
Reţinerea forţată a persoanei în calitate de ostatic constă în săvârșirea de acţiuni
violente cu scopul de a împiedica eliberarea ostaticului. În cazul reţinerii, ostaticul
este lipsit de posibilitatea de a părăsi locul aflării sale.
Alin. (2) și (3) ale art. 280 din CP al RM reglementează săvârșirea infracţiunii de
luare de ostatici în circumstanţe agravante.
Circumstanţele agravante prevăzute la alin. (2) al art. 280 din CP al RM
sunt: b) asupra a două sau mai multor persoane; c) cu bună-știinţă
asupra unui minor sau a unei femei gravide ori profitînd de starea de neputinţă
cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrstei înaintate, bolii,
dizabilităţii ori altui factor; e) din interes material; f) cu aplicarea violenţei
periculoase pentru viaţa sau sănătatea persoanei; g) cu aplicarea armei sau altor
obiecte folosite în calitate de armă.
Luarea de ostatici săvârșită conform lit. b) din alin. (2) al art. 280 din CP al RM, se
va realiza în cazul în care făptuitorul, printr-o intenţie unică, concomitent, a atentat
asupra a două sau mai multor persoane.
Infracţiunea va fi comisă cu bună-știinţă asupra unui minor, în condiţiile lit. c) din
alin. (2) al art. 280 din CP al RM, în cazul în care făptuitorul cunoștea că victima
este minoră. Despre vârsta victimei, făptuitorul putea să știe din spusele victimei
însăși, din documentele de identitate ale ei, să tragă concluzii privitor la constituția
persoanei, din spusele altor persoane etc.
Infracţiunea va fi comisă din interes material, în condiţiile alin. (2) al art. 280 din
CP al RM, în cazul în care făptuitorul săvârșește infracţiunea cu scopul de a obţine
profit material, ce poate fi exprimat în bani, hârtii de valoare, dreptul asupra unor
bunuri mobile sau imobile etc.
Aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă presupune aplicarea
lor efectivă: efectuarea de împușcături, lovirea cu cuţitul, bâta etc., cât și
ameninţarea cu aplicarea lor.
Săvârșirea infracţiunii de un grup criminal organizat sau de o organizaţie
criminală, prevăzută în lit. a) din alin. (3) al art. 280 din CP al RM, se înţelege că
grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în
prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni,iar organizaţie (asociaţie)
criminal este o reuniune de grupuri criminale organizate într-o comunitate stabilă,
a cărei activitate se întemeiază pe diviziune, între membrii organizaţiei şi
structurile ei, a funcţiilor de administrare, asigurare şi executare a intenţiilor
criminale ale organizaţiei în scopul de a influenţa activitatea economică şi de altă
natură a persoanelor fizice şi juridice sau de a o controla, în alte forme, în vederea
obţinerii de avantaje şi realizării de interese economice, financiare sau politice.
Infracţiunea va fi comisă cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii,
în condiţiile lit. b) din alin. (3) al art. 280 din CP al RM, în cazul în care a fost
cauzată victimei, intenţionat, o vătămare gravă a integrității corporale sau a
sănătății.
Infracţiunea va fi comisă cu provocarea decesului victimei din imprudenţă, în
condiţiile lit. c) din alin. (3) al art. 280 din CP al RM, în cazul în care, în procesul
luării sau reţinerii în calitate de ostatic, a fost provocat decesul victimei din
imprudenţă.

54.Identificați și caracterizați cele trei modalități normative ale infracțiunii de

Banditism (art. 283 CP RM).

Latura obiectivă a infracţiunii de banditism constă din mai multe acţiuni ;

a) activitatea de organizare a unor bande armate;
b) participarea la asemenea bande;
c) participarea la atacurile săvârșite de ele.
Activitatea de organizare a unor bande armate constă în formarea bandei în scopul
atacării persoanelor juridice sau fizice, recrutarea membrilor ei, asigurarea lor cu
arme etc.
Participarea la bandele armate poate avea loc în momentul aderării la bandele
armate, precum și în cazul participării membrilor lor la atacurile acestor bande.
Aderarea la bandele armate are loc indiferent de rolul pe care îl are membrul
bandei (procură, confecţionează sau repară armele, participă la planificarea
activităţilor bandei, colectează diferite informaţii etc.).
Participarea la atacurile săvârșite de bandele armate se realizează în cazurile când
persoanele care, nefiind membri ai bandei, participă la unul sau mai multe atacuri
ale bandei armate (de exemplu, șoferul care a transportat membrii bandei la locul
săvârșirii atacului, știind despre caracterul bandei, participă la atacurile bandei
armate, ajută la încărcarea în mijlocul de transport a bunurilor sustrase, transportă
bunurile sustrase etc.).

55.Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Dezordini în masa (art. 285

CP RM).

Legea penală (art. 285 din CP al RM) incriminează ca dezordini de masă acţiunile
cu privire la organizarea sau conducerea unor dezordini de masă, însoţite de
dezorganizarea activităţii normale a transportului, întreprinderilor, instituţiilor,
organizaţiilor sau de opunere de rezistenţă reprezentanţilor autorităţilor.
Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale cu privire la securitatea
publică.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin diverse acţiuni:
a) organizarea unor dezordini de masă;
b) conducerea unor dezordini de masă.
Aceste acțiuni sunt însoţite de:
a) dezorganizarea activităţii normale a transportului, întreprinderilor, instituţiilor,
organizaţiilor sau
b) opunere de rezistenţă reprezentanţilor autorităţilor.
Organizarea dezordinilor de masă constă în pregătirea lor, crearea condiţiilor de
realizare a dezordinilor, precum și în conducerea acestor dezordini.
Conducerea unor dezordini de masă se realizează prin dirijarea maselor de oameni
în vederea săvârșirii dezordinilor de masă, coordonarea activității maselor de
oameni
Opunerea de rezistenţă autorităţilor are loc în cazul în care, în procesul
dezordinilor de masă, masele de oameni exprimă nesupunere faţă de cerinţele
legale ale reprezentanţilor autorităţilor: organelor puterii de stat sau de drept.
Latura subiectivă se exprimă prin intenţie directă: făptuitorul înţelege că
organizează sau conduce dezordini de masă, însoţite de dezorganizarea activităţii
normale a transportului, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor sau de opunere
de rezistenţă reprezentanţilor autorităţilor, și dorește săvârșirea unor asemenea
acţiuni.
Subiect al infracţiunii poate fi orice persoană fizică responsabilă, care, la
momentul săvârșirii infracţiunii a împlinit vârsta de 14 ani.

56. Determinați deosebirile dintre Acţiunile care dezorganizează

activitatea penitenciarelor (art. 286 CP RM) și infracțiunea
Nesupunerea prin violenţă cerinţelor administraţiei penitenciarului
( art. 321 CP RM).

Infracţiunea prevăzută la art.286 este cuprin in capitolul 13 intitulat cu denumirea

de infracţiuni contra securităţii publice şi ordinii publice făcînd parte din tipologia
de infracţiuni ce atentează la securitatea publică,iar infracţiunea de la art.321 este
present în capitolul 14 mărginit cu denumirea de infractiuni contra justiţiei făcând
parte di tipologia de INFRACŢIUNI CONTRA JUSTIŢIEI ÎNDREPTATE SPRE
ÎMPIEDICAREA EXECUTĂRII PEDEPSEI SAU NEEXECUTAREA
HOTĂRÂRII INSTANŢEI DE JUDECATĂ.
2.Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale cu privire la securitatea
publică.
Obiectul juridic special al infracţiunii de la articolul 321 al Codului penal al
Republicii Moldova îl constituie relaţiile sociale privind funcţionarea normal a
penitenciarelor.
3.În cazul când violenţa aplicată cel puţin o singură dată a fost îndreptată asupra
unui reprezentant al administraţiei penitenciarului, în legătură cu activitatea lui
legală, acţiunile în cauză urmează a fi calificate în baza art. 286 din CP al RM.
4.Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiune. Acţiunile sunt diverse,
dispoziţia alin. (1) al art. 286 din CP al RM fiind alternativă:
a) persoanele care, executând pedeapsa cu închisoare, îi terorizează pe condamnaţii
porniţi pe calea corectării;
b) persoanele care, executând pedeapsa cu închisoare, săvârșesc atacuri asupra
administraţiei;
c) persoanele care, executând pedeapsa cu închisoare, organizează în aceste
scopuri grupuri criminale sau participă activ la asemenea grupuri.
Latura obiectivă la art.321 se realizează prin nesupunerea prin violenţă cerinţelor
legitime ale administraţiei penitenciarului.
Prin nesupunere prin violenţă înţelegem refuzul intenţionat al condamnatului de a
îndeplini cerinţele legitime ale administraţiei, materializat prin acte violente:
• distrugerea ferestrelor și ușilor penitenciarului;
• deteriorarea imobilului;
• cauzarea de maltratări altor condamnaţi etc
5. Victima la art.286 are calitate speciala şi anume sunt condamnatii porniţi pe
calea corectării,iar la art.321 victima nu are calitate special.

57. Acţiunile care dezorganizează activitatea penitenciarelor. Relataţi

despre calitatea specială a victimei infracţiunii prevăzute la art. 286 CP RM.
Victima prevăzută la articolul 286 sunt condamnaţii porniţi pe calea corectării.
Condamnatul persoană care ispășește o pedeapsă.

58.Determinați deosebirile dintre infracțiunea de Huliganism (art. 287 CP

RM) și contravenția de Huliganism nu prea grav (art. 354 Cod
Contravențional RM).

Infracțiunea de huliganism trebuie delimitată de alte fapte, în particular, de

contravenţia prevăzută de art. 78 Cod contravenţional. Sub acest aspect,
consemnăm că deosebirea dintre contravenţia de huliganism nu prea grav şi
infracţiunea de huliganism constă în următoarele: contravenţiile nu presupun şi
existenţa unei acţiuni adiacente alternativ. Dacă făptuitorul nu se limitează doar la:
acostarea jignitoare, în locuri publice, a persoanei fizice, tulburarea ordinii publice;
tulburarea liniştii în timpul nopţii, alte acţiuni similare; tragerea din armă de foc, în
locuri publice, în locuri rezervate pentru tragere, dar cu încălcarea modului stabilit,
însă mai recurge şi la aplicarea violenţei, la ameninţarea cu aplicarea violenţei sau
la opunerea de rezistenţă violentă reprezentanţilor autorităţilor sau altor persoane,
care curmă actele huliganice. În astfel de circumstanţe, fapta comisă depăşeşte
gradul de pericol social al unei contravenţii, atingând gradul de pericol social al
unei infracţiuni .
Efectuând o comparație între art. 354 Cod contravențional și art. 287 Cod penal,
sub aspectul laturii obiective, constatăm că în cazul huliganismului contravențional
făptuitorul nu recurge la aplicarea violenței și nici nu amenință cu aplicarea
violenței; în cazul huliganismului penal, făptuitorul fie aplică violența asupra
victimei, fie o amenință cu aplicarea violenței. De asemenea, este relevantă
delimitarea infracțiunii prevăzute la art.287 CP RM de alte fapte contravenționale,
precum cele prevăzute la art. 354Cod contravențional. Aici menționăm faptul că
dacă făptuitorul în acțiunile sale nu se limitează doar la: acostarea jignitoare, în
locuri publice, a persoanei fizice, tulburarea ordinii publice; tulburarea liniştii în
timpul nopţii, alte acţiuni similare; tragerea din armă de foc, în locuri publice. În
cazul dat va fi considerată infracţiune de huliganism, prevăzută la art. 287 CP, şi
nu contravenţie reglementată la art. 354, Cod contravenţional.

59.Vandalismul ( art. 288 CP RM).

Legea penală (art. 288 din CP al RM) definește vandalismul ca pângărirea

edificiilor sau a altor încăperi, precum și nimicirea bunurilor în transportul public
sau în alte locuri publice.
Vandalismul se exprimă prin distrugerea fără temei a valorilor culturale sau
materiale, barbarism, cruzime și cinism faţă de monumentele de arhitectură,
cultură, artă și alte forme de creaţie.
Obiectul juridic special al vandalismului îl constituie relațiile sociale cu privire la
ordinea publică.
Obiectul material al infracţiunii îl constituie edificiile sau alte încăperi, precum și
bunurile din transportul public sau din alte locuri publice. Edificiile pot fi casele de
locuit, obiectele de importanţă istorică sau culturală, obiectele de cultură, sanitare,
medicale, de producţie, de conducere .
Alte încăperi sunt obiectele apreciate îndeosebi și respectate de populaţie:
complexurile memoriale, monumentele, plăcile de comemorare .
Latura obiectivă a vandalismului se realizează prin acţiuni:
a) pângărirea edificiilor sau a altor încăperi;
b) nimicirea bunurilor în transportul public sau în alte locuri publice.
Pângărirea edificiilor sau a altor încăperi se realizează prin efectuarea de insripții,
desene sau alte simboluri cu caracter obscen, cinic, imoral pe edificii sau alte
încăperi, murdărirea acestor obiecte etc. Prin aceste acţiuni se cauzează o daună
substanțială aspectului estetic interior sau exterior al obiectelor pângărite.
Infracțiunea analizată este o infracțiune formală și se consideră consumată din
momentul comiterii acțiunii prejudiciabile.
Latura subiectivă se caracterizează prin intenţie directă: făptuitorul înţelege că
prin acţiunile sale pângărește edificiile sau alte încăperi, precum și faptul că
nimicește bunurile în transportul public sau în alte locuri publice, și dorește
săvârșirea acestor acţiuni.
Subiect al infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care, la momentul
săvârșirii faptei prevăzute de alin. (1) al art. 288 din CP al RM a atins vârsta de 16
ani, iar în cazul săvârșirii faptei prevăzute de alin. (2) al art. 288 din CP al RM –
vârsta de 14 ani.

60. Pirateria ( art. 289 CP RM).

Legea penală (art. 289 din CP al RM) a incriminat pirateria ca fiind jefuirea
săvârșită în scopuri personale de către echipajul sau pasagerii unei nave împotriva
persoanelor sau bunurilor care se găsesc pe această navă ori împotriva altei nave,
dacă navele se află în marea liberă sau într-un loc care nu este supus jurisdicţiei
nici unui stat.
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie, relațiile sociale cu privire la
securitatea publică.
Pirateria are ca obiect material atât bunurile mobile care sunt jefuite, cât și corpul
persoanelor supuse actelor de violenţă, sau bunurile a căror integritate este
vătămată.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiuni. Pirateria, care nu este în
esenţă decât o tâlhărie săvârșită pe o navă sau împotriva unei nave aflate în marea
liberă sau într-un loc nesupus jurisdicţiei nici unui stat, fiind o infracţiune
complexă, include în sine două acțiuni, una principală și una adiacentă, și anume:
a) acțiunea principală: jefuirea săvârșită în scopuri personale de către echipajul sau
pasagerii unei nave împotriva persoanelor sau bunurilor care se găsesc pe această
navă ori împotriva altei nave;
b) acțiunea adiacentă: aplicarea violenţei faţă de aceste persoane sau ameninţarea
cu aplicarea unei asemenea violenţe. Violenţa poate fi periculoasă sau
nepericuloasă pentru viaţa și sănătatea victimei. În cazul în care, în procesul
săvârșirii infracţiunii, a fost cauzată din imprudenţă moartea victimei, acţiunile
făptuitorului vor fi calificate conform lit. d)din alin. (2) al art. 289 din CP al RM,
iar în cazul în care a fost cauzată intenţionat o vătămare gravă a integrității sau a
sănătății – conform lit.e) din alin. (2) al art. 289 din CP al RM.
Pentru calificarea infracţiunii conform art. 289 din CP al RM, este necesară
prezenţa unui semn obligatoriu al laturii obiective, a locului săvârșirii faptei. Vom
fi în prezenţa infracţiunii de piraterie dacă faptele indicate în art. 289 din CP al RM
au avut loc pe navele ce se află în marea liberă sau într-un loc care nu este supus
jurisdicţiei nici unui stat.
Infracțiunea de piraterie este o infracțiune formală și se consideră consumată din
momentul săvârșirii celor două acțiuni – principală și adiacentă – indifferent de
urmările produse.
Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă.
Subiect al infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul
săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani și care este membrul echipajului sau
pasagerul unei nave ce se află în marea liberă sau într-un loc care nu este supus
jurisdicţiei nici unui stat.

61. Infracţiuni contra securităţii aeronautice şi contra securităţii

aeroporturilor ( art. 2891. CP RM).

Obiectul juridic principal al infracţiunii îl formează relatiile sociale cu privire la

securitatea aeronautică şi securitatea aeroportului .
Obiectul juridic secundar îl formea relatiile siciale cu privire la viaţa şi sănătatea
persoanei.
Latura obiectivo a infracţiunii contra securităţii aeronavei şi contra securităţii
aeroportului constă în fapta prejudiciabilă concretizată în următoarele acţiuni;
săvîrşirea unui act de violenţă asupra unei persoane aflate la bordul unei aeronave
aflate în zbor, dacă acest act poate periclita securitatea navei;
            b) săvîrşirea unui act de violenţă asupra unei persoane într-un aeroport care
deserveşte aviaţia civilă, dacă acest act poate periclita securitatea aeroportului;
            c) distrugerea unei aeronave aflate în exploatare sau cauzarea de daune
acestei nave care o scot din funcţiune ori care pot periclita securitatea aeronavei în
timpul zborului;
            d) plasarea sau o altă faptă ce a condus la plasarea pe bordul unei aeronave
aflate în exploatare, prin orice metodă, a unui dispozitiv ori a unei substanţe
capabile să distrugă această aeronavă sau să-i cauzeze daune care o scot din
funcţiune ori care pot periclita securitatea aeronavei în timpul zborului;
            e) distrugerea sau deteriorarea instalaţiei ori a serviciului de navigaţie
aeriană, sau perturbarea funcţionării lor, dacă aceste acţiuni pot periclita securitatea
unei nave aeriene aflate în zbor;
            f) distrugerea sau deteriorarea instalaţiei ori a edificiului unui aeroport care
deserveşte aviaţia civilă sau a unei aeronave situate în aeroport şi care nu se află în
exploatare, sau perturbarea funcţionării serviciului aeroportului, dacă aceste acţiuni
pot periclita securitatea aeroportului;
            g) comunicarea unei informaţii cunoscînd că este falsă, dacă prin aceasta se
creează pericol pentru securitatea unei aeronave aflate în zbor.
Locul săvârşirii infractiunii este la bordul aeronavei sau în aeroport.
Latura subiectiva se manifesta prin intenţie direct, adica făptuitorul doreste
săvirsirea a unor astfel de actiuni care atentează la securitatea aeronavei şi
aeroportului.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică care la momentul săvîrşirii infracţiunii a
atins vîrsta de 16 ani.

62.Infracţiuni contra securităţii transportului naval ( art. 2892 CP RM).

Obiectul juridic principal al infracţiunii îl formează relatiile sociale cu privire la

securitatea transportului naval.
Obiectul juridic secundar îl formea relatiile siciale cu privire la viaţa şi sănătatea
persoanei.
Latura obiectivo a infracţiunii contra securităţii transportului naval constă în fapta
prejudiciabilă concretizată în următoarele acţiuni;
 săvîrşirea unui act de violenţă asupra unei persoane aflate la bordul unei nave
maritime sau fluviale, dacă acest act poate periclita navigaţia în siguranţă a navei;
     b) distrugerea unei nave maritime sau fluviale ori cauzarea de daune acestei
nave sau încărcăturii ei care pot periclita navigaţia în siguranţă a navei;
      c) plasarea sau o altă faptă ce a condus la plasarea pe bordul unei nave
maritime sau fluviale, prin orice metodă, a unui dispozitiv ori a unei substanţe
capabile să distrugă nava sau să cauzeze acesteia ori încărcăturii ei daune care pot
periclita navigaţia în siguranţă a navei;
   d) distrugerea sau deteriorarea instalaţiei ori a serviciului de navigaţie, sau
perturbarea funcţionării lor, dacă aceste acţiuni pot periclita navigaţia în siguranţă
a navei maritime sau fluviale;
  e) comunicarea unei informaţii cunoscînd că este falsă, dacă prin aceasta se
creează pericol pentru navigaţia în siguranţă a navei maritime sau fluviale.
Latura subiectiva se manifesta prin intenţie direct, adica făptuitorul doreste
săvirsirea a unor astfel de actiuni care atentează la securitatea transportului naval.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică care la momentul săvîrşirii infracţiunii a
atins vîrsta de 16 ani.

63. Purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, repararea sau

comercializarea ilegală a armelor şi muniţiilor, sustragerea lor ( art. 290 CP
RM).

Obiectul juridic special al infracţiunii de purtare, păstrare, procurare, fabricare,

reparare sau comercializare ilegală a armelor și muniţiilor îl formează relațiile
sociale cu privire la securitatea publică în domeniul circulaţiei armelor de foc și a
părţilor componente ale acestora, precum și în domeniul circulației muniţiilor.
În cazul infracțiunii prevăzute la art. 290 din CP al RM, drept obiect material apar
armele de foc și muniţiile.
Prin arme de foc se înţeleg toate tipurile de arme a căror capacitate de nimicire este
direcţionată de proiectile, care asigură viteza de accelerare sub presiunea gazelor
de pulbere.
Din punct de vedere al funcţionării lor, armele de foc pot fi: neautomate (arme cu
repetiţie), la acestea operaţiunile iniţiale se repetă cu mâna la fiecare foc; automate,
a căror acţiune constă în faptul că, după introducerea cartușului în camera de
explozie și apăsarea pe trăgaci, presiunea gazelor aruncă întâi glonţul afară, iar
închizătorul îndărăt. În același timp, tubul gol al cartușului este aruncat afară, iar
închizătorul, care revine la poziţia sa anterioară, introduce un nou cartuș în camera
de explozie.
Prin muniţii se înţeleg obiectele de înarmare și de lansare, predestinate pentru
înfrângerea ţintei și care conţin încărcături explozibile, pirotehnice de aruncare sau
de spargere ori încărcături combinate.
Latura obiectivă. Legiuitorul, în cadrul art. 290 din CP al RM, prevede survenirea
răspunderii penale doar pentru comiterea faptei prejudiciabile, chiar dacă nu au
survenit urmările dorite de făptuitor. Tragerea la răspunderea penală numai pentru
comiterea acţiunilor de purtare, păstrare, procurare, fabricare, reparare sau
comercializare ilegală a armelor și muniţiilor este determinate de gradul de pericol
social sporit al infracţiunii, legiuitorul considerând că, prin comiterea acestor
acţiuni, deja este pusă în pericol securitatea publică, creându-se o stare de neliniște
și de nesiguranţă în societate.
Purtarea ilegală a armelor de foc și a muniţiilor se consideră în cazul în care
lipsește permisul organului autorizat de a purta astfel de arme sau muniţii.
Păstrarea (deţinerea) ilegală a armelor de foc și a muniţiilor se consider acţiunile
îndreptate spre ținerea în posesie a acestora de către o persoană asupra sa, în
locuinţe, în localuri, în ascunzișuri, fără autorizaţia respectivă.
Procurarea ilegală a armelor de foc și a muniţiilor se consideră obţinerea acestora
prin diferite metode (cumpărare, primire în formă de cadou, eliberate în contul
datoriei, schimb, găsite etc.), fără autorizaţia organelor competente.
Fabricarea ilegală a armelor de foc și a muniţiilor se consideră producerea lor
industrială sau, în urma activităţii meșteșugărești, realizarea unui ansamblu sau
subansambluri de arme sau muniţii, menite să nimicească, să rănească fiinţe
umane, să deterioreze bunuri, fără autorizaţia corespunzătoare.
Comercializarea ilegală a armelor și muniţiilor se consideră transmiterea
neautorizată a acestora prin vânzare, dăruire, împrumut etc., cu scopul dobândirii
unui beneficiu sau fără acesta.
Infracțiunea examinată este o infracțiune formală și se consideră consumată din
momentul comiterii acțiunii prejudiciabile în oricare din moda litățile sale.
Latura subiectivă, în cazul infracţiunii de purtare, păstrare, procurare, fabricare,
reparare sau comercializare a armelor și muniţiilor se manifestă sub formă de
intenţie directă. Făptuitorul își dă seama de caracterul prejudiciabil al acţiunilor de
purtare, păstrare, procurare, fabricare, reparare sau comercializare ilegală a armelor
de foc sau a muniţiilor, și dorește săvârșirea lor.
Subiectul infracţiunii este general: persoana fizică responsabilă, care a atins, la
momentul săvârșirii infracţiunii prevăzute de alin. (1) al art. 290 din CP al RM,
vârsta de 16 ani, iar la momentul săvârșirii infracţiunii prevăzute de alin. (2) al art.
290 din CP al RM - vârsta de 14 ani.
63.Purtarea,pastratea,procurarea,fabricarea,repararea sau comercializarea ilegala a
armelor si munitiilor,sustragerea lor(art.290 CP RM)
Ţinând cont de pericolul pe care îl prezintă armele de foc și muniţiile,datorită posibilităţii
aplicării lor la comiterea infracţiunilor, legea penală(art. 290 din CP al RM) incriminează ca
infracţiune distinctă purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, repararea sau comercializarea
armelor de foc,cu excepţia armei de vânătoare cu ţeavă lisă, sau a muniţiilor fără autorizaţia
corespunzătoare.
Obiectul juridic special al infracţiunii de purtare, păstrare, procurare,fabricare, reparare sau
comercializare ilegală a armelor și muniţiilor îl formează relațiile sociale cu privire la securitatea
publică în domeniul circulaţiei armelor de foc și a părţilor componente ale acestora, precum și în
domeniul circulației muniţiilor.
În cazul infracțiunii prevăzute la art. 290 din CP al RM, drept obiect material apar armele de foc
și muniţiile.
Nu se consideră drept obiect material armele de vânătoare cu ţeavă lisă.
Latura obiectivă. Legiuitorul, în cadrul art. 290 din CP al RM, prevede survenirea răspunderii
penale doar pentru comiterea faptei prejudiciabile,chiar dacă nu au survenit urmările dorite de
făptuitor. Tragerea la răspunderea penală numai pentru comiterea acţiunilor de purtare, păstrare,
procurare,fabricare, reparare sau comercializare ilegală a armelor și muniţiilor este determinată
de gradul de pericol social sporit al infracţiunii, legiuitorul considerând că, prin comiterea
acestor acţiuni, deja este pusă în pericol securitatea publică, creându-se o stare de neliniște și de
nesiguranţă în societate.
Infracțiunea examinată este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul
comiterii acțiunii prejudiciabile în oricare din moda litățile sale.
Latura subiectivă, în cazul infracţiunii de purtare, păstrare, procurare,fabricare, reparare sau
comercializare a armelor și muniţiilor se manifestă sub formă de intenţie directă. Făptuitorul își
dă seama de caracterul prejudiciabil al acţiunilor de purtare, păstrare, procurare, fabricare,
reparare sau comercia-
lizare ilegală a armelor de foc sau a muniţiilor, și dorește săvârșirea lor.
Subiectul infracţiunii este general: persoana fizică responsabilă, care a atins, la momentul
săvârșirii infracţiunii prevăzute de alin. (1) al art. 290 din CP al RM, vârsta de 16 ani, iar la
momentul săvârșirii infracţiunii prevăzute de alin. (2) al art. 290 din CP al RM - vârsta de 14 ani.
64.Determinati 5 deosebiri dintre infractiunea,prevazuta la art.290 CP.RM, si infractiunea
prevazuta la art.291 CP.RM ,,Pastrarea neglijenta a armelor de foc si a munitiilor’’ din
CP.
1. În cazul infracțiunii prevăzute la art. 290 din CP al RM, drept obiect material apar armele de
foc și muniţiile iar in lista armelor de foc prevăzute de art. 291 din CP al RM se include, spre
deosebire de art. 290 din CP al RM, și arma de vânătoare cu ţeavă lisă.
2. Infracțiunea examinată la art.290 este o infracțiune formală și se consideră consumată din
momentul comiterii acțiunii prejudiciabile în oricare din modalitățile sale,pe cind infracţiunea
analizată la art.291 este una materiala si se considera consumata din momentul cind au survenit
urmări grave.
3. Latura subiectivă, în cazul infracţiunii de purtare, păstrare, procurare,fabricare, reparare sau
comercializare a armelor și muniţiilor se manifestă sub formă de intenţie directă. Făptuitorul își
dă seama de caracterul prejudiciabil al acţiunilor de purtare, păstrare, procurare, fabricare,
reparare sau comercializare ilegală a armelor de foc sau a muniţiilor, și dorește săvârșirea lor,pe
cind latura subiectivă a infracţiunii prevazute la art.291 se realizează prin vinovăţie
imprudentă,în ambele modalităţi ale ei: încrederea exagerată sau neglijenţa.
În cazul încrederii exagerate, făptuitorul, deși prevede că, păstrând neglijent arma sau muniţiile,
acestea pot fi găsite de alte persoane, care se vor folosi de urmări grave, el totuși, în mod
ușuratic, crede că aceasta nu se va întâmpla.
În cazul neglijenţei, făptuitorul nu prevede cele sus-menționate, însă, manifestând mai multă
atenţie sau precauţie, el ar fi putut să prevadă survenirea urmărilor prejudiciabile.
4. Subiectul infracţiunii prevazute la art.290 este general: persoana fizică responsabilă, care a
atins, la momentul săvârșirii infracţiunii prevăzute de alin. (1) al art. 290 din CP al RM, vârsta de
16 ani, iar la momentul săvârșirii infracţiunii prevăzute de alin. (2) al art. 290 din CP al RM -
vârsta de 14 ani ,pe cind subiectul prevazut la art.291 este doar persoana fizică responsabilă, care
a atins la momentul săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani.
5.Infractiunea prevazuta la art 290 este incriminate intr-o variant tip la alin.(1) si intr-o varianra
agravata la alin.(2),pe cind infractiunea prevazuta la art.291 este incriminate doar intr-o variant
tip.

65.Efectuati analiza juridico-penala a infractiunii ,,Pastrarea neglijenta a armelor de foc si

a munitiilor’’(art 291 CP.RM).
Legea penală (art. 291 din CP al RM) incriminează ca faptă distinctă păstrarea neglijentă a
armelor de foc și a muniţiilor, precum și transmitere acestora altor persoane, doar în cazurile în
care aceste acţiuni sau inacţiuni au avut urmări grave.
Pericolul social al acestei infracţiuni constă în aceea că de această armă sau muniţii se poate
folosi orice persoană, inclusiv acelea care, în funcție de vârstă sau de dezvoltarea mintală, nu pot
să-și dea seama de calităţile distrugătoare ale armei sau muniţiilor.
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la securitatea
publică în sfera de manipulare cu armele de foc și muniţiile.
Obiectul material al infracţiunii îl constituie armele de foc sau muniţiile care se află legal la
făptuitor.
Latura obiectivă a infracţiunii constă din două acțiuni (inacțiuni) alternative: a) păstrarea
neglijentă a armelor de foc și a muniţiilor; b) transmiterea armelor de foc și a muniţiilor altor
persoane.
Păstrarea neglijentă a armelor de foc și a muniţiilor constă în încălcarea regulilor de păstrare a
armelor de foc și a muniţiilor.
Transmiterea armelor de foc și a muniţiilor altor persoane se săvârșește prin acţiuni, și anume
prin transmiterea efectivă a acestor obiecte altor persoane. Nu are relevanţă categoria de
persoane fizice cărora le-a fost transmisă arma sau muniţiile: copii, persoană bolnavă psihic sau
persoană sănătoasă.
Latura subiectivă a infracţiunii se realizează prin vinovăţie imprudentă,în ambele modalităţi ale
ei: încrederea exagerată sau neglijenţa.
În cazul încrederii exagerate, făptuitorul, deși prevede că, păstrând neglijent arma sau muniţiile,
acestea pot fi găsite de alte persoane, care se vor folosi de ele, sau transmiţând aceste obiecte
altor persoane, în ambele cazuri, pot surveni urmări grave, el totuși, în mod ușuratic, crede că
aceasta nu se va întâmpla.
În cazul neglijenţei, făptuitorul nu prevede cele sus-menționate, însă, manifestând mai multă
atenţie sau precauţie, el ar fi putut să prevadă survenirea urmărilor prejudiciabile.
Subiect al infracţiunii poate fi persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul săvârșirii
infracţiunii vârsta de 16 ani.
66.Determinati deosebirile dintre Pastrarea neglijenta a armelor de foc si a munitiilor si
fapta prvazuta la art.290 CP.RM.
1. În cazul infracțiunii prevăzute la art. 290 din CP al RM, drept obiect material apar armele de
foc și muniţiile iar in lista armelor de foc prevăzute de art. 291 din CP al RM se include, spre
deosebire de art. 290 din CP al RM, și arma de vânătoare cu ţeavă lisă.
2. Infracțiunea examinată la art.290 este o infracțiune formală și se consideră consumată din
momentul comiterii acțiunii prejudiciabile în oricare din modalitățile sale,pe cind infracţiunea
analizată la art.291 este una materiala si se considera consumata din momentul cind au survenit
urmări grave.
3. Latura subiectivă, în cazul infracţiunii de purtare, păstrare, procurare,fabricare, reparare sau
comercializare a armelor și muniţiilor se manifestă sub formă de intenţie directă. Făptuitorul își
dă seama de caracterul prejudiciabil al acţiunilor de purtare, păstrare, procurare, fabricare,
reparare sau comercializare ilegală a armelor de foc sau a muniţiilor, și dorește săvârșirea lor,pe
cind latura subiectivă a infracţiunii prevazute la art.291 se realizează prin vinovăţie
imprudentă,în ambele modalităţi ale ei: încrederea exagerată sau neglijenţa.
În cazul încrederii exagerate, făptuitorul, deși prevede că, păstrând neglijent arma sau muniţiile,
acestea pot fi găsite de alte persoane, care se vor folosi de urmări grave, el totuși, în mod
ușuratic, crede că aceasta nu se va întâmpla.
În cazul neglijenţei, făptuitorul nu prevede cele sus-menționate, însă, manifestând mai multă
atenţie sau precauţie, el ar fi putut să prevadă survenirea urmărilor prejudiciabile.
4. Subiectul infracţiunii prevazute la art.290 este general: persoana fizică responsabilă, care a
atins, la momentul săvârșirii infracţiunii prevăzute de alin. (1) al art. 290 din CP al RM, vârsta de
16 ani, iar la momentul săvârșirii infracţiunii prevăzute de alin. (2) al art. 290 din CP al RM -
vârsta de 14 ani ,pe cind subiectul prevazut la art.291 este doar persoana fizică responsabilă, care
a atins la momentul săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani.
67.Fabricarea,procurarea,prelucrarea,pastrarea,transportarea,folosirea sau neutralizarea
substantelor explosive ori a materialelor radioactive (art.292 CP.RM).
Legea penală (art. 292 din CP al RM) incriminează fabricarea, procurarea,prelucrarea, păstrarea,
transportarea, folosirea sau neutralizarea substanţelor explozive ori a materialelor radioactive sau
orice altă operaţie privind circulaţia acestora, doar în cazurile în care aceste activităţi au fost
săvârșite ilegal și fără autorizaţia corespunzătoare.
Pericolul social al infracţiunii constă în faptul că manipularea neadecvată cu substanţele
explozive ori cu materialele radioactive poate duce la urmări extrem de grave, cum ar fi victime
omenești, distrugeri colosale ale florei și faunei, catastrofe ecologice etc.
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie securitatea publică în sfera manipulării cu
substanţele explozive ori cu materialele radioactive.
Obiectul material al infracţiunii îl constituie substanţele explozive ori materialele radioactive.
Latura obiectivă a infracţiunii se manifestă prin acţiuni de fabricare, procurare, prelucrare,
păstrare, transportare, folosire sau neutralizare a substanţelor explozive ori a materialelor
radioactive, sau orice altă operaţie privind circulaţia acestora.
Infracţiunea este una formală și se consumă din momentul în care acţiunile în cauză: fabricarea,
procurarea, prelucrarea, păstrarea, transportarea, folosirea sau neutralizarea substanţelor
explozive ori a materialelor radioactive,sau orice altă operaţie privind circulaţia acestora sunt
săvârșite ilegal și fără autorizaţia corespunzătoare, neavând relevanţă survenirea urmărilor
prejudiciabile. Survenirea acestora, cu excepţia urmărilor grave, va influenţa doar la
individualizarea pedepsei.
Latura subiectivă a infracţiunii prevăzute la art. 292 din CP al RM se manifestă prin intenţie
directă: făptuitorul înţelege că săvârșește fabricarea, procurarea, prelucrarea, păstrarea,
transportarea, folosirea sau neutralizarea substanţelor explozive ori a materialelor radioactive,
sau orice altă operaţie privind circulaţia acestora ilegal și fără autorizaţia corespunzătoare,și
dorește săvârșirea acestor acţiuni.
Subiect al infracţiunii prevăzute de alin. (1) al art. 292 din CP al RM poate fi orice persoană
fizică responsabilă, care a atins la momentul săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani, iar în cazul
infracțiunii de la alin. (2) al art. 292 din CP al RM – vârsta de 14 ani.

68.Incalcarea regulilor de evidenta,pastararea,transportare si folosire a substantelor usor

inflamabile sau corozive (art.293 CP.RM.).
Legea penală (art. 293 din CP al RM) incriminează încălcarea regulilor de evidenţă, păstrare,
transportare și folosire a substanţelor ușor inflamabile sau corosive, precum și expedierea prin
poștă sau bagaj a acestor substanţe, doar în cazurile în care aceste acţiuni au provocat urmări
grave.
Pericolul social al acestei infracţiuni constă în faptul că încălcarea regulilor indicate poate duce
la ieșirea acestor substanţe din posesia și de sub controlul statului, în rezultat provocând urmări
grave: explozii, incendii, precum și sustragerea lor de către alte persoane, care, cu ajutorul lor,
pot săvârși infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave.
Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale cu privire la securitatea publică, în ce
privește manipularea cu substanţele ușor inflamabile sau corosive.
Obiectul material al infracţiunii îl constituie substanţele ușor inflamabile sau corosive.
Substanţele ușor inflamabile sunt acele substanţe (cu excepţia substanţelor explozive) care au
capacitate de autoinflamare sub influenţa focului sau altor factori exteriori, care formează
produse sub forme de gaze și emană căldură.
Substanţele corosive sunt acizii, alcoolii sau alte substanţe care pot influenţa negativ asupra
sănătăţii oamenilor, asupra florei sau faunei etc.
Latura obiectivă a infracţiunii se manifestă prin acţiuni sau inacţiuni de încălcare a regulilor de
evidenţă, păstrare, transportare sau folosire a substanţelor ușor inflamabile sau corosive, precum
și expedierea prin poștă sau bagaj a acestor substanţe, dacă aceste acţiuni au provocat urmări
grave.
Infracţiunea examinată este una materială și se consumă din momentul survenirii urmărilor
grave.
Prin urmări grave se înţeleg vătămări medii, grave ale integrității corporale sau sănătății sau
moartea, cauzarea de daune materiale în proporţii mari sau deosebit de mari.
Latura subiectivă. Faţă de acţiunile prevăzute de art. 293 din CP al RM,făptuitorul acţionează
cu intenţie sau din imprudenţă, însă faţă de urmările grave, atitudinea făptuitorului este
imprudentă. Imprudenţa poate fi manifestată prin încredere exagerată sau neglijenţă criminală.
Subiect al infracţiunii poate fi orice persoană fizică responsabilă, care a împlinit la momentul
săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani.
69.Sustragere materialelor sau a dispozitivelor radioactive ori a instalatiilor
nucleare,amenintarea de a sustrage sau cererea de a transmite aceste materiale,dispositive
sau instalatii (art.295.CP.RM).
Legea penală (art. 295 din CP al RM) incriminează ameninţarea de a sustrage materiale
radioactive în scopul de a forţa un stat, o organizaţie internaţională, o persoană juridică sau fizică
de a săvârși vreo acţiune sau de a se abţine de la ea, precum și ameninţarea de a folosi materiale
radioactive în scopul de a provoca decesul unei persoane sau alte urmări grave, în cazul când a
existat pericolul realizării acestei ameninţări.
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la securitatea
publică în sfera circulaţiei materialelor radioactive.
Latura obiectivă se realizează prin acţiuni de ameninţare cu sustragerea materialelor radioactive
în scopul de a forţa un stat, o organizaţie internaţională, o persoană juridică sau fizică de a
săvârși vreo acţiune sau de a se abţine de la ea, precum și ameninţarea de a folosi materiale
radioactive în scopul de a provoca decesul unei persoane sau alte urmări grave, în cazul când a
existat pericolul realizării acestei ameninţări.
Infracţiunea analizată este una formală și se consumă din momentul înaintării ameninţărilor
indicate.
Latura subiectivă se manifestă prin intenţia directă: făptuitorul înţelege caracterul prejudiciabil
al faptelor sale, că ameninţă de a sustrage materiale radioactive în scopul de a forţa un stat, o
organizaţie internaţională, o persoană juridică sau fizică de a săvârși vreo acţiune sau de a se
abţine de la ea, precum și că ameninţă de a folosi aceste materiale în scopul de a provoca decesul
unei persoane sau alte urmări grave, și dorește săvârșirea acestor fapte.
Infracţiunea analizată are un scop special: de a forţa un stat, o organizaţie internaţională, o
persoană juridică sau fizică de a săvârși vreo acţiune sau de a se abţine de la ea; de a provoca
decesul unei persoane sau alte urmări grave.
1Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care, la momentul săvârșirii
infracţiunii, a atins vârsta de 16 ani.
70.Detinerea,confectionarea sau utilizarea materialelor sau a dispozitivelor radioactive ori
a instalatiilor nucleare (art 295 indice 1 CP.RM.)
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la securitatea
publică în sfera circulaţiei materialelor radioactive.
Latura obiectivă se realizează prin acţiuni de detinere,confectionare sau utilizare a materialelor
radioactive,cu scopul de a cauza moartea ori vatamarea grava a integritatii corporale sau a
sanatatii,daune esentiale proprietatii sau mediului sau de a sili statul,organizatia
internationala,persoana juridical sau fizica sa savirseasca sau sa se abtina de la savirsirea vreunei
actiuni.
Infracţiunea analizată este una formală și se consumă din momentul confectionarii materialelor
indicate.
Latura subiectiva subiectivă se manifestă prin intenţia directă: făptuitorul înţelege caracterul
prejudiciabil al faptelor sale, și dorește săvârșirea acestor fapte.
Scopul este de a sili statul,organizatia internationala,persoana juridical sau fizica sa savirseasca
sau sa se abtina de la savirsirea vreunei actiuni.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care, la momentul săvârșirii infracţiunii,
a atins vârsta de 16 ani.

71.Efectuati analiza juridico-penala a infractiunii ,,Atacul asupra unei instalatii nuvleare

(art.292 indice 2 CP.RM).
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la securitatea
publică în sfera circulaţiei instalatiilor nucleare.
Latura obiectiva se realizeaza prin savirsirea actiuniii indreptate impotriva unei instalatii
necleare sau care perturba finctionarea unei instalatii nucleare.
Infracţiunea analizată este una formală și se consumă din momentul atacului asupra unei
instalatii nucleare.
Latura subiectiva subiectivă se manifestă prin intenţia directă: făptuitorul înţelege caracterul
prejudiciabil al faptelor sale, și dorește săvârșirea acestor fapte.
Scopul este de a sili statul,organizatia internationala,persoana juridical sau fizica sa savirseasca
sau sa se abtina de la savirsirea vreunei actiuni.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care, la momentul săvârșirii infracţiunii,
a atins vârsta de 16 ani.
72.Efectuati analiza juridico-penala a infractiunii Incalcarea regulilor conta
incendiilor(art.296 CP.RM).
Legea penală (art. 296 din CP al RM) incriminează neîndeplinirea dispoziţiilor organelor de stat
de supraveghere antiincendiară, precum și încălcarea cu rea-voinţă a regulilor de protecţie contra
incendiilor, doar în cazul în care acestea au provocat urmări grave.
Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale cu privire la securitatea publică în domeniul
aplicării focului și protecţiei împotriva acţiunii lui dăunătoare.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiuni sau inacţiuni de încălcare a regulilor de
protecţie contra incendiilor, în cazul în care acestea au provocat urmări grave.
Infracţiunea analizată este una materială și se consumă din momentul survenirii urmărilor
prejudiciabile, adică a urmărilor grave.
Urmările grave pot consta în vătămările medii, grave ale integrității corporale sau sănătății sau
decesul persoanei, precum și cauzarea prejudiciului material în proporţii mari sau deosebit de
mari. Ca urmări grave de asemenea pot fi considerate distrugerea masivelor forestiere, a
monumentelor de cultură, nimicirea diferitelor specii de păsări sau animale, întreruperea
îndelungată sau dezorganizarea activității la întreprinderi, instituţii etc.
Latura subiectivă se exprimă prin vinovăţie imprudentă în ambele sale tipuri, cum ar fi
încrederea exagerată sau neglijenţa: făptuitorul înţelege că,încălcând regulile de protecţie contra
incendiilor, pot surveni urmări grave,însă, în mod ușuratic, crede că ele nu vor surveni sau nu
prevede posibilitatea survenirii unor așa urmări, în cazul încălcării acestor reguli, cu toate că ar fi
putut și trebuia să le prevadă.
Subiectul infracţiunii este special: persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul
săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani și are drept obligaţiune respectarea regulilor de protecţie
contra incendiilor. Poate fi persoana care,în corespundere cu actele normative în vigoare sau cu
dispoziţiile speciale, este
obligată să îndeplinească regulile de protecţie contra incendiilor, să controleze sau să asigure
respectarea acestora pe anumite sectoare (persoanele cu funcţie de răspundere, proprietarii
caselor etc.).
În cazul încălcării regulilor de protecţie contra incendiilor de către alte persoane, care nu au în
funcţiile lor obligaţiunea respectării acestor reguli,acţiunile sau inacţiunile lor, în funcție de
împrejurările faptei, pot fi calificate ca infracţiuni săvârșite de persoane cu funcţie de răspundere
sau ca infracţiuni săvârșite din imprudenţă contra vieţii sau sănătăţii persoanei, ori contra
patrimoniului.
73.Efectuati analiza juridico-penala a infractiunii ,,Neindeplinirea dispozitiilor organelor
de stat de supraveghere in domeniul protectiei civile’’(ar.t297 CP.RM).
Legea penală (art. 297 din CP al RM) incriminează neîndeplinirea dispoziţiilor organelor de stat
de supraveghere în domeniul protecţiei civile, precum și încălcarea cu rea-voinţă a normelor și
regulilor în domeniul protecţiei civile,doar în cazurile în care acestea au provocat decesul unei
persoane sau alte urmări grave.
Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale cu privire la securitatea publică în domeniul
protecţiei civile.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiuni sau inacţiuni de neîndeplinire a
dispoziţiilor organelor de stat de supraveghere în domeniul protecţiei civile, precum și de
încălcare cu rea-voinţă a normelor și regulilor în domeniul protecţiei civile, în cazul în care
acestea au provocat decesul unei
persoane sau alte urmări grave.
Neîndeplinirea dispoziţiilor organelor de stat de supraveghere în domeniul protecţiei civile se
săvârșește prin inacţiune. Ea presupune nerespectarea dispoziţiilor luate de aceste organe privind
respectarea regulilor de protecţie civilă.
Încălcarea cu rea-voinţă a regulilor în domeniul protecţiei civile se săvârșește prin acţiune sau
inacţiune. Prin încălcarea normelor și regulilor în domeniul protecţiei civile se înţelege
neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare sau neglijentă a acestora, fapt ce duce la
apariţia reală a pericolului cauzării urmărilor grave.
Infracţiunea analizată este una materială și se consumă din momentul survenirii urmărilor
prejudiciabile, adică a decesului unei sau mai multor persoane sau a altor urmări grave.
Latura subiectivă se exprimă prin vinovăţie imprudentă în ambele sale tipuri, cum ar fi
încrederea exagerată sau neglijenţa: făptuitorul înţelege că,neîndeplinind dispoziţiile organelor
de stat de supraveghere în domeniul protecţiei civile, precum și încălcând cu rea-voinţă normele
și regulile în domeniul protecţiei civile, poate surveni decesul unei sau mai multor personae sau
alte urmări grave, însă, în mod ușuratic, crede că ele nu vor surveni sau nu prevede posibilitatea
survenirii unor așa urmări, în cazul încălcării acestor reguli, cu toate că ar fi putut și trebuia să le
prevadă.
Subiectul infracţiunii este special: persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul
săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani și are drept obligaţiune îndeplinirea dispoziţiilor organelor
de stat de supraveghere în domeniul protecţiei civile, precum și respectarea normelor și regulilor
în domeniul protecţiei civile.
74.Efectuati analiza juridico-penala a infractiunii ,,Organizarea cersetoriei’’ (art 302
CP.RM).
Infractiunea data este incrimunata intr-o variant tip la alin.1 art 302 si intr-o variant agravanta la
alin.2 art.302
Legea penală (art. 302 din CP al RM) incriminează faptele de iniţiere sau de organizare a
cerșetoriei, recrutarea persoanelor pentru cerșit, cât și îndemnarea ori constrângerea unei
persoane să practice cerșetoria, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos
material injust.
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea publică.
Latura obiectivă se realizează prin acţiuni, acţiunile sunt diverse:
a) iniţierea cerșetoriei;
b) organizarea cerșetoriei;
c) recrutarea persoanelor pentru cerșit;
d) îndemnarea unei persoane să practice cerșetoria;
e) constrângerea unei persoane să practice cerșetoria.
Infracțiunea dată este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul comiterii
acțiunii prejudiciabile.
Latura subiectivă se manifestă prin intenţie directă. Făptuitorul înţelege caracterul prejudiciabil
al faptelor sale: că săvârșește acţiuni de iniţiere sau de organizare a cerșetoriei, de recrutare a
persoanelor pentru cerșit, de îndemnare ori constrângere a unei persoane să practice cerșetoria, și
dorește săvârșirea acestor fapte.
Un semn obligatoriu al laturii subiective la această infracţiune este scopul:infracţiunea se
săvârșește în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust.
Subiect al infracţiuni este persoana fizică responsabilă, care, la momentul săvârșirii infracţiunii a
atins vârsta de 16 ani.
75.Efectuati analiza juridico-penala a infractiunii de,,Amestecul in infaptuirea justitie si in
urmarirea penala (ar.303 CP.RM).
Obiectul juridic special al infracțiunii analizate îl constituie relațiile sociale cu privire la
următoarele două valori sociale ocrotite de legea penală:
1) activitatea instanţei judecătorești, ca unic promotor al actului de justiţie;
2) efectuarea urmăririi penale de către organele de stat împuternicite de lege.
Această infracţiune presupune și existenţa obiectului juridic secundar relațiile sociale cu
privire la libertatea morală a judecătorului, procurorului, ofiţerului de urmărire penală, în situaţia
în care asupra persoanelor respective se săvârșesc acţiuni îndreptate spre limitarea drepturilor lor
prevăzute de Codul de procedură penală.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin amestecul sub orice formă, în judecarea
cauzelor de către instanţele de judecată cu scopul de a împiedica examinarea multilaterală,
deplină și obiectivă a cauzei concrete sau de a obţine pronunţarea unei hotărâri judecătorești
ilegale.
Amestecul se poate realiza prin următoarele modalităţi: rugăminţi, cereri,promisiuni și chiar
ameninţări.
Modalităţile de amestec se clasifică în cele:
a) verbale,
b) scrise;
c) prin intermediul terţelor persoane.
Latura subiectivă se exprimă prin intenţie directă. Astfel, făptuitorul își dă seama că se
amestecă în activitatea organelor de justiţie, și dorește ca dosarul civil sau cauza penală să fie
soluţionate ilegal.
Un alt semn obligatoriu al laturii subiective este scopul.
Din alin. (1) al art. 303 din CP al RM rezultă existenţa următoarelor două scopuri:
a) împiedicarea examinării multilaterale, depline și obiective;
b) obţinerea pronunţării unei hotărâri judecătorești ilegale.
Motivele săvârșirii acestei infracţiuni pot fi cele mai variate: răzbunare,vanitate, ascunderea unor
fapte pertinente.
Subiectul infracţiunii poate fi orice persoană fizică responsabilă, care la momentul comiterii
faptei a împlinit vârsta de 16 ani. Prin urmare, subiectul infracţiunii este general.
Altă situaţie există în cazul alin. (3) al art. 303 din CP al RM, unde este prevăzut subiectul
special: persoana cu funcţie de răspundere. Acest subiect influenţează activitatea organelor de
justiţie datorită situaţiei de serviciu.
76.Pronuntarea unei sentinte,decizii,incheieri sau hotariri contrar legii.Definiti
notiunea ,,decizie’’ utilizata in art.307 CP.RM.Argimentati daca pot fi indentificate cazuri
cind judecatorul de instructie apare ca subiect al infractiunii prevazute la art.307 CP.RM.
Decizie – soluţionarea apelului, recursului împotriva hotărârilor și sentinţelor date de instanţele
de fond.
Judecatorul de instructie apare ca subiect al infractiunii prevazute la art.307 CP.RM,fiindca ca
subiect special al acestei infracţiunii este judecătorul din toate instanţele judecătorești si
aceasta calitate de subiect se referă tuturor judecătorilor din sistemul judecătoresc al Republicii
Moldova inclusiv judecatorul de instructie.
77.Efectuati analiza juridico-penala a infractiunii ,,Retinerea sau arestarea
ilegala”(art.308).
Retinerea ilegala.
În acest articol sunt prevăzute, de fapt, două componenţe de infracţiuni:
a) reţinerea ilegală;
b) arestarea ilegală.
Datorită semnelor specifice acestora, ele urmează a fi analizate separat.
Astfel, obiectul juridic special al reţinerii ilegale se formează din relaţiile sociale cu privire la
activitatea normală a organelor de urmărire penală.
Obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale cu privire la libertatea fizică a persoanei.
Latura obiectivă se realizează prin reţinerea ilegală.
Conform alin. (1) al art. 165 din Codul de procedură penală, constituie reţinere privarea
persoanei de libertate pe o perioadă scurtă de timp, dar nu mai mare de 72 de ore, în locurile și în
condiţiile stabilite de lege.
Spre exemplu, pot fi reţinute persoane bănuite de săvârșirea unei infracţiuni pentru care legea
penală prevede pedeapsă cu închisoare pe un termen mai mare de 2 ani.
Dacă pedeapsa prevăzută de lege este mai mică de 2 ani, atunci rezultă că persoana este reţinută
ilegal.
Un temei pentru aplicarea reţinerii este acela ca martorul ocular să indice direct că anume
persoana respectivă a comis infracţiunea. Dacă martorul vaprecia că nu persoana dată a comis
fapta prejudiciabilă, iar organul de urmărire penală a dispus aplicarea reţinerii, de asemenea
suntem în prezenţa reţinerii ilegale.
Această infracţiune poate fi comisă și prin inacţiune – cazul în care cel reţinut nu este eliberat la
împlinirea termenelor reţinerii.
Latura subiectivă se realizează doar prin intenţie directă.
Făptuitorul prevede că încalcă legea procesuală penală, și dorește acest lucru.
Motivul poate fi interesul material sau cel personal.
Subiectul este special, și anume persoana care efectuează urmărirea penală: colaboratorul
organului de urmărire penală sau procurorul.
Arestarea ilegala.
Obiectul juridic special al arestării ilegale îl constituie relaţiile sociale cu privire la activitatea
normală a instanţelor judecătorești.
Obiectul juridic secundar este același ca și în cazul reţinerii ilegale.
Latura obiectivă a arestării ilegale se manifestă prin acţiunea de arestare ilegală.
Arestul este o măsură preventivă ce se aplică în baza unei hotărâri judecătorești emise în baza
legii procesual-penale.
Infracţiunea este una formală și se consumă din momentul arestării ilegale sau expirării
termenelor de aplicare a unei asemenea măsuri.
Latura subiectivă se realizează prin intenţie directă.
Motivele este interesul material sau personal.
Subiectul infracțiunii este unul special: judecătorul.
Această faptă se poate realiza și prin participaţie. De exemplu, dacă arestul a fost dispus de un
complet de judecători, suntem în prezenţa participaţiei simple.
Dacă judecătorul a avut o înţelegere din timp cu procurorul, atunci se constituie participaţia
complexă: judecătorul este autor, iar procurorul este complice.
78.Efectuati caracterizarea obiectului juridic special al infractiunii prevazute la art 308 CP
al RM.
Obiectul juridic special al reţinerii ilegale se formează din relaţiile sociale cu privire la activitatea
normală a or1ganelor de urmărire penală.
Obiectul juridic special al arestării ilegale îl constituie relaţiile sociale cu privire la activitatea
normală a instanţelor judecătorești.
79.Determinati 5 deosebiri dintre infractiunea ,,Constringerea de a face declaratii’’
incriminate la art.309 CP.RM si infractiunea la art.314 CP.RM.
1.Infractiunea prevazuta la art.309 face parte din tipologia infractiunilor contra justitiei comise
de catre judecatori sau de catre o persoana care efectueaza urmarirea penala,iar infractiunea
prevazuta la art.314 face parte din infractiuni care impedica indeplinirea de catre judecator sau
colaboratorii organelor de drept a obligatiilor lor in vederea realizarii sarcinilor si scopurilor
justitiei.
2. Obiect material al inractiunii prevazute la art.314 este corpul persoanei împotriva căreia se
îndreaptă energia fizică,spre deosebire de articolul 309 care nu are obiect material.
3.Infractiunea de la art.309 are un obiect juridic complex,iar infractiunea de la art 314 are un
obiect juridic simplu.
4. Scopul prevazut la art.309 poate fi cel de a-l sili pe expert să facă concluzii, interpretul sau
traducătorul – o declaraţie sau traducere, iar persoana audiată – declaraţii,iar infractiunea de la
art.314 are ca scop: influentarea persoanelor de a proceda contrar legii.
5.In cazul infractiunii prevazute la art.309 ,,Constringerea de a face declaratii’’ subiectul este
special: persoana care efectuează urmărirea penală (procurorul, ofiţerul de urmărire penală),pe
cind subiectul infractiunii prevazute la art.314 este persoana fizica responsabila,care la momentul
comiterii faptei a implinit 16 ani.
80.Efectuati analiza juridico-penala a infractiunii,,Denuntarea falsa sau plingerea
falsa’’(art.311 CP.RM).
Infracriunea data este incriminate intr-o variant tip la alin.1 si o variant agravanta la alin.2
art.311.
Obiectul juridic special al acestei infracţiuni este format din relaţiile sociale privind activitatea
normală a organelor de urmărire penală.
În calitate de obiect juridic secundar, apar relațiile sociale cu privire la cinstea și demnitatea
persoanei.
Latura obiectivă se exprimă în denunţarea falsa sau plingerea falsa, cu bună-știinţă, în scopul de
a-l învinui pe cineva de săvârșirea unei infracţiuni, făcută unui organ sau unei persoane cu
funcţie de răspundere, care sunt în drept de a porni urmărirea penală.
Prin denunţare înţelegem înștiinţarea persoanelor sau organelor abilitate de lege despre pornirea
urmăririi penale în cazul sesizării lor despre faptul săvârșirii infracţiunii.
Denunţarea poate avea variate forme:
a) prin cuvinte;
b) în scris;
c) prin telefon;
d) prin mijloacele de informare în masă.
Infracțiunea este formală și se consideră consumată din momentul denun-
ţării informaţiei false.

Latura subiectivă se realizează doar prin intenţie directă. Făptuitorul își dă seama că denunţă o
informaţie falsă, și dorește ca ea să ajungă la organelle sau persoanele care sunt în drept de a
porni urmărirea penală.
Motivele și scopurile sunt diverse: răzbunare, carierism, interes material.
Subiectul infracțiunii este persoana fizică responsabilă, care la momentul comiterii faptei a atins
vârsta de 16 ani.
81.Determinarea la depunerea de declaratii mincinoase,la formularea de concluzii false sau
la efectuarea de traduceri incorecte.Indentificati momentul consumarii a infractiunii
prevazute la art.314 CP.RM.
Infractiunea se considera consideră consumată din momentul constrângerii persoanei de a face
declaratii mincinoase ,de a formula concluzii false sau de a efectua traduceri incorecte. Nu are
importanţă dacă constrângerea asupra martorului, părţii vătămate, expertului, interpretului sau
traducătorului a avut efect asupra acestora prin îndeplinirea sau neîndeplinirea cerinţelor
faptuitorului.
82.Declaratii mincinoase,concluzia falsa sau traducerea incorecta (art.312 CP RM).
Infractiunea de la art.312 este incruminata intr-o variant tip la alin.1 art.312 si intr-o variant
agravanta la alin.2.art 312.
Gradul de pericol social al acestei infracţiuni se manifestă prin aceea că depunerea declaraţiei
mincinoase de către martor sau partea vătămată, prezentarea unei concluzii false de către
specialist sau expert, efectuarea unei traduceri sau interpretări incorecte de către traducător sau
interpret pot denatura adevărul și, drept urmare, duc la emiterea unei sentinţe, decizii sau altei
hotărâri ilegale: condamnare sau achitare neîntemeiata, alte urmări grave.
Pentru a preveni asemenea fapte, Codul penal al Republicii Moldova, în art. 312, a incriminat
infracţiunea de declaraţie mincinoasă, concluzie falsă sau traducere incorectă.
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la funcţionarea
normală a instanţelor judecătorești, organelor de urmărire penală.
Latura obiectivă a acestei fapte prejudiciabile se exprimă prin una din următoarele modalităţi –
prezentarea, cu bună-știinţă a:
a) declaraţiei mincinoase de către martor sau partea vătămată;
b) concluziei false a expertului sau specialistului;
c) traducerii, interpretării incorecte a traducătorului sau interpretului.
Aceste acţiuni pot avea loc atât la etapa urmăririi penale, cât și la cea a judecării cauzei civile sau
penale concrete.
Infracțiunea dată este formală și se consumă din momentul săvârșirii cel puţin a uneia dintre
acţiunile analizate, cu precizarea următoarelor momente:acţiunea se consumă în momentul
semnării declaraţiei mincinoase, concluziei false, traducerii și interpretării neveridice de către
martor sau partea vătămată, specialist, expert, traducător sau interpret.
Latura subiectivă a infracţiunii se exprimă prin intenţie directă. Făptuitorul își dă seama că
prezintă cu bună – știinţă declaraţii mincinoase, concluzii false sau traduceri incorecte, și dorește
acest lucru.
Motivele pot fi diferite: răzbunare, gelozie, vanitate etc.
Nu va constitui infracţiune situaţia în care, de exemplu, expertul, în lipsa experienţei, apreciază
greșit unele materiale sau interpretul, din cauza terminologiei speciale, confundă interpretarea
etc.
Subiectul infracţiunii este unul special: martorul, partea vătămată, expertul, traducătorul,
interpretul- persoane fizice responsabile, care au atins la momentul comiterii faptei vârsta de 16
ani.

83.Indentificati deosebirile si asemanarile intre component de infractiune incriminate la

art.312 CP RM si componenta de infractiune prevazuta la art.314 CP.RM.
Deosebiri:
1.Infractiunea de la art.314.,,Determinarea la depunerea de declaratii mincinoase,la formarea de
concluzii false sau la efectuarea de traduceri incorecte’’ dispune de un obiect material : corpul
persoanei împotriva căreia se îndreaptă energia fizică,pe cind infractiunea prevazuta la
art.312 ,,Declaratia mincinoasa,concluzi falsa sau traducerea incorecta’’ nu dispune de obiect
material.
2. Subiectul infracţiunii prevazute la art.312 este unul special: martorul, partea vătămată,
expertul, traducătorul, interpretul – persoane fizice responsabile, care au atins la momentul
comiterii faptei vârsta de 16 ani,pe cind subiectul infractiunii prevazute la art.314 este unul
general,persoana fizica responsabila,care la momentul comitrii faptei a implinit 16 ani.
Asemanari:
1.Ambele infractiuni fac parte din tipologia infractiunilor care impedica indeplinirea de catre
judector sau colaboratoii organelor de drept a obligatiilor lor in vederea realizarii sarcinilor si
scopurilor justitiei.
2. Atit infractiunea de la art.312 cit si cea de la art.314 sunt infractiuni formale si se consumă  în
momentul săvîrşirii acţiunii prejudiciabile, moment în care apare starea de pericol pentru
valoare socială ocrotită de legea penală.
3.Latura subiectiva a ambelor infractiuni se caracterizeaza prin intentie directa,faptuitorul isi da
seama de caracterul prejudiciabil al faptei si doreste comiterea acestei infractiuni.

84.Efectuatu analiza juridico-penala a infractiunii Divulgarea datelor urmarii penale.

Infractiunea data este incriminate intr-o variant tip la alin.(1 )si intr-o variant agravata la alin
(2).art 315.
Infracţiunea de divulgare a datelor urmăririi penale este prevăzută de art. 315 din CP al RM.
Necesitatea introducerii unei astfel de componențe de infracţiune se fundamentează pe ideea că
divulgarea datelor privind cauza penală concretă poate duce la imixtiuni în activitatea de
urmărire penală și, drept efect, luarea unei decizii inobiective și incorecte.
Anume pentru a preveni asemenea situaţii, legiuitorul a criminalizat fapta data.
Obiectul juridic special al infracţiunii îl formează relațiile sociale cu privire la activitatea
normală a organelor de urmărire penală.
Latura obiectivă se realizează prin divulgarea datelor urmăririi penale contrar interdicţiei
persoanelor care efectuează urmărirea penală, adică ofiţerul de urmărire penală sau procurorul.
 Prin divulgare se înţelege o astfel de informare, în rezultatul căreia datele urmăririi penale devin
cunoscute terţilor.
Forma divulgării nu are importanţă, manifestându-se prin următoarele modalităţi:
a) prin cuvinte;
b) în scris;
c) prin mijloace de informare în masă;
d) alte mijloace.
Semnele obligatorii ale laturii obiective sunt următoarele:
a) făptuitorul cunoaște anumite date ale urmăririi penale privind cauza penală concretă;
b) datele respective au o importanţă pentru urmărirea penală;
c) persoana a fost înștiinţată despre faptul nedivulgării acestor date printr-o declaraţie semnată de
aceasta. O astfel de obligaţie poate fi impusă și în formă verbală;
d) cu toate că a cunoscut interdicţia, totuși divulgă aceste informaţii.

De aici rezultă următoarea concluzie: dacă persoana nu a cunoscut interdicţia de divulgare a

urmăririi penale, răspunderea penală se exclude.
Latura subiectivă se exprimă doar prin intenţie directă.
Infractorul își dă seama că divulgă date ale urmăririi penale, și dorește acest fapt.
Subiectul infracţiunii este participantul la proces pe o cauză penală, care a împlinit 16 ani la data
comiterii infracţiunii.

84.Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Divulgarea datelor urmăririi penale (art. 315 CP
RM).
1. Obiectul juridic al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale referitoare la înfăptuirea justiţiei
şi buna activitate a organelor de urmărire penală.
2. Latura obiectivă a infracţiunii constă în divulgarea de către o persoană participantă la
actele de urmărire penală a datelor obţinute contrar interdicţiei procurorului sau a ofiţerului de
urmărire penală. Divulgarea datelor de urmărire penală poate fi făcută: oral sau în scris, prin
intermediul mijloacelor de informare în masă, la televiziune, radio etc.
3. Infracţiunea se consideră consumată din momentul divulgării datelor urmăririi penale prin
orice mijloc şi oricărei persoane, indiferent de urmările care au survenit pentru efectuarea urmăririi
penale.
4. Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă numai prin intenţie directă. Persoana
conştientizează că divulgă datele urmăririi penale obţinute la efectuarea actelor de procedură
penală şi doreşte să le divulge altor persoane, contrar interdicţiei persoanelor care efectuează
urmărirea penală.
Conform alin.2, subiect special al infracţiunii, în cazul în care au fost divulgate datele
urmăririi penale, sunt persoanele care efectuează urmărirea penală (procurorul, ofiţerul de
cercetare penală) sau persoanele care controlează desfăşurarea urmăririi penale (procurorul,
judecătorul, judecătorul de instrucţie, şeful organului de urmărire penală).

85.Divulgarea datelor privind măsurile de asigurare a securității aplicate față de judecător, executorul
judecătoresc, participantul la procesul penal sau angajatul organului abilitat cu protecția martorilor
(art. 316 CP RM).
1. Obiectul juridic al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale referitoare la înfăptuirea justiţiei
şi buna activitate a instanţei judecătoreşti, viaţa şi sănătatea, onoarea şi demnitatea, drepturile
fundamentale ale judecătorului, executorului judecătoresc, ale părţii vătămate, ale altor participanţi
la procesul penal, precum şi ale rudelor apropiate ale acestora.
2. Latura obiectivă constă în divulgarea datelor privind măsurile de securitate aplicate faţă de
judecător sau executorul judecătoresc sau faţă de alte persoane
 .3 Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă numai prin intenţie directă. Persoana
conştientizează şi doreşte divulgarea datelor privind măsurile de securitate aplicate faţă de
judecător şi participanţi la procesul penal.
4, Subiectul infracţiunii este unul special - persoana responsabilă de datele cu privire la
măsurile de securitate aplicate faţă de persoanele indicate în alin.1 în virtutea atribuţiilor de
serviciu.
5. Infracţiunea se consideră consumată din momentul în care datele privind măsurile de
securitate aplicate faţă de persoanele stipulate în acest articol au fost transmise cel puţin unei
persoane
86.Determinați deosebirile dintre Evadarea din locurile de deţinere (art. 317 CP RM) și infracțiunea
Înlesnirea evadării ( art. 318 CP RM)
Infractiunea inlesnirea evadarii se deosebeste prin :
- nu poate avea obiect material.
- Modul şi mijloacele prin care se înlesneşte evadarea nu au importanţă pentru existenţa
acestei infracţiuni, deoarece textul alin.1 art.318 CP indică direct că înlesnirea evadării poate fi
săvârşită prin orice mijloace.
-Subiectul infracţiunii este diferit: pentru faptele prevăzute la alineatele (1) și (3) – persoana
fizică responsabilă, care a împlinit vârsta de 16 ani. Subiect al infracţiunii prevăzute la alineatul (2)
este persoana cu funcţie de răspundere. La fapta prevăzută la alineatul (4), subiect este persoana
din organele de pază, supraveghere sau escortare a deţinuţilor
- Latura obiectivă se manifestă prin înlesnirea prin orice mijloace a evadării. Înlesnirea
evadării poate îmbrăca diverse forme: sfaturi, indicaţii, înlăturarea de obstacole etc. Înlesnirea
poate avea loc atât prin acţiune, cât și prin inacţiune. Ea poate fi formată din: a) elemente morale –
sfaturi, indicaţii, informaţii; b) elemente materiale – înlăturări de obstacole, punerea la dispoziţie a
unui plan de evadare.
A înlesni evadarea înseamnă a contribui la o evadare, a da ajutor sau sprijin unei persoane
care execută pedeapsa cu închisoare sau cu arest, precum şi unei persoane care se află sub arest
preventiv pentru a săvârşi infracţiunea de evadare din locurile de deţinere prevăzută de art.317 CP.

*Deosebirea pentru infractiunea Evadarea din locurile de detinere:(317)

-Subiectul infracţiunii este de două categorii: a) condamnatul la pedeapsa cu închisoare sau

cu arest, care execută aceste pedepse; b) bănuitul, învinuitul, inculpatul căruia i s-a dispus măsura
de arest preventiv.
_Latura obiectivă a acestei fapte se exprimă prin evadarea din locurile de deţinere. Săvârșirea
unei asemenea infracţiuni prin inacţiune este imposibilă. Potrivit legislaţiei penale și procesuale
penale în vigoare, locurile de deţinere sunt:
a) penitenciarele în care se execută pedeapsa sub forma închisorii sau locurile unde se aplică
arestul. Articolul 72 din Codul penal al statului nostru stabilește categoriile de penitenciare: – de
tip deschis; – de tip semiînchis; – de tip închis; – pentru minori; – pentru femei;
b) locurile unde se exercită arestul preventiv, o măsură procesuală dispusă de judecătorul de
instrucţie.
_ Acţiunea de evadare poate avea loc prin mai multe moduri: spargerea pereţilor, coruperea
pazei, utilizarea documentelor false etc
87.Eschivarea de la executarea pedepsei cu închisoare (art. 319 CP RM).
Obiectul generic al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale referitoare la înfăptuirea justiţiei
şi în special a activităţii normale a penitenciarelor.
1. În conformitate cu prevederile legislaţiei de executare a pedepselor penale, condamnaţilor
li se acordă permisiunea să plece pe scurtă durată din locurile de deţinere (calamităţi naturale,
decesul sau boala gravă a rudelor apropiate).
 2. Latura obiectivă se particularizează prin eschivarea de la executarea pedepsei a
condamnatului căruia i s-a permis să plece pe scurtă durată din locurile de deţinere.
Ea se poate realiza atât prin acţiune, cât și prin inacţiune.
Motivele permisiunii de a pleca din locul de deţinere pe scurtă durată pot fi diferite:
– moartea unei rude apropiate;
– starea gravă în care se află cineva din apropiaţii săi;
– calamităţi naturale etc.
Infracţiunea este formală și se consumă din momentul expirării termenului pentru întoarcere.
Prin eschivare se are în vedere faptul că condamnatul nu s-a întors în locul de deţinere după
scurgerea termenului indicat.
Aceasta este o infracţiune continuă care începe din momentul neprezentării la timpul indicat
şi se consideră consumată în momentul reţinerii sau autodenunţării.
3. Latura subiectivă se manifestă numai prin intenţie directă .
4. Subiectul acestei infracţiuni este unul special - condamnatul la pedeapsa cu închisoarea,
care ispăşeşte pedeapsa penală în penitenciarele RM, şi a atins vârsta de cel puţin 16 ani.

88.Neexecutarea hotărîrii instanţei de judecată (art. 320 CP RM)

1. Obiectul juridic al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale referitoare la asigurarea
autorităţii hotărârilor judecătoreşti prin care se continuă înfăptuirea justiţiei. Obiect special
secundar sunt relaţiile sociale referitoare la drepturile cetăţenilor, care se realizează prin executarea
hotărârilor judecătoreşti.
2. Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiune sau inacţiune. Acţiunea se
manifestă prin împotrivirea persoanei obligate să execute hotărârea judecătorească care se exprimă
oral sau în scris, încearcă să lovească sau loveşte, exprimă ameninţări persoanelor care execută
hotărârea.
Prin noţiunea de hotărâri ale instanţei de judecată se înţeleg hotărârile date de către instanţă
în cauzele civile, penale, contravenţionale, contencios administrativ, intrate în vigoare şi pasibile
de executare.
Latura subiectivă se caracterizează prin intenţie directă. Motivele nu au importanţă, dar pot fi
diverse: prietenie, lașitate, rudenie etc.
Subiectul infracţiunii pentru fapta de la alineatul (1) este persoana fizică responsabilă, care a
atins vârsta de 16 ani, iar pentru fapta de la alineatul (2), persoana cu funcţie de răspundere –
conducător al unei organizaţii, instituţii, al unui organ administrativ public local .
Infracţiunea constă în neexecutarea hotărârii judecătorești, cu rea – voinţă, fără motive
temeinice.
Infracţiunea este formală și se consumă din momentul constatării neexecutării hotărârilor
judecătorești: a) expirarea termenelor pentru executare; b) împiedicarea executării lor/eschivarea
de la îndeplinire.
89.Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Neexecutarea măsurilor din ordonanţa de
protecţie a victimei violenţei în familie (art. 3201 CP RM).

violenţa în familie constituie o ameninţare sau o provocare, petrecută în prezent sau

în trecut, a unui prejudiciu fizic, moral sau material cauzat, ce se caracterizează prin
tendința constantă de escaladare și unei probabilități majore de repititivitate, în cadrul
relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu.

Obiect. Juridic special- este format din realitiile sociale cu privire la activitatea
normal a organelor de execuatare a masurilor din ordonanta de protective a victemei
violente in familie.
Latura obiectiva se exprima prin neexecutarea intentionata sau eschivarea de la
indeplinirea masurilor din ordonanta.
 Infractiunea este una formala si se consuma din momentul combaterii neexecutarii
masurilor de ordonanta, de protective a victemei violente.
Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa
Subiectul este persoana responsabila ce a atins virtsa de 16 ani

90.Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Transmiterea ilegală a unor obiecte sau

substanţe interzise persoanelor deţinute în instituţiile penitenciare (art. 322 CP RM).
1. Obiectul juridic al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale referitoare la buna activitate a
instituţiilor penitenciare în care se execută pedeapsa cu închisoarea, stabilită prin hotărâre
judecătorească în cauza penală.
2. Latura obiectivă constă în acţiuni intenţionate de transmitere tainică, încercare de
transmitere, prin orice mijloc, persoanelor deţinute în penitenciare a băuturilor alcoolice, a
drogurilor, medicamentelor sau a altor substanţe cu efect narcotizant.
Alin.1 prevede şi o a doua situaţie de drept de sine stătătoare care reprezintă componenţa de
infracţiune în cazul în care făptuitorul întreprinde acţiuni de a transmite obiecte interzise în
proporţii mari sau în mod sistematic.
În proporţii mari se consideră obiectele a căror valoare reprezintă 500 şi mai multe unităţi
convenţionale, conform art.126.
Noţiunea în mod sistematic se consideră începând cu a treia acţiune similară de transmitere a
obiectelor interzise, cu excepţia obiectelor expres indicate în prima parte a alin.1, pentru care
survine răspunderea penală chiar pentru o singură acţiune.
3. Alin.2 al infracţiunii prevede componenţa de infracţiune pentru acţiunile prevăzute de
alin.1 dacă au fost comise de către persoane care au folosit situaţia de serviciu (orice colaborator al
penitenciarului, inspector, şef etc.) şi care sunt prevăzute în lista statelor penitenciarului.
4. Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă numai prin intenţie directă.
5. Subiect al infracţiunii poate fi persoana fizică responsabilă, care a atins vârsta de 16 ani

91.Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii de Corupere pasivă (art. 324 CP RM)

Corupere pasivă constituie fapta săvârşită de către o persoană cu funcţii de răspundere

încadrată în aparatul de stat, care fie că pretinde, primeşte direct sau indirect oferte, titluri de
valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, fie că acceptă servicii, privilegii sau avantaje ce nu i
se cuvin pentru a îndeplini sau a nu îndeplini, a se abţine, a întârzia ori a grăbi o acţiune contrar
obligaţiunilor de serviciu prin utilizarea autorităţii sale, precum şi pentru a obţine de la alte
autorităţi în favoarea sa ori a altor persoane distincţii, funcţii, pieţe de desfacere sau decizii
favorabile.
2. Obiectul acestei infracţiuni îl constituie relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a
activităţii de serviciu care presupune îndeplinirea cu cinste de către funcţionarii publici şi de către
alte persoane cu funcţii de răspundere enumerate la alin.2 din acest comentariu a îndatoririlor de
serviciu şi a celor care rezultă din codurile de conduită.
Obiectul material poate fi exprimat printr-un bun primit de făptuitor sau prin acordarea unui
serviciu, a unor foloase, privilegii, avantaje ce nu i se cuvin persoanei cu funcţii de răspundere.
3. Latura obiectivă a infracţiunii se constituie din acţiuni sau inacţiuni
Prin noţiunea de corupere pasivă în mod repetat din alin.2 lit.a) se înţelege săvârşirea uneia
şi aceleiaşi infracţiuni prevăzute de alin.1 nu mai puţin de două ori cu condiţia că nu a expirat
termenul de prescripţie al tragerii la răspunderea penală.
Estorcare de bunuri este o noţiune prevăzută la lit.c) a articolului comentat şi constă în
înaintarea de către persoana cu funcţii de răspundere, sub ameninţarea săvârşirii acţiunilor care vor
cauza prejudicii intereselor legale ale persoanei care corupe sau crearea intenţionată a unor condiţii
care îl impun pe acesta să dea bunuri în scopul prevenirii consecinţelor nefaste asupra intereselor
sale legale.
Subiect al infracţiunii de corupere pasivă poate fi numai persoana care cade sub incidenţa
prevederilor art.123.
Persoane cu funcţii de răspundere sunt deputaţii, membrii guvernului, consilierii, judecătorii,
procurorii şi adjuncţii acestora, ofiţerii de urmărire penală, executorii judecătoreşti, colaboratorii
organelor de poliţie şi ai serviciului de informaţie şi securitate, colaboratorii diferitelor inspecţii de
stat sau de supraveghere (inspecţia fiscală, garda forestieră, serviciul protecţiei muncii etc.).
7. Nu pot fi subiecţi ai infracţiunii de corupere pasivă persoanele cu funcţii de răspundere din
organele de stat, lucrătorii instanţelor, organizaţiilor de stat care exercită numai funcţii pur
profesionale sau tehnice
Infracţiunea de corupere pasivă se săvârşeşte numai cu intenţie directă

92.Coruperea pasivă şi coruperea activă. Interpretaţi sensul noţiunii „de două sau mai multe
persoane”, utilizate la lit.b) alin.(2) art. 324 CP RM.
Se consideră corupere activă acţiunile intenţionate ale oricărei persoane care promite, oferă
sau acordă un avantaj, bunuri, bani, valori, prestări servicii, ce nu i se cuvin unei persoane cu
funcţii de răspundere ca agent public, direct sau prin mijlocitor, pentru ca acest agent public să
acţioneze sau să se abţină de a acţiona în exerciţiul funcţiunii sale oficiale în favoarea făptuitorului
sau de a obţine de la autorităţi distincţii, funcţii, pieţe de desfacere sau o altă decizie favorabilă
pentru sine sau pentru altă persoană.
Prin noţiunea de două sau mai multe persoane prevăzută la lit.b) se înţelege învoiala
prealabilă a două sau a mai multor persoane cu funcţii de răspundere care s-au înţeles din timp sau
după începere, dar până la consumarea infracţiunii, despre săvârşirea în comun a acestei
infracţiuni. Infracţiunea în acest caz se consideră consumată din momentul primirii bunului sau a
foloaselor de către cel puţin o persoană, indiferent de faptul dacă persoana care corupe înţelegea
sau nu că la luarea de bani, bunuri şi alte avantaje participă câteva persoane cu funcţii de
răspundere

93.Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Coruperea activă (art. 325 CP RM).

2. Obiectul infracţiunii de corupere activă îl constituie relaţiile sociale referitoare la
activitatea de serviciu, activitate a cărei bună desfăşurare este incompatibilă cu săvârşirea unor
fapte de corupere asupra funcţionarilor publici. Activitatea persoanei cu funcţii de răspundere
trebuie să fie transparentă, echitabilă, imparţială şi să respecte interesul general al societăţii.
3. Latura obiectivă a infracţiunii poate fi realizată prin săvârşirea a cel puţin unei acţiuni
prevăzute în art.324: promite ori acordă oferte, bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje
patrimoniale, prestări servicii, privilegii sau alte avantaje unei persoane cu funcţii de răspundere în
domeniul public, ce nu i se cuvin, pentru ca acesta să îndeplinească, să întârzie sau să nu
îndeplinească acţiuni ce ţin de obligaţiunile de serviciu ale agentului public, ori pentru a îndeplini
o acţiune contrar acestei obligaţiuni, precum şi pentru a obţine de la autorităţi distincţii, funcţii,
pieţe de desfacere sau o anumită decizie favorabilă.
Latura obiectivă poate fi realizată prin săvârșirea a cel puţin uneia din următoarele acţiuni:
promisiune, oferire și dare. Prin promisiune înţelegem angajamentul, obligaţia pe care și-o asumă
făptuitorul faţă de o persoană cu funcţie de răspundere de a-i transmite sau acorda în viitor, într-un
termen determinat sau nedeterminat, anumite bunuri sau servicii Subiectul coruperii active poate fi
orice persoană fizică responsabilă care a atins vârsta de 16 ani şi care poate activa de sine stătător
sau cu participaţie sub formă de coautorat sau complicitate, prevăzută de art.21 CP.
7. Latura subiectivă se caracterizează numai prin intenţie directă.
Consumarea infracţiunii de corupere activă are loc în momentul în care făptuitorul promite,
oferă sau dă funcţionarului - agent public bani, bunuri sau avantaje necuvenite în scopul ca acesta
să acţioneze sau să se abţină de a acţiona în exerciţiul funcţiunii sale oficiale sau pentru a obţine de
la autorităţi distincţii, funcţii, piaţă de desfacere sau o altă decizie favorabilă, indiferent de natura
lor şi de faptul că acestea sunt pentru sine sau pentru altcineva.
. Subiectul coruperii active poate fi orice persoană fizică responsabilă care a atins vârsta de
16 ani şi care poate activa de sine stătător sau cu participaţie sub formă de coautorat sau
complicitate,

94.Analizaţi deosebirile dintre Traficul de influenţă (art. 326 CP RM) şi Coruperea activă (art.
325 CP RM).
traficul de influenţă la .general în sensul că faptă exprimată prin primirea ori pretinderea de
bani sau de alte valori,
Făptuitorul se angajează - în schimbul unei sume de bani sau al altor bunuri, avantaje
necuvenite - să intervină către un funcţionar în interesul persoanei cu care se face înţelegerea

Latura obiectivă a traficului de influenţă se realizează prin primirea ori pretinderea unor
sume de bani, bunuri sau alte avantaje, de daruri transmise direct sau indirect cu scopul
determinării unui funcţionar să îndeplinească ori să nu îndeplinească un act ce intră în atribuţiile
sale de serviciu
Traficul de influenţă este o infracţiune cu conţinut alternativ, faptă care se concretizează prin
două sau toate acţiunile făptuitorului (primire, estorcare, promisiune, acceptare de bani, bunuri...)
personal sau prin mijlocitor, pentru sine sau pentru altă persoană chiar şi la intervale diferite de
timp, reprezintă în ansamblu o unitate infracţională naturală (infracţiune prelungită).

95.Exercitarea atribuţiilor în sectorul public în situaţie de conflict de interese (art. 3261 CP RM).
Obiectul juridic special este relatiile sociale cu privire la activitatea legala a organilor
administratiei publice precum si al intreprinderilor si organizatiilor de stat
Latura obiectiva a infractiunii se manifesta prin fapta prejudiciabila concretizata in actiunea de
a solicita cereri de a exercita atributiile se serviciu.demersul,sau plingerea , a dopta un act
administratv.a invheea direct sau prin intermediul unei personae terte un act juridic
Latura subiectiva se manifesta prin intentie directa ,adica faptuitorul isi da seama de urmarile
prejudiciabile si accepta privirea avantajului patrimonialt al carui valoare depaseste 10.000 unitati
conventionale.
Subiectul infractiunii este unu special si anume este persoana cu functie de raspundere

96.Abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art. 327 CP RM). Determina ţi momentul de
consumare a infracţiunii prevăzute la art. 327 CP RM.
Pentru a stabili dacă a fost comis abuzul de putere sau de serviciu, este necesar a cunoaşte
atribuţiile, drepturile şi obligaţiunile persoanei cu funcţii de răspundere, stipulate în lege sau în alte
acte subordonate legii, care reglementează activitatea de serviciu a acesteia
Subiect al infracţiunii de abuz de putere şi abuz de serviciu poate fi orice funcţionar public
sau orice alt funcţionar al organelor de drept cu funcţie de răspundere care obţine calitatea de autor
al infracţiunii. Orice alte persoane care participă la infracţiune apar în calitate de organizatori,
instigatori, complici sau coautori.
6. Latura subiectivă a acestei infracţiuni se realizează numai cu intenţie

* Motivul este un element obligator al acestei infracţiuni şi poate fi material sau poate urmări
alt interes personal.
Prin interes material se înţelege ideea prin care făptuitorul urmăreşte scopul de a dobândi
bunuri materiale, bani sau alte avantaje patrimoniale în folosul său prin îndeplinirea sau
neîndeplinirea abuzivă a atribuţiilor sale de serviciu, dacă aceasta nu cade sub incidenţa coruperii
pasive.
Prin alte interese personale se înţelege dorinţa făptuitorului de a avea alte avantaje,
nepatrimoniale, prestări servicii, acceptare de funcţii sau protecţie de serviciu, susţinere
profesională sau de a-şi ascunde incompetenţa etc., dacă aceasta nu cade sub incidenţa coruperii
pasive.

Consumarea infracţiunii se consideră în cazul în care, în urma acţiunii sau inacţiunii

făptuitorului, au survenit urmările indicate în lege sau lezarea unui drept al persoanei fizice sau
juridice.

97.Analizați deosebirile dintre infracțiunea prevăzută la art. 328 CP RM (Excesul de putere sau
depăşirea atribuţiilor de serviciu) și infracțiunea prevăzută la art. 1661 CP RM (Tortura, tratamentul
inuman sau degradant).

Deosebirea art. 1661

În corespundere cu alin. (1) art.1661 Cod penal, prima component de infracţiune se exprimă prin
cauzarea intenţionată a unei dureri sau suferinţe fizice ori psihice, care prezintă tratament inuman
ori degradant, de către o persoană publică sau de către orice altă persoană care acţionează cu titlu
official sau cu consimţămîntul express au tacit al unei asemenea personae.

Subiectul infracţiunii de tratament inuma sau degradant poate şi persoana fizică responsabilă
care la momentul săvârşirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani.

Deosebirea 328,
-. Exces de putere sau depăşire a atribuţiilor de serviciu prevăzut în alin.2 însoţit: de
aplicarea violenţei lit.a) se consideră cazul în care făptuitorul aplică violenţa şi persoanei vătămate
îi sunt cauzate vătămări uşoare şi medii integrităţii corporale sau sănătăţii
-Consumarea infracţiunii în cazul excesului de putere sau al depăşirii atribuţiilor de serviciu
se consideră din momentul în care făptuitorul a întrebuinţat expresii jignitoare faţă de o persoană
cu care se află în legătură în virtutea exerciţiului funcţiunii, iar în cazul acţiunilor repetate
infracţiunea se consideră consumată în momentul săvârşirii ultimei acţiuni de violenţă, dacă
acestea au cauzat daune în proporţii considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice
şi juridice.

98.Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Neglijenţa în serviciu (art. 329 CP RM).

Din conţinutul art.329 alin.1 CP neglijenţa de serviciu poate fi definită ca neîndeplinire sau
îndeplinire necorespunzătoare de către o persoană cu funcţii de răspundere a obligaţiunilor de
serviciu. Drept rezultat al atitudinii neglijente sau neconştiincioase, acţiunile persoanei cauzează
unui organ sau unei instituţii de stat daune în proporţii mari intereselor publice sau atacă drepturile
şi interesele legale ale persoanelor fizice şi juridice.
2. Obiectul juridic nemijlocit al acestei infracţiuni îl constituie buna desfăşurare a activităţii
de serviciu care presupune îndeplinirea corectă şi conştiincioasă de către persoana cu funcţii de
răspundere a obligaţiunilor de serviciu.
3. Latura obiectivă a infracţiunii date se caracterizează prin prezenţa obligatorie a
următoarelor trei semne: a) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către persoana cu
funcţie de răspundere a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau
neconștiincioase faţă de ele; b) cauzarea de daune în proporţii mari intereselor publice sau
drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; c) prezenţa legăturii de
cauzalitate între faptă și urmările prejudiciabile.
Prin obligaţiune de serviciu se înţeleg toate obligaţiunile care cad în sarcina unei persoane cu
funcţii de răspundere potrivit normelor legale şi subordonate legii ce reglementează serviciul
respectiv.
 . Latura subiectivă a infracţiunii de neglijenţă în serviciu presupune vinovăţia făptuitorului
sub formă de imprudenţă. Făptuitorul nu prevede consecinţele faptei,
În calitate de subiect al acestei infracţiuni poate fi doar persoana cu funcţie de răspundere
Posibilitatea făptuitorului de a prevedea consecinţele faptei sale se apreciază în raport cu
împrejurările concrete în care a fost săvârşită fapta, precum şi în raport cu personalitatea
făptuitorului, pregătirea şi calităţile lui profesionale, experienţa acestuia în domeniul respectiv.
Infracțiunea analizată este o infracțiune materială și se consideră consumată din momentul
cauzării de daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor legale ale
persoanei fizice sau juridice.

99.Încălcarea regimului de confidenţialitate a informaţiilor din declaraţiile de avere și interese

personale (art. 3301 CP RM) Relataţi despre calitatea specială a subiectului acestei infracțiuni.
Argumentaţi dacă are sau nu un caracter absolut secretul informaţiilor din declaraţiile de avere și
interese personale.
Subiectul infratiune prevazute la art. Dat este o persoana fizica responsabila care la momentul
savarsirii a atins varsta de 16 ani si in cazul nostrum avem un subiect special de rospundere mai exact
este persoana cae activeaza la o autoritatea nationala de integrare. Au fost aduse la cunostinte date
despre avere si interesele persoanelor .
Dupa parerea mea consider ca are un character absolut secret informatiilor din declaratiile de
avere si interese personale deoarece odata ce au devenit cunoscute publicului aceste informatii ii aduc
atingeri si prejudicii intereselor pesonale ale persoanelor care sunt incredintate aceste org. publice si
statale
100. Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Falsul în acte publice (art. 332 CP RM)
. Obiectul material al falsului în acte publice îl constituie actele oficiale confirmate sau
adoptate prin activitatea autorităţilor publice, administraţiei publice centrale şi locale, a organelor
de drept.
Act public se consideră actul scris care urmează să fie confirmat, adoptat sau perfectat de
către un organ al autorităţilor publice, al administraţiei publice centrale sau de către organele de
drept, organizaţii, instituţii sau întreprinderi de stat, act menit să certifice evenimentele şi faptele
care provoacă sau au urmări juridice.
2Latura obiectivă a infracţiunii de fals în acte publice poate fi realizată prin una din
următoarele două acţiuni: 1. înscrierea de către o persoană cu funcţie de răspundere în
documentele oficiale a unor date vădit false; 2. falsificarea unor astfel de documente.
Subiect al infracţiunii poate fi persoana cu funcţii de răspundere ori alt funcţionar al
autorităţii publice, al administraţiei publice centrale şi locale sau al organizaţiei, instituţiei,
întreprinderii de stat, conform comentariului dat la art.324 şi 330 CP.
. Latura subiectivă a falsului în acte publice se manifestă numai prin intenţie directă. Este
obligatorie stabilirea motivului intenţiei, care întotdeauna reprezintă un interes material sau
personal.

101. Numiți și descrieți variantele tip și variantele agravante a infracțiunii Obţinerea frauduloasă
a mijloacelor din fonduri externe (art. 3321 CP RM)

Este incriminata intro varianta tip care este prevazuta la alinitatul 1 ce prevede folosirea ori
prezentarea de documente,inscrisuri sau date vadite false.
. este incriminata in doua variante agravante prevazute la aln 2 savirste de doua sau mai ulte
personae,careau cauzat daune in proportii mari.
Si alin3 fa lef include o variant agravanta ce cauzeaza daune in proportii deosebit de mari,
 102.Enumerați, descrieți și efectuați caracterizarea generală a actelor de corupție, actele conexe
actelor de corupţie și a faptelor coruptibile.
Articolul 44. Actele de corupţie (1) Actele de corupţie reprezintă infracţiuni şi contravenţii, săvîrşite în sectorul
public şi în cel privat, a căror sancţionare este prevăzută de Codul penal şi Codul contravenţional. (2) Sînt infracţiuni
următoarele acte de corupţie: coruperea activă; area de mită; coruperea alegătorilor; coruperea pasivă; luarea de mită;
primirea unei remuneraţii ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea populaţiei; traficul de influenţă;
manipularea unui eveniment; pariurile aranjate; finanţarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale,
încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale;
delapidarea patrimoniului public; delapidarea mijloacelor din fondurile externe; utilizarea contrar destinaţiei a
mijloacelor din împrumuturile interne sau fondurile externe

Sînt acte conexe actelor de corupţie următoarele acţiuni săvîrşite în legătură directă cu actele de corupţie
: a) abuzul de putere sau abuzul de serviciu;
b) excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu;
c) legalizarea veniturilor obţinute din acte de corupţie;
d) împiedicarea înfăptuirii justiţiei; e) însuşirea de bunuri; f) cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau
prin abuz de încredere; g) distrugerea sau deteriorarea de bunuri; h) protecţionismul; i) falsificarea rezultatelor votării.
j) coruperea alegătorilor; k) falsul în acte publice; l) falsul în documente contabile.

103.Analizaţi deosebirile dintre Darea de mită (art. 334 CP RM) şi Luarea de mită (art. 333 CP
RM).
luare de mită presupune luarea sumelor de bani, valori, prestări servicii, privilegii sau orice
avantaje patrimoniale ori nepatrimoniale care au fost promise ori oferite unui funcţionar ce
gestionează o organizaţie comercială, /

Luarea de mită reprezintă prin sine infracţiunea care împiedică funcţionarea normală a
relaţiilor de piaţă, încalcă egalitatea în faţa legii a persoanelor fizice și juridice. . Luarea de mită
reprezintă corupţia pasivă în sectorul privat când persoana care gestionează organizaţiile
comerciale, obşteşti sau alte organizaţii nestatale întreprinde acţiuni de a solicita sau primi, direct
sau prin mijlocitori, un avantaj necuvenit sau de a accepta oferte sau promisiunii privind un
asemenea avantaj pentru sine sau pentru altcineva, pentru ca această persoană să efectueze sau să
se abţină de la efectuarea unui act, încălcând obligaţiunile sale de serviciu.

Subiectul infracţiunii este unul special, adică persoana care, permanent sau temporar,
exercită gestionarea organizaţiilor comerciale, obștești sau altor organizaţii nestatale.
Deosebirea ART, 334.
Dare de mită se consideră promisiunea, oferirea sau darea de bani sau de alte foloase, valori
ori avantaje persoanelor.
Infracţiunea de dare de mită se consumă în momentul în care făptuitorul promite, oferă sau
dă mituitului bani, bunuri, avantaje etc. în scopul indicat în lege, indiferent dacă mituitul a realizat
sau nu acţiunile pe care trebuia să le săvârşească în folosul făptuitorului.
subiectul infracţiunii de dare de mită este persoana fizică responsabilă, care la momentul
săvârșirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani.

104.Analizaţi deosebirile dintre Abuzul de serviciu (art. 335 CP RM) şi Neglijenţa în serviciu
(art. 329 CP RM).
Deosebirea 329.
Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează prin vinovăţie în formă de imprudenţă.
Imprudenţa poate fi atât în modalitatea de încredere exagerată, cât și în cea de neglijenţă.

Latura obiectivă a infracţiunii date se caracterizează prin prezenţa obligatorie a următoarelor

trei semne:
 a) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către persoana cu funcţie de
răspundere a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase faţă
de ele;
b) cauzarea de daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice;
c) prezenţa legăturii de cauzalitate între faptă și urmările prejudiciabile.

Pentru tragerea la răspundere penală a persoanei cu funcţie de răspundere pentru neglijenţă în

serviciu, urmează a fi stabilite: 1. obligaţiunile concrete de serviciu, care în modul corespunzător i-
au fost încredinţate persoanei cu funcţie de răspundere; 2. obligaţiunile care nu au fost îndeplinite
sau îndeplinite în modul necorespunzător;

Deosebirea art.335-abuzul de serviciu.

. Latura subiectivă a infracţiunii se realizează numai cu intenţie

-Latura obiectivă se manifestă prin acţiuni sau inacţiuni defectuoase ale persoanei care
gestionează organizaţia în limitele obligaţiunilor de serviciu, dacă prin îndeplinirea sau
neîndeplinirea acestora se cauzează daune considerabile intereselor publice sau drepturilor şi
intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice.

105.Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Falsul în documente contabile (art. 3351 CP

RM).

Obiectul juridic special al acestei infractiuni este relatiile sociale cu privire la activitatea normal
al organizatiei comerciale obstesti si organizatii nestatale.
- Obiectul material : documentele si inscrinsurile contabile

Latura obectiva al infractiunii se realizeaza prin urmatoarele actiuni : intocmirea sau ultilizarea
unei facturi sau a oricarei document sau inscris contabil care contine documente false si a doua
este omisiunea cu rea-vointa a contabilitatii unei plati

Latura subectiva a infractiunii este prin intentia directa . Faptuitorul isi da seama de
urmarile prejudiciabile si doreste savarsirea lor. Scopul fiind de simulari sau tainuirii actelor de
coruptie daca fapta nu constitue complicitate .
Subectul infractiunii este persoana fizica resonsabila care la momentul savarsirii a atins
varsta de 16 ani si in cazul dat avem un subiect special , aceste este contabil sef sau directorul
organizatii comerciale si obstesti nestatale.

105. Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Falsul în documente

contabile (art. 335(1) CP RM).
(1) Întocmirea sau utilizarea unei facturi sau a oricărui alt document sau înscris contabil care
conţine informaţii false, precum şi omisiunea cu rea-voinţă a contabilizării unei plăţi, săvîrşite în
scopul disimulării sau tăinuirii unor acte de corupţie, dacă fapta nu constituie complicitate,
            se pedepsesc cu amendă în mărime de pînă la 1350 unităţi convenţionale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani,
în toate cazurile cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită
activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime
de la 1350 la 2850 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a desfășura o anumită
activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
Obiectul juridic special al acestei infracţiuni îl formează relaţiile sociale cu privire la activitatea
legală a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor de stat sau administraţiei publice locale.
Obiectul material al infracţiunii date sunt documentele oficiale. Prin document oficial se
înțelege un act în formă scrisă sau în altă formă, care este adoptat, perfectat,confirmat și eliberat
de către un organ al autorităţii publice, întreprindere, instituţie, organizaţie de stat, destinat să
confirme faptele ce au importanţă juridică.
Latura obiectivă a infracţiunii de fals în acte publice poate fi realizată prin una din următoarele
două acţiuni:
1. înscrierea de către o persoană cu funcţie de răspundere în documentele oficiale a unor date
vădit false; 2. falsificarea unor astfel de documente.
Subiect al infracţiunii date este persoana cu funcţie de răspundere sau un funcţionar al autorităţii
publice care nu este persoană cu funcţie de răspundere.
Latura subiectivă a infracţiunii date se caracterizează prin intenţie directă.

106. Definiți noțiunea de autorități publice, autorități publice prin asimilare și

noțiunea securitatea statului.
Prin securitatea statului se înţelege protecţia suveranităţii, independenţei şi integrităţii
teritoriale a ţării, a regimului ei constituţional, a potenţialului economic, tehnico-ştiinţific şi
defensiv, a drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanei împotriva activităţii informative şi
subversive a serviciilor speciale şi organizaţiilor străine, împotriva atentatelor criminale ale unor
grupuri sau indivizi aparte.
Autoritate publică. constituite, în condiţiile legii, pentru promovarea intereselor generale ale
locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale;
Sînt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele de drept privat care
exercită atribuţii de putere publică sau utilizează domeniul public, fiind împuternicite prin lege
să presteze un serviciu de interes public, inclusiv persoanele care prestează servicii notariale;

107. Efectuați caracterizarea infractiunilor ce atenteaza la securitatea

externa a statului.
obiectul juridic generic al infracţiunilor din grupul analizat îl formează relaţiile sociale cu
privire la activitatea normală a autorităţilor publice şi securitatea de stat.
Aşadar, subgrupul infracţiunilor ce atentează la securitatea externă a ţării îl constituie
infracţiunile de trădare de Patrie (art.337 CP RM) şi de spionaj (art.338 CP RM).
subiectul infracţiunilor în cauză este persoană fizică responsabilă care la momentul săvârşirii
infracţiunii a atins vârsta de 16 ani.
latura obiectivă a infracţiunii de trădare de Patrie constă în fapta prejudiciabilă care se exprimă
în acţiunea de trecere de partea duşmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat
străin, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, ori în acordarea de ajutor unui stat străin
la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova;
Latura subiectivă a infracţiunilor se caracterizează prin intenţie directă,de a afla un secret de
state sau de a afecta economia tarii.
In unele cazuri, este necesară stabilirea scopului special al infracţiunii: scopul transmiterii
informaţiilor ce constituie secret de stat unui stat străin, unei organizaţii străine sau agenturii lor
(în cazul modalităţii de spionaj, când se concretizează în transmiterea, sustragerea sau culegerea
de informaţii ce constituie secret de stat); scopul folosirii în dauna intereselor Republicii
Moldova a altor informaţii decât cele ce constituie secret de stat (în ipoteza modalităţii de
spionaj, când se concretizează în transmiterea sau culegerea, din însărcinarea serviciului de
spionaj străin, a altor informaţii pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova). În
calitate de scop special subsidiar apare scopul de cupiditate (în situaţia modalităţii de spionaj,
când se exprimă în sustragerea de informaţii ce constituie secret de stat).
108. Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Trădarea de Patrie (art.
337 CP RM).   (1) Trădarea de Patrie, adică fapta săvîrşită intenţionat de un cetăţean al
Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a
capacităţii de apărare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea duşmanului, spionaj,
divulgare a secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor,
precum şi acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva
Republicii Moldova,
            se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani.
Obiectul juridic special al infracţiunii de trădare de Patrie îl constituie relațiile sociale cu
privire la securitatea externă a ţării, inviolabilitatea teritorială, securitatea de stat și capacitatea de
apărare a Republicii Moldova.
Infracţiunea de trădare de Patrie nu are obiect material.
Latura obiectivă a infracţiunii de trădare de Patrie constă din mai multe acţiuni alternative:
a) trecerea de partea dușmanului; b) spionaj; c) divulgarea secretului de stat unui stat străin, unei
organizaţii străine sau reprezentanţilor lor; d) acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea
activităţii dușmănoase împotriva Republicii Moldova
. Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin intenţie directă: săvârșind acţiuni de trecere
de partea dușmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii
străine sau reprezentanţilor lor, precum și de acordare de ajutor unui stat străin la înfăptuirea
activităţii dușmănoase împotriva Republicii Moldova, făptuitorul urmărește un scop special, și
anume: suprimarea sau știrbirea, cauzarea unor daune suveranităţii,
Subiectul infracţiunii de trădare de Patrie este special: persoană fizică, responsabilă, care a atins
la momentul săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani și este cetăţean al Republicii Moldova.

109. Numiți și descrieți variantele tip și variantele agravante a infracțiunii

Uzurparea puterii de stat (art. 339 CP RM).
(1) Acţiunile săvîrşite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea
prevederilor Constituţiei Republicii Moldova
            se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 de ani.
            (2) Aceleaşi acţiuni care au provocat:
            a) schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale a Republicii Moldova;
b) decesul unei persoane;
            c) alte urmări grave
            se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 ani.
Obiectul juridic special al infracţiunii de uzurpare a puterii de stat îl constituie relațiile sociale
cu privire la legitimitatea organelor de stat.
Ca obiect juridic special secundar al infracţiunii de uzurpare a puterii de stat poate servi, în
anumite circumstanţe, relațiile sociale cu privire la viaţa și sănătatea persoanei, proprietate etc.
Latura obiectivă a infracţiunii de uzurpare a puterii de stat se realizează prin acţiuni de uzurpare
sau menţinere forţată a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.
Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin intenţie directă: săvârșind acţiuni de uzurpare
sau de menţinere forţată a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii
Moldova, făptuitorul înţelege caracterul prejudiciabil al acţiunilor sale: că atentează la legalitatea
organelor de stat și dorește săvârșirea acestor fapte, urmărind un scop special, și anume
uzurparea sau menţinerea puterii de stat. Dacă acest scop special lipsește, nu vom fi în prezenţa
unei infracţiuni de uzurpare a puterii de stat, ci, eventual, în prezenţa unei alte infracţiuni.
Subiectul infracţiunii de uzurpare a puterii de stat este general: persoana fizică responsabilă,
care a atins la momentul săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani
110. Chemările la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orânduirii
constituţionale a Republicii Moldova (art. 341 CP RM).
            (1) Chemările publice la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orînduirii
constituţionale ori la violarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, precum şi difuzarea
prin diferite forme, în acest scop, de materiale cu asemenea chemări,
            se pedepsesc cu amendă în mărime de la 550 la 950 unităţi convenţionale sau cu
închisoare de pînă la 3 ani.
Obiectul juridic special al infracţiunii de chemare la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a
orânduirii constituţionale a Republicii Moldova îl constituie relațiile sociale cu privire la
legitimitatea organelor de stat, orânduirea constituţională ori integritatea teritorială a Republicii
Moldova.
Latura obiectivă a infracţiunii analizate se realizează prin următoarele acţiuni alternative:
1. chemări publice la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale a
Republicii Moldova;
2. chemări publice la violarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin intenţie directă: lansând chemările publice la
răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale ori la violarea integrităţii
teritoriale a Republicii Moldova, precum și difuzând prin diferite forme, în acest scop, materiale
cu asemenea chemări, făptuitorul înţelege caracterul prejudiciabil al acţiunilor sale: că atentează
la legitimitatea organelor de stat.
Subiectul infracţiunii analizate este general: persoana fizică responsabilă, care a atins la
momentul săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani. imitatea organelor de stat.

111. Divulgarea secretului de stat (art. 344 CP RM).

 (1) Divulgarea informaţiilor ce constituie secret de stat de către o persoană căreia aceste
informaţii i-au fost încredinţate sau i-au devenit cunoscute în legătură cu serviciul sau munca sa,
dacă nu constituie trădare de Patrie sau spionaj,
            se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 950 unităţi convenţionale sau cu
închisoare de pînă la 4 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii
sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.
Obiectul juridic special al divulgării secretului de stat îl constituie relațiile sociale cu privire la
securita Infracţiunea analizată are și un obiect material. Acesta presupune un document ce
constituie secret de stat. Dacă acţiunea făptuitorului nu se referă la un document, ci la anumite
date ce constituie secret de stat, infracţiunea nu are obiect material
. Latura obiectivă a divulgării secretului de stat se realizează prin acţiuni de divulgare a
informaţiilor ce constituie secret de stat, de către o persoană căreia aceste informaţii i-au fost
încredinţate sau i-au devenit cunoscute în legătură cu serviciul sau munca sa, doar în cazul dacă
aceste fapte nu constituie trădare de Patrie sau spionaj. tea economică și capacitatea de apărare a
ţării.
Latura subiectivă a infracţiunii de divulgare a secretului de stat se manifestă prin intenţie
directă sau indirectă ori din imprudenţă.
Subiectul diversiunii este special: persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul
săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani și căreia aceste informaţii i-au fost încredinţate sau i-au
devenit cunoscute în legătură cu serviciul sau munca sa.

112. Profanarea simbolurilor de stat (art. 347 CP RM).

     (1) Profanarea simbolurilor de stat (drapel, stemă, imn) ale Republicii Moldova sau ale altui
stat arborate, utilizate sau intonate public
            se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 850 unităţi convenţionale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 200 de ore.
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la autoritatea
puterii de stat. Infracţiunea analizată are și un obiect material: în cazul profanării drapelului sau
stemei Republicii Moldova sau altui stat, obiectul material îl poate constitui entitatea materială a
drapelului sau stemei Republicii Moldova sau altui stat.
Latura obiectivă a infracţiunii constă din acţiunea de profanare a simbolurilor naţional-statale
(drapel, stemă, imn) ale Republicii Moldova sau altui stat.
Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin vinovăţie intenţionată, intenţie directă,
deoarece făptuitorul înţelege că prin acţiunile sale profanează simbolurile naţional-statale
(drapel, stemă, imn) ale Republicii Moldova sau ale altui stat, și dorește săvârșirea acestor
acţiuni.
Subiectul infracţiunii prevăzute de alin. (1) și (2) ale art. 347 din CP al RM este general:
persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani.
113. Ameninţarea sau violenţa săvârşită asupra unei persoane cu funcţie de
răspundere sau a unei persoane care îşi îndeplineşte datoria obştească (art.
349 CP RM).
 (1) Ameninţarea cu moartea, cu vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, fie cu nimicirea
bunurilor persoanei cu funcţie de răspundere, rudelor ei apropiate, în scopul sistării activităţii ei
de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care ameninţă sau al altei persoane,
precum şi aceeaşi ameninţare împotriva persoanei care îşi îndeplineşte datoria obştească sau a
rudelor ei apropiate în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei
infracţiuni sau a unei fapte antisociale
            se pedepsesc cu amendă în mărime de la 650 la 1350 unităţi convenţionale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 180 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale ce ţin de activitatea normală
a organelor puterii de stat sau obștești și a reprezentanţilor ei: a colaboratorului poliţiei, altei
persoane cu funcţie de răspundere, precum și a unei alte persoane în legătură cu participarea ei la
prevenirea ori curmarea unei infracţiuni sau a unei fapte antisociale. Alin. (2) al art. 349 din CP
al RM are si un obiect juridic secundar: relațiile sociale cu privire la libertatea psihica a
persoanei
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiuni de ameninţare cu moartea sau cu
vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, sau cu nimicirea bunurilor ce aparţin
colaboratorului poliţiei, altei persoane cu funcţie de răspundere, rudelor lor apropiate, în scopul
sistării activităţii lor de serviciu.
Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin intenţie directă, deoarece făptuitorul înţelege
că prin acţiunile sale ameninţă cu moartea sau cu vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii,
sau cu nimicirea bunurilor ce aparţin colaboratorului poliţiei, altei persoane cu funcţie de
răspundere, rudelor lor apropiate, în scopul sistării activităţii lor de serviciu.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul săvârșirii
infracţiunii vârsta de 16 ani.

114. Efectuați caracteristica generală a infracțiuniilor contra principiului

egalității cetățenilor.
 (1) Orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă în drepturi şi în libertăţi a persoanei sau a
unui grup de persoane, orice susţinere a comportamentului discriminatoriu în sfera politică,
economică, socială, culturală şi în alte sfere ale vieţii, bazată pe criteriu de rasă, naţionalitate,
origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vîrstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică
sau pe orice alt criteriu:
            a) săvîrşită de o persoană cu funcţie de răspundere;
            b) care a cauzat daune în proporţii mari;
Obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute la art. 176 din CP al RM îl constituie relaţiile
sociale care ţin de realizarea eficientă, în conformitate cu art.16 al Constituţiei, a principiului
egalităţii în drepturi a cetăţenilor
De regulă, încălcarea egalităţii în drepturi a cetăţenilor nu presupune prezenţa obligatorie a unui
obiect material.
Victima infracţiunii prevăzute la art. 176 din CP al RM poate fi orice persoană, indiferent dacă
este cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean al unui alt stat sau apatrid.
Latura obiectivă a faptei penale în cauză include: a) fapta (acţiunea sau inacţiunea)
prejudiciabilă de încălcare a drepturilor și libertăţilor cetăţenilor, garantate prin Constituţie și
prin alte legi; b) urmările prejudiciabile sub formă de daune în proporţii considerabile (semn
alternativ obligatoriu); c) legătura cauzală între fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile
(semn alternativ obligatoriu).
Latura subiectivă a infracţiunii analizate se exprimă, în primul rând, în vinovăţie sub formă de
intenţie directă. Motivele infracţiunii sunt dintre cele mai diverse: interesul material; dorinţa de a
ajuta femeia să aibă un copil etc.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care la momentul comiterii infracţiunii a
împlinit vârsta de 16 ani.

115. Samavolnicia (art. 352 CP RM).

(1) Samavolnicia, adică exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar şi prin
încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau
drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,
            se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 850 unităţi convenţionale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 240 de ore
            (2) Aceeaşi acţiune:
            c) însoţită de ameninţare cu moartea ori cu vătămarea integrităţii corporale sau a
sănătăţii;
            d) însoţită de aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţă sau sănătate;
            e) însoţită de nimicirea bunurilor
            se pedepseşte cu amendă în mărime de la 850 la 1350 unităţi convenţionale sau cu
închisoare de la 3 la 5 ani.
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale ce ţin de activitatea normală
a organelor puterii de stat și ordinea stabilită de lege și alte acte normative de exercitare, de către
cetăţeni, a drepturilor și obligaţiunilor lor.
obiect material, cum ar fi corpul persoanei sau bunurile.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin săvârșirea unor acţiuni samavolnice, contrare
ordinii legal stabilite, de exercitare a unui drept legitim sau presupus, legalitatea căruia este
contestată de victimă sau de alte persoane.
Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin vinovăţie intenţionată, deoarece făptuitorul
înţelege că, prin acţiunile sale, exercită un drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin
încălcarea ordinii stabilite, și prin aceasta cauzează daune în proporţii mari intereselor publice
sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, și dorește
săvârșirea acestor acţiuni, dorind sau admiţând survenirea urmărilor prejudiciabile.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul săvârșirii
infracţiunii vârsta de 16 ani.

116. Eschivarea de la serviciul militar în termen, de la serviciul militar cu

termen redus sau de la serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau
mobilizaţi (art. 353 CP RM).
Eschivarea de la serviciul militar în termen, de la serviciul militar cu termen redus sau de la
serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi prin automutilare, simularea unei boli,
falsificarea documentelor sau prin altă înşelăciune
            se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 650 unităţi convenţionale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 150 de ore.
Obiectul il constituie-relatiile sociale ce tin de incorporareqa in serviciul militar.
Subiect-poate fi o persoana care a atins varsta necesara pt a fi chemata la serviciu militar in
teren.
Latura subiectiva-se realizeaza cu intentie directa.Motiv si scopul eschivarii pot fi diferite si nu
prezinta importanta la calificara infractiunii.
Latura obiectiva-se exprima prin eschivarea recrutului de la serviciul militar in termen si a
rezervistului de la pregatirea militara obligatorie.

117. Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale,

a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false (art. 361 CP RM).
  (1) Confecţionarea, deţinerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale false, care acordă
drepturi sau eliberează de obligaţii, confecţionarea sau vînzarea imprimatelor, ştampilelor sau a
sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituţii, organizaţii, indiferent de tipul de proprietate şi
forma juridică de organizare,
            se pedepseşte cu amendă în mărime pînă la 650 unităţi convenţionale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.
            (2) Aceleaşi acţiuni:
            b) săvîrşite de două sau mai multe persoane;
            c) săvîrşite referitor la un document de importanţă deosebită;
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale ce ţin de activitatea normală
a organelor de stat cu privire la asigurarea ordinii stabilite de operare cu documentele oficiale.
Infracţiunea analizată are și un obiect material: entitatea materială a documentelor imprima
telor, ștampilelor sau sigiliilor.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiuni de confecţionare, deţinere, vânzare sau
folosire a documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii,
confecţionarea sau vânzarea imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi,
instituţii, organizaţii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare.
Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin intenţie directă, de oarece făptuitorul înţelege
că confecţionează, deţine, vinde sau folosește documente oficiale false, care acordă drepturi sau
eliberează de obligaţii, imprimate, ștampile sau sigilii false ale unor întreprinderi, instituţii,
organizaţii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, și dorește săvârșirea
acestor acţiuni.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul săvârșirii
infracţiunii vârsta de 16 ani.

118. Organizarea migraţiunii ilegale. Definiţi noţiunea „rezident”, utilizată în

art. 362(1) CP RM. Argumentaţi dacă permisul de muncă poate sau nu să
reprezinte obiectul material al infracţiunii prevăzute la art. 362(1) CP RM.

(Caracterizarea se afla la intrebarea 119 in detalii.)

„rezident” 2. Adj. (Despre cetățenii unui stat stabiliți în alt stat) Care își are domiciliul în...,
care locuiește în MD dar locuieste in alt stat).
Infracţiunea dată nu are obiect material, însă, în cazul săvârşirii infracţiunii cu aplicarea
violenţei, poate avea un obiect material - corpul persoanei asupra căreia s-a aplicat violenţa.
119. Analizaţi deosebirile dintre infracţiunea, prevăzută la art. 362(1) CP RM
(Organizarea migraţiei ilegale), şi infracțiunea prevăzută la art. 362 CP RM
(Trecerea ilegală a frontierei de stat).
362(1)  (1) Organizarea, în scopul obţinerii, direct sau indirect, a unui folos financiar sau
material, a intrării, şederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieşirii de pe acest
teritoriu a persoanei care nu este nici cetăţean, nici rezident al acestui stat
            se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 850 de unităţi convenţionale sau cu
închisoare de la 1 la 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o
anumită activitate pe un termen de la 1 la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în
mărime de la 2000 la 3000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o
anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.
1. Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale cu privire la
reglemen- tarea intrării, şederii, tranzitării legale a teritoriului statului, inviolabilitatea
hotarelor RM, cât şi ordinea stabilită de trecere a frontierei de stat.
2. Infracţiunea dată nu are obiect material, însă, în cazul săvârşirii infracţiunii cu aplicarea
violenţei, poate avea un obiect material - corpul persoanei asupra căreia s-a aplicat violenţa.
. Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiuni active de organizare a intrării, şe-
derii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieşirii de pe acest teritoriu a persoanei care
nu este nici cetăţean, nici rezident al acestui stat.
. Latura subiectivă a infracţiunii de migraţiune ilegală se manifestă prin vinovăţie
intenţionată, intenţie directă, deoarece făptuitorul înţelege că prin acţiunile sale organizează
intrarea, şederea sau tranzitarea ilegală a teritoriului RM sau al altui stat, sau ieşirea de pe
acest teritoriu a persoanei care nu este nici cetăţean, nici rezident al acestui stat, şi doreşte
săvârşirea acestor acţiuni.
. Subiectul infracţiunii este general: persoană fizică, responsabilă, care a atins, la momen- tul
săvârşirii infracţiunii, vârsta de 16 ani, precum şi persoana juridică.
362
 (1) Trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova, prin eludarea sau sustragerea de la
controlul efectuat la trecerea acesteia
            se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 750 unităţi convenţionale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la inviolabilitatea
frontierelor și integritatea teritorială a Republicii Moldova, precum și ordinea stabilită de trecere
a frontierei de stat.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiuni de trecere ilegală a frontierei de stat a
Republicii Moldova.
Latura subiectivă a infracţiunii de trecere ilegală a frontierei de stat se manifestă prin intenţie
directă, deoarece făptuitorul înţelege că, prin acţiunile sale, trece ilegal frontiera de stat, și
dorește săvârșirea acestor acţiuni.
Subiectul infracţiunii este general: persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul
săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani.

120. Numiți și descrieți variantele tip și variantele agravante a infracțiunii

Neexecutarea intenţionată a ordinului (art. 364 CP RM).
(1) Neexecutarea intenţionată a ordinului şefului dat în modul stabilit, dacă aceasta a cauzat
daune în proporţii considerabile intereselor de serviciu,
            se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 60 la 240 de ore sau
cu închisoare de pînă la 2 ani.
            (2) Aceeaşi acţiune:
           a) săvîrşită de două sau mai multe persoane;
            b) soldată cu urmări grave
            se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani.
Obiectul juridic special al infracțiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la executarea
regulamentară a ordinului.
Latura obiectivă se realizează prin refuzul de a executa un ordin cu privire la îndatoririle de
serviciu. Latura obiectivă a acestei infracţiuni se exprimă prin neexecutarea ordinului sau
executarea neglijentă a ordinului.
Latura subiectivă. Neexecutarea intenţionată a ordinului șefului se săvârșește cu vinovăţie
intenţionată.Latura subiectivă a acestei infracţiuni se caracterizează prin imprudenţă.
. Motivul și scopul nu are relevanţă la calificarea infracţiunii.
Subiectul infracțiunii poate fi doar subalternul militar.

121. Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Acte de violenţă săvârşite

asupra militarului (art. 368 CP RM).
1) Vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori lovirea subalternului
de către şef, precum şi a şefului de către subaltern în timpul cînd aceştia îndeplinesc obligaţiile
legate de serviciul militar
            se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani.
            (2) Aceleaşi acţiuni:
            a) săvîrşite de două sau mai multe persoane;
            b) săvîrşite cu aplicarea armei;
            c) soldate cu urmări grave;
            d) săvîrşite pe timp de război;
            se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 12 ani.
Obiectul juridic principal îl constituie relațiile sociale cu privire la sis temul de subordonare
militară și disciplina militară, iar obiectul juridic secundar – relațiile sociale cu privire la
integritatea corporală sau sănătatea persoanei.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin vătămarea intenţionată ușoară a integrităţii
corporale sau a sănătăţii ori lovirea șefului în timpul în care acesta îndeplinește obligaţiunile
legate de serviciul militar.
Subiectul infracţiunii este special: militarul care, permanent sau provizoriu, după funcţie sau
grad militar, este subaltern persoanei asupra căreia se aplică actele de violenţă.
Latura subiectivă a infracţiunii se exprimă prin vinovăţie intenţionată, intenţia putând fi atât
directă, cât și indirectă. Infracţiunea trebuie să fie săvârșită în legătură cu îndeplinirea de către
șef a obligaţiunilor de serviciu.
Actele de violenţă săvârșite asupra șefului din motive de gelozie, răzbunare sau din alte motive
personale, nelegate de activitatea de serviciu a șefului, nu pot fi calificate în baza art. 368 din CP
al RM.
122. Dezertarea (art. 371 CP RM).
(1) Dezertarea, adică părăsirea unităţii militare, centrului de instrucţie sau locului de serviciu
în scopul eschivării de la serviciul militar, de la concentrare sau mobilizare, precum şi
neprezentarea din acelaşi motiv la serviciu ori la concentrare sau mobilizare în cazurile permisiei
din unitatea militară sau din centrul de instrucţie, repartizării, transferării, întoarcerii din misiune,
din concediu sau din instituţia curativă, săvîrşită de către un militar sau rezervist,    se pedepseşte
cu amendă în mărime de la 850 la 950 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani.
            (2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:
            a) cu armă;
            b) de două sau mai multe persoane,
            se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani.
            (3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:
            a) pe timp de război;
            b) în condiţii de luptă,
            se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 12 ani.
            (5) Militarul care pentru prima dată a dezertat în condiţiile alin.(1) se liberează de
răspundere penală dacă dezertarea a fost săvîrşită în urma unui concurs de împrejurări grele.
Obiectul juridic special al dezertării îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea de
exercitare a serviciului militar, care obligă militarii să efectueze serviciul militar în decursul unui
termen anumit, stabilit de lege, să fie întotdeauna pregătiți să apere țara, să-și îndeplinească
datoria lor constituţională și militară de apărare a Patriei.
Sub aspectul laturii obiective, dezertarea se săvârșește prin acţiune sau inacţiune și constă în
părăsirea unităţii militare, a centrului de instrucţie sau a locului de serviciu în scopul eschivării
de la serviciul militar, de la pregătirea militară obligatorie sau de la concentrări, precum și
neprezentarea din aceleași motive la serviciu sau la concentrare în cazurile permisiei din unitatea
militară sau din centrul de instrucţie, repartizării, transferării, întoarcerii din misiune, din
concediu sau dintr-o instituţie curativă.
Subiectul infracţiunii este special: un militar, o persoană care trece serviciul militar cu termen
redus sau un rezervist.
Latura subiectivă a dezertării se caracterizează prin intenţie directă și prin scopul eschivării de
la serviciul militar, de la pregătirea militară obligatorie sau de la concentrări, scop realizat prin
părăsirea unităţii militare.

123. Efectuați analiza juridico-penală a infracțiunii Eschivarea de la serviciul

militar (art. 372 CP RM).
(1) Eschivarea militarului sau a rezervistului de la îndeplinirea obligaţiilor serviciului militar sau
de la concentrare ori mobilizare prin automutilare sau prin simularea unei boli, prin falsificarea
documentelor sau prin altă înşelăciune
            se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 60 la 240 de ore.
            (2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:
            a) pe timp de război;
            b) în condiţii de luptă
            se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani.
Obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute de art. 372 din CP al RM îl constituie relațiile
sociale cu privire la ordinea stabilită de lege a exercitării serviciului militar de către militari,
persoanele care trec pregătirea militară obligatorie sau de către rezerviști.
Sub aspectul laturii obiective, eschivarea militarului, a persoanei care trece pregătirea militară
obligatorie sau a rezervistului de la îndeplinirea obligaţiunilor serviciului militar, ale pregătirii militare
obligatorii sau ale concentrărilor prin automutilare constă în faptul că făptuitorul, prin cauzarea artificială
a unei daune sănătăţii sale, creează premisa de eliberare de la serviciul militar, deoarece militarii care au
dereglări fizice sau suferă de unele boli anumite sunt recunoscuţi inapţi de serviciul militar din cauza
sănătăţii, și sunt scutiţi de serviciul militar sau sunt eliberaţi temporar de exercitarea serviciului militar în
legătură cu tratamentul medical.
Latura subiectivă a eschivării de la serviciul militar se caracterizează prin intenţie directă și
prin scopul eschivării temporare sau permanente de la exercitarea serviciului militar.
Subiect al infracţiunii poate fi orice militar, persoană care trece serviciul militar cu termen redus
sau rezervist.

124. Încălcarea regulilor de mînuire a armei, de manipulare a substanţelor şi

obiectelor ce prezintă un pericol sporit pentru cei din jur (art. 373 CP RM).

Prezintă un pericol sporit pentru cei din jur, dacă aceasta a cauzat vătămarea uşoară sau medie a
integrităţii corporale sau a sănătăţii,
            se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 60 la 240 de ore sau cu
închisoare de pînă la 3 ani.
            (2) Aceeaşi acţiune care a provocat din imprudenţă:
            a) vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
            b) decesul unei persoane;
            c) alte urmări grave
            se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
            (3) Aceeaşi acţiune care a provocat din imprudenţă decesul a două sau mai multor
persoane  se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 8 ani.
Obiectul juridic special al infracţiunii constă în relațiile sociale cu privire la ordinea stabilită de
mânuire, manipulare a armelor, muniţiilor, a substanţelor explozive, radioactive și a altor
substanţe și obiecte ce prezintă un pericol sporit pentru cei din jur, inclusiv pentru militari.
Latura obiectivă a infracţiunii constă în acţiuni sau inacţiuni de încălcare a regulilor de mânuire
a armei, de manipulare a muniţiilor, a substanţelor explozive, radioactive și a altor substanţe și
obiecte ce prezintă un pericol sporit pentru cei din jur.
Latura subiectivă a infracţiunii se exprimă în intenție sau imprudență față de fapta
prejudiciabilă și în imprudență față de urmările prejudiciabile.
Subiect al infracţiunii poate fi orice militar, persoană care trece serviciul militar cu termen redus
sau rezervist.

125. Atitudinea neglijentă faţă de serviciul militar (art. 378 CP RM).

(1) Atitudinea neglijentă a şefului sau a unei alte persoane cu funcţie de răspundere faţă de
serviciul militar, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari,
            se pedepseşte cu închisoare de pînă la 3 ani.
            (2) Aceeaşi acţiune soldată cu urmări grave
            se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani.
            (3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:
            a) pe timp de război;
            b) în condiţii de luptă,
            se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani.
Atitudinea neglijentă faţă de serviciul militar se caracterizează prin neexecutarea sau
executarea necorespunzătoare, de către o persoană cu funcţie de răspundere, a obligaţiunilor de
serviciu, prevăzute de legi, regulamente militare, instrucţiuni, ordinele comandamentului militar,
ca rezultat al atitudinii neglijente sau neconștiincioase faţă de ele.
Obiectul juridic special al infracțiunii îl formează relațiile sociale cu privire la exercitarea
corespunzătoare a serviciului militar.
Latura obiectivă a infracţiunii se caracterizează prin:
a) neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către șeful militar a obligaţiunilor
funcţionale;
b) cauzarea unor daune în proporţii mari activităţii organelor conducerii militare, intereselor
serviciului militar sau intereselor ocrotite de lege ale militarilor sau terţelor persoane;
c) existenţa legăturii cauzale între acţiunile (inacţiunile) făptuitorului și urmările survenite.
Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează prin imprudenţă în ambele sale tipuri:
neglijenţa și încrederea exagerată.
Subiectul infracţiunii este special: șeful sau altă persoană cu funcţie de răspundere.

126. Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a patrimoniului militar (art.

379 CP RM). Numiți variantele tip și variantele agravante ale acestei fapte.
(1) Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a bunurilor, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii
mari,
            se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 1350 unităţi convenţionale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de 240 de ore.
            (2) Aceleaşi acţiuni:
            a) săvîrşite prin incendiere, explozie sau prin o altă modalitate periculoasă;
            b) săvîrşite din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă;
Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea de
folosire a patrimoniului militar, ce constituie baza materială a pregătirii de luptă și a capacităţii
de luptă a Forţelor Armate.
Obiectul material al infracţiunii este strict determinat în alin. (1) ale art. 379 din CP al RM:
armamentul, muniţiile, mijloacele de locomoţie, tehnica militară sau alt patrimoniu militar, ce
aparţin unităţilor și instituţiilor militare și se află în dotarea sau înarmarea lor.
Latura obiectivă a infracţiunii constă în distrugerea sau deteriorarea armamentului, muniţiilor,
mijloacelor de locomoţie, tehnicii militare sau a altui patrimoniu militar.
Latura subiectivă se exprimă prin vinovăţie intenţionată. Scopul și motivul nu au relevanţă la
calificarea infracţiunii. Totuși, dacă infracţiunea a fost săvârșită cu scopul slăbirii bazei
economice și a capacităţii de apărare a ţării, acţiunile făptuitorului vor fi calificate în temeiul art.
343 din CP al RM, ca diversiune, și calificarea în baza art. 379 din CP al RM nu va fi necesară.
Subiect al infracţiunii poate fi orice militar.
Urmări grave pot avea loc în cazul distrugerii sau deteriorării intenţionate a unor cantităţi mari
de muniţii sau armament, a elementelor tehnicii militare.