O problemd determinantd a epocii modeme este cea nafionald: procesul de constituire a naliunilor, demarat in vestul continentului european, ce cuprinde

treptat centrul gi estul acestuia, ca 9i teritoriul din afara

sa (menlion5m,

in

acest context, cd

in Asia se pdstreazd state formate incS din Antjchitate),

incununarea

linii mari, cu constituirea statelor nalionale unitare. Transform6rile politice instituf,onale, specifice perioadei (amintim in acest sens parlamentarismul britanic cu importanla sa, aparilia partidelor politice burgheze etc.), fenomenul de expansiune colonia16, in plan demoltarea gtiinlei qi a tehnicii, a culturii in general, evolulia mentalitililor, modificErile survenite
acestui proces coincide, in

demografic,
moderne,

in cel al condiliilor de vialn ale oamenilor, reprezint[ importante coordonate ale perioadei
care,

in

f[r[

indoialr", cea mai importantL, cea mai dezvoltat[ regiune a mapamondului, a rdmas

batrAnul continent euroPean.

Analizadiversit[fii problemelor (par]ial enumerate mai sus) pe care le impune epoca modern6, face indubitabil, o necesar6 o analizd lucid6, temeinicd a acesteia, o nuanlare a acestora de \a caz la caz 9i,
raportare permanent6

la izvoare gi/ori alte surse pentru

o mai coreotd inlelegere pi interpretare a acesteia.

-l
REVOLUTIA BURGHEZA DIN ANGLIA

in secolul al XVI-lea, in J6rile de Jos,

semnele

noii orAnduiri capitaliste devin tot mai evidente,

in care tdndraburghezie
1oca16 se incleqtase

al olandezilor fenomen dublat de inchegarea unei comunit[li na]ionale. Pe fondul rizboiului de independen![
gi flamanzilor consemnlm gi prima revolu{ie din epoca modern[

intr-un dur rlzboi contra feudalitSlii gi stipAnirii spaniole'

in girul acestor puternice coruulsii sociale, politice, religioase gi economice (ierarhia este aleatorie), qi, mai apoi' a unor zone a acestor revolulii burgheze, cu urmiri deosebite in viala unui popor, a unei lIri
geografice mai intinse, Revolulia burghezd din Anglia constituie un elocvent exemplu, ea fiind apreciatd englezi de la drept prima revoiulie burghezd r.rctorioasd din lume. Revolulia devenea - pentru societatea prin mijlocul secolului al XV[-lea necesar[, rezultanta oficiald a unei indelungate evolu]ii, marcind

victoria sa momentul lnor transformari de anvergur6 prin radicalismul sdu in societatea ulterioard englezd. particuiarit6file acestei revolufii, in comparalie cu revoluliile ulterioare, se explic[ prin specificul dezvolt6rir
de unii istorici in economice, sociale gi politice a Angliei, motiv pentru care aceastd revolulie este incadratd

aga-numitele,,revoiufii burgheze timpurii".

La jumitatea secolului al XVIilea, Angiia era o [ard cu o economie preponderent agrard, patru cincimi din locuitorii\Lrii (aproximativ 5 milioane), trdind gi muncind in mediul rural. Aqa zisele loca1it6li urbane, avind infiligarea caracteristica unor tdrgvi, nu depigeau, ca populafie, cifra de 20-30.000 de
locuitori. lnc[ din secolul ai XVI-lea, societatea englezdinregistra transformdri tot mai importante' Elemente ale economieibazate pe iniliativa privat[ (individual[), concuren![ qi profit se afirmi in toate sectoarele

vielii sociale, caracteristic6 indeosebi prin

divtzat

pdtrunderea

lor in agriculturE, sectorul principal a1 economiei

engleze. in acest domeniu predomina marea proprietate nobiliard, manorul, cultivat dupi metode invechite,

in mici loturi care erau date in

posesie fSranilor. Satul englez prezenta

in

aceastd perioadl o

stratificare pregnantd; in acest context distingem urmdtoarele categorli: freeholder'ii, copyholder-ii, cotteri, leaseholder-ii, pdtura instdritS a ![r6nimii engleze fiind reprezentatd
de yeomeni.

in peisajui social englez se afirm[ acum, cu tot mai multd pregnanf[, noua nobilime, al cirei spirit novator prezenta tendinle asemdndtoare cu cele ale burgheziei, segment social care deline un ro1 marcant in
transformarea capitalistd

a Angliei, prin reorganizarea, pe baze noi, a producliei agricole. Se constati

frecvent in agricultura englezd o sporire a rentei gi a arenzli, mai ales prin exploatarea domeniului agricol in

regie proprie, aspect consfinlit prin imprejmuirea sa. Terenurile agricole sunt comasate; in perimetru sunt cuprinse gi alte terenuri:

piminturi comunale, loturi aflate

pAnE atunci

in

posesiunea !6rani1or gi chiar a numeroqi de muncd

localitililor rurale. Fenomenul este insofit de modificiri de naturX demografic[ importante, locuitori, din 1ips5 de terenuri, sunt obligali sd migreze spre centrele urbane, oferind astfel for![

ieftinl sectorului industnal-megtegugaresc. Ca urmare a acestur fenomen, manorul englez se transform[ intro ferml de tip capitalist, inkeprindere agricoli cu atribulii similare la sat cu cel al manufacturilor Ia orag.
Majoritatea lucririior agricole sunt efectuate prin munc[ salariati, produclia rezultatl fiind destinatd pielei.

imprejmuirile reprezinti principala modalitate de penetrare a relaliilor capitaliste

englezd.

in

economia agrari

Sectorul industrial in istoria Angliei, secolele XVI gi XVII sunt martorele unui notabil avdnt industrial. Breslele delin in
continuare un loc important in produclie, sporirea acesteia fiind treptat suplinitd de noile unitSli economice

capitaliste de

tip manufacturier care angajau zeci gi chiar

1a

sute de lucrdtori salariafi. r:ven{iile

9i

perfeclion[rile consemnate acum duc, firegte,

sporirea producfiei, in special in industria extractivi qi in cea

metalurgicl. Extraclia de minereu de fier inregistreaz6, in intervalul 1540-1640, o creqtere de trei ori, cea de clrbune de g,5 ori. Extraclia de clrbunereprezenta in anul 1640 nu mai pulin de trei sferturi din totalul
producliei europene, Organizarea capitalistl devine acum preponderentd, sub forma manufacturii qi in noile ramuri ce apy in aceast[ perioad[: sticl[rie, sdpun, hArtie, produclie de alaun, de silitrd etc. Locul primordial

in sectorul industriei engleze revine celei textile, domeniu in care prefacerile sunt notabil e, favotizate 9i de o de la bogat6 produclie de lan[. Legea prohibitiv6 din anul 1,614 interzicea exportul linii; actul normativ
aceastl datd transformi Anglia dintr-o lard exportatoare de materii prime intr-o !ar[ industrialS. Desigur, fenomenul a avut o desfigurare graduall, in acest context fiind facilitat gi de imigrarea, in timpul domniei reginei Elisabeta, ca urnare a perseculiilor religioase, a unui important numir de meqtequgari protestanli din Franfa qi din Flandra. in contextul vechii organizdri a produc{iei din prima jumitate a secolului al XVII-lea,
p6trunderea unor noi relalii bazatepe principii noi este definitorie pentru societatea englezi..

Comer{ul in epoca marilor descoperiri geografice, comerful sporegte; se constatl acum o cregtere a celui extem
in detrimentul celui intern. Cregte puterea maritimi
a

insulelor britanice care, dintr-o periferie

continentului

european, devin un centru al comerfului mondial; politica englezl era ghidatd dup[

principiui exprimat de sir

W. Raleigh, pokivit c[ruia ,,cine stipinegte marea, stipAnegte bogeliile lumii 9i, prin urmare, lumea ins[qi". Apar acum o serie de companii comerciale: Compania negustorilor aventurieri (in sensul de intreprinzdtori)

in anul 1407, ink-o confruntare permanentd cu Hansa germanl pentru intdrirea poziliilor comerfului in !6ri1e
de Jos gi chiar

in Germania. ln anul 1554 se constituie Compania Moscovei,in 1575 Compania Marocand,in

1579 Compania Orientului (comefiul cu Marea BalticS),

in

1581 Compania Levantului (comerlul cu zona

aceasta

r6slritean[ a M6rii Mediterane), in 1588 Compania Guineii (comer! in zona apuseanb a Africii),
acapardnd delinbtoare ale monopolului comerlului cu regiunile de la est de Capul Bunei Speranfe.

gi comerlul cu sclavi negri. in anul 1600 sunt puse bazele Companiei Indiilor orientale,

infiinlarea companiilor comerciale devine benefic[ pentru dezvoltarea capitalistl viitoare a Angliei
at2t prin formele de organizare burgheze introduse,

cit

gi prin impuisionarea comertului, prin aportul direct

al

acestora

\a

crearea vastului imperiu colonial britanic,

incepind cu secolul al XVIIlea

in

Antile

(Barbados), Bermude, pe coastele de est ale Americii de Nord gi in India (sub forma

iniliali

a contoarelor).

Structura Politici a Angliei institulia se confrunta cu Din punct de vedere al organizfuni politice, Anglia constituia o monarhie; absolutr de tipul continental (Fran!a, elemente opozante, ostile transformarii acesteia intr-o monarhie avind particularitalile sale, incepand cu regele Spania). Forma absolutismului se impune insd in Anglia, reginei Elisabeta Tudor (1558-1603)' Henric a1 villea (14g5-1509), atingand apogeul in wemea domniei cu progresele inregistrate in industrie 9i in Degi monarhia sprijinea dezvoltarea economic[ a ![rii, odat6 qi instituirea largl a dreptului de monopoi sunt comet, devine o fr6n[. ,,Reglementarea strictd a producliei acliunea ei economice" (v' cristian)' contrarii tendinlelor burgheziei cate arenevoie de libertate in

in

iui Iacob | (1603-1625), care inaugureazd dinastia stuarlilor;

qi dinastia Tudorilor din Anglia' Tronul revine 1603, odatl cu moartea reginei Elisabeta, se stinge regele nou insclunat era un tnfocat adept al

libere, al cSrei autor era)' Manifestarea monarhiei de drept divin (vezi lucrarea Adevdrara lege a monarhiei societifli engleze; el intra in conflict cu acestei atitudini il situeazd pe monarh in afara realitdlilor privat' camera parlamentul, guvernarii bazate pe organisme pendente direct de rege" consiliul

datorit[

engleze declanqeazl o puternicd instelatd qi Curtea inaltei Comisiuni. Tendinlele absolutiste ale monarhiei care manifesta pe dour direclii: printr-o opozitie; in fruntea acesteia se situa burghezia gi noua nobilime,

opozilie religioas[ 9i una politic[, una precedind pe alta' gefia bisericii anglicane, Reforma din Anglia secolului al XVI-lea (1534) conferea monarhului de bazd a statului englez' Biserica menlinea ierarhia bisericii Ei transforma episcopatul intr-o institulie

cu toate cr in serviciul divin se anglicand pdstreazd in continuare elemente de dogmd qi ritual catolic. rimin aproape identice cu cele catolice' introduce limba englezl in locul celei latine, ceremoniile religioase
cu tendinfele burghezrei engleze, Astfel, anglicanismul, ca religie oficiala a statului englez,nu era compatibil (drn purus: curat, lb. latind) igi indreapt[ devenind obiect al atacurilor acesteia. Adeplii puritanismului bisericii anglicane, solicitind epurarea, purificarea acesteia de elementele specifice

atacul impotriva

astfel expresia fidel[ a catolicismului qi adoptarea in formr puri a calvinismului. Calvinismul devenea cultului, reducind prin aceasta tendinleior noii categorii sociale apirute in Angiia, ce dorea simplificarea
cheltuielile enoriagilor.
declara pentru pdstrarea Treptat, in rAndul puritanilor, se vor distinge dou6 curente: unul care se conduc[tor in bisericl organizatorice a bisericii engleze in concordan]l cu principiile calvine, ro1ul

unit[fii

numite presbiterium urmind s[ fie preluat de consiliile (sinodale mixte) alc[tuite din pastori qi laici, : b6kin, preot din lb. greac6). Iniliatorul curentului reformator este J' Knox; in 1560 Qtresbiterios la i580, ai cdmi adepli vor presbitenanismul devenea religia dominant[ in Sco]ia. Al doilea curent, apdrut

fi definili independenli' puna inilial numele de browniStl, de la predicatorul Robert Brown, ulterior vor gi a supunerii fa![ de o Reprezentantii acestui curent ,,contestau principiul organizdrii unitare a bisericii
autoritate superioar6 in materie de religie. Pentru ei, comunitatea
1oca16

era singura formd recunoscuta de

(V. cristian). Finalul acliunii organizarereligioasa, independent[ de orice organ mai inalt, numit sau ales"
bisericii anglicane, cAt celor dou6 curente Qtresbiterieni qi independenli) viza atdttransforrnarea, ,,epurarea"

gi o modificare insdgi

a caracterului statului englez.Religia devine astfel o form[

labazdraliuni social-economice
qi

de manifestare ideologtcd a

sociale interesate intr-o dezvoltare luptei de pe arena vielii politice a Angliei, fiind imbr[ligati de categoriile
nestAnjenit6, capitalistS a !6rii, avdnd

politice'

Viafa politici din Anglia in timpul primilor Stuarfi

este dublat de lupta politici ce conflicrul religios din Anglia primei jum6t6!i a secolului al XVIIlea camerei comunelor, intrucat Camera Lorzilor era angajeazd Parlamentul contra monarhiei, mai ales a tronului. Lupta Parlamentului trebuie perceputl ca a1c[tuit6 in majoritatea ei din vxrfurile nobilimii devotate qi nu ca o lupt5 contra monarhiei ca institulie' Semnele o opozilie fa![ de tendinlele absolutiste ale monarhiei ani ai domniei lui iacob I igi fac aparitiamai acut in societatea englezd,incd din primii

opoziliei parlamentare

ln fala afirm[rii Parlamentului a (1603-1625), frond[ care imbraca forme mai grave in deceniul al treilea. acestuia, ultimii patru ani ai domniei dreptului in materie de impozite, regele procedeaza la dizolvarea
de Buckingham' conducind prin intermediul favoritului s[u George Villiers, duce 'trrcareape ffon a lui Carol I(1625-1649) acttizeazi disputa Moartea lui Iacob I(27 martie 1625) 9i

rege-parlament.

ca

qi predecesorul sdu,

carol I considera Parlamentul ca simplu instrument pentru oblinerea

statul englez.Piecare convocare a fondurilor atAt de necesare in situalia financiar[ precar[ in care ajunsese care parlamentului marca gi adancirea conflictului dintre cele dou[ institufii. La protestele Parlamentului, la dizolvarea acestuia (1625 qi 1626)' imputa regelui incdlcarea prerogativelor sale, Carol I procedeazd in lupta de la La Rochelle), golirea situalia externd a statului englez(infrxngerea expediliei lui Buckingham visteriei, oblig6 regele s[ convoace din nou Parlamentul'

manifestl cu curaj vArfurile opoziliei: John Eliot, Thomas monarhului de aprobare a unor noi Wenthworth, Eduard Coke, John Hampden, Jolrn Pym qi allii. Solicitarea

in pariamentul reunit in martie 1628

se

se

impozite este respins[ de cltre Parlament;

intreprind, totodatd, demersuri de punere sub acuzare a ducelui

(Bill of Righl), document ,,care Buckingham, favoritul regeiui. Parlamentul reunit voteazd Petilia Dreptului putea si aclioneze monarhia" (v' bazele legale ale prerogativelor parlamentului ca gi limitele intre care
fixa

Avandlabazd prevederile cristian) qi oblig[ monarhul sd sanclioneze aceastdlege pe data de 7 iunie 1628. imprumuturi, taxe s[ nu poat6 fi din Magna Charta din I2I5, Parlamentul pretindea ca orice impozite,
percepute fbr6 un aviz prealabil

al sdu; se solicita ca arestarea, condamnarea sau confiscarea averii unei judec[toreqti; de persoane sd fie aplicatd numai in conformitate cu legiie !6rii 5i in baza unei sentinle alt[ revendicare a legile marliale s6 nu fie aplicate in timp de pace asupra persoanelor civile; o
asemenea,

parlamentului o reprezintS incetarea incartiruirii trupelor in casele cetdlenilor etc.

deschis intenlia Carol I nu respectd stipulaliile Petiliei Dreptului, dizolvd Parlamentul 9i manifestl

Angliei drept ,,guvernareafdrd parlament,, marcheaz1 punctul culminant a1 tendinlelor absolutiste ale monarhului, care era sprijinit in al Londrei din 1628, apoi, de Thomas Wentworth, conte de Strafford gi William Laud, episcop
de a guverna in mod absolutist. perioada anllor 1629-1640, definit6 in istoria

demersul sdu

dirr 1633, alhiepiscop de Canterbury'

Refuzul de

a se conforma dispoziliilor regale

primegte un nou contuf,

in

1634, cu prilejul

tax6 de rdzboi introdusd in timp de pace, fapt ce reintroducerii impozitulu i ship-money (darea pentru corSbii), John Hampden in Parlament; absolutismul genereazdo nemullumire generala, matcatl prin acliunea lui
engTezera pus

in fala unei puterni ce ctize'

intre

acum un nou element, conflictul cu Scolia' Pe fondul derularii conflictuiui rege-parlament, apare uniune personala, Scolia pistrindu-qi autonomia. aceasta gi Anglia exista, din anul 1603, o simpla

care, in 1637,incearcd introdrrcerea unei c[r!i imixtiunile arhiepiscopului Laud in afacerile bisericii scofiene, ca suport dogmele anglicane, este perceputa de c6tre de ruglciuni comune (common Prayer Book), av6nd gi, in final, a1 celei politice' cu prilejul oficieri'i scolieni ca un inceput al gtirbirii autonomiei religioase prayer Book (iulie 1637),1a Edinburgh, capitala Scofiei, se aprinde primelor slujbe in bazafui Common nobilimea gi burghezia. Institulia consiliului secret, vAlvrtaia, o r[scoarr nalionalr scofiana, avnnd in frunte inlocuit[ cu un comitet de stat' Se constituie o ligd care conducea Scofla in numele regelui, este dizolvata 9i protestante, impotriva absolutismului lui carol nafionala, un convenant menitsa lupte, prin apararea bisericii dinreprezentanlii Bisericii Presbiteriene, care I. La Glasgow, in noiembrie 163g, se constituie convenantul drept singura religie acceptatd' sco{ia' respinge cartea de rugaciuni comune, afirmand presbiterianismul constituie o armata in fruntea cLteia este desemnat congtientd de iminenla unui conflict militar cu Anglia, asupra cerei engleze, slab echipatd qi Alexander Lesrie, care pdtrunde in Anglia gi obline victoria obligi si recunoasca drepturile Adunarii indisciplinatl. prin pacea de la Ber"wick (iunie 1640) regele se rarlmentfui scolian qi recunoagterea generale in problemele religioase ale Sco,tiei, s[ accepte convocarea regele Carol I aprecia concesiile fEcute drepturilor acestuia in materie politica. Sfituit de Strafford, de for![. tn condifiile date ale crizei scolienlor drept un rd.gaz de timp menit a pregdti acliunea viitoare se adreseze din nou Parlamentului' pe financiare, acutizat| de conflictul cu Scofia, carol I este obligat s6

1640. Profitand de situalia dificilS a monarhiei' care-l convoac[, dupi o inactivitate de 11 ani, la 13 aprilie

qi intr[ in parlamentul incearc6 s6-gi reafirme prerogativele. Respinge solicit6rile de subsidii ale regelui gi asigurandu-l cd va refuza s6 aprobe contact cu parlamentul scolian, sfatuindul ia rezistenlE fa![ de rege
regele dizolvi qi acest parlament, regelui orice fel de subsidii binegti. Dup[ o sesiune de doar hei slptimani, Misura arbitratd a regelui la 5 mai 1640, din acest motiv dandu-i-se denumirea de Parlamentul cel scurt. intervine cu forfa, se opereaz[ arestari' genereazd,la Londra, a doua zi (6 mai 1640) o mare manifestafie. Se arestafilor, implicd direct ridicare la 1upt6 a londonezilor, la 14 mai, prin care se solicita eliberarea

o nou[

parlament qi, in acelaqi timp, oferi modelul urmat 9i de alte localit[ti' in capitala in conflictul dintre Rege qi
de conflictul iscat care plasa in vara anului 1640, Anglia se confirrnta cu o situalie revolulionarl determinatl

gi pe cei care erau adeplii organizarii sale tabere diferiteipe cei ce suslineau innoirea societSlii engleze depSgite. Poziliaburgheziei era ireconciliabil[ cu monarhia absolutist-aristocraticS' Revolu{ia englezl. Rizboiul civil'

pohivit unor opinii mai vechi, inceputul Revoluliei burgheze din Anglia coincidea cu declanqarea
r6zboiului civil, dat[

la

care

conflictul dintre nou gi invechit primea fotmele-cele mai clare 9i mai violente'

conflict intrase Dar, o delimitare strict[ nu ne putem ing[dui, cu atAt mai mult cu cAt acest
fazd revolulionar6.

inc[ anterior intr-o

Istoriografia mai nou6

inclini sI

accepte cd a doua convocare a Parlamentului

in

164A marcheazd

o manierd revolulionarS' momentul de la care lupta sa impotriva absolutismului se desfEqoara de

DeclanE area

revoluliei

inyazia scoliani (armata acesteia ocupd localit[1ile Newcastle, obligd regeie, la 3 noiembrie 1640, sE Northumberland qi Durham), pe fondul unei acute crize financiare, in majoritate din membrir convoace din nou parlamentul. Activitatea noului Parlament, constituit
Confruntarea directd

cu

Lung.

penku cate a fost numit Parlamentul cel Parlamentului Scurt, se va desfaqura neintrerupt pxnd la 1653, motiv va deveni centrul rezistenlei AcestParlament in fruntea acliunii cdruia se vo1. plasa Pym 9i Hampden,
sunt acuzali Laud 9i Strafford, burgheziei gi a noii nobilimi, manifestAndu-se acum intr-o manierd radical[; desftinleazdbaza qi inchigi la Tower, ultimul fiind condamnat la moarte (1.2 mai 1641). Parlamentul arestali

juridicr

a absolutismului, curtea

inattei comisiuni qi Camera instelatd.

de c6tre acesta. Printr-o

o lege votat[ in Pariament stipula

obligativitatea

votirii oricrrui impozit

alti

serie de legi sunt resffAnse prerogativele

reprezenta 9i hotdrirea, regale, armata regaldurma s6 fie dependenta de Parlament. victorie a Pariamentului putea desfiinlat declt cu propriul acceptat6 de c6tre monarh, potrivit careia se stipula c[ acesta nu act cate, in cele 204 de articole consimldm6nt. in noiemb rie 164l,Parlamentul adoptd Mustrarea cea Mare, noi modalitali ocontorizare detaliatd a abuzurilor slv6rgite de absolutism,ptevdzdnd, totodata,
ale sale, frcea

pentru preintAmpinarea acestora.

lv[are, regele a

profitAnd de lipsa de unitate a parlamentului, manifestatl cu prilejul impunerii actului Mustrarea cea incercat, la inceputul lunii ianuarie 1642, o loviturd contra opoziliei, arestdnd fruntapii

acesteia (Py:.n qi Hampden). Acliunea regelui este soldat[ ins6 cu

un e$ec, monarhul este obligat

s5

pdriseascd Londra la 10 ianuarie 1642, gi s5-gi stabiieascd capitalala York'

Primafazd a rdzboiului civil

Cu intenlia realizdrli unui compromis cu monarhia, Parlamentul rnitiazd, o serie de demersuri' conferind o Expediazdregelui,la York, la 2 iunie 1642,undocument intitulat Cele noudsprezece propuneri,
cdrera baz[ pentru negocieri. El constituia un ultimatum ce conlinea proiectul unei noi constitulii conform interne 9i exteme, devenea forla suprem6, in lard. parlamentul solicita dreptul de control asupra politicii cultului. Demersul asupra armatei gi a flotei, numirea in funclii a funclionarilor gi a magistrafilor, reforma

parlamentul rim6ne fEr[ ecou,

e1

duce la declangarea r[zboiului civil. Baza sociald aregalitdlii era constituitl

gi vestul din marea aristocralie qi clerul anglican, care avea sub control regiunile din nordul

![rii,

asigurandu-

gi aici qi sprijinul unei

plrli a lSrdnimii. Sprijinindu-se

pe noua nobilime 9i pe burghezie, Parlamentul avea

Tablra influen![ in regiunile din sud gi din est ale Angliei, mai dezvoltate din punct de vedere economic. parlamentul mai numdra elemente provenite din p6turile de jos ale oraqelor, precum qi o mare-parte a

l
partea Parlamentuiui' populatiei rurale, controla Lon&a, principalul centru ai firii. Flota, aflati de financiare erau de preintimpina un posibil sprijin de pe continent care putea fi dat regelui. Posibilitelile
asemenea

net

in

regale erau mai favoarea taberei parlamentului. Degi resursele financiare ale taberei

modeste, aceasta dispunea de o armata bine preg[tit6, nobili bine

iniliali in taina armelor, in frunte

cu

prinlul

Rupert.

in prima fazd a r[zboiului civil, iniliativa aparline taberei regale' Armata Parlamentului,
numeroasd dar ineficient1, care-l avea

mai

in frunte pe contele de Essex, inregistreazd o grea infrangere, intr-o

Ambele tabere suferdpierderi mari' primd confruntare, la Edgehill, in Warwickshire (23 octombrie 1642)'
Armata regelui ocup6 contraparlament

mai multe centre, transform6nd Oxfordul in capitali 9i organizind aici un regaliste' (membrii s[i, in majoritate pairi), conferind prin aceasta o legitimitate taberei

porturile Hull 9i Bristol' Tentativa de ocupare a Londrei egueazi, dar, in schimb, sunt ocupate
este surmontat[ printr-o acliune Ineficienla armatei parlamentului, in tentativa de a ocupa Oxfordul, Parlamentele din Londra qi cel din diplomaticS de efect. La25 septembrie 1643 se incheie o alianf[ intre ale celor doud flri, precum qi Scolia (Convenant), prin care se statuau drepturile politice gi cele religioase obline o victorie armatei scofiene in conflictul cu regele carol I. interita astfel, tabdraparlamentari

sprijinul

insemnatd in bdtdlia de la Marston-Moor (2

iulie 1644)'

victoria in pofida superiorit6lii materiale confortabile pe care o delinea, Parlamentul nu valorificb grupdri, independenlii qi din iulie 1644.In sAnul Parlamentului se produce o sciziune, care opunea doud social-politice' presbiterienii, divizate pe criterii religioase, care ins[ avea la bazd adevdtate cauze
interesele varfurilor lndependenlii urm6reau zdrobirea definitiva a regaliqtilor; presbiterienii, rcprezentAnd se r[sfrange negativ inst6rite ale noii nobilimi gi ale burgheziei, se opuneau acestora. Aceast5 atitudine
asupra organiz[rii armatei

in fruntea cireia

se aflau Essex,

lordul Brooke 9i Manchester, qi care se opuneau

continu6rii rlzboiului.

in atari condilii, consemnlm intervenliile lui oliver Cromwell in Parlament, acesta qi a modului de conducere a devenind purt[torul gi propagatorul ideii de transformare esenliald a armatei constituirea unui acesteia. lnitiativa 1ui Cromwell din anul 1643 se va materializa,intr-o prim[ fazd,prin
detagament (cunoscut sub numele de Coastele de

Fier),alcituit din yeomeni, devenit celebru, in batdlia de ia

Parlamentul englez se afirmd gruparea

Marston-Moor.

Dup6 moartea

lui Hampden gi Pym, in

lui Cromwell'

aceasti directie fracliune care imbrafiga_ideea c6 lupta contra regelui trebuia dus6 pin6 la victoria final[. ln la 9 decembrie 1644, oliver se suslinea campania pentru reorganizarea armatei- Cu prilejul discursului rostit

Cromwell sublinia: ,,Dacd arrnata nu va

hot6rAre, atunci poporul nu va mai putea

fi

organizatd
gi

in vi

a1t

fel, iar r[zboiul nu va

sE

fi dus cu mai mult6

s[-l suporte

va obliga

incheiaf o pace ruqinoas[". Camera

(New Model Army), av1nd Comunelor voteazdin ianuarie 1645 legeaprivind crearea unui nou tip de armatd peste 20'000 de soldali, ca model detagamentui Coastele de Fier al lui oliver Cromwell. Ea urma sr aib[ calfe dintre care o keime o constituiau regimentele de cavalerie. Alc[tuit6 in principal din !6rani, meseriaqi,

gi ucenici, noua armat[ parlamentar[ se afla sub controiul aripii de st6nga (independenlii), condusi de de ofileri generalul Thomas Fairfax, rdmas in istorie sub numele de ,,Tom cel Negru". Promovarea in corpul
impune, printre superiori se frcea exclusiv pebaza meritelor militare; beneficiind de acest principiu, se vnr

coloneii din anturajul lui Cromwell, un skiper (comandant de vas) pe numele de Rainsborough, birjarul Ch.
Pride, cizmarul Hewson sau cazangiul Fox'

,,Actul de renunlare voluntarS" prin care Essex 9i Manchester igi pierd gradele in armata parlamentului. in cursul aceleiagi luni, Oliver Cromweli este avansat la gradul de locotenentgeneral; in[lfarea in grad survine in urma unei solicit6ri speciale adresate Parlamentului de citre Consiliul de

in aprilie

se voteazd

rdzboi. Cea mai crancend betelie a Rlzboiului

Civil s-a

desfdgurat

la 14 iunie la Naseby, in

comitatul

Northamptonshire, unde armatele regelui au fost spulberate de cavaleria lui Cromwell. Pierderile regaligtilor

morli gi 5,000 de prizonieri, la care se adluga gi clderea arhivei personale a regelui in m6inile parlamentarilor. Naseby marca sfirgitul primei etape a Rdzboiului Civil. Un an mai tArziu, Oxfordul capituleazd la ordinul regelui, care igi cautd sc[parea 1a scolieni. Aceqtia, in schimbul unei sume de 400.000
se cifrau

la I.000

de

de lire, promit retragerea armatei

lor din Anglia

pi predarea

lui Carol I Parlamentului de la Londra.

Lupta din interiorul taberei parlamentare

Unica speran!6 a regelui Carol

avea sd se intdmple curAnd.

I era ca in rAndurile

inving[torilor sI izbucneascd discordia, fapt

ce

in sanul taberei revolulionare, intre Armata noului model qi Camera Comunelor,

predominant presbiteriand, se produce o rupturd. Disputelor de ordin religios financiar, aceasta tn momentul

li

se adaugi cele de ordin

in

care Parlamentul hot[rdgte reducerea armatei gi rezolvarea restantelor la

plata soldafilor. La inceputul anului 1647, Camerele au votat legea de reducere in armati qi eliberarea din

funclii a tuturor ofi1erilor (cu exceplia Iui Fairfax) cu grad peste colonel. M[sura era o insult6 directd adusi lui Oliver Cromwell. Evenimentele se precipitS; la jumltatea anului 1647 Parlamentul 9i armata se aflau pe
picior de r[zboi.

in aceste condifii, Carol I, care se afTala Holmby

ca

prizonier al Parlamentului, avea toate motivele

sd se bucure. Armata se gAndi s5-1 foloseascd ca argurnent

in aceasti disputl gi un contingent de cavalerie

plecd sdJ ia de la Holmby. Regele, vdzdnd ci evenimentele luaseri o intorsdturd favorabil[ lui, se constitui de bun[ voie ostatec al armatei gi se mutl la Newmarket. Armata declard

c[ va trebui

,,epurat6" Camera

Comunelor gi frxat[ data pentru autodizolvarea ei. Henry keton, ginerele

lui Cromwell, elabori ca o

altemativd la ,,Propunerile de la Newcastle" frcute de Parlament regelui, un nou plan de guvernare, cunoscut
sub numele ,,Capete de'propuneri" care-i

fu supus neoficial lui Carol L Coroana urma s[ fie subordonatl

Parlamentului, dar acesta trebuia s[ fie supus unui control mai riguros din partea alegltoriior. tn octombrie, regele a primit un alt plan, mai revolulionar, cunoscut sub numele de ,,Acordul poporului", care cerea sufragiul universal, alegerea Parlamentului la doi ani gi o redistribuire a electorilor, nefEclnd nici o menliune
la rege sau la CameraLorzilor. Carol I intrase ins[ in leglturd cu scolienii, care

ii

fEgdduiserd s6-l readucd pe

tron dacd va satisface doieanlele 1or de ordin religios. Reugi s6 fug[ gi se refugie la castelul Carisbrooke din

insula Wight, unde semnd un ,,Angajament" cu scofienii. La inceputul anului 1648, armata porni spre Londra, alung[ conducitorii presbiterieni gi incerc6 s6-qi impuni voinla Parlamentului gi regelui. Astfel
izbucni a doua fazd a Rdzboiului Civil din Anglia'

1or, Degi norocul pbrea cd surAde regaliqtilor, curind soarta se intoarse impotriva 1or. Rdscoalele t-ralilor, Kent gi Essex au fost greqit coordonate, iar scolienii nu invadard Anglia pAnd in organlzate m

+ara

ce iulie. Armata noului model era inc6 intacti qi ,,generalul" Cromwell atinse culmile gloriei militare. DupI regaligti. Bat[lia s-a indbuqi revolta din Jara Galilor, porni spre nord s6-i infrunte pe scolieni 9i pe alialii lor

Preston, Cromwell, cu circa 9.000 de soldali, a repurtat o strSlucitS victorie in prizonier' august 1648, in fala a24.000 de scolieni gi regaligti englezi. Regele este din nou flcut Cromwell a inkat in Londra in fruntea armatei victorioase, care nu mai era dispusi s[ facd
dat

in nordul Angiiei,

1a

judecarea regelui qi instaurarea republicii' compromisuri. keton elaboreazd o ,,Obiec!ie", prin care se cerea la concluzia cd a avea de-a Cromwell, care in 1647 inclmai inclinase spre menlinerea monarhiei, ajunsese 1648, colonelul Thomas face cu Carol I inseamna ,,sd te amesteci intr-o treab[ blestemati". in decembrie pride, in numele Consiliului armatei, ,,epur[" Parlamentul, l[sind la Westminster doar o ,,rim69i1[" sectard,
care

crime" infiin!6 un inalt tribunal, in frunte cu juristul John Bradsaw, pentlu a judeca ,,nemaipomenitele

de care se fEcuse vinovat Carol

I'

asasin

Z0 ianuarie l649la Westminster Hall. Monarhul a fost declarat ,,k6ddtor, judecat de nici un gi duqmanul statului". Regele refiizd s[ se apere, motivxnd cI el ,,nu poate fi
procesul a inceput la

deputali tribunal, oricit de inalt, de pe pdmant" . La 27 ianuarie a fost condamnat la moarte, deqi numeroqi semndturi. Lordul refuzaserr s6 semneze sentinfa. Dar, Cromweil reugi s[ infruneasci un numdr suficient de Fairfax
se

numird printre cei potrir'nici decapit[rii regelui'

I pSrdsi palatul Whitehall pentru a se indrepta spre eqafod. ,,Omul Carol apoi a Stuart" qi-a impus o linuta demn6, a rostit o scurtd cuvdntare, a negat orice vinov[lie adusi, c52' Corpul tngenunchiat, f1c6nd semn c4aului s6-gi facd datoria. La orele dou[ 9i patru minute capul sau
Mu41, 30 ianuarie, Carol neinsuflelit a fost depus in cupola castelului Windsor, aldturi de inaintagii s[i, lAngd Henric al VIIIlea'

tn 6 februarie 1649 a fost desfiinlat[ CameraLorzilor, apreciatd drept,,o ramuri a tiraniei", iar in ziua urmdtoare a fost abolitl monarhia, consideratl ,,inutil5, impovdrdtoare gi dlundtoare libert6fii, securit[lii
qi intereselorpoporului englez".Lz19 mai l649,Anglia a fostproclamatd oficial ,,republic[ 9i stat liber" (Commonwealth and Free State). Puterea executivd a fost atribuit[ unui Consiliu de Stat. Revolutia atinsese
apogeul.

Judecarea gi condamnarea regelui a stAmit ura impotriva noului regim,

atit din interior, c1t 9i din

afard. pe mare erau st6p6ni cofiarii regaligti conduqi de Rupert. Scofla se pregdtea de rdzboi, iar din klanda, contele Ormond a inkeprins o debarcare pe coasta englez6.

problema care se punea acum,

consolidare

in

acest context, era strins legatd de modul de organizare

qi

a dominaliei burgheziei 9i a noii nobilimi. Dupd republicd, incepdnd din 1653, trmeazd
a

protectoratul, ambele exprimAnd forma fireascd de continuare

revoluliei.

Evenimentele europene din prima jumState a secolului al (epuizate, vl6guite dup[ un

XVIIlea nu au permis puterilor

monarhice

fizboi

de peste trei decenii 1618-1648),

sI intervin[ impotriva tinerei republici, anilor 1647 gi 1648 este grav afectatd

obiig6ndu-ie mai intAi la o recunoagtere tacit[, apoi in mod oficial a acesteia, tn plan intern, viala economic[
scade: comerlul stagneazd,, iar meqtegugurile decad; recolta agricol6 a

de secetd. Dificult6lile financiare sufocd pur $i simplu tdndra republicS. tn plan social se manifesta cu

violen![ ofensiva levellerilor, care, invingitori, alituri de independenfi, se v[d indeplrtali din r0ndul celor
care beneficiau de victoria revoluliei.

in fruntea

acestora se afla John Liltburne, al cdrui pamflet intttulat

Noile lanluri ale Angliel constituia un virulent atac impotriva lui Cromwell, definit ,,uzurpator gi asasin al
drepturilor poporului englezliber". impotriva levellerilor sunt luate misuri urgente: sunt arestali conducdtori

Ei intemnilati, intrunirile politice sunt interzise. tndbugirea migcirii levellerilor duce la int[rirea, la consolidarea Republicii independenliior. in societatea engTezd se manifest[ acum o alt6. migcare social[,
continuare a migclrii levellerilor, cea a digger-ilor, mult mai radicalS dec0t predecesoarea sa. in fr,rrtea ei se

afl5 Gerard Winstenley, mic negustor ruinat, care-qi expune ideile politice in lucrarea Adevdrata lege a

libertdlii. Miqcarea digger-ilor era suslinutI gi reprezenta interesele plturilor celor mai sirace aie f[rdnimii
lipsite de pdmAnt, care kec de faza revendic[rii egalitalii civile, solicitAnd instaurarea comunitilii asupra
averilor drept singurd modalitate penku inldturarea inechitilii sociale. Migcarea are in final aceeagi soatld cu
cea a levellerilor.

Reprimarea rdscoalelor din lrlanda Si Scolia

Teritoriul klandei a fost cucerit de englezi la sfhrqitul secolului al XII-lea, populalia, in mare
majoritate de origine celt[, era formatd din ![rani qi pescari. Colonizarea fEcutd de englezi inzona de nordest a Irlandei (Ulster), are ca urrnare deposedarea localnicilor de pdmint. RdmaEi catolici, sunt supugi unui

tir

susfinu! de Re1s1ulii religioase din partea bisericii anglicane.

ln tO+t

irl,andezii se riscoald impotriva

nobilimii engleze gi a bisericii anglicane, imprimdnd un puternic caracter confesional acestei miqc[ri care, in
frunte cu Roger Moore gi O'Neiil, au eliberat !ara, omordnd peste 20.000 de englezi. in luna octombrie 1642,

rlsculalii pun bazele unui stat independent, Confederayia lrlandezd a Catolicilor, stabilind capitala la
Kilkenny. SprijinitE de cltre Sp;nir. F:a::!a ;i Stri:l ;ap:I, ea devine un centru de rezistenld contra revoiuliei
engleze. Dup[ executarea lul Carol I, in klanda gi Scofa a fost proclamat rege

fiul acestuia, viitorul Carol

ai

Il-lea. Din insircinarea Parlamentului, in fruntea unei armate de 10.000 de soldali, Oliver Cromweli
procedeazd

la pacificarea insulei. Cromwell ob,tine victorii strilucite asupra irlandezilor la Drogheda

gi

Wexford, urmate apoi de o reprimare ingrozitoare a populaliei locale. inceputi in august 1649, miqcarea
iriandezilor avea s[ fie indbugit6

.l;finitiv in anul 1652.

Printr-o lege specialitlAct of Settlemenl), propriet5lile irlandeze au fost expropiate qi confiscate purlial sau in intregime; vor fi oferite- celor care au participat la infrAngerea irlandezilor.

Dou[ treimi din teritoriul insulei a trecut in mAinile englezilor,

care.

vor constitui aici o

noud-

aristocralie de confesiune puritan[, interesati in p[sharea rezultatelor cuceririlor din timpul revoluliei. Localnicii igi pistrau propriet5lile in partea de vest a insulei. Dar,,modul in care s-arealizat cucerirea, prin
masacrele qi abuzurile de care a fost insofit6, a sporit ura populaliei autohtone

fali de englezi,

determindnd

astfel aparilia chestiunii iilandeze, importantl problem[ a istoriei britanice ulterioare gi sursi a numeroaselor

dificult51ideordinsocia1,po1iticEire1igiog,,' Prinlul de Wales, fiul regelui decapitat,

se

proclami rege, in capitala scoliani Edinburgh, sub numele

de Carol al ll-lea. Conflictui armat era iminent. Scolienii dispuneau de o armatl constituitd din aproximativ

10

generalul David 26.000 de soldali, cu o cavalerie valoroas[ gi un comandant militar incetcat, intrupat de profitd de o greqalS Leslie. tn fruntea unei armate de 15.000 de soldalr, Cromwell trece granila scofiand,
ocupd grav6 comisd de Leslie, qi obline o victorie categoricl \a Dunbar (3 septembrie 1650), dup[ care

pind cAnd, la Lv'orcester Edinburgh-ul. Luptele continu6 inc[ un an, datoriti rezistenlei eroice a scolienilor, (3 septembrie 1651), trupele scoliene sunt zdrobite complet, generalul Leslie, cu aproximativ 9'000 de
pe continent, fdrd soldali, este luat pizonier. Carol al Il-lea reugeqte cu mare greutate sI se refugieze abandona idesa revenirii gi urc[rii pe tronul patem'
a

dintre

barierele vamale Bdtdlia de la Worcester marcheazd sfhrqitul independenlei Scoliei. Sunt desfiinlate care s-au manifestat Anglia gi Scolia. A fost votat un actinbazaclruia se confiscau pim0nturile celor

cu generalul potrivnic Angliei, lara rdmAnand sub ocupalia armatei engleze (14.000 de soldali), in frunte monarhiceMonk. Victoriile obfinute impotriva Sco{iei qi klandei au aminat pericolul restaurarii noud formb de sfhrgitul anului 1653, Republica englezd intrd in impas. Ea va fi inlocuiti cu o

Cike

guvern6mint, protectoratul, Oliver Cromwell primind Irlandei".

Baza de generalul

titlul de "Lord protector al Angliei, Scoliei si

juridicl

redactat a noului regim era cuprins[ in Instrumentul de guvernare (noua constitufie),

de Lordul-protector, puterea ?n stat o delinea Parlamentui 9i Consiliul de Stat.
Ei

Lambert.Alituri

puterea legislativa era atribuitd parlamentului, unicameral, insumind 400 de deputali englezi,30 irlandezi

dar intrau in 30 scofieni. Actele emise de acest parlament urmau sd fie aprobate de crtre Lordul-Protector,
vigoare gi f[ri semnitura sa, dupd scurgerea unui termen de doudzeci de zile' puterea executivf, revenea Protectoratului gi Consiliului de Stat, organism constituit din gapte ofi1eri
gi opt

civili care controlau activitatea administrativ[

a Protectoratului.

prerogative mari, Instaurat in funclia de Lord Protector la 16 decembrie 1653, Cromwell dispune de treptat evolulia noii forme de guvernSm6nt inainta spre o dictatur[

militarl: orice impotrivire era prompt amendatd, regimul presei s-a indsprit. tn anul 1656, Anglia este imp[rlitI in 12 districte militarin 1656 administrative, conduse de generali, care sunt un fel de protectori in miniaturd. Parlamentul intrunit
ofer6 coroana Angliei lui Oliver Cromwell, care

insl o refuz[. in

1OSZ este

reinstituiti Camera Lorz7lor, iat

Constitulia din mai

l65i ii confer[ Lordului-Protector dreptul

de a-gi desemna urmaqul in aceastl funclie.

Conflictul iscat intre Camera Lorzilor gi Camera Comunelor, privind drepturile fiec6reia, oferd lui Cromwell de ocaziadesfiin!6rii, inc6 o dat{, in prim[vara anului 1658, a Parlamentului. La 3 septembrie 1658, in varsti
59 de ani, Lordul-Protector moare, desemn6nd, in ultima clipd, in calitate de succesor, pe

fiul

sau Richard.

Politica externd a Republicii Ei Protectoratul

In scurta sa existen![,
Navigalie,votate de parlament

Republic
1a

englezd a elaborat qi

legile cunoscute sub numele de Actele de

3 octombrie 1650 gi 19 octombrie 1651, documente cate au contribuit in

mod esenlial la cucerrrea de c[tre Anglia a mult rtr,nitei hegemonii comerciale maritime, de un real sprijin
pentru comerlul britanic pe pielele exteme.

11

|n plan extem, prima ler:d care recunoaqte Republica englezd este Spania, in luna decembrie 1650, qi arnbasadorul acesteia, Cardinas, prezentAndu-gi scrisoriie de acreditare. in decembrie 1652, Mazatin Franla vor recunoagte Repubiica

lui Cromwell. Pozilia Republicii

se int6rea qi conferea posibilitatea

acliondrii energice pentru impunerea in exterior a intereselor economice ale burgheziei qi noii nobilimi. Sunt eforturi suslinute de creqtere a flotei maritime, apoi, legislalia adecvatd (Actele de Navigalie) vor da o
depuse

loviturd de gralie principalei sale concurente pe mare, ,,cdrduqa mdrilor", Olanda. Primul conflict anglode rdzboi. olandez,razboiul din 1652-1654, a fost declangat la 7 iulie i652, printr-o declaralie concomitentd repufiat un succes DupS unele insuccese, flota englezd, aflal| sub conducerea amiralului Robert Biake, a

s[ recunoascl decisiv in iunie 1653. Tratatul de pace semnat la 5 aprilie 1654,laWestminster, obliga Olanda

in timpul Acteie de Naviga[ie gi sI plsteasc6 negustorilor englezi despSgubiri pentru pagubele suferite conflictului militar. Totodatd, Olanda se angaja sd expulzeze din lari pe regaligtii englezi care complotau
comerciale impotriva regimului republican din lara lor. ln acelagi an 1654, Anglia semneazd o serie de tratate gi consfinlea cu Suedia, Danemarca qi portugalia. Tratatul parafat la 10 iulie 1654 intre Anglia Portugalia
engTezd aveau subordonarea economiei portugheze celei engleze. Toate aceste tratate semnate de Republica cu Parisul drept scop izolareaspaniei. Cromwell prefera alianfaFranfei, spnjinind-o contra Spaniei, 9i semna

spaniolilor. Este un tratat de aiian!6 qi comer!, la 24 octombrie 1655, odatd cu declanqarea ostilitdlilor conka s-a fEcut cuceritd insula Jamaica, teritoriu considerat ca primS colonie englezd de tip nou, ocuparea acesteia prin intervenlia direct[ a statului. in Europa, lupta dintre Anglia gi Franla, pe de o parte, 9i Spania, de cealalt[ pa{e, s-a dalpe uslat Genelalul Turenne obline o victorie strilucitd la 14 iunie 1658, la Dunes; spaniolii
sunt decimali.

Dupi..i"tori.,

regele Ludouc al XfV-lea intra solemn in portul Dunquerque' pe care

il

predd

apoi Angliei, ca pre! al alianlei semnate cu Franla'

Imp ortant a Rev oluli ei engl

ez e

Analizaevenimentelor din prima jumdtate a secoiului al XV[-lea 9i, mai ales, a celor de la jumitatea
sa, duc la concluzia

ci

acestea intrunesc

condiliile unei revolulii burgheze care a tranqat ferm conflictul

dintre vechi gi nou, dintre Anglia monarhic[ gi medievali qi Anglia capitalistd. Revolulia a rispuns in dezvoltare. ,,necesit[lii de a da societalii engleze o organizare nou[, conformi cu interesele burgheziei
inlatur6nd absolutismul Stuarfilor, ea rdspundea unui triplu scop: crearea unor premise penku o libera dezvoltare economicl, singura compatibii6 cu cerinlele capitalismului, inldturarea piedicilor care barau drumul burgheziei spre afirmarea politicd qi inldturarea constringerii reiigioase, cu importante implicalii negative in activitatea politico-economic[" (V. Cristian). Revolulia victorioas[ are ca urrnare implr{irea beneficiilor intre burghezie gi noua nobilime. De aici gi caracterul conservator al revoiuliei engleze, fuacdra de la jum6tatea secolului ai XV[-lea care a cuprins Anglia, manifestAndu-se cu preponderen![ in domeniul

politic mai mult decdt in cel social. Victoria revoiuliei a asigurat dezvoltarea capitalismului in Anglia, sectoarele economice avAnd posibilitatea dezvoltdrii pe baze capitaliste neingrSdite. Urmiri importante se
constatd gi

in dezvoltarea gindirii laice, a filosofiei politice din secolul respectiv 9i urmdfoarele, punct

de

pornire a filosofiei iluministe.

t2

BIBLIOGRAFIE
Paul Bastid , Les grands procds politique de I'histoire,Fayard,Paris,' 1962.

Camil Muregan, Revolulia burghezd din Anglia, Bucureqti, 1964' Nicolae Minei, De la Imperiu la commonwealth,Bucuregti, 1967.

camil Muregan, Imperiul Britanic. scurtd istorie,Bucuregti, 1967.

Andre Maurois, Istoria Angliei,vol. II, Bucuregh, 1970'

Sergiu Columbeanu, Radu Valentin, Lupta pentru supremdlia mdrilor. De

geografice ta Trafalgar. Bucureqti, 1973'
Paul Gogeanu , Mari procese din istoria justiliei,Bucuregti, 1973.

la

deseoperirile

Ludovic Demdny, Paul Cernovodeanu, Retaliite politice ale Angliei cu Moldova, lara Romdneascd
gi Transilvania in secolele XVI'XI4II, Bucureqti, 1974' G.M. Treve lyan, Istoria ilustratd a Angliei,Bucureqti, 1 975' Antonia Fraser, Cromwell,vol. I-II, Bucureqti, 1982'

tJ