Universitatea de stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul

Facultatea de Drept şi Administraţie Publică

Referat
Tema:Căsătoria

Student: Donea Adriana

Grupa: D - 1802
Coordonator: Dandeş Veceslav
Casatoria reprezinta fundamentul familiei. Ea da nastere unor raporturi de natura
personala si patrimoniala intre soti, care nu pot fi generate de concubinaj. In urma
incheierii casatoriei persoanele dobandesc o stare civila, aceea de soti.Conceptul de
casatorie poate fi interpretat in doua acceptiuni: ca act juridic sau ca stare de fapt a
sotilor.In primul caz, casatoria este actul juridic incheiat de cei care doresc sa
dobandeasca un statut. In acest sens este necesar acordul de vointa al viitorilor soti,
asa cum prevad reglementarile art.3-18 din Codul familiei. O data incheiata insa
casatoria, ea nu mai depinde de acordul de vointa al sotilor, ci este reglementata de
normele legale ce stipuleaza institutia. Asadar, dupa incheierea casatoriei, sotii
sunt de acord sa li se aplice regimul specific, nemaiavand posibilitatea sa-l
modifice.Situatia juridica de persoane casatorite este tocmai efectul actului juridic
al casatoriei. Aceasta situatie juridica exista toata perioada cat dureaza raportul de
casatorie. Termenul de casatorie poate fi definit si ca institutie juridica, in acest
sens ea cuprinzand totalitatea normelor juridice care reglementeaza casatoria.Din
multitudinea definitiilor formulate in literatura de specialitate, o retinem pe cea
potrivit careia „casatoria este uniunea liber consimtita dintre barbat si femeie,
incheiata potrivit legii, cu scopul intemeierii unei familii si reglementata de
normele imperative ale legii“.In dreptul roman, conform unei definitii celebre a lui
Modestin, „casatoria este unirea barbatului cu femeia, o comuniune pentru toata
viata, impartasirea dreptului divin si uman“. Prin urmare, se facea referire la
unirea fizica dintre barbat si femeie; la caracterul monogamic; caracterul perpetuu
(pentru toata viata al familiei romane), precum si la intrarea sotiei sub puterea
sotului sau.

Natura juridica a casatoriei

Determinarea naturii juridice 'a unui fenomen inseamna incadrarea lui in una din
categoriile fundamentale ale stiintei dreptului, categorii care prin exprimarea
esentei fenomenelor ajuta la cunoasterea si generalizarea stiintifica'. In Imperiul
Roman, casatoria avea caracter civil, pentru ca prin secolul al X - lea casatoria sa
devina o institutie cu caracter pur religios, determinat desigur si de preceptele
dreptului canonic.

Prima Constitutie europeana scrisa, Constitutia franceza din 1791, proclama

casatoria ca un contract civil, teorie preluata si de Codul civil roman din
1864.Potrivit Codului civil, casatoria era acel acord de vointa al viitorilor soti care
se exprima in forma solemna, in fata ofiterului starii civile. Prin urmare, juristii
epocii au apreciat casatoria ca un contract solemn prin care barbatul si femeia
stabilesc uniunea intre ei, sanctionata de lege, in scopul convietuirii.Conceptul de
contract civil al casatoriei nu este acceptat de literatura de specialitate, pentru
urmatoarele motive:
a) in cazul contractului scopul este diferit potrivit interesului fiecarei parti, pe cand
ambele parti in cazul casatoriei urmaresc un scop comun - intemeierea unei familii;

b) efectele juridice ale contractului sunt determinate de vointa partilor, in anumite

limite stabilite de lege imbracand  diverse aspecte, in timp ce efectele casatoriei
sunt prestabilite de lege, vointa partilor neputand modifica reglementarile specifice
casatoriei;

c) contractul poate fi afectat de modalitati (termen si conditie), in timp ce casatoria

nu este afectata. De pilda, contractul de munca poate fi incheiat numai daca
minorul a implinit o anumita varsta, minimum 15 ani, si nu ii este afectata
sanatatea, moralitatea, viata ori dezvoltarea normala sau pregatirea profesionala

d) contractul poate inceta prin vointa partilor, pe cand casatoria nu poate fi

desfacuta decat de instanta de judecata, conform reglementarilor stricte ale legii;

e) contractul poate fi modificat prin acordul partilor, pe cand in cazul casatoriei nu

este o asemenea posibilitate;

f) in cazul contractului, o parte poate cere rezolutiunea acestuia daca cealalta parte
nu isi executa obligatiile ce-i revin, pe cand in cazul casatoriei aceasta poate fi
desfacuta numai prin divort;

g) nulitatile in cazul casatoriei prezinta anumite particularitati fata de nulitatile

specifice contractului si celorlalte acte juridice.

Pe langa teoria contractuala, alte doua teorii incearca sa stabileasca natura juridica
a casatoriei: teoria institutionala, potrivit careia casatoria este o institutie juridica,
si teoria mixta – contractual-institutionala.In dreptul romanesc, casatoria are un
caracter laic, fiind considerata un act juridic bilateral si solemn.

Caracterele casatoriei

Tinand cont de reglementarile actuale din dreptul romanesc, putem identifica

urmatoarele caractere ale casatoriei:

a) Casatoria este o uniune dintre un barbat si o femeie. Desi autorii in materie evita
sa aminteasca acest caracter al uniunii dintre un barbat si o femeie, consideram ca
acesta trebuie avut in vedere pentru ca principala functie a familiei este aceea
biologica. Chiar daca s-au legiferat in alte state si casatorii intre persoane de
acelasi sex, imposibilitatea de a procrea face ca acele uniuni intre persoane de
acelasi sex sa nu intre in sfera conceptului de casatorie.
b) Casatoria este liber consimtita de viitorii soti, aceasta are la baza casatoria liber
consimtita intre soti. Cu alte cuvinte, exprimarea liberului consimtamant la
incheierea casatoriei este garantata prin dispozitiile legii, demonstrandu-se
afectiunea reciproca a viitorilor soti.

c) Casatoria are un caracter solemn. Acest caracter determina in fond validitatea

casatoriei. Legea prevede ca sotii trebuie sa fie prezenti impreuna in fata
delegatului de stare civila, pentru a-si da consimtamantul personal si in mod
public. Cu toate acestea, in cazurile aratate de legea speciala, delegatul de stare
civila va putea incheia casatoria si in afara sediului, cu respectarea conditiilor
prevazute de lege, asa cum stipuleaza art.16, alin.2 din Codul familiei.

d) Casatoria are caracter civil. Aceasta inseamna ca atat incheierea, cat si

inregistrarea casatoriei sunt de competenta exclusiva a unei autoritati statale.

Conform art.3. din Codul familiei, numai casatoria incheiata in fata delegatului de
stare civila da nastere drepturilor si obligatiilor dintre soti. Conform prevederilor
constitutionale din art. 48, alin. 2, Teza a II-a, casatoria religioasa poate fi celebrata
numai dupa casatoria civila. Prin urmare, uniunea incheiata numai religios nu are
valoare juridica.

e) Casatoria se incheie pentru intemeierea unei familiiFamilia este urmarea

relatiilor de afectiune reciproca dintre soti. Continutul casatoriei, asa cum
precizeaza art.1, alin.3 din Codul familiei, este determinat de relatiile dintre soti,
dintre acestia si copii. O casatorie incheiata in alt scop (material, de a obtine
domiciliul intr-o anumita localitate sau pentru un alt avantaj) decat intemeierea
unei familii este lovita de nulitate absoluta.

f) Casatoria se incheie pe viata. In principiu, casatoria trebuie sa dainuiasca pe tot

timpul vietii sotilor. De aceea, casatoria nu se poate desface prin consimtamantul
mutual al acestora sau numai al unuia, ci numai prin divort, potrivit legii.

g) Casatoria este monogama. Caracterul monogam al casatoriei decurge din

afectiunea reciproca a sotilor. Caracterul monogam este asigurat si de dispozitiile
legale. Astfel, conform art.5. din Codul familiei, „este oprit sa se casatoreasca
barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita“.

h) Casatoria are la baza egalitatea in drepturi si obligatii a sotilor. Egalitatea dintre

barbat si femeie depaseste sfera relatiilor de familie, fiind un principiu general care
se aplica in toate relatiile sociale. Cu toate acestea, in diferite perioade a dainuit
puterea sotului asupra sotiei.

   
Pentru incheierea valabila a casatoriei, legea prevede indeplinirea unor conditii si
lipsa unor impedimente. Literatura juridica foloseste termenii conditii de fond si de
forma pentru incheierea casatoriei pe de-o parte, iar pe de alta, distinge
impedimentele la casatorie. Delimitarea conditiilor de fond de impedimentele la
casatorie trebuie facuta intrucat conditiile de fond trebuie dovedite ca fiind
indeplinite pentru incheierea casatoriei, pe cand impedimentele nu trebuie
dovedite, fiind suficiente declaratiile viitorilor soti conform carora ele nu exista.
Conditiile de fond sunt acele imprejurari de existenta carora depinde declararea ca
valabila a incheierii casatoriei. Avand in vedere ca acestea trebuie sa existe in mod
obligatoriu la incheierea casatoriei, ele sunt denumite si conditii pozitive.

Conditiile de fond sunt:

a) varsta legala pentru casatorie;

b) consimtamantul viitorilor soti;

c) comunicarea starii sanatatii;

d) diferenta de sex.

Impedimentele constituie acele imprejurari care trebuie sa nu existe pentru a se

putea incheia casatoria. Impedimentele poarta denumirea si de conditii negative.

Aceste impedimente sunt:

a) existenta unei casatorii anterioare nedesfacute a oricaruia dintre soti;

b) rudenia in gradul prohibit de lege;

c) adoptia;

d) alienatia sau debilitatea mintala.

Delimitarea legala a conditiilor de fond fata de impedimente este facuta si de

legiuitor atunci cand in art.13 si 14 din Codul familiei distinge impedimentele prin
sintagma 'piedica legala la casatorie'.

Conditii de fond la incheierea casatoriei

Codul familiei stipuleaza expres trei conditii de fond necesare pentru incheierea
casatoriei: varsta matrimoniala (art.4.), comunicarea starii sanatatii (art.10) si
consimtamantul viitorilor soti (art.16). La acestea se adauga si conditia diferentierii
sexuale. 1)Conditia diferentierii sexuale rezulta din interpretarea si analizarea
reglementarilor Codului familiei, astfel incat legiuitorul nu a mai prevazut-o
expres. Avem in vedere prevederile art.1,4,5,25,47-52,53-60 din care rezulta ca se
poate incheia casatoria intre persoane de sex diferit. Sexul fiecaruia dintre viitorii
soti rezulta din examinarea certificatului de nastere, care are o rubrica speciala in
acest sens. Astazi este admisa actiunea in schimbarea sexului sau actiunea in
stabilirea exacta a sexului, in cazul persoanelor cu anumite tulburari sexuale.

2)Varsta legala pentru casatorie

Potrivit art.4, alin.1 din Codul familiei, barbatul se poate casatori numai daca a
implinit varsta de 18 ani, iar femeia numai daca a implinit 16 ani. Asadar, legea
stabileste o varsta minima, din ratiuni de ordin moral, psihic dar si biologic.
Aceasta presupune aptitudinea viitorilor soti de a intelege insemnatatea unei
casatorii, drepturile si obligatiile care decurg din aceasta, posibilitatea fizica de a
procrea copii sanatosi. Varsta de 18 ani si respectiv de 16 ani se apreciaza ca
asigura si un consimtamant liber si constient al viitorilor soti.Art.4, alin.2 din
Codul familiei stipuleaza ca pentru motive temeinice, se poate incuviinta casatoria
femeii care a implinit 15 ani. Incuviintarea se poate da de primarul general al
municipiului Bucuresti sau de presedintele consiliului judetean pe teritoriul caruia
isi are domiciliul femeia si numai in temeiul unui aviz dat de un medic oficial.

Dispensa de varsta se acorda asadar in conditii expres prevazute de lege si anume:

a) femeia a implinit 15 ani;

b) exista motive temeinice care sa justifice dispensa (graviditatea ori boala);

c) avizul medical care sa  ateste capacitatea femeii de a intretine relatii sexuale si

starea sanatatii corespunzatoare.

In cazul in care casatoria urmeaza a fi incheiata intre cetateni romani pe o nava

aflata in afara granitelor tarii, dispensa de varsta se acorda de comandantul navei,
care oficiaza si casatoria. Nu exista o limita de varsta maxima pentru incheierea
unei casatorii, legea stabilind posibilitatea casatoriei in extremis (inainte de
moarte).

De asemenea, legea nu stabileste o anumita diferenta de varsta intre soti, dar

diferenta prea mare poate fi un indiciu pentru incheierea unei casatorii fictive.

3) Consimtamantul la casatorie

Conditiile consimtamantului sunt:

a) consimtamantul sa nu fie alterat de vicii de consimtamant;

b) consimtamantul sa fie actual;

c) consimtamantul sa fie exprimat personal si simultan;

d) consimtamantul sa fie constatat direct de catre ofiterul de stare civila.

Importanta conditiei de fond a consimtamantului liber exprimat consta in faptul ca

este inserata si in Declaratia Universala a Drepturilor Omului (art.16 alin.2 -
'casatoria nu poate fi incheiata decat cu consimtamantul liber si deplin al ambilor
soti').

Libertatea casatoriei consta asadar in inlaturarea limitarilor determinate de varsta,

religie, rasa dintre viitorii soti.

Pentru a asigura libera manifestare a consimtamantului  viitorilor soti, legea

dispune ca acesta se da in forme anume determinate. Astfel, consimtamantul liber

se exprima in fata ofiterului de stare civila, la sediul serviciului de stare civila, in

mod public. Pentru a fi valabil, consimtamantul nu trebuie sa fie afectat de vicii de

consimtamant. De obicei, consimtamantul consta in raspunsul afirmativ la

intrebarile adresate viitorilor soti de ofiterul de stare civila daca doresc sa se

casatoreasca unul cu celalalt.

O problema se ridica daca unul dintre viitorii soti nu poate vorbi (de ex. este surdo-
mut). In acest caz, practica a demonstrat ca se poate da prin orice mijloace
consimtamantul, dar el trebuie sa fie neindoielnic.

Atestarea consimtamantului in aceasta situatie ori in cazul persoanelor care nu

vorbesc limba romana se face printr-un proces-verbal incheiat si semnat si de un
interpret.

Incheierea casatoriei in fata ofiterului de stare civila si exprimarea

consimtamantului direct in prezenta acestuia determina practic sa se intalneasca rar
lipsa consimtamantului.

Cu toate acestea, exista si situatia in care persoanele care doresc sa se casatoreasca

isi dau consimtamantul, dar din punct de vedere psihic acesta nu exista, ca in cazul
alienatilor sau debililor mintal, precum si in cazul celor lipsiti vremelnic de
facultatile mintale.

Codul familiei prevede in art.9 ca „este oprit sa se casatoreasca alienatul mintal,

precum si cel care este lipsit vremelnic de facultatile mintale, cat timp nu are
discernamantul faptelor sale“.

Din interpretarea dispozitiilor art.9 din Codul familiei rezulta ca alienatii si debilii
mintal nu se pot casatori niciodata.

Cei lipsiti vremelnic de facultatile mintale nu pot sa se casatoreasca intrucat nu au

discernamant in aceasta perioada de timp. Este cazul celor aflati in stare de
ebrietate totala ori cei aflati in stare de hipnoza, sugestie.

In cazul alienatilor sau debililor mintal sanctiunea incheierii casatoriei este

nulitatea absoluta, avandu-se in vedere lipsa totala a discernamantului, pe cand in
cazul celui vremelnic lipsit de facultatile mintale nulitatea este relativa.

Lipsa consimtamantului se dovedeste pe calea expertizelor psihiatrice.

Interzicerea casatoriei in cazul persoanei lipsite vremelnic de facultatile mintale

opereaza exclusiv pentru perioada in care nu are discernamantul faptelor sale,
deoarece in perioadele de remisiune se prezuma ca actioneaza cu discernamant si
ca isi da un consimtamant valabil.

Pentru a fi valabil, consimtamantul la casatorie nu trebuie sa fie afectat de vicii de

consimtamant. Viciile de consimtamant prezinta anumite particularitati in

comparatie cu dreptul comun.

Viciile de consimtamant la casatorie sunt: eroarea, dolul si violenta.

Eroarea constituie viciu de consimtamant numai daca se refera la identitatea fizica

a celuilalt sot.

Astfel, art.21 din Codul familiei stipuleaza ca poate fi anulata casatoria la cererea
sotului al carui consimtamant a fost viciat prin eroare cu privire la identitatea fizica
a celuilalt sot.

Eroarea asupra identitatii civile, starea civila a celuilalt sot (exemplu: copil din
afara casatoriei, desi celalalt sot credea ca este din casatorie, ori este divortat, desi
celalalt viitor sot stia ca nu fusese casatorit) nu constituie viciu de consimtamant la
casatorie.

Tot asa, nu constituie viciu de consimtamant la casatorie calitatile ori insusirile

celuilalt sot.

Dolul (viclenia) este viciul care aduce atingere consimtaman-tului viitorului sot
prin eroarea provocata ca urmare a mijloacelor viclene uzate impotriva sa. S-a
stabilit in practica judiciara ca facand parte din aceasta sfera: ascunderea starii de
graviditate a femeii, ca urmare a relatiilor intime cu alt barbat decat viitorul sot sau
ascun-derea unei boli grave care a afectat desfasurarea normala a vietii de familie.

Violenta viciaza consimtamantul viitorului sot datorita temerii provocate ca urmare

a constrangerii fizice sau morale impotriva sa. Datorita conditiilor in care se
incheie casatoria, este aproape imposibil sa se manifeste o constrangere fizica.

Actualitatea consimtamantului inseamna existenta lui in momentul incheierii

casatoriei.

De aceea, promisiunile anterioare incheierii casatoriei nu au valoare juridica,

aceeasi regula guvernand si consimtamantul exprimat scris in declaratia de
casatorie.

Caracterul actual al consimtamantului inseamna ca acesta se exprima personal de

catre fiecare din cei doi viitori soti si in mod simultan, adica prezenta celor doi in

fata ofiterului starii civile si raspunsuri consecutive la intrebarea ofiterului de stare

civila.
4) Comunicarea reciproca a sanatatii

Codul familiei prevede in art.10: „casatoria nu se va incheia daca viitorii soti nu

declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor, iar in cazul in care, prin
lege speciala, este oprita casatoria celor suferinzi de anumite boli, se vor aplica
dispozitiile acelor legi“.

Comunicarea starii sanatatii in practica se realizeaza prin certificate medicale

privind pe cei doi soti, acestea anexandu-se la declaratiile de casatorie.

Practica judiciara a considerat ca omiterea voita a viitorului sot de a incunostinta

pe celalalt de boala de care sufera constituie, in principiu, motiv de anulare a
casatoriei.

Dimpotriva, in cazul unor afectiuni minore, obisnuite si vindecabile, care nu aduc

atingere vietii, sanatatii sotului ori finalitatii casatoriei, omisiunea comunicarii nu
are relevanta.

Prin urmare, scopul cerintei legale ca viitorii soti sa-si comunice starea sanatatii
lor, este ca ei sa decida daca inteleg si pot sa isi asume raspunderile vietii de
familie, chiar si in aceste conditii.
Bibliografia:
http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/CASATORIA-Notiunea-natura
https://servicii.gov.md/ServiceDetails.aspx?id=6eb5cf1d-8bcb-49e6-b7ee-
b0487019c504
Codul familiei