Curriculum Pentru Educatia Timpurie Tipar-конвертирован 1572758573

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM
PENTRU
EDUCAŢIE
TIMPURIE
Chişinău, 2019
05.02.2019 13:01:17
Curriculum pentru educatia timpurii.indd 1
1
373.2.091
C 95
Aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (Ordinul Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării nr. 1699 din 15 noiembrie 2018)
COORDONATORI gENERALI:
Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC
Valentin CRUDU, doctor în științe pedagogice, șef Direcție Învățământ General, MECC
EXPErŢI-COORDONATORI NAŢIONALI:
Vladimir gUŢU, doctor habilitat în științe pedagogice, profesor, USM
Maria VRÂNCEANU, psiholog, consultant principal, Direcția Învățământ General,
MECC
ECHIPA DE ELABORARE:
Mihaela PAVLENCO, doctor în științe pedagogice, lector, UPS „Ion Creangă”, mun.
Chișinău
Liuba MOCANU, doctor în științe pedagogice, conferențiar, UPS „Ion Creangă”,
mun. Chișinău
Veronica CliChiCi, doctor în științe pedagogice, cercetător științific, IȘE
Stella DUMINICĂ, cercetător științific, IȘE
Angela DasCal, cercetător științific, IȘE
Cristina STRAISTARI-LUNgU, cercetător științific, IȘE
Efimia MUSTEAŢĂ, metodist, grad didactic superior, IET nr. 52, mun. Chișinău
Viorica ARMAN-ROTARU, manager, grad didactic II, IET s. Tuzara, r. Călărași
CONTRIBUŢII:
Valentina BODRUg-LUNgU, doctor habilitat în științe pedagogice, USM,
consultantă UN Women în egalitatea de gen
Curriculum pentru educaţie timpurie / Min. Educaţiei, Culturii şi Cercet. al Rep. Moldova ;
echipa de elab.: Maria Vrânceanu [et al.] ; coord. gen.: Angela Cutasevici, Valentin Crudu ;
experţi-coord. naţ.: Vladimir Guţu; contribuţii: Valentina Bodrug-Lungu. – Chişinău : Lyceum, 2019
(F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 128 p.
Bibliogr.: p. 131-132 (52 tit. în lb. rom., rusă). – 2500 ex.
ISBN 978-9975-3285-7-9.
Redactor: Natalia Cimpac

Editura Lyceum
Chișinău, stradela 2 Aerodromului 2, of. 7
tel/fax: +(373) 22 212636; gsm: +(373)69177975, +(373)76770175
e-mail: editura.lyceum@mail.ru
www.lyceum.md; fb.editura lyceum
© Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

al Republicii Moldova
ISBN 978-9975-3285-7-9.
2
05.02.2019 13:01:17

Cuprins
ABREVIERI 4
PRELIMINARII 5
1. CADRUL CONCEPTUAL 7
2. ADMINISTRAREA ACTIVITĂŢILOR EDUCAŢIONALE 13
3. COMPETENŢE gENERALE ALE educaţiei timpurii 16
4. UNITĂŢILE DE îNVĂŢARE ALE DOMENIILOR DE ACTIVITATE 17
4.1. Sănătate şi motricitate 17
4.1.1. Educație pentru sănătate 18
4.1.2. Educație fizică 25
4.2. Eu, familia şi societatea 31
4.2.1. Dezvoltare personală 32
4.2.2. Educație pentru societate 39
4.3. Limbaj şi comunicare 46
4.3.1. Educație pentru limbaj și comunicare 47
4.4. Ştiințe şi tehnologii 70
4.4.1. Formarea reprezentărilor elementare matematice 71
4.4.2. Educație pentru mediu 87
4.4.3. Educație digitală 96
4.5. Arte 97
4.5.1. Educație plastică 98
4.5.2. Educație muzicală 109
5. SUgESTII DE ORgANIzARE A PROgRAMELOR DE educaţie timpurie 119
5.1. Dimensiunea organizatorică 119
5.2. Dimensiunea proiectivă 123
5.3. Dimensiunea strategică 124
5.4. Dimensiunea evaluativă 125
BIBLIOgRAfIE 127
05.02.2019 13:01:17
ABrEViEri
CET – Curriculum pentru Educație Timpurie

CrET – Cadrul de referință al educației
timpurii iET – Instituție de educație
timpurie
SîDC – Standarde de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani
DffS – Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății
DPES – Dezvoltarea personală, emoțională și socială
DlC – Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii
DC – Dezvoltarea cognitivă
DD – Domeniu de dezvoltare
Da – Domeniu de activitate
CEs – Cerințe educaționale speciale
TrEDi – Tehnologii și resurse educaționale digitale interactive
Curriculum pentru educatia timpurii.indd 4 05.02.2019 13:01:17

prEliminArii
curriculumul pentru educație timpurie (CET) este conceput în

concordanță cu Cadrul de referință al educației timpurii. Curriculumul
pentru Educație Tim- purie reprezintă un produs/document curricular reglator
– parte componentă a Curriculumului pentru Educație Timpurie ca sistem (alături
de Cadrul de referință al educației timpurii, Standarde de învățare și dezvoltare a
copilului de la naștere până la 7 ani, Ghiduri metodologice etc.).
Prezentul document își propune să realizeze o reactualizare și o
restructurare a abordării curriculare centrate pe copil1, având ca bază
următoarele argumente:
• funcționarea curriculumului anterior [5] mai mult de un deceniu (2006-2018),
prin care se solicită revizuirea periodică a acestui document pentru
racordarea lui la rezultatele cercetărilor în domeniu, precum și la
documentele normative și documentele de politică educațională;
• promovarea unor noi politici educaționale și curriculare cu referire la
dezvoltarea sistemului de învățământ (elaborarea și implementarea
standardelor în educația timpurie, reconceptualizarea evaluării/monitorizării
dezvoltării copilului în cadrul educației timpurii, conceptualizarea unui
sistem al manage- mentului curriculumului etc.);
• schimbările operate la celelalte niveluri de învățământ.
Demersul dezvoltativ a fost bazat pe paradigma curriculară, construită în
Cadrul de Referință al Curriculumului Național, 2017 [1] și Cadrul de referință
al educației timpurii din Republica Moldova, 2018 [2]. Totodată, s-au urmărit atât
tendințele dez- voltării curriculare pe plan internațional, cât și pe cel
național.
Modificările, inclusiv elementele de noutate, introduse în prezentul Curriculum
pentru Educație Timpurie, vizează următoarele aspecte:
 concretizarea funcțiilor Curriculumului pentru Educație Timpurie din per-
spectiva integrării documentului în structura sistemului curricular
național, care include: repere, criterii, abordări și principii, racordarea lui
la Cadrul de Referință al Curriculumului Național;
 racordarea Curriculumului pentru Educație Timpurie la Standardele de
învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la vârsta de 7 ani;
 utilizarea termenilor specifici educației timpurii și a semnificației
acestora în conformitate cu documentele normative, inclusiv Codul
educației;
 centrarea pe competență;
 o nouă abordare a formării premiselor citit – scrisului;
 o nouă abordare a corelării domenii de activități – domenii de dezvoltare etc.;
1
Noțiunea „copil” cuprinde „fete” și „băieți” de vârsta abordată.
5
 valorizarea competențelor prezentate prin modul în care copiii știu să
gân- dească, să acționeze, să învețe, să transfere, să aplice cunoștințele și
să caute soluții noi și originale pentru rezolvarea problemelor concrete,
care apar în contexte reale de existență;
 promovarea valorilor naționale și abordarea multiculturală a conținuturilor
activităților, care se vor manifesta prin atașament față de pământul natal,
prin identificarea deplină cu poporul din care face parte, prin aprecierea
și respectarea limbii materne, a valorilor culturale, a tradițiilor și
obiceiurilor neamului său;
 abordarea centrată pe copil pentru întemeierea unei instituții prietenoase co-
pilului;
 asigurarea șanselor de învățare pentru toți copiii și pentru fiecare, fără
niciun fel de discriminare – socială, religioasă, de gen, de statut, rasă,
etnie, limbă vorbită, grad/nivel de dezvoltare, mediu socioeconomic din care
provine etc.;
 asigurarea unei treceri armonioase de la o treaptă de învățământ la alta;
 asigurarea parteneriatului instituție de educație timpurie – familie –
comunitate etc.
CET concretizează finalitățile generale ale educației timpurii, reglementează ca-
drul de organizare a procesului de dezvoltare și învățare a copiilor de la 1,5 ani
până la 6-7 ani, în baza reperelor conceptuale ale educației timpurii,
prezentate în CRET. Structura și conținutul Curriculumului pentru Educație
Timpurie derivă din CRET și prezintă transpunerea viziunii asupra Copilului,
Copilăriei și Educației timpurii în parcursul educațional al copilului de la 1,5 ani
până la 7 ani, evidențiind aspectele esențiale ale multitudinii interacțiunilor,
experiențelor, tranzițiilor și rutinelor planificate și neplanificate/spontane,
care au loc într-un mediu conceput pentru stimula- rea dezvoltării holistice a
copiilor, în scopul atingerii finalităților educaționale.
Funcțiile Curriculumului pentru Educație Timpurie sunt:
 concretizează, la nivel național, finalitățile educației timpurii derivate din
CRET;
 prezintă reperele pentru transpunerea didactică a fundamentelor axiologice
și psihopedagogice ale educației timpurii în raport cu SÎDC.
Curriculumul pentru Educație Timpurie este destinat adulților care se ocupă
de educația copiilor cu vârsta de până la 7 ani (cadre didactice2, părinți3, tutori
etc.), conceptorilor de materiale didactice, suport pentru dezvoltarea copiilor,
suport pentru eficientizarea practicilor educaționale ale cadrelor
didactice.
2
În calitate de cadre didactice, educatori, îndrumători, personal, se subînțeleg și femei și
bărbați, pentru a depăși stereotipul de responsabilizare exclusivă a femeilor pentru îngrijirea
și educarea preșcolarilor, pentru a oferi oportunități și bărbaților de a se implica activ în
acest proces.
3
În calitate de părinți se subînțelege și mama, și tata, pentru a depăși stereotipul de
responsabilizare exclusivă a mamelor pentru îngrijirea și creșterea copilului, pentru a oferi
oportunități și taților de a se implica activ în acest proces.
6
1. CAdrul ConCEptuAl
Curriculumul pentru Educație Timpurie (CET) reprezintă un subsistem al

Curricu- lumului Național, fiind unul dintre documentele de politici
educaționale, care re- flectă concepția pedagogică asupra educației și
dezvoltării copilului de la naștere până la intrarea în școală. Acest document
normativ, în integritatea sa, ca și concept, finalitate, conținut, proces/acțiune,
produs, asigură funcționalitatea și dezvoltarea educației timpurii, în corelare cu
Standardele de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani
(SÎDC) și Cadrul de referință al educației timpurii din Repu- blica Moldova
(CRET).
Conceptul de educație timpurie, în accepția prezentului document, cuprinde
atât perioada de 1,5-3 ani/educație antepreșcolară, cât și perioada 3-7
ani/educație timpurie, aprobate în Codul educației.
istică a dezvoltării copilului și abordarea centrată pe copil în procesul educațional. De aceea, dezvoltarea fizică, s
În procesul de elaborare a Curriculumului pentru Educație Timpurie, s-a ținut

cont de valorificarea principiilor fundamentale ale educației timpurii:
 Principiul educației centrate pe copil – respectarea și valorizarea unicității
copilului, a nevoilor, trebuințelor și caracteristicilor acestuia.
 Principiul respectării drepturilor copilului – dreptul la educație, dreptul la
libera exprimare etc.
 Principiul învățării active – crearea situațiilor de învățare în care copilul
este autorul propriei învățări.
 Principiul dezvoltării integrate – printr-o abordare integrată a activităților
transversale: corelarea domeniilor de activitate cu domeniile de dezvoltare a
copilului [9].
 Principiul interculturalității – cunoașterea, recunoașterea și respectarea valo-
rilor naționale și ale celorlalte etnii.
 Principiul respectării diversității și incluziunii educaționale și sociale a
fiecărui copil, diferențierii și individualizării – dezvoltarea unui curriculum
care să asi- gure, în egală măsură, oportunități de dezvoltare tuturor
copiilor, indiferent de sex, etnie, religie, abilitate sau statut
socioeconomic.

 Principiul educației ca interacțiune dintre părinte/educator și copilul
educat – abordarea psihocentristă și sociocentristă: rezultatul educației
depinde de ambele părți participante la proces – atât de individualitatea
copilului, cât și de personalitatea educatorului/părintelui.
 Principiul asigurării continuității/tranziției – crearea unei perspective
integratoare asupra perioadei copilăriei ca un întreg continuu, cu
caracteristicile pe care le comportă fiecare etapă de învățare și
dezvoltare din acest interval (antepreșcolar – preșcolar), atât de necesare
învățământului primar (școlar).
 Principiul parteneriatului socio-educațional – dezvoltarea unui curriculum care
necesită implicarea familiei și a instituțiilor destinate serviciilor de
educație timpurie privind accesul tuturor copiilor la educație de
calitate.
Aplicarea Curriculumului de Educație Timpurie solicită respectarea unor principii
care orientează practica didactică a cadrelor didactice din instituțiile de
educație timpurie. În corelație cu valorile promovate de curriculumul dat,
acestea sunt:
 principiul individualizării – organizarea activităților trebuie să se
realizeze ținându-se cont de ritmul propriu de dezvoltare a copilului, de
nevoile și interesele sale, asigurându-se libertatea copiilor de a alege
activitățile în funcție de interesele și nevoile lor.
 principiul învățării bazate pe joc – jocul este activitatea fundamentală a
copilului între 0-7 ani, prin care acesta se dezvoltă natural, motiv
pentru care jocul trebuie să constituie baza conceperii activităților
didactice.
 principiul diversității contextelor și situațiilor de învățare – crearea, în
mediul educațional, a diverselor contexte și situații de învățare, care să
solicite implicarea copilului din punct de vedere: cognitiv,
emoțional, social, motric.
 principiul alternării formelor de organizare a activității – abordarea
activităților educaționale din instituțiile de educație timpurie sub
diferite forme: frontal, în grupuri mici, în perechi și individual, precum și
utilizarea diferitor strategii de învățare.
 principiul parteneriatului cu familia și comunitatea – este necesar ca,
între cadru didactic și familie, să se stabilească relații de parteneriat,
care să asigu- re continuitate și coerență în demersul educațional;
familia și societatea trebuie să fie parteneri activi, nu doar receptori ai
informațiilor furnizate de către educator/educatoare cu referire la
progresele realizate de către copil.
Documentul Curriculumul pentru Educație Timpurie operează cu
următoarele noțiuni-cheie care se regăsesc în CRET: educație timpurie,
abordare holistică a copilului, activități integrate, stare de bine a copilului,
curriculum centrat pe competențe, corelarea domeniilor de dezvoltare cu
domeniile de activitate, bucuria și plăcerea de a învăța prin joc, mediu
educațional securizat, parteneriat socio-educațional.
Curriculum pentru Educație Timpurie asigură calitatea și eficiența
procesului educației și dezvoltării tuturor copiilor de la 1,5 ani până la intrarea
în școală, fără a neglija specificul educației, îngrijirii, sănătății și protecției
sociale ale copilului
8

în perioada de până la 3 ani și, respectiv, în perioada preșcolară. În acest
context, Curriculum pentru Educație Timpurie valorifică conceptele
multiaspectuale: interesul superior al copilului, starea de bine a copilului și
bucuria de a învăța prin joc în această perioadă a copilăriei timpurii. Prin
urmare, Curriculum pentru Educație Timpurie constituie un program inițial în
sistemul de educație din Republica Mol- dova, fundamentat pe teoriile
psihologice și pedagogice [2], care subliniază nevoia dezvoltării holistice și
individuale a copiilor. Respectivele referiri ale educației timpurii se regăsesc în
diverse documente ale Uniunii Europene [6, 7], care au trasat liniile directoare
ale politicilor privind dezvoltarea copilului în perioada timpurie.
Prezentul document se distinge printr-o nouă perspectivă conceptuală –
Curri- culum pentru Educație Timpurie axat pe competențe. Astfel, componenta-
cheie a Curriculumului pentru Educație Timpurie o constituie sistemul de finalități
exprimate în termeni de competențe.
ea
„Educația
unui sistem
timpurie „Competențele
de competențe
are drept scop se formează
careprincipal
include gradual
cunoștințe,
dezvoltarea și formarea
abi-
multilaterală lor con-
lități, atitudini tinuă
a copilului
și valori pepermit
tot parcursul
și pregătirea
ce pentruvieții
participarea în
integra- conformitate
activă
reaaîn cu particu-
individului
activitatea la
la școlară.”
viața so
Cadrul de referință al educației timpurii Codul educației al Republicii Moldovaal

Art. 23 (1
Finalitățile (rezultatele) educației timpurii reprezintă o schimbare și o

reorien- tare a gândirii de la un sistem bazat pe personal și îndreptat spre
intrări (input) spre un sistem centrat pe copil și pe produsul de calitate
(output). Finalitățile se referă la ambele perioade – educație antepreșcolară și
învățământ preșcolar – gestionate de către personalul calificat din cadrul
instituțiilor de educație timpurie.
nțe, abilități, atitudini și valori achiziționate, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și
competențele-cheie/transversale au cel mai înalt grad de generalitate, se

definesc pe întreaga durată a educației timpurii și școlarității și se formează
prin intermediul tuturor activităților și disciplinelor de învățământ.
În procesul educațional, educatorii vor crea modalități de valorificare a
compe- tențelor transversale în cadrul educației timpurii:

1. Competențe de comunicare
2. Competențe civice, sociale, morale
3. Competențe interpersonale, acțional-strategice
4. Competențe culturale, interculturale, artistice
5. Competențe antreprenoriale
6. Competențe digitale
7. Competența de a învăța să înveți pe parcursul întregii vieți
8. Competențe de bază/specifice din cadrul domeniilor de activitate
competențele generale au un grad înalt de generalitate și complexitate,

se definesc și se formează pe întreaga perioadă a educației timpurii
(antepreșcolară 1,5-3 ani și preșcolară 3-7 ani). Competențele generale
aferente educației timpurii corelează cu competențele transversale și
contribuie la formarea acestora:
• Manifestarea autonomiei și respectului față de sine și ceilalți în diferite
contexte;
• Deschiderea spre învățare continuă, manifestând activism, creativitate și res-
ponsabilitate;
• Orientarea în sistemul de valori (Binele versus răul etc.) în calitate de
mic cetățean;
• Manifestarea premiselor necesare la intrare în școala primară: comportament
psihosocial, emoțional, autocontrol, abilități cognitive, psihomotorii și de
comunicare.
competențele specifice formate pe domenii de activitate, de regulă, sunt

comune pentru etapele educației timpurii (antepreșcolară și preșcolară), în
cadrul cărora se abordează integrat activitățile. Ele derivă din competențele
generale și se pro- iectează pe baza taxonomiilor. Competențele specifice
reprezintă sisteme integrate de cunoștințe, abilități, valori și atitudini, pe care
fiecare domeniu de activitate le creează și le dezvoltă pe întreaga
perioadă a educației timpurii.
unitățile de competență (preachiziții) sunt părți constituente ale
competențelor. Ele facilitează formarea competențelor specifice, reprezentând
etape în achiziționarea acestora. Unitățile de competență sunt structurate pe
parcursul celor 3 perioade: 1,5-3 ani; 3-5 ani; 5-7 ani. În comparație cu toate
competențele specifice, ele sunt sisteme specifice (analitice), integrând
cunoștințe, abilități și atitudini/valori. Prin gradul lor de concretitudine, sunt
sugestive pentru selectarea conținuturilor învățării pe diferite domenii de
activitate.
domeniile de activitate reprezintă activități de învățare dirijate, ce permit
organizarea experiențelor de învățare, pornind de la nevoile identificate la
nivelul grupei de copii. Domeniile caracteristice educației timpurii sunt:
Sănătate și motricitate, Eu, familia și societatea, Limbaj și comunicare, Științe, Arte
în cadrul Curriculumului de Educație Timpurie.
10
domeniile de dezvoltare urmăresc evoluția copilului în funcție de
creștere și de maturizare a sistemului nervos, corelat cu procesul de achiziții
în plan psiholo- gic. Ele sunt intercondiționate (dezvoltare fizică, socio-
emoțională, cognitivă și lin- gvistică) și nu se produc dispersat, ceea ce
înseamnă că dezvoltarea unui domeniu condiționează dezvoltarea copilului într-
un alt domeniu, iar experiențele de învățare sunt cu atât mai semnificative
pentru progresul copilului, cu cât ele se adresează simultan tuturor domeniilor
dezvoltării. Copiii învață holistic, astfel încât fiecare domeniu le influențează
pe celelalte și niciunul nu operează independent [2, p. 32].
Curriculumul pentru Educație Timpurie, axat pe competențe, asigură
abordarea holistică și individuală a copiilor prin racordarea concomitentă a
domeniilor de dezvoltare: fizică, socio-emoțională, cognitivă și lingvistică.
Totodată, Curriculumul pentru Educație Timpurie, din perspectiva postmodernă,
cu sens de proiect pedagogic organizat pe baza competențelor copilului,
determină eficiența domeniilor de activitate: Sănătate și motricitate, Eu,
familia și societatea, Limbaj și comunicare, Științe, Arte, prin alegerea anumitor
experiențe de învățare, a strategiei de organizare a învățării, a mijloacelor de
evaluare/monitorizare realizate prin joc. Acest document stabilește, prin
sistemul de competențe transversale, competențele generale și specifice
domeniilor de activitate, corelate și fundamentate pe domeniile de dezvoltare a
copilului, prezentate în figura 1.
Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății

Domenii de Dezvoltarea personală, emoțională și socială
dezvoltare a copilului (DD) limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii
Dezvoltarea
Dezvoltarea cognitivă
• Sănătate și motricitate
Domenii de • Eu, familia și societatea
activitate a • Limbaj și comunicare
copilului (DA) • Științe și tehnologii
• Arte
Competențe generale
finalități şi exemple • Competențe specifice
de activități de• Unități de competențe
învățare• Exemple de activități de învățare
Indicatori din SÎDC
fig. 1. Elemente integratoare în Curriculum pentru Educație Timpurie
Misiunea curriculumului dat este de a orienta cadrele didactice/personalul

din sistemul educației timpurii în proiectarea, organizarea și realizarea
activităților educaționale din perspectiva unei noi viziuni pedagogice asupra
copilului și educației.
11
În instituția de educație timpurie, monitorizarea dezvoltării copiilor de
vârstă antepreșcolară și preșcolară se realizează atât în cadrul activităților
educaționale, cât și în timpul rutinelor, tranzițiilor și altor momente de regim,
în conformitate cu Curriculumul pentru Educație Timpurie, în conexiune cu
Standardele de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani. În
acest context, structura Curricu- lumului pentru Educație Timpurie, conform CRET,
reflectă patru elemente indispensabile procesului educației timpurii (a
se vedea figura 2):
• asigură finalitatea educației

• vizează specificarea timpurii prin ansamblul
terminologică și de competențe generale
conceptuală a educației și specifice domeniilor
timpurii, în accepția de activitate, care sunt
prezentului document derivate din competențele
transversale ale sistemului
conceptual teleologic de educație timpurie din
Republica Moldova
• constituie procesul de metodologic conținutal

• oferă o perspectivă
planificare, organizare de integrare a
și domeniilor de
evaluare/monitorizare activitate corelate cu
a serviciilor de domeniile de dezvoltare
educație timpurie a copilului
fig. 2. Structura Curriculumului pentru Educație Timpurie
Drept rezultat, Curriculumul pentru Educație Timpurie oferă repere,

încurajează și, concomitent, solicită cadrului didactic:
- realizarea unui proces educațional de calitate și dezvoltarea continuă a
calității prin prisma corelării cu Standardele de învățare și dezvoltare a
copilului de la naștere până la 7 ani, inclusiv prin reflectarea asupra
practicii zilnice;
- asigurarea stării de bine a copilului;
- colaborarea cu părinții copiilor, implicarea familiei/îngrijitorilor în
activitățile organizate cu copii și asigurarea continuității educației timpurii
acasă, în familie.
12
2. AdministrArEA ACtiVităţilor
EduCAţionAlE
Administrarea orientativă a activităților desfășurate în instituțiile de

educație timpurie vizează numărul de ore săptămânale, distribuite pe tipuri de
activități de învățare desfășurate în instituțiile de educație timpurie, conform
celor 3 perioade de vârstă prezente în instituția de educație timpurie, fiind
schematizate în următorul tabel:
Tabelul 2.1. Planul-cadru de învățământ pentru nivelul 0 „Educație Timpurie”

Program de lucru 10 h
Vârsta Tipuri de activități de învățare Numărul de ore Total

săptămânale
Activități de dezvoltare personală 4 h 35 min × 5 zile = 22 h 50 min
15 min/20 min × 5 zile = 1h 15
1,5-3 ani Activități Activități comune min/ 30 h
integrate 1 h 40 min
Activități în centre 1 h 10 min × 5 zile = 5 h 50 min
de
interes
20 min/25 min × 5 zile = 1 h 40
3-5 ani Activități Activități comune 30 h
min/
integrate 2 h 5 min
de
interes
30 min/35 min × 5 zile = 2 h 30
5-7 ani Activități Activități comune min/ 30 h
integrate 2 h 55 min
de
interes
Notă:
Categoriile de activități menționate în Planul de învățământ sunt
desfășurate cu întreaga grupă de copii sau pe grupuri mici, în decursul
unei săptămâni.
 Prezentul plan de învățământ este valabil pentru toate tipurile de servicii
de educație și îngrijire, oferite copiilor de la vârsta de 1,5 ani până la 7
ani, inclusiv copiilor cu dizabilități din învățământul special, caz în care li
se va acorda mai multă atenție, se va oferi mai mult timp pentru
formularea unui răspuns sau pentru încadrarea/participarea lor la
diverse activități, alături de ceilalți etc., și, dimpotrivă, se va reduce din
numărului de activități pe care aceștia trebuie să le realizeze. Totodată,
menționăm că, în cazul grupelor din învățământul
13

special, cu excepția acestor tipuri de activități, copiii beneficiază și de
terapii specifice, care nu sunt contabilizate în Planul de învățământ.
 Caracterul reglator al Planului de învățământ se evidențiază prin prisma
faptu- lui că, pornind de la Planul-cadru, personalul didactic
(educatorul/educatoarea) își poate stabili o schemă orară proprie, un
program zilnic de activitate. Se recomandă ca, în fiecare zi, cadrul
didactic să alterneze activitățile de dezvoltare personală cu activitățile
integrate și activitățile pe centre de interes.
 Durata activităților integrate poate varia în funcție de particularitățile
copiilor și, implicit, în funcție de interesul manifestat de către
copil/grupul de copii, de conținutul activităților, precum și în funcție de
maniera de desfășurare. În medie, o activitate durează: 15/20 de minute
– grupa de creșă, 15/20 de minute – grupa mică, 20/25 de minute –
grupa medie, 30/35 de minute – grupa mare; 35/40 de minute – grupa
pregătitoare. În funcție de nivelul grupei, de particularitățile individuale
ale copiilor, de unitățile de competență și conținuturile propuse spre
realizare, cadrul didactic va decide care este timpul efectiv, necesar
pentru desfășurarea fiecărei activități.
Activitățile în centrele de interes sunt la libera alegere a copiilor, în

cadrul activităților integrate sau în perioada dintre rutine/momentele de
regim.
Activitatea personalului didactic de educație și îngrijire este completată cu
acti- vități de pregătire metodico-științifică, în care se realizează: proiectarea
tematică, proiectarea și pregătirea activității zilnice, studiul individual,
confecționarea materialului didactic, consemnarea observațiilor asupra
copiilor în Caietul de observații/ Observator și a progresului individual al copiilor
în Fișele de monitorizare a progresului preșcolarului, proiectarea activităților
extrașcolare sau a unor activități din cadrul proiectelor educaționale derulate,
amenajarea sau reorganizarea ambientului educațional, organizarea expozițiilor
cu produse ale activității copiilor, conceperea și realizarea fișelor de lucru,
desfășurarea activităților de consiliere a părinților, par- ticipări la cursuri de
formare, la întâlniri metodice, la schimburi de experiență, la activități de
parteneriat cu familia sau alți parteneri educaționali etc.
Propunem, în continuare, un program de activitate orientativ, care include
toate componentele zilei, cu mici diferențe de timp, de la o grupă la alta
(Tabelul 2.3.).
14
Cu
rri
cul
u Tabelul 2.3. Programul zilnic de activitate al grupei (12 h)
m
pe
ntr Activitățile zilei
u Orarul
ed
activităților Activități integrate/pe Jocuri şi activități pe
uc Activități de dezvoltare personală
ati domenii de activitate centre de interes
a
ti
7.00 – Rutină: primirea copiilor, discuții cu părinții despre starea generală a Jocuri și activități
m 8.30 copiilor, termometria în grupele de creșă pe centre (la
pu
rii.i alegere)
nd
d 8.30 – Rutină: gimnastica matinală, deprinderi de igienă individuală și
9.00 colectivă
etc.
Rutină: dejunul
9.00 – 11.00 Rutină: întâlnirea de dimineață (15-20 min.): mesajul, calendarul, Activități integrate pe Activități pe centre
prezența, jocuri de socializare domenii de activitate de interes (la
Rutină şi tranziție: pregătirea de activități: distribuirea materialelor, alegere)
necesități individuale, pauze dinamice, deprinderi de ordine și disciplină,
deprinderi de igienă personală și colectivă, exerciții de grupare și
regrupare
11.00 – 13.00 Activități recreative: jocuri și plimbări în aer liber
Rutină şi tranziție: deprinderi de igienă individuală și colectivă,
deprinderi de autoservire, deprinderi de disciplină, ordine etc.
Rutină: prânzul
13.00 – 15.00 Rutină: somnul de zi
15.00 – 15.30 Rutină şi tranziție: trezirea copiilor, activități de călire, deprinderi de
autoservire, deprinderi de igienă personală, necesități personale
15.30 – 16.00 Rutină: gustarea
16.00 – 17.30 Activități opționale: dezvoltarea aptitudinilor individuale la alegere: Activități recuperatorii Jocuri și activități
dans, limbi moderne, dezvoltarea vorbirii etc. pe domenii de pe centre (la
Activități recreative şi de relaxare: jocuri și plimbări în aer activitate alegere)
liber
Rutină şi tranziție: deprinderi de igienă individuală și colectivă,
05 deprinderi de autoservire, deprinderi de disciplină, ordine
.0
2. 17.30 – 18.00 Rutină: cina Jocuri și activități
20
19 pe centre (la
13 15 alegere)
:0
1:
18
18.00 – 19.00 Rutină: plecarea acasă
După cum se poate observa, reperele orare, precum și ordinea activităților
au caracter strict orientativ, fiind vorba despre un model posibil și nu despre
un program impus, fiecare cadru didactic având libertatea de a-și stabili
schema orară perso- nală, în funcție de nevoile copilului și opțiunea proprie în
ceea ce privește ordinea activităților de învățare.
3. CompEtEnțE gEnErAlE
AlE educației timpurii
Noua paradigmă a învățământului preșcolar se axează pe abordarea

holistică, pornind de la premisa centrării pe cel ce învață. Acest învățământ
solicită formarea competențelor la copiii de vârstă timpurie și preșcolară.
În contextul dat, apare necesitatea creării unui curriculum bazat pe competențe,
care să reflecte așteptările sociale, referitoare la ceea ce va ști, ce va ști să
facă și cum va ști să relaționeze cu ceilalți copilul la treapta educației timpurii.
Prin urmare, curriculumul vizat nu este rezultatul acțiunii educaționale pe
domeniul cognitiv și psihomotor, ci se raportează și la domeniul socio-
emoțional.
Luând în considerare prevederile Codului educației, precum și afirmațiile
relatate mai sus, distingem următoarele competențe generale ale educației
timpurii:
i și respectului față de sine și ceilalți în diferite contexte;

e continuă, manifestând activism, creativitate și responsabilitate;
e valori (Binele versus răul etc.) în calitate de mic cetățean;
necesare la intrare în școala primară: comportament psihosocial, emoțional, autocontrol, abilități cognitive, psihom
16

4. unitățilE dE înVățArE
AlE domEniilor dE
ACtiVitAtE
Domeniile de activitate sunt sistematizate pe trei vârste (1,5-3 ani, 3-5 ani
și 5-7 ani), având o structură unică a unităților de învățare: competențe specifice,
unități de competență, exemple de activități de învățare și indicatori din SÎDC.
Competențele specifice și unitățile de competență sunt elemente obligatorii,
care nu pot fi trans- formate sau modificate de către cadrele didactice. Spre
deosebire de acestea, exem- plele de activități de învățare și indicatorii din SÎDC
reprezintă două elemente, care au un caracter sugestiv. Cadrul didactic va
propune cele mai oportune situații de învățare, racordate la subiectul zilei,
conținutul desfășurat și la particularitățile de vârstă ale grupului de copii. De
asemenea, se vor selecta indicatori din SÎDC și se vor dezvolta în situația
vizată. Ca excepție, apare dimensiunea Educație digitală din cadrul domeniului
Științe și tehnologii, fiind aplicată începând cu vârsta de 5-7 ani.
În această ordine de idei, unitățile de învățare ale domeniilor de activitate
sunt următoarele:
4.1. sănătate și motricitate

EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE EDUCAŢIE fIzICĂ
Competențe specifice
și aplicarea
Exersarea
regulilor
deprinderilor
igienico-sanitare
motrice
în diferite
în activități
contex-
individuale
te, asigurând
și colecti-
menținerea
ve, demonstrând
sănătății; interes pentru cunoașterea și
nui mod Manifestarea
sănătos de viață,
calităților
manifestând
motriceinteres
în diverse
pentru
activități,
o alimentație
dând dovadă
corectă;de independență și perseverență;
a și respectarea
Aplicarea
regu-
achizițiilor
lilor de dobândite
securitate,în
dând
diverse
dovadă
activități
de înțelegere
individuale
și interes.
și colective, manifestând interes pentru sporirea
17
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
u
4.1.1. Educație pentru sănătate
ed
uc Unități de învățare (vârsta de 1,5-3 ani)
ati
a
ti Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC
m
pu
rii.i
Competența specifică 1. Identificarea şi aplicarea regulilor igienico-sanitare în diferite contexte, asigurând menținerea sănătății
nd
d
1.1. Realizarea unor  Discuții despre regulile de păstrare a igienei în DffS
acțiuni de igienă cu diferite situații și momente ale zilei; Standard 6. Copilul va fi capabil să
sprijinul unui adult.  Exerciții, simulări de realizare a unor elemente de aplice regulile de menținere a
1.2. Identificarea și igienă per- sonală și colectivă; sănătății și igienei personale.
folosirea obiectelor de  Jocuri de imitație, cântece; Indicatori: 130, 131, 132, 133.
igienă personală și  Discuții libere/în baza imaginilor, ilustrațiilor, filmulețelor
menținerea lor în ordine despre igiena corporală, igiena colectivă în familie, pe
și curățenie. stradă, în mediul înconjurător, la grădiniță;
1.3. Exprimarea  Simularea diferitor momente: spălarea pe mâini și
confortului/ disconfortului pe dinți, utilizarea toaletei, folosirea șervețelelor pentru a-și
propriu în raport cu o șterge na- sul;
situație de igienă  Prezentarea și comentarea unor imagini sau
corporală specifică vârstei. filmulețe scurte, cu tematică specifică igienei/obiectelor
1.4. Recunoașterea unor de igienă personală, îngrijirii vestimentației,
stări de sănătate. încălțămintei, curățării și păstrării lor;
 Activități în care se numesc stări de disconfort fizic,
cauzate de simptomele unor boli, de exemplu: „Mă doare
burtica.”, „Simt că-mi este cald, că mi-e frig.”;
 Etc.
Competența specifică 2. Practicarea unui mod sănătos de viață, manifestând interes pentru o alimentație corectă
2.1. Recunoașterea felurilor  Discuții despre importanța alimentației și a apei pentru DffS
de bucate și gustul sănă- tatea organismului; Standard 5. Copilul va fi capabil să
diferitor alimente.  Activități de încurajare și motivare a copilului de a bea re- cunoască beneficiile unei
2.2. Diferențierea apă pe parcursul zilei, de a consuma legume, fructe, alimentații sănătoase.
05 produselor comestibile mâncăruri atât din cele preferate, cât și noi; Indicatori: 115, 116, 117.
.0
2.
de cele
20 necomestibile.
19
13
:0
1:
18
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
2.3. Respectarea deprinderilor  Exerciții și jocuri de recunoaștere a produselor Standard 6. Copilul va fi capabil să
u cultural-igienice în alimentare, reguli de igienă în timpul pregătirii și aplice regulile de menținere a
ed
uc timpul servirii mesei. servirii mesei, comportament corect; sănătății și igienei personale.
ati
a  Activități practice de aranjare și servire a mesei, de Indicatori: 133.
ti
m
preparare a salatelor ș.a.;
pu  Jocuri didactice, de rol etc.;
rii.i
nd  Exersări libere, favorizate de momente de rutină,
d
observate și îndrumate cu atenție de către
educator/adult, în care copilul e încurajat și ajutat;
 Etc.
Competența specifică 3. Determinarea şi respectarea regulilor de securitate, dând dovadă de înțelegere şi interes
3.1. Recunoașterea  Exerciții de descriere a situațiilor de risc, de elaborare a DffS
regulilor de protecție și regulilor de prevenire și comportament adecvat în situații Standard 7. Copilul va fi capabil să
anticiparea de risc; respecte regulile de securitate
consecințelor nerespectării  Discuții în baza imaginilor cu ilustrarea situațiilor de personală. Indicatori: 148, 149, 150,
acestora. risc (consumul de lichide necunoscute, apropierea de un 151.
3.2. Diferențierea unor fier de călcat conectat sau de o flacără etc.) și elaborarea, DPES
comportamente periculoase de către copii, a regulilor de comportament într-o Standard 4. Copilul va fi capabil să
prin semnale, vorbe, astfel de situație; manifeste încredere în adulții
mișcări.  Povești, povestiri ce prezintă situații periculoase, discuții cunoscuți și să interacționeze cu
3.3. Identificarea situațiilor despre posibilitatea evitării lor sau a riscurilor pe care le aceștia.
de pericol în încăpere/în presupun; Indicatori: 241.
afara ei și a persoanelor  Conversații despre accidentele care se pot petrece și
sau surselor de conse- cințele grave/impactul acestora (pe stradă, în locuri
încredere. publice, în parcul de joacă, în timpul discuțiilor cu
3.4. Respectarea regulilor persoane necunoscute etc.);
de conduită în  Povestiri despre regulile de securitate personală
mijloacele de transport în diverse contexte (pe stradă, în magazine, în locuri
și pe stradă, sub publice, în parcul de joacă etc.);
05
supravegherea unui adult.  Realizarea cărțuliilor, posterelor;
.0  Vizionarea filmelor documentare sau educaționale,
2.
20 prezentate copiilor cu scopul familiarizării acestora cu
19
13 19 diverse situații, pentru anticiparea/excluderea
:0 consecințelor nefaste;
1:
18
Cu
rri
cul
u
m
pe  Discuții despre: experiența personală avută în cazul
ntr
u
unei in- timidări sau al unui pericol din partea celor
ed mai mari; identificarea persoanei de încredere,
uc
ati căreia i-ar putea împărtăși experiența și, respectiv, i-ar
a
ti putea cere ajutor;
m
pu
 Jocuri didactice, jocuri cu text și cânt, jocuri de
rii.i rol cu utilizarea simbolurilor care indică pericole, semne de
nd
d circulație rutieră, mijloace de transport;
 Exerciții/simulări de comportament în stradă și în
diferite mijloace de transport;
 Etc.
Unități de învățare (vârsta de 3-5 ani)
Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC

Competența specifică 1. Identificarea şi aplicarea regulilor igienico-sanitare în diferite contexte, asigurând menținerea sănătății
1.1. Diferențierea obiectelor  Exerciții de argumentare a importanței DffS
de igienă respectării regulilor de igienă: se spală și se șterge de Standard 6. Copilul va fi capabil să
personală/colectivă. sine stătător pe mâini, își acope- ră gura cu mâna când aplice regulile de menținere a
1.2. Determinarea strănută/tușește, folosește independent toaleta, sănătății și igienei personale.
rolului curățeniei în folosește batista, se spală pe dinți; Indicatori: 134, 135, 136, 137, 138,
menținerea sănătății.  Exersarea și aplicarea regulilor igienico-sanitare; 139,
1.3. Păstrarea în  Activități de simulare a acțiunilor de igienă 140.
ordine și curățenie a personală;
jucăriilor, bunurilor  Jocul de identificare a obiectelor de igienă, de
personale și loculului exemplu: „Nu- mește obiectul și descrie-l.”;
de joacă.  Activități practice;
1.4. Respectarea regulilor  Crearea contextelor/situațiilor de învățare;
05 de igienă personală și  Transformarea tranzițiilor și momentelor de rutină în
.0
2. colectivă. activități de învățare;
20
19
13
:0
1:
18
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
 Jocuri liber alese/cu subiect, prin care copiii ar
u
ed
putea utiliza produse de igienă personală (săpunuri,
uc șampoane, geluri de duș, pastă de dinți, bureți de
ati
a baie etc.);
ti
m
 Povestirea și prezentarea materialelor ce
pu reactualizează anu-
rii.i
nd mite experiențe de viață ale copilului;
d
 Discuții despre sănătate și simptomele unor
boli;
 Realizarea albumelor, desenelor, cărților despre
prieteni, persoane cunoscute;
 Discuții despre regulile de igienă personală și
importanța res-
pectării lor;
 Activități bazate pe softuri educaționale din resurse
deschise/ închise;
 Etc.
2.1. Identificarea diferențelor  Activități de implicare a copiilor în prepararea unor DffS
dintre stările de bine și salate; Standard 5. Copilul va fi capabil să
 Discuții despre fiecare aliment utilizat și despre re-
boală. importanța igienei alimentare și a unei alimentații cunoască beneficiile unei alimentații
2.2. Enumerarea factorilor de sănătoase; sănătoase.
menținere a sănătății și de  Discuții despre fructele și legumele preferate ale Indicatori: 118, 119, 120, 121.
îmbolnăvire. copiilor;
2.3. Aplicarea regulilor DPES
 Activități practice de preparare a unor salate de
sanitar-igienice și ale unui Standard 1. Copilul va fi capabil să
fructe și de decorare a tartinelor cu legume feliate: roșii, se
comportament corect în castraveți, ardei, ridiche etc.; perceapă în mod pozitiv ca
 Intervievarea copiilor despre alimentația corectă și persoană
timpul servirii mesei. comportament adecvat; unică, cu caracteristici specifice.
05
.0 2.4. Distingerea alimentelor  Implicarea copiilor în aranjarea mesei; Indicatori: 191, 192.
2.
20
sănătoase.  Exersarea regulilor de igienă individuală și alimentare
19
13 21 sănă- toasă;
:0  Etc.
1:
18
Cu 3.1. Recunoașterea  Exerciții de descriere a situațiilor de risc, de DffS
rri
cul
comportamentelor elaborare a regulilor de prevenire și excludere a Standard 7. Copilul va fi capabil să
u situațiilor excepționale, de identificare a res-
m
pe
sănătoase și de risc. comportamentului corect în situații de risc; pecte regulile de securitate
ntr
 Utilizarea imaginilor cu ilustrarea situațiilor de personală.
u
3.2. Reacționarea adecvată în Indicatori: 152, 153, 154, 155, 156,
ed
uc
risc (consumul de lichide necunoscute, apropierea de 157.
ati
situații periculoase. un fier de călcat conectat sau de o flacără etc.) și
a
ti 3.3. Exersarea modalităților elaborarea, de către copii, a regulilor de comportament DPES
m
pu de într-o astfel de situație;
rii.i a acționa în caz de  Povești, povestiri ce prezintă situații periculoase Standard 5. Copilul va fi capabil să
nd
d pericol/ și discutarea posibilității de evitare a acestora sau a cea-
abuz. riscurilor pe care le presupun; ră ajutor adultului când are
 Realizarea afișelor, cărțuliilor despre obiecte nevoie.
3.4. Aplicarea regulilor de Indicatori: 266, 267, 269.
periculoase, pentru evitarea pericolelor;
circulație rutieră și
comportament corect în  Expunerea exemplelor elocvente despre DC
mijloacele de comportamentele dăunătoare și periculoase din viața Standard 4. Copilul va fi capabil să
transport. personală a copiilor și/sau a unor personaje ge-
literare; nereze soluții pentru diverse
 Discuții despre regulile de protecție și situații,
evitare a pericolelor; probleme, întrebări.
 Studiu de caz/analiza diferitor situații de utilizare Indicatori: 581.
a obiectelor periculoase, încălcarea regulilor de securitate
rutieră și comportament adecvat în transport;
 Discuții despre sănătate, pericole, servicii și persoane
de în- credere, securitate rutieră;
 Simularea unor situații corecte/incorecte, exersarea
acțiunilor corecte;
 Jocuri didactice, jocuri cu text și cânt, jocuri de rol,
cu utilizarea simbolurilor care indică eventuale
pericole;
 Întâlniri cu ofițeri de poliție, medici, psihologi,
excursii la stația de pompieri;
 Observații referitoare la traficul rutier, la străzile pe
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
18
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr Unități de învățare (vârsta de 5-7 ani)
u
ed
uc
ati
a
ti
m Competența specifică 1. Identificarea şi aplicarea regulilor igienico-sanitare în diferite contexte, asigurând menținerea sănătății
pu
rii.i 1.1. Respectarea  Exerciții și jocuri de identificare a obiectelor de igienă DffS
nd
d regulilor de perso- nală, colectivă; Standard 6. Copilul va fi capabil să
comportare și igienă  Exersarea deprinderilor de igienă personală și colectivă; aplice regulile de menținere a
personală.  Studiu de caz despre importanța respectării constante sănătății și igienei personale.
1.2. Descrierea și a regulilor de igienă și consecințele nerespectării Indicatori: 141, 142, 143.
respectarea regulilor de lor;
îngrijire și igienă a  Realizarea posterelor, cărților despre sănătate;
organismului uman.  Realizarea desenelor, afișelor, poezioarelor sau
1.3. Păstrarea, îngrijirea cântecelelor despre regulile sanitar-igienice;
și ordonarea  Discuții/lecturi referitoare la sănătate și igienă;
lucrurilor personale și  Corelarea experienței proprii cu alte surse de
a locului de joacă. informații, utili- zând cărți, lecturi literare, casete video și
1.4. Determinarea audio, ilustrații, re- viste, emisiuni radio și TV;
elementelor principale ale  Transformarea momentelor de tranziție și rutină
regimului zilei. în activități de învățare;
1.5. Argumentarea  Crearea contextelor de învățare;
importanței igienei  Activități bazate pe softuri educaționale din resurse
personale în viața de zi cu deschise/ închise;
zi.  Etc.
2.1. Explicarea funcțiilor  Activități de implicare a copiilor în prepararea, servirea DffS
benefice sau dăunătoare ale și luarea unei gustări sănătoase; Standard 5. Copilul va fi capabil să
anumitor alimente pentru  Discuții despre alimentele care sunt mai sănătoase și re- cunoască beneficiile unei
organismul uman. mai nu- tritive, beneficiile consumului de apă, legume, alimentații sănătoase.
fructe și riscu- rile consumului de băuturi îndulcite etc.; Indicatori: 122, 123, 124.
05 igienă și comporta-
.0
2.
ment;
20
19
13 23
:0
1:
18
2.2. Recunoașterea produselor  Activități practice, în care copilul exersează Standard 6. Copilul va fi capabil să
diferite roluri: jocuri privind alimentația, servirea apli-
Cu
rri alimentare sănătoase/ mesei și comportamentul sănătos în timpul ce regulile de menținere a sănătății
cul
mesei; și
u
m nesănătoase și optarea  Jocuri didactice, joc de rol, simulări; igienei personale.
pe
ntr
pentru consumarea zilnică a  Activități de simulare a acțiunilor de igienă personală, Indicatori: 141.
u fructelor și legumelor. de aranjare și servire a mesei, de prepapare a
ed
2.3. Aplicarea deprinderilor DPES
uc bucatelor;
ati cultural-igienice în Standard 1. Copilul va fi capabil să
a  Realizarea desenelor, cărților, afișelor,
ti timpul se
m
servirii mesei. posterelor; perceapă în mod pozitiv ca
pu
rii.i  Povestirea explicativă; persoană
nd
d 2.4. Participarea la  Comentarea filmulețelor, imaginilor din unică, cu caracteristici specifice.
servirea cărți;
mesei și la prepararea unor  Vizionarea filmulețelor educative; Indicatori: 194.
bucate.  Activități bazate pe softuri educaționale din resurse
deschise/ închise;
 Etc.
3.1. Recunoașterea  Discuții despre impactul calamităților naturale și a DffS
comportamentelor acțiunilor pe care trebuie să le întreprindă omul în Standard 7. Copilul va fi capabil să
timpul lor; res-
sănătoase și de risc.  Joc de rol cu diverse personaje, care pot oferi pecte regulile de securitate
ajutor în situații personală.
3.2. Respectarea regulilor privind de risc (medici, pompieri, polițiști etc.); Indicatori: 158, 159, 160, 161, 162,
 Reguli de protecție în utilizarea unor obiecte precum: 163,
protecția vieții proprii și foarfe- ca, ciocanul, cuțitul, obiecte ascuțite, 164, 165, 166.
a instrumente;
celor din jur.  Discuții despre utilizarea chibriturilor;
probarea/consumarea alimentelor noi; interacțiunea cu
3.3. Identificarea situațiilor de persoanele necunocute; DPES
pericol și a persoanelor  Conversații despre comportamente corecte și Standard 4. Copilul va fi capabil să
de periculoase în baza exemplelor din viața personală ma-
încredere. a copiilor; nifeste încredere în adulții cunoscuți
 Vizualizarea filmelor, desenelor animate despre și
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
18
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr  Exerciții și activități despre respectarea regulilor de
u
ed
comportament la grădiniță, pe stradă, în curte, în
uc transport, în timpul circulației rutiere;
ati
a  Întâlniri cu ofițeri de poliție, medici, psihologi, excursii
ti
m la stația de pompieri;
pu
rii.i
 Observații asupra traficului rutier, informații despre
nd agenții de poliție;
d
 Conversații despre fluidizarea transportului, străzilor pe
care merg mașinile ș.a.;
 Discuții despre pericolele la care sunt supuși atunci
când utili- zează timp îndelungat gadgeturile;
 Activități bazate pe softuri educaționale din surse
deschise/ închise;
 Etc.
4.1.2. Educație fizică

Unități de învățare (vârsta de 1,5-3 ani)

Competența specifică 1. Exersarea deprinderilor motrice în activități individuale şi
colective, demonstrând interes pentru cunoaşterea şi dezvoltarea propriului
organism
1.1. Coordonarea acțiunilor  Activități și jocuri de mișcare în interior/încăpere sau DffS
fizice de bază. în aerliber, unde copiii vor exersa mișcările Standard 1. Copilul va fi capabil să
1.2. Explorarea respective; efectueze diverse mișcări și activități
variațiilor de mers, a  Jocuri dinamice, prin care se vor exercita aruncări și fizice. Indicatori: 14, 15, 18, 19, 20,
alergărilor și prinderi de mingi; 24.
săriturilor.  Jocuri cu text și cânt, în care sunt prezente mișcările
1.3. Demonstrarea de bază;
acțiunilor motrice utilitar-  Exerciții și jocuri cu mingea (de apucare, de
05
.0 aplicative: aruncări, aruncare);
2.
20
19
13 25
:0
1:
18
 Jocuri de mișcare în interior/încăpere sau în aer liber,
în care copiii sunt încurajați să urce trepte sau diferite
Cu
rri denivelări;
cul
u
 Trasee mici, în care se pot combina deprinderile
m motrice;
pe
ntr  Etc.
u
ed Competența specifică 2. Manifestarea calităților motrice în diverse activități, dând dovadă de independență şi
uc
ati perseverență
a
ti
2.1. Demonstrarea vitezei  Balansări și fluturări simultane de brațe înainte și DffS
m de reacție și de lateral, cu și fără acompaniament; Standard 1. Copilul va fi capabil să
pu
rii.i repetiție la solicitarea  Îndeplinirea pașilor ritmici: gimnastică cu și fără efectueze diverse mișcări și activități
nd
d cadrului didactic. acompaniament; fizice. Indicatori: 16, 21, 22.
2.2. Reproducerea  Mișcări de brațe și pași ritmici cu Standard 4. Copilul va fi capabil să-
mișcărilor de brațe și acompaniament; și controleze și dirijeze propriile
a pașilor în  Jocuri și activități care implică alergări pe loc, în mișcări prin utilizarea adecvată a
gimnastica ritmică. tempou ma- ximal (5-10 sec); mișcarea brațelor înainte- simțurilor. Indicatori: 96.
2.3. Demonstrarea jos; sărituri pe ambele picioare în tempou diferit; DPES
îndemânării în acțiuni  Activități bazate pe jocuri de atenție, de imitare, Standard 3. Copilul va fi capabil să
motrice. jocuri pentru echilibru, reacție, jocuri pentru ținere, re- cunoască și să exprime adecvat o
prindere, aruncări; varietate de emoții.
 Ștafete cu transmiterea mingii, a cercurilor; Indicatori: 219.
 Etc. DlC
Standard 4. Copilul va fi capabil
să pronunțe corect sunete,
cuvinte ale limbii materne.
Indicatori: 444.
Competența specifică 3. Aplicarea achizițiilor dobândite în diverse activități individuale şi
colective, manifestând interes pentru sporirea potențialului
motric
3.1. Încadrarea în  Aranjări în formații la comanda cadrului didactic, cu DffS
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
18
Cu
rri
cul
3.2. Practicarea exercițiilor  Jocuri de atenție, de imitare etc.;
u fizice pentru dezvoltarea  Jocuri pentru echilibru, reacție etc.;
m
pe fizică armonioasă din  Jocuri pentru ținere, prindere, aruncări;
ntr
u
poziții de bază ale  Ștafete cu transmiterea mingii, a cercurilor;
ed corpului.  Etc.
uc
ati 3.3. Încadrarea în
a
ti activități motrice de
m
pu
grup.
rii.i 3.4. Aplicarea achizițiilor
nd
d motrice
în condiții de joc.

Competența specifică 1. Exersarea deprinderilor motrice în activități individuale şi colective, demonstrând interes pentru
cunoaşterea şi dezvoltarea propriului organism
1.1. Coordonarea mișcărilor  Discuții despre rolul și efectele: DffS
fizice de bază. - practicării sistematice a gimnasticii matinale; Standard 1. Copilul va fi capabil să
1.2. Utilizarea variațiilor de - practicării independente a exercițiului fizic; efectueze diverse mișcări și activități
mers după semnal, cu - compoziției corporale; fizice. Indicatori: 26, 29, 30, 34.
schimbarea direcției.  Activități și jocuri care cuprind variate forme de Standard 4. Copilul va fi capabil să-
1.3. Demonstrarea deplasări, treceri peste obstacole, diferite forme de și controleze și dirijeze propriile
acțiunilor motrice utilitar- mers, alergări, sărituri; mișcări prin utilizarea adecvată a
aplicative: aruncări,  Mici trasee, care implică mers: pe vârfuri, simțurilor.
prinderi, târâri, urcări, ridicând genunchii; cu pași alăturați; în coloană; în cerc, Indicatori: 100, 103.
coborâri, mers cu pas fără a se ține de mâini; în perechi; în coloană, câte
încrucișat, sărituri. doi; cu oprire; cu întoarceri; șerpuit;
1.4. Recunoașterea  Jocuri dinamice, ce implică alergare în coloană,
importanței gimnasticii respec- tând distanța; alergare în grup; alergare pe o linie
05
.0 matinale în activitatea dreaptă și șerpuit; alergare cu opriri;
2.
20 motrică.  Exerciții dinamice, cu sarcini de aruncare și
19
13 27 prindere a mingii; mișcări cu brațele în diferite direcții;
:0 mișcări de rotație a brațelor, corpului; mișcări cu obiecte
1:
18
 mișcări cu talpa și degetele piciorului (îndoiri-
dezdoiri, ridi-cări, adunarea sforii cu degetele); întoarcerea
Cu
rri corpului în diferite direcții: înainte, înapoi, lateral;
cul
u
 Etc.
m
pe Competența specifică 2. Manifestarea calităților motrice în diverse activități, dând dovadă de independență şi
ntr
u
perseverență
ed 2.1. Dezvoltarea vitezei de  Activități și jocuri de mișcare în interior/încăpere sau DffS
uc
ati reacție în cadrul în aerliber, unde copiii vor exersa mișcări de dezvoltare a Standard 1. Copilul va fi capabil să
a
ti
exercițiilor vitezei, forței, rezistenței, îndemânării, detentei, coordonării, efec-
m și jocurilor care simțului echilibrului; tueze diverse mișcări și activități
pu
rii.i
necesită  Jocuri dinamice, care implică exerciții de aruncare – fizice.
nd reacții prompte la semnalele Indicatori: 33, 36, 37.
d prindere a mingii; de prindere – transmitere a mingii; de
auditive și vizuale.
2.2. Perfecționarea îndemânării aruncare a mingii (altui obiect) în țintă DPES
în condiții variate (parcursuri verticală/orizontală; Standard 10. Copilul va fi capabil să
 Trasee mici, în care copiii vor exersa alergarea lentă co-
aplicative). și de vite- ză; cu ocolirea obstacolelor, trecere peste opereze cu ceilalți.
2.3. Demonstrarea rezistenței obstacole; alergare la deal – la vale; alergare ridicând Indicatori: 344.
în cadrul exercițiilor genunchii; alergare în coloa- nă; alergare șerpuit;
fizice,  Balansări și fluturări simultane de brațe înainte și
jocurilor, ștafetelor și lateral, cu și fără acompaniament;
parcursurilor exersate.  Îndeplinirea pașilor ritmici: gimnastică cu și fără
2.4. Coordonarea mișcărilor acompaniament;
de brațe și a pașilor de  Mișcări de brațe și pași ritmici cu
bază în ritmică și dans
cu acompaniament;
acompaniament.  Etc.

motric
3.1. Încadrarea în  Aranjări în formații la comanda cadrului didactic, cu DPES
activitatea comună de schimbul locului formației, regrupări din una în două Standard 1. Copilul va fi capabil
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
18
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
u
3.2. Explorarea  Exerciții cu caracter aplicativ, care implică: DPES
ed deprinderilor motrice - mers: pe vârfuri, pe călcâi, cu spatele înainte, cu Standard 6. Copilul va fi capabil să
uc
ati de bază pentru genunchii ridicați; re- cunoască, să aprecieze și să
a
ti
consolidarea variațiilor - alergări: lente, cu ridicarea genunchilor, printre și respecte asemănările și deosebirile
m de deplasări cu peste obstacole; dintre oameni.
pu
rii.i caracter aplicativ. - sărituri: pe ambele picioare, peste obstacole, într-un Indicatori: 278.
nd
d 3.3. Aplicarea achizițiilor picior și altul;
motrice și de - transportări: săculețe cu nisip, mingi, bastoane, cercuri
interacționare de grup în de diferite dimensiuni;
condiții de joc.  Etc.

Competența specifică 1. Exersarea deprinderilor motrice în activități individuale şi
colective, demonstrând interes pentru cunoaşterea şi dezvoltarea propriului
organism
1.1. Coordonarea  Aranjări în formații și formații de adunare la comanda DffS
acțiunilor motrice cadrului didactic, schimbul formației; Standard 1. Copilul va fi capabil să
individuale la  Activități care implică întoarceri la stânga, la dreapta și efectueze diverse mișcări și
organizarea grupului de împre- jur; întoarceri prin săritură; activități fizice.
copii.  Jocuri de mișcare cu realizarea sarcinilor în Indicatori: 38, 42, 43.
1.2. Practicarea coloană; Standard 4. Copilul va fi capabil să-
acțiunilor motrice  Activități care implică mers, alergări și sărituri în și controleze și dirijeze propriile
utilitar-aplicative în tempou variat, cu întoarceri, cu pași încrucișați, cu mișcări prin utilizarea adecvată a
explorarea deplasărilor, ocolirea obstacolelor, cu transportarea obiectelor, simțurilor. Indicatori: 109, 104.
depășirea obstacolelor individual și în grup;
și manipularea  Discuții despre rolul și efectele:
obiectelor individual și - practicării sistematice a gimnasticii matinale;
05
în grup. - practicării independente a exercițiului fizic;
.0 1.3. Descrierea formelor - compoziției corporale;
2.
20 de practicare a  Etc.
19
13 29 gimnasticii
:0 matinale.
1:
18
Competența specifică 2. Manifestarea calităților motrice în diverse activități, dând dovadă de independență şi
perseverență
Cu
rri 2.1. Încadrarea în  Aranjări în formații de adunare la comanda DffS
cul
u
activitatea comună de cadrului didactic, schimbul formației; Standard 1. Copilul va fi capabil
m deplasare în perechi  Exerciții pentru întoarceri la stânga, la dreapta, prin să efectueze diverse mișcări și
pe
ntr
și coloană. săritură și împrejur, în diferite formații; activități fizice.
u 2.2. Explorarea  Jocuri de mișcare pentru exersarea acțiunilor Indicatori: 39, 40, 41.
ed
uc deprinderilor motrice motrice în formații;
ati de bază pentru  Jocuri de mișcare pentru exersarea și aplicarea DPES
a
ti consolidarea variațiilor achizițiilor do- bândite prin activități motrice Standard 8. Copilul va fi capabil
m
pu
de deplasări cu colective și de grup; să perceapă regulile și efectele
rii.i caracter aplicativ.  Jocuri dinamice, care implică alergare lentă și de viteză; acestora. Indicatori: 315.
nd
d
2.3. Aplicarea achizițiilor cu ocolirea obstacolelor, cu trecere peste obstacole; Standard 10. Copilul va fi capabil
motrice și de interacționare alergare la deal să coopereze cu ceilalți.
de grup în condiții de – la vale; alergare ridicând genunchii; alergare în coloană; Indicatori: 354.
joc. alergare șerpuit;
 Jocuri mobile, care cuprind sărituri pe ambele
picioare, în lungime de pe loc (cu elan); sărituri cu
atingerea obiectului sus- pendat; sărituri din cerc în cerc;
sărituri de la înălțimi, cu ateri- zare moale pe saltea;
sărituri de pe un picior pe altul;
 Etc.
motric
3.1. Explorarea  Jocuri de mișcare și ștafete, care implică DffS
capacităților motrice dezvoltarea calităților motrice (coordonarea, viteza, Standard 1. Copilul va fi capabil
individule, de suplețea, rezistența); jocuri pentru realizarea să efectueze diverse mișcări și
interacțiune și colaborare, în sarcinilor în echipă; activități fizice.
funcție de regulile  Ștafete cu depășirea obstacolelor, individual și în Indicatori: 45, 46, 47.
jocului. grup;
3.2. Practicarea exercițiilor  Exerciții și jocuri pentru dezvoltarea fizică armonioasă,
cu obiecte pentru care im- plică utilizarea pozițiilor de bază a
dezvoltarea fizică picioarelor (stând depărtat, mult depărtat, pe
armonioasă. genunchi etc.) și a brațelor (înainte, lateral, sus
3.3. Încadrarea în etc.);
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
18
4.2. Eu, familia și societatea
DEzVOLTARE PERSONALĂ EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE
erea identității persona- Identificarea

le în diverse situații,
relațiilormanifestând
cu adulții și încredere
semenii, manifestând
în sine și independență.
politețe în familie și societate.
area emoțiilor în raport cu Aplicarea
persoane/lucruri/fenomene,
regulilor de comporta- dând
mentdovadăîn familie/comunitate,
de atitudine pozitivă.
de- monstrând responsabilitate față
valorilor culturii națio- nale,
Respectarea
demonstrând
diferențelor/diversită-
atitudine res- pectuoasă
ții culturale,
față de
promovând
apartenențavalorile
sa. culturii naționale.
31

Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
u
4.2.1. dezvoltare personală
ed
uc
ati Unități de învățare (vârsta de 1,5–3 ani)
a
ti
m
pu
rii.i
nd
d Competența specifică 1. Recunoaşterea identității personale în diverse situații, manifestând încredere în sine şi independență
1.1. Reacționarea la  Exerciții despre nume și prenume; DPES
numele și unele date  Ghicitori-descrieri ale părților corpului; Standard 1. Copilul va fi capabil să se perceapă
proprii într-un mod  Jocuri de autocunoaștere: vizualizarea în oglindă în mod pozitiv ca persoană unică, cu
adecvat. a elementelor corporale și denumirea acestora; caracteristici specifice.
1.2. Identificarea unor  Discuții despre părțile corpului și rolul Indicatori: 171, 172, 173, 174, 175, 176,
obiecte din mediu în acestora. Jo- curi de continuare a frazelor: 177.
raport cu propriile „Când mănânc, folo- sesc …”; DffS
posibilități.  Exerciții privind formularea răspunsurilor la Standard 4. Copilul va fi capabil să-și
1.3. Realizarea unor între- bări despre propriul exterior, despre controleze și dirijeze propriile mișcări prin
elemente de activitățile, do- rințele și jucăriile personale, utilizarea adecvată a simțurilor.
autoservire. despre viața în creșă; Indicatori: 95, 96, 97, 98.
 Activități de autoservire și menaj; Standard 6. Copilul va fi capabil să aplice
 Exerciții creative: „Ce poate/ce nu regulile de menținere a sănătății și igienei
poate”;
personale.
 Activități situaționale, de demonstrare a
Indicatori: 130, 131, 132, 133.
propriului Eu, răspunzând „Nu!” la cererile
adultului sau insis- tând „Eu – singur!”; DlC
 Activități bazate pe softuri educaționale din Standard 1. Copilul va fi capabil să asculte și
resurse deschise/închise; să înțeleagă semnificația mesajului vorbit.
 Etc. Indicatori: 372.
DC
Standard 1. Copilul va fi capabil să identifice
05
.0 relația cauză-efect în urma unor interacțiuni
2.
20
cu obiecte, fenomene, oameni.
19 Indicatori: 552, 554.
13
:0
1:
19
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
Standard 12. Copilul va fi capabil să
u
ed
descopere omul ca parte a mediului
uc înconjurător și ființă socială.
ati
a Indicatori: 695.
ti
m Competența specifică 2. Demonstrarea emoțiilor în raport cu persoane/lucruri/fenomene, dând dovadă de atitudine pozitivă
pu
rii.i
nd
2.1. Demonstrarea  Jocuri–exercițiu de recunoaștere a emoțiilor DPES
d emoțiilor pozitive față debază: bucurie, tristețe, furie, mulțumire, Standard 2. Copilul va fi capabil să-și
de persoane cunoscute, teamă; adapteze trăirile și să-și controleze pornirile
animale, jucării,  Jocuri de imitație a emoțiilor mimate de impulsive.
folosind expresii non- către adult; Indicatori: 200, 201.
verbale și verbale.  Jocuri-simboluri; Standard 3. Copilul va fi capabil să recunoască
2.2. Exprimarea  Exerciții de explorare, în grup sau și să exprime adecvat o varietate de
emoțiilor în cadrul individual, a unor imagini despre oameni, emoții.
jocurilor și al animale, plante și discuții pe baza ilustrațiilor; Indicatori: 215, 216, 217, 218, 219, 220.
activităților preferate.  Lucrări practice;
 Jocuri de rol, în grupuri mici, pentru
alegerea activităților preferate: „De-a vânzătorul”,
„De-a doc- torul” etc.;
 Jocuri interactive, în baza resurselor
educaționale deschise (video);
 Etc.
Competența specifică 3. Aprecierea valorilor culturii naționale, demonstrând atitudine respectuoasă față de apartenența sa
3.1. Recunoașterea  Conversații pe baza unor imagini DPES
apartenenței sale la despre sărbători; Standard 1. Copilul va fi capabil să se perceapă
familie, comunitate, țară.  Jocuri de creație popular-artistice; în mod pozitiv ca persoană unică, cu
3.2. Exprimarea  Cântece și poezii din folclor despre familie, caracteristici specifice.
interesului pentru neam, țară; Indicatori: 172.
cunoașterea unor  Fotografii, ilustrații, pliante, albumuri
05
.0 tradiții și obiceiuri ale sugestive pentru subiectele: „Familia mea”,
2.
20 neamului. „Satul/orașul meu”;
19
13 33  Jocuri de imitare a portului național;
:0
1:
19
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr  Povești despre familie și neam; Standard 4. Copilul va fi capabil să manifeste
u
ed  Activități bazate pe softuri educaționale din încredere în adulții cunoscuți și să interacționeze
uc
ati resurse deschise/închise; cu aceștia.
a
ti  Etc. Indicatori: 246.
m
pu
rii.i
nd Unități de învățare (vârsta de 3-5 ani)
d

Competența specifică 1. Recunoaşterea identității personale în diverse situații, manifestând încredere în sine şi independență
1.1. Prezentarea  Jocuri de prezentare; DPES
informațiilor despre  Jocuri de identificare și denumire a Standard 1. Copilul va fi capabil să se
sine și membrii trăsăturilor în funcție de: culoarea ochilor – perceapă în mod pozitiv ca persoană unică,
familiei. „Cine are ochii albaștri se ridică în picioare” –, cu caracteristici specifice.
1.2. Recunoașterea lungimea părului, înălțime, greutate, forma Indicatori: 178, 180, 181, 182, 183, 184.
obiectelor proprii și ale feței etc. și valorizarea diferențelor;
celor comune, având  Exerciții de creare a situațiilor în care copilul
grijă de ele. să-și ex-
prime propria opinie („Eu cred ...”);
1.3. Participarea în alegerea  Discuții despre obiectele din jur; DffS
activităților pe care  Jocuri interactive de prezentare, în fața Standard 2. Copilul va fi capabil să
vrea să le realizeze. grupului, a unor obiecte personale, care exprimă manipuleze obiecte pentru dezvoltarea
cel mai bine ceea ce îi place fiecăruia să motricității fine.
facă/preferințele fiecă- ruia; Indicatori: 60, 61, 62.
 Lectura în imagini despre profesii/meserii: Standard 6. Copilul va fi capabil să aplice
medic, artist, pictor, polițist, preot, cercetător, regulile de menținere a sănătății și igienei
pompier, contabil, prezentator de personale.
televiziune etc.;3 Indicatori: 134, 135, 137,136, 138, 139, 140.
05
.0  Jocuri de identificare: „Ghicește cui îi
2.
20 aparține ...?” DlC
19
13
– educatorul arată un anumit obiect sau o Standard 2. Copilul va fi capabil să-și extindă
:0
1:
imagine a obiectului, iar copiii vor ghici progresiv vocabularul.
19 profesia/meseria în care este utilizat obiectul Indicatori: 396, 400.
dat;
3
Să se opereze cu imaginea femeii și bărbatului la prezentarea diverselor meserii, în vederea evitării stereotipurilor de gen.
Cu
rri
cul
u
m
pe
 Desene: „Eu – în familie”, „Familia Standard 3. Copilul va fi capabil să se exprime
ntr mea”; corect din punct de vedere gramatical.
u
ed  Activități bazate pe softuri educaționale din Indicatori: 425.
uc
ati resurse deschise/închise; Standard 9. Copilul va fi capabil să
a
ti  Etc. folosească limbajul scris/tipărit în
m
pu activitățile zilnice.
rii.i
nd
Indicatori: 533.
d
Competența specifică 2. Demonstrarea emoțiilor în raport cu persoane/lucruri/fenomene, dând dovadă de atitudine
pozitivă
2.1. Recunoașterea unor  Jocuri prin care să se cultive răbdarea; DPES
emoții/ stări emoționale.  Jocuri de rol prin care să recunoască și să Standard 2. Copilul va fi capabil să-și
2.2. Implicarea în joc a denumeas- că stări, emoții, sentimente; adapteze trăirile și să-și controleze pornirile
principalelor instrumente  Jocuri didactice de ordonare, grupare, impulsive.
și activități ale unor selectare a imaginilor care redau stări Indicatori: 202, 203, 204, 205, 206.
profesii/ meserii cunoscute, emoționale; Standard 3. Copilul va fi capabil să recunoască
apreciind rolul lor.  Povestiri create, având ca temă exprimarea și să exprime adecvat o varietate de
2.3. Evidențierea stării de unor emoții din viața copiilor; emoții.
spirit și a sentimentelor, în  Exerciții de redare a emoțiilor, prin Indicatori: 221, 222, 223, 224, 225, 226,
diverse situații/activități. intermediul desenelor, semnelor etc.; 227.
 Teatru cu măști; DlC
 Jocuri de mimă; Standard 5. Copilul va fi capabil să utilizeze
 Vizionări de filme/desene animate; diferite modalități de comunicare verbală, non-
 Activități practice de menaj în sala de grupă verbală și paraverbală.
(pregă- tirea mesei, aranjarea jucăriilor etc.), în Indicatori: 467.
curtea gră- diniței, acasă, împreună cu Standard 7. Copilul va fi capabil să
părinții; demonstreze interes față de carte și
 Jocuri/activități comune de menaj cu lectură.
educatorul, părinții, bunicii, alți copii; Indicatori: 501.
05  Jocuri de imitare privind profesii/meserii
.0 cunoscute;
2.
20  Exerciții despre starea emoțională: „Sunt
19
13 35
:0
1:
19
Cu
rri Competența specifică 3. Aprecierea valorilor culturii naționale, demonstrând atitudine respectuoasă față de apartenența sa
cul
u 3.1. Prezentarea  Discuții despre apartenența sa la familie, DPES
m informațiilor despre comunitate, țară; Standard 1. Copilul va fi capabil să se
pe
ntr apartenența sa la  Jocuri de imitare, de exemplu: „Masa de perceapă în mod pozitiv ca persoană unică,
u
ed
familie, comunitate, țară. sărbătoare în familie” etc.; cu caracteristici specifice.
uc 3.2.Demonstrarea interesului  Exerciții creative despre apartenența sa Indicatori: 181, 184.
ati
a
pentru tradițiile și la familie, comunitate, țară; Standard 4. Copilul va fi capabil să manifeste
ti obiceiurile neamului.  Jocuri cu subiecte și roluri diverse, cum în- credere în adulții cunoscuți și să
m
pu ar fi: interacționeze cu aceștia.
rii.i
nd
„Plugușorul”, „Casa mare”, „În ospeție la Indicatori: 248, 249, 250.
d bunici”,
„Noi primim oaspeți” etc.;
 Conversații pe baza unor imagini
despre sărbători;
 Jocuri aplicative de confecționare a unor
obiecte necesare pentru tradițiile și
obiceiurile neamului;
 Etc.

Competența specifică 1. Recunoaşterea identității personale în diverse situații, manifestând încredere în sine şi independență
1.1. Prezentarea  Jocuri orientate spre memorizarea și DPES
informației despre sine reproducerea adresei domiciliului, a grădiniței; Standard 1. Copilul va fi capabil să se perceapă
și membrii familiei,  Jocuri de descriere a propriei în mod pozitiv ca persoană unică, cu
descriind personalități și a membrilor de familie, caracteristici specifice.
apartenența sa. evidențiind rolurile de gen (cu ce se ocupă Indicatori: 185, 188, 189, 190, 191, 192,193,
1.2. Demonstrarea mama, tata, alți membri ai familiei)4 și povestind 194,
atitudinii grijulii față de cum își imaginează armonia în viitoarea sa 195, 196, 197.
bunurile publice și familie;
cele comune.  Jocuri și activități de identificare a unor DffS
1.3. Confecționarea unor organe interne și funcțiile acestora; Standard 2.Copilul va fi capabil să
obiecte, apreciind unicitatea  Conversații despre rolul organelor interne în manipuleze obiecte pentru dezvoltarea
05
și valoarea lor. funcți- onarea organismului omului; motricității fine.
.0 Indicatori: 63, 64, 65.
2.
20
19
13 4
Orientare și ghidare în activitățile realizate în parteneriat, în vederea depășirii stereotipurilor de gen.
:0
1:
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
1.4. Argumentarea deciziei în  Jocuri prin care se solicită realizarea sarcinilor Standard 4. Copilul va fi capabil să-și
u alegerea activității pe care de di- versă complexitate; controleze și dirijeze propriile mișcări prin
ed
uc vrea să o realizeze.  Povești, poezii, ghicitori despre utilizarea adecvată a simțurilor.
ati
a profesii/meserii, re- date prin imagini/planșe; Indicatori: 104, 105, 106, 108.
ti
m
 Vizite, excursii la locuri de muncă, care să Standard 6. Copilul va fi capabil să aplice
pu trezească interesul copiilor (cabinetul de regulile de menținere a sănătății și igienei
rii.i
nd stomatologie, fabri- ca de ciocolată etc.); personale.
d
 Activități bazate pe softuri educaționale din Indicatori: 141.
resurse deschise/închise;
 Etc.
Competența specifică 2. Demonstrarea emoțiilor în raport cu persoane/lucruri/fenomene, dând dovadă de atitudine
pozitivă
2.1. Identificarea emoțiilor  Jocuri-exercițiu, lecturi după imagini, DPES
adecvate contextului. exerciții deidentificare a emoțiilor; Standard 2. Copilul va fi capabil să-și
 Activități de lectură, povestire, recitare adapteze
2.2. Descrierea profesiilor/ (exprimarea satisfacției, uimirii, bucuriei, utilizând trăirile și să-și controleze pornirile
mimica, gesturile, comunicarea paraverbală); impulsive.
meseriilor cunoscute, Indicatori: 207, 208, 209, 211.
 Jocuri-exercițiu, jocuri de masă cu
apreciind valoarea lor. Standard 3. Copilul va fi capabil să recunoască
imagini, pentru realizarea legăturii dintre și
2.3. Exprimarea dorințelor, acțiuni și emoții; să exprime adecvat o varietate de emoții.
necesităților și opiniilor în  Excursii tematice la unitățile comerciale din Indicatori: 228, 229, 230, 231, 232, 233, 234,
localita- te și la locul de muncă al părinților; 235,
diverse situații.  Observări fragmentare, direcționate spre 236.
2.4. Demonstrarea răbdării/ activitatea oamenilor determinată de un conținut
stăpânirii de sine în cadrul economic sau orientare economică; DlC
activităților zilnice.  Exerciții verbal-logice, care dezvăluie indicii Standard 5. Copilul va fi capabil să utilizeze
esențiali ai reprezentărilor economice; diferi-
te modalități de comunicare verbală, non-verbală
 Activități independente, de exemplu:
și paraverbală.
repararea ta- blourilor, jocurilor de masă, Indicatori: 471.
cărților etc.; Standard 9. Copilul va fi capabil să folosească
05
.0  Activități de confecționare a jucăriilor-cadou lim-
2.
20
pentru copiii din grupele mici; bajul scris/tipărit în activitățile zilnice.
19  Expoziție de lucrări: „Eu sunt Indicatori: 538.
13 37 gospodar”;
:0
1:
19
 Activități de redare a emoțiilor prin
creații artistico- plastice (desen, pictură,
Cu
rri
modelaj);
cul  Activități bazate pe softuri educaționale
u
m
din resurse deschise/închise;
pe  Etc.
ntr
u Competența specifică 3. Aprecierea valorilor culturii naționale, demonstrând atitudine respectuoasă față de
ed
uc apartenența sa
ati
a 3.1. Descrierea apartenenței  Discuții-panel privind apartenența DPES
ti sale la familie, comunitate, sa; Standard 1. Copilul va fi capabil să se perceapă
m
pu țară.  Poezii și povești; în mod pozitiv ca persoană unică, cu
rii.i
nd
3.2. Respectarea  Activități de participare la pregătirea și caracteristici specifice.
d tradițiilor și obiceiurilor desfășurarea zilelor de sărbătoare împreună cu rudele; Indicatori: 197.
neamului, apreciind  Excursii în atelierele meșterilor populari, Standard 4. Copilul va fi capabil să
valoarea lor. la Muzeul Ținutului Natal din comunitate, la manifeste încredere în adulții cunoscuți și să
Muzeul de Etno- grafie și Istorie Naturală; interacționeze cu aceștia.
 Jocuri cu diverse subiecte: „De-a meșterii”, „În Indicatori: 256, 257.
ateli- er”, „Casa mare”;
 Convorbiri cu meșterii despre confecționarea
obiectelor tradiționale;
 Audierea colindelor, cântecelor pascale,
legendelor etc.;
 Activități practice: desen, confecționarea unor
lucruri naționale, de exemplu
mărțișoare;
 Vizionări de spectacol, filme tematice,
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
19
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
u
4.2.2. Educație pentru societate
ed
uc
ati
a
ti
m
pu
rii.i Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC
nd
d Competența specifică 1. Identificarea relațiilor cu adulții şi cu semenii, manifestând politețe în familie şi societate
1.1. Recunoașterea unor  Jocuri de rol: „Eu, în cadrul familiei DPES
situații reale privind mele”; Standard 4. Copilul va fi capabil să manifeste
inițierea interacțiunilor  Sarcini care necesită ajutor încrede- re în adulții cunoscuți și să interacționeze
pozitive cu membrii reciproc; cu aceștia. Indicatori: 240, 241, 242, 243, 244,
familiei, cu adulții și  Exerciții de exprimare a formelor de 245, 246.
semenii. politețe; Standard 5. Copilul va fi capabil să ceară ajutor
1.2. Aplicarea celor mai  Exerciții de exprimare a solicitării când
simple formule de ajutorului față de colegi, educatori sau are nevoie.
politețe în diverse părinți; Indicatori: 263, 264.
contexte.  Citirea și analiza unor povești Standard 6. Copilul va fi capabil să interacționeze
1.3. Adaptarea despre solicitarea ajutorului; pozitiv cu copiii de vârstă apropiată.
comunicării cu adulții și  Jocuri energizante, realizate cu alți copii; Indicatori: 274, 275, 276, 277.
semenii în diverse  Activități bazate pe softuri educaționale din DffS
situații, prin înțelegere și resurse deschise/închise; Standard 2. Copilul va fi capabil să manipuleze
respect.  Etc. obiecte pentru dezvoltarea motricității fine.
Indicatori: 55, 58, 59.
Standard 7. Copilul va fi capabil să respecte regulile
de securitate personală.
Indicatori: 149, 150.
Competența specifică 2. Aplicarea regulilor de comportament în familie/comunitate, demonstrând responsabilitate față de sine şi cei din
jur
2.1. Perceperea regulilor de  Jocuri de formare a grupurilor; DPES
comportament pentru  Exerciții de identificare a unui anumit Standard 4. Copilul va fi capabil să manifeste
05
.0 înțelegerea efectelor tip de comportament din viața încrede- re în adulții cunoscuți și să interacționeze
2.
20
19
13 39
:0
1:
19
2.2. Demonstrarea  Exerciții de dialog și jocuri Standard 5. Copilul va fi capabil să ceară ajutor
unui comportament privind regulile de conduită; când
Cu
rri grijuliu față de sine și  Activități bazate pe softuri educaționale are nevoie.
cul
u
cei din jur. din resurse deschise/închise. Indicatori: 264.
m 2.3. Exercitarea unor  Etc.
pe
ntr acțiuni, demonstrând o
u
ed atitudine responsabilă față
uc
ati
de bunurile materiale,
a exploatându-le/
ti
m utilizându-le cu atenție.
pu
rii.i Competența specifică 3. Respectarea diferențelor/diversității culturale, promovând valorile culturii
nd
d naționale
3.1. Recunoașterea  Exerciții de stimulare a unor DPES
asemănărilor și comportamente adecvate în diferite Standard 7. Copilul va fi capabil să
deosebirilor dintre situații; recunoască, să aprecieze și să respecte
oameni.  Interviu despre persoanele din casă, asemănările și deosebirile dintre oameni.
3.2. Demonstrarea abilităților din curte, din sala de grupă; Indicatori: 289, 290, 291.
de cooperare cu ceilalți.  Planșe interactive; Standard 8. Copilul va fi capabil să perceapă
3.3. Descoperirea  Exerciții în care să împartă și să regulile și efectele acestora.
principalelor aspecte înapoieze jucării altor copii; Indicatori: 309, 310.
despre țară, despre  Jocuri de imitare a portului național și Standard 9. Copilul va fi capabil să-și asume
valorile copiilor din a diferitor naționalități; respon- sabilități, să negocieze și să participe la
grupă.  Activități bazate pe softuri educaționale luarea deciziilor.
din resurse deschise/închise; Indicatori: 323, 324.
 Etc. Standard 10. Copilul va fi capabil să coopereze
cu ceilalți.
Indicatori: 338, 339, 340, 341.
Standard 11. Copilul va fi capabil să manifeste
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
19
Cu
rri
cul
u
m Unități de învățare (vârsta de 3-5 ani)
pe
ntr
u
ed Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC
uc
ati
a Competența specifică 1. Identificarea relațiilor cu adulții şi cu semenii, manifestând politețe în familie şi societate
ti
m 1.1. Prezentarea unor situații  Exerciții de descriere a relațiilor DPES
pu
rii.i
reale privind inițierea dintre sine și membrii familiei în Standard 4. Copilul va fi capabil să manifeste încredere
nd
d
diverse momente ale zilei sau la în
interacțiunilor pozitive cu anumite evenimente, în timpul adulții cunoscuți și să interacționeze cu aceștia.
membrii familiei, cu adulții și realizării diferitor sarcini și Indicatori: 247, 248, 249, 250, 251, 252.
semenii. responsabilități; Standard 5. Copilul va fi capabil să ceară ajutor când
are ne-
1.2. Utilizarea formulelor de  Caracterizarea/prezentarea voie.
politețe în diverse contexte. părinților (exteriorul lor, ocupațiile lor, Indicatori: 265, 266, 267, 268, 269.
1.3. Exprimarea verbală a relațiile cu copiii etc.); Standard 6. Copilul va fi capabil să interacționeze pozitiv cu
sentimentelor față de  Situații problematice, de copiii de vârstă apropiată.
adulți, semeni, inițiind și inițiere a interacțiunilor cu alți Indicatori: 278, 279, 280, 281.
realizând lucruri care știu că adulți, atunci când se despart de
le vor plăcea, îi vor membrii familiei (activități DffS
bucura pe adulți (părinți, desfășurate în baza unor subiecte Standard 7. Copilul va fi capabil să respecte regulile de
bunici, educatori etc.). din povești, povestiri); securitate personală.
 Exerciții de identificare a unor Indicatori: 152.
pași pe care trebuie să-i urmeze
DlC
la solicitarea ajutorului în diferite Standard 2. Copilul va fi capabil să-și extindă progresiv
situații; voca-
 Jocuri de cooperare și bularul.
comunicare; Indicatori: 398.
 Jocuri de imitare,
manifestând politețea în familie, DC
la grădiniță, în comunitate; Standard 1. Copilul va fi capabil să identifice relația
 Activități bazate pe softuri cauză-efect în urma unor interacțiuni cu obiecte,
fenomene,
educaționale din resurse
oameni.
deschise/închise; Indicatori: 556.
05
.0
 Etc.
2.
20
19
13 41
:0
1:
19
jur
Cu
rri 2.1. Recunoașterea  Jocuri de formare a grupurilor; DPES
cul
u respon- sabilităților  Vizionarea teatrului de păpuși; Standard 4. Copilul va fi capabil să manifeste încredere
m
pe microgrupului din care  Jocuri interactive referitoare la în adulții cunoscuți și să interacționeze cu
ntr
u
face parte pentru a le grija față de persoanele în etate aceștia.
ed respecta. și persoanele cu nevoi Indicatori: 247, 249, 250, 251, 252.
uc
ati 2.2. Adoptarea/manifestar speciale; Standard 5. Copilul va fi capabil să ceară ajutor când
a
ti
ea toleranței și grijii  Lecturi în imagini tematice; are nevoie.
m față de persoanele în  Dialoguri despre normele Indicatori: 266, 267, 268, 269.
pu
rii.i etate și persoanele cu de conduită; Standard 6. Copilul va fi capabil să interacționeze pozitiv
nd
d nevoi speciale.  Jocuri-exercițiu privind păstrarea cu copiii de vârstă apropiată.
2.3. Exprimarea atitudinii bunurilor materiale în familie, la Indicatori: 281.
responsabile față de bunurile grădiniță, în comunitate; Standard 7. Copilul va fi capabil să respecte regulile de
materiale, exploatându-le/  Activități bazate pe softuri securitate personală.
utilizându-le cu atenție. educaționale din resurse Indicatori: 292, 294.
deschise/închise; Standard 8. Copilul va fi capabil să perceapă regulile și
 Etc. efectele acestora.
Indicatori: 311, 312, 313, 314.
Standard 9. Copilul va fi capabil să-și asume
responsabilități, să negocieze și să participe la luarea
deciziilor.
Indicatori: 325, 326, 327, 328.
Standard 10. Copilul va fi capabil să coopereze cu
ceilalți.
Indicatori: 343.
Competența specifică 3. Respectarea diferențelor/diversității culturale, promovând valorile culturii naționale
3.1. Identificarea  Convorbiri despre drepturile și DPES
asemănărilor și deosebirilor obligați- unile copilului; Standard 7. Copilul va fi capabil să recunoască, să
dintre oameni, acceptând  Studiu de caz privind aprecieze și să respecte asemănările și
diversitatea. necesitatea res- pectării deosebirile dintre oameni.
3.2. Adaptarea membrilor familiei; Indicatori: 292, 293, 294, 295.
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
19
Cu
rri
cul
3.3. Respectarea culturii sale și  Lectura imaginilor; Standard 9. Copilul va fi capabil să-și asume
u recunoașterea aspectelor  Jocuri organizate împreună responsabilități, să negocieze și să participe la luarea
m
pe altor culturi. cu diferiți copii; deciziilor.
ntr
u
 Activități bazate pe softuri Indicatori: 325, 326, 327, 328.
ed educaționale din resurse Standard 10. Copilul va fi capabil să coopereze cu
uc
ati deschise/închise; ceilalți.
a
ti  Etc. Indicatori: 342, 344, 345.
m
pu
Standard 11. Copilul va fi capabil să manifeste empatie
rii.i față
nd
d de celelalte persoane.

Competența specifică 1. Identificarea relațiilor cu adulții şi semenii, manifestând politețe în familie şi societate
1.1. Descrierea unor situații  Dialoguri despre membrii familiei; DPES
reale privind inițierea  Exerciții de stimulare a unor Standard 4. Copilul va fi capabil să manifeste
comportamente în diferite situații și încredere
interacțiunilor pozitive cu contexte; în adulții cunoscuți și să interacționeze cu aceștia.
membrii familiei, cu adulții și  Jocuri de rol de manifestare a Indicatori: 253, 254, 255, 256, 257, 258, 259.
semenii, în diverse contexte. politeții; Standard 5. Copilul va fi capabil să ceară ajutor
când are
1.2. Utilizarea formulelor de  Poezii, povești și fabule despre nevoie.
politețe în diverse contexte, solicitarea ajutorului; Indicatori: 270, 271.
argumentând valoarea lor.  Desene, picturi, colaje: „Casa părinților/a Standard 6. Copilul va fi capabil să interacționeze
bunicilor”, „Patria/plaiul natal”; pozitiv
1.3. Exprimarea respectului față  Activități bazate pe softuri educaționale cu copiii de vârstă apropiată.
de semeni, față de părinți și dinresurse deschise/închise; Indicatori: 282, 283, 284, 285.
bunici, acordându-le ajutor  Etc.
DffS
când aceștia au nevoie în
Standard 1. Copilul va fi capabil să efectueze
05 activitățile gospodărești, în
diverse mișcări și activități fizice.
.0
curte, pe stradă.
2.
20
Indicatori: 46.
19 Standard 7. Copilul va fi capabil să respecte
13 43 regulile de
:0
1:
19
DlC
Standard 1. Copilul va fi capabil să înțeleagă
Cu
rri semnificația mesajului vorbit.
cul
u
Indicatori: 384.
m
pe
ntr DC
u
ed Standard 2. Copilul va fi capabil să observe, să
uc
ati
compare și să evalueze acțiuni, evenimente și
a experiențe.
ti
m Indicatori: 569.
pu
rii.i Standard 4. Copilul va fi capabil să genereze soluții
nd
d
pentru diverse situații, probleme, întrebări.
Indicatori: 583, 584, 585.
jur
2.1. Descrierea  Jocuri de formare a grupurilor; DPES
particularităților  Exerciții de stimulare a unor Standard 7. Copilul va fi capabil să recunoască, să
de comportament al comportamente adecvate în diferite aprecieze și să respecte asemănările și
unei persoane oneste, situații; deosebirile dintre oameni.
responsabile, grijulii.  Jocuri de rol privind aspecte de Indicatori: 303, 305, 306.
2.2. Acceptarea și negociere și de participare la luarea Standard 8. Copilul va fi capabil să perceapă regulile
aplicarea regulilor de deciziilor; și efectele acestora.
comportament  Lecturi cu imagini despre persoanele Indicatori: 315, 316, 317, 318, 139, 320.
respectuos față de în etate și persoanele cu nevoi Standard 9. Copilul va fi capabil să-și asume
persoanele în etate și speciale; respon- sabilități, să negocieze și să participe la luarea
persoanele cu nevoi speciale.  Jocuri interactive de învățare a deciziilor. Indicatori: 329, 330, 331, 332, 333,
2.3. Demonstrarea spiritului regulilor de comportament în familie, 334, 335.
de cetățean prin luarea la grădiniță, în comunitate; Standard 10. Copilul va fi capabil să coopereze
deciziilor și respectarea  Studiu de caz privind necesitatea cu ceilalți.
codurilor respectării membrilor familiei/comunității; Indicatori: 346, 351, 352.
de conduită, a valorilor  Desene, picturi, colaje: „Familia mea”, Standard 11. Copilul va fi capabil să manifeste
și regulilor stabilite. „Gru- pa mea”, „Prietenii mei ”; empatie față de celelalte persoane.
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
19
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr Competența specifică 3. Respectarea diferențelor/diversității culturale, promovând valorile culturii naționale
u
ed 3.1. Identificarea  Convorbiri despre drepturile și DPES
uc
ati
asemănărilor și deosebirilor obligațiunile copilului; Standard 7. Copilul va fi capabil să recunoască, să
a
ti
dintre persoane după  Discuții despre importanța și aprecieze și să respecte asemănările și deosebirile
m diferite criterii (gen, necesitatea res- pectării regulilor de dintre oameni.
pu
rii.i aspect exterior, vârstă, conduită civilizată; Indicatori: 302, 303, 304.
nd
d
profesie, mediu cultural  Demonstrarea și descrierea propriului Standard 8. Copilul va fi capabil să perceapă regulile
și lingvistic etc.). patrimoniu cultural și al altor copii; și efectele acestora.
3.2. Adaptarea  Vizite, excursii cu scop cultural; Indicatori: 315, 316, 317, 318, 139, 320.
comportamentului la  Filme educative, cu conținut Standard 9. Copilul va fi capabil să-și asume
solicitările parvenite din intercultural; respon- sabilități, să negocieze și să participe la luarea
partea celorlalți, asumându-și  Dialog intercultural; deciziilor. Indicatori: 329, 330, 331, 332, 333, 334,
diverse roluri în grup: de  Jocuri interactive; 335.
lider, de facilitator, de  Activități bazate pe softuri educaționale Standard 10. Copilul va fi capabil să coopereze
prezentator. dinresurse deschise/închise; cu ceilalți.
3.3. Aprecierea și  Etc. Indicatori: 347, 352, 353.
respectarea propriului Standard 11. Copilul va fi capabil să manifeste
patrimoniu cultural și pe cel empatie față de celelalte persoane.
al altor copii. Indicatori: 362, 363, 364, 365.
DC
Standard 2. Copilul va fi capabil să observe, să
compare și să evalueze acțiuni, evenimente și
experiențe.
Indicatori: 569.
Standard 12. Copilul va fi capabil să descopere omul
ca parte a mediului înconjurător și ca ființă
socială.
Indicatori: 701.
05
.0
2.
20
19
13 45
:0
1:
19
4.3. limbaj și comunicare
EDUCAŢIE PENTRU LIMBAJ ŞI COMUNICARE
eptarea și înțelegerea mesajului oral în diverse situații de comunicare, manifestând atenție și atitudine pozitivă.
rimarea mesajelor orale, demonstrândcomportament verbal, non-verbal, paraverbal, în contexte de comunicare cunoscu
eptarea și reproducerea conținutului emotiv și ideatic al unui text literar, apreciind valoarea educativă a acestuia.
eptarea diverselor mesaje scrise, dând dovadă de curiozitate în diferite contexte.
ducerea de mesaje simple scrise, manifestând interes și creativitate.
46

Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
u
4.3.1. Educație pentru limbaj și comunicare
ed
uc
ati Unități de învățare (vârsta de 1,5-3 ani)
a
ti
m
pu
nd
d Competența specifică 1. Receptarea şi înțelegerea mesajului oral în diverse situații de comunicare,
manifestând atenție şi atitudine pozitivă
1.1. Reacționarea  Localizarea sunetelor, obiectelor, DlC
adecvată la sunete, persoanelor; Standard 1. Copilul va fi capabil să asculte și să
cuvinte simple, rostite  Indicarea vietății, persoanei, jucăriei etc. înțeleagă semnificația mesajului vorbit.
clar de către adult. după sunetul produs; Indicatori: 372, 373, 374, 375, 376.
1.2. Identificarea unor  Jocuri de recunoaștere a cuvintelor ce Standard 5. Copilul va fi capabil să utilizeze
persoane, jucării, vietăți denu- mesc obiecte, însușiri, acțiuni (de diferite modalități de comunicare verbală, non-
din mediul apropiat, exemplu: verbală și pa- raverbală.
după sunetele produse de „Ridică imaginea!”, „Arată jucăria!”, „Cine dese- Indicatori: 459, 460, 461, 462.
către acestea. nează?” „Arată ce este mare!” etc.);
DPES
1.3. Recunoașterea  Realizarea unor comenzi („Dă!”, „Pune!”,
Standard 4. Copilul va fi capabil să manifeste
denumirilor unor obiecte, „Des- chide!), a unui enunț („Adă mingea
încrede- re în adulții cunoscuți și să interacționeze
însușiri, acțiuni uzuale din roșie!”);
cu aceștia. Indicatori: 242.
mediul familiar.  Activități de înțelegere a tipului de enunț:
Standard 5. Copilul va fi capabil să ceară ajutor
1.4. Reacționarea între- bare, bucurie (de exemplu: „Strada cu
adultului când are nevoie.
corespunză- toare la surprize”,
audierea unei „Vesel-trist” etc.);
Standard 6. Copilul va fi capabil să interacționeze
comenzi, a unui enunț  Exerciții de corelare a mesajului cu
pozitiv cu copiii de vârstă apropiată.
simplu. anumite miș- cări;
1.5. Recepționarea și  Jocuri de atenție pentru receptarea
recunoaș- terea, după mesajului (de exemplu: „Surpriza activității”, DC
intonație, a tipului de „Cutiuța fer- mecată”); Standard 2. Copilul va fi capabil să observe, să
enunț transmis (o  Etc. compare și să evalueze acțiuni, evenimente și
05
întrebare, o bucurie experiențe. Indicatori: 564.
.0 etc.).
2.
20
19
13 47
:0
1:
19
Standard 9. Copilul va fi capabil să se
orienteze în timp și spațiu.
Cu
rri Indicatori: 639.
cul
u
m
DffS
pe Standard 2. Copilul va fi capabil să manipuleze
ntr
u obiecte pentru dezvoltarea motricității
ed
uc
fine.
ati Indicatori: 57.
a
ti Competența specifică 2. Exprimarea mesajelor orale, demonstrând comportament
m
pu verbal, non-verbal, paraverbal, în diverse contexte
rii.i
nd
2.1. Repetarea unor sunete,  Exerciții de repetare a unor sunete, DlC
d grupuri de sunete onomatopee, a cuvintelor-răspunsuri (de Standard 2. Copilul va fi capabil să-și extindă
simple, exemplu: „Ma- șinuțele”, „Cum face gâsca, progre-
cuvinte. pisica?”, „Trenuțul” etc.); siv vocabularul.
2.2. Repetarea/formularea  Jocuri de determinare a obiectului, Indicatori: 391, 392, 393, 394, 395.
răspunsurilor simple, pe acțiunii ce se aude (de exemplu: apa Standard 3. Copilul va fi capabil să se exprime
corect
teme familiare sau în curge „s-s-s”, o mașină merge „br-br-br” din punct de vedere gramatical.
baza etc.) și pronunțarea grupurilor de sunete;
unor materiale prezentate  Jocuri de mișcare, pentru exersarea Indicatori: 417, 418, 419, 420, 421, 422,
corectă a actului respirator (de exemplu: 423.
(imagini, filme animate etc.). „Mirosim floarea”, „Menținem balonașele Standard 4. Copilul va fi capabil să pronunțe
în aer” etc.); corect
2.3. Producerea ghidată de  Activități de formulare a răspunsurilor la sunete, cuvinte ale limbii materne.
enunțuri, folosind intonația, între- bările adresate (de exemplu: „Cine este Indicatori: 443, 444.
gesturile, mimica. aceasta/acesta?”, „Ce face Maria/Ion?”, Standard 5. Copilul va fi capabil să utilizeze
diferite
2.4. Repetarea/oferirea „Cum este mingea?”); modalități de comunicare verbală, non-verbală și
 Completarea enunțurilor simple pa-
informațiilor elementare (de exemplu: raverbală.
referitoare la sine și la „Mașina este ...”); Indicatori: 461, 462.
apropiații săi.  Exerciții de utilizare a formulelor de
DPES
2.5. Manifestarea dorinței de salut, de ră- mas bun, de politețe etc.;
Standard 1. Copilul va fi capabil să se perceapă în
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
20
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
u
 Repetarea/verbalizarea elementară a imagini- Standard 4. Copilul va fi capabil să manifeste
ed lor (de exemplu: „Ce vezi?”, „Cine este ...?”, încrede-
uc
ati „Ce re în adulții cunoscuți și să interacționeze cu
a
face ... ?, „Unde este ... ?”); aceștia.
ti
m  Verbalizarea elementară a unor imagini Indicatori: 246.
pu
rii.i ce re- prezintă activități zilnice (de Standard 5. Copilul va fi capabil să ceară ajutor
nd adul-
exemplu: „Fetița/ Băiețelul/Păpușa
d
tului când are nevoie.
doarme. Fetița/Băiețelul/ Păpușa s-a
Indicatori: 263.
trezit. Fetița/Băiețelul/Păpușa mă-
nâncă.” etc.); DC
 Activități de reproducere expresivă a Standard 2. Copilul va fi capabil să observe, să
enunțu- rilor simple, însoțite de mișcări, com-
intonație (de exemplu: „Ga-ga-ga! Cine face- pare și să evalueze acțiuni, evenimente și
așa?” Copiii răs- pund: „Gâsca face-așa: ga-ga- experiențe.
ga! / Gâsca înnoi- tă, uite-așa. / Să facem Indicatori: 563.
și noi ca ea!” etc.); Standard 3. Copilul va fi capabil să valorifice
 Simularea unei situații din mediul experiențele acumulate în diverse contexte.
cunoscut (deexemplu: „La grădiniță”, „De-a Indicatori: 572, 573.
prințesele”, „La telefon”);
 Activități de utilizare a resurselor DffS
educaționale digitale interactive; Standard 2. Copilul va fi capabil să manipuleze
 Joc în perechi (adult – copil) prin obiec-
te pentru dezvoltarea motricității fine.
formulare de întrebări-răspunsuri: „Cum te
Indicatori: 57.
numești?”, „Câți ani ai?”, „Cum o/îl
cheamă pe mama/tata?”;
 Relaționare în joc cu colegii și
adulții;
 Etc.
05
.0
2.
20
19
13 49
:0
1:
20
Competența specifică 3. Receptarea şi reproducerea conținutului emotiv şi ideatic al unui text literar,
apreciind valoarea educativă a acestuia
Cu
rri 3.1. Reacționarea emoțională  Vizionarea teatrului de păpuși: DlC
cul
u la audierea conținutului „Ridichea”, Standard 1. Copilul va fi capabil să asculte
m „Gogoașa” etc.; și să
pe
ntr poveștilor/poeziilor în  Redarea expresivă și elementară a înțeleagă semnificația mesajului vorbit.
u baza mișcărilor, gesturilor și mimicii în baza
ed
imaginilor/marionetelor. Indicatori: 372, 373, 374, 375, 376.
uc
conținutului poeziei, poveștilor;
ati 3.2. Repetarea/formularea Standard 2. Copilul va fi capabil să-și extindă
a  Răspunsuri la întrebări simple în baza progre-
ti
m
răspunsurilor simple la imaginilor; siv vocabularul.
pu
rii.i întrebările adresate în  Completări de enunțuri audiate Indicatori: 392, 394.
nd
d baza (de exemplu:
textului. „Trăia odată o... ”, „ Car-car/ M-a pus mama Standard 4. Copilul va fi capabil să pronunțe
nuci să ... (car)” etc.; corect
3.3. Recunoașterea  Recitarea poeziilor cu onomatopee (de sunete, cuvinte ale limbii materne.
personajelor exemplu: „Gâște, gâște”);
din text în baza Indicatori: 440, 442.
imaginilor/  Ordonarea fișelor/cardurilor cu personaje
cardurilor. în baza conținutului poveștii; Standard 7. Copilul va fi capabil să demonstreze
 Activități de identificare a inte-
3.4. Reproducerea ghidată a personajelor: „Cine este ... ?” „Arată ...”, res față de carte și lectură.
textelor simple. „Aceasta este ...”, „Da – Nu!” etc.; Indicatori: 495, 496, 497, 498.
3.5. Înscenarea unor texte  Selectarea marionetelor-personaje dintr-o
simple. poveste; DPES
3.6. Exprimarea interesului  Recitarea poeziilor din folclor/literatura Standard 3. Copilul va fi capabil să recunoască și
pentru copii; să
pentru audierea repetată  Înscenarea unui episod din povești exprime adecvat o varietate de emoții.
a
(teatru de masă) cu sprijinul adultului; Indicatori: 215.
textelor literare.
 Reproducerea textelor scurte, concomitent Standard 6. Copilul va fi capabil să interacționeze
sauîn urma vizionării de filme animate po-
(povești), cu anumite repetări; zitiv cu copiii de vârstă apropiată.
 Activități de utilizare a resurselor Indicatori: 276, 277.
educaționale digitale interactive;
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
20
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
 Activități de simulare a unor situații (de Standard 4. Copilul va fi capabil să genereze
u exemplu: adoarme păpușa și cântă „Na-ni- soluții pentru diverse situații, probleme,
ed
uc
na, dormi, adormi, fetița mea!”; „Trop-trop întrebări.
ati merge calul!” etc.; Indicatori: 579, 580.
a
ti  Jocuri liber alese;
m  Solicitare repetată a audierii/vizionării DffS
pu
rii.i textului; Standard 2. Copilul va fi capabil să manipuleze
nd
d
 Manifestarea dorinței de a opera de sine obiecte pentru dezvoltarea motricității fine.
stătă- tor cu marionetele – personaje din Indicatori: 55, 57.
povești (teatru de masă);
 Etc.
Competența specifică 4. Receptarea diverselor mesaje scrise, dând dovadă de curiozitate în diferite
contexte
4.1. Explorarea elementară a  Diferențierea tipurilor de cărți (muzicale, DlC
cărții prin intermediul senzoriale, moi, cu imagini etc.); Standard 7. Copilul va fi capabil să demonstreze
unor  Activități cu Loto mare; inte-
simțuri.  Jocuri: „Cine este acesta/aceasta?”, res față de carte și lectură.
4.2. Determinarea prenumelui „Adevărat – Fals”, „Cum o cheamă pe ... Indicatori: 495, 496, 497, 498.
după pozele prezentate. ?” etc.; Standard 9. Copilul va fi capabil să folosească
limbajul
4.3. Reproducerea ghidată  Căutarea unor obiecte, vietăți dintr-o scris/tipărit în activitățile zilnice.
a conținutului simplu al carte; Indicatori: 530.
cardurilor/imaginilor.  Repetarea/verbalizarea imaginilor;
 Corelarea mesajului oral cu anumite DPES
4.4. Manifestarea interesului
imagini, cu sprijinul adultului; Standard 1. Copilul va fi capabil să se perceapă în
pentru a răsfoi o carte
 Examinarea, răsfoirea cărților (cărți de mod pozitiv ca persoană unică, cu caracteristici
și a dorinței de a audia
colorat, cărți cu imagini mari etc.); specifice. Indicatori: 174.
conținutul ei.
 Lecturarea ghidată a imaginilor din DffS
cartea cu povești; Standard 2. Copilul va fi capabil să manipuleze
 Audierea repetată a textului obiec-
solicitat; te pentru dezvoltarea motricității fine.
 Simularea citirii imaginii/textului; Indicatori: 55, 57.
05
.0  Etc. DC
2.
20
19
13 51
:0
1:
20
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
u Competența 5. Producerea de mesaje simple scrise, manifestând interes şi creativitate
ed
uc 5.1. Deosebirea tipăriturii  Jocuri: „Arată imaginea”, „Unde este scris DlC
ati
a
(scrisului) de imagine. ... ?”; Standard 10. Copilul va fi capabil să utilizeze
ti  Scrierea unor semne mari, cu diferite diferite
m
pu instru-
rii.i
nd
5.2. Realizarea unor elemente mente, pe diverse suprafețe (foaie, tablă, modalități de grafism: desene, semne, forme, pregra-
d nisip
grafice. etc.); fisme.
5.3. Manifestarea dorinței de  Jocuri cu mânuțele, degețelele etc.; Indicatori: 540.
a  Jocuri cu șireturi, năsturei, clește etc. sub
DffS
scrie. supravegherea adultului;
Standard 3. Copilul va fi capabil să realizeze
 Determinarea obiectului ascuns (de
compoziții plastice (desene, picturi, modelaje și
exemplu, într-un bol cu orez sunt ascunse
aplicații).
bile mici);
Indicatori: 68, 69, 70, 72.
 Redare de mâzgălituri și verbalizarea/prezenta-
Standard 4. Copilul va fi capabil să-și controleze
rea lor;
și dirijeze propriile mișcări prin utilizarea
 Simularea scrisului pe diferite suporturi;
adecvată a simțurilor.
 Etc.
Indicatori: 97, 98.
DC
com-
pare și să evalueze acțiuni, evenimente și experiențe.
Indicatori: 564.
Creații literare orientative

Poezii, jocuri: „Băița” de I. Hadârcă, „Tăpușele” – creație populară, „Tăpușele” de Iu. Filip, „Iată bunicul” – joc popular francez,
„Cine și
cum strigă”, „În curtea de păsări”, „Gâdilici”, „Car-car”, „Cine ce vrea” de Iu. Filip, „Gâștele” de Iu. Filip, „Căluțul” de Iu. Filip, „Cățeluș
cu părul creț” – creație populară, „Apușoară, apușoară” – creație populară, „Vine trenul” de V. Romanciuc, „Păsărică, păsărea” de Iu.
Filip, „Vine ca- pra de la piață” de C. Dragomir, „Iepurașul” de A. Suceveanu, „Cântec de leagăn” etc.;
Povestiri: „Toamna” de Sp. Vangheli, „Bobocel” de I. Druță etc.;
Poveşti: „Gogoașa” (text adaptat), „Ridichea” (text adaptat), „Găinușa porumbacă”, „Foișorul” (text adaptat) etc.;
05
.0 Culegeri: „Învățăm împreună limba română”; „Culegere de povești, snoave și povestiri”, Chișinău, 2016; „Culegere de texte”
2.
20
(Supliment
19 pentru proiectarea activităților integrate în instituțiile preșcolare), Chișinău, 2012 etc.
13
:0
1:
Cu
rri
cul
u
m
pe Unități de învățare (vârsta de 3-5 ani)
ntr
u
ed
uc
ati Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC
a
ti Competența specifică 1. Receptarea şi înțelegerea mesajului oral în diverse situații de comunicare,
m
pu
manifestând atenție şi atitudine pozitivă
rii.i
nd
1.1. Perceperea și  Diferențierea unor cuvinte cu sonoritate asemănătoare DlC
d diferențierea unor sunete (de exemplu: moș-coș, coş-cos, punte-munte); Standard 1. Copilul va fi capabil să
din cuvinte cu sonoritate  Activități de determinare a erorilor în înțeleagă semnificația mesajului vorbit.
asemănătoare. pronunție; Indicatori: 377, 378, 379, 380, 381.
1.2. Recunoașterea unor  Exerciții de dezvoltare a aparatului fono-articulator; Standard 7. Copilul va fi capabil să
surse sonore (persoane,  Jocuri de mișcare pentru exersarea corectă a actului demonstreze interes față de carte și
jucării, viețuitoare, obiecte) respirator, cu accent pe pronunția corectă (de lectură. Indicatori: 501.
din mediul apropiat după exemplu: „Con- ducem corăbioara”, DPSE
sunetele produse. „Strâmbăturile” etc.); Standard 3. Copilul va fi capabil să
1.3. Recunoașterea  Identificarea obiectului, acțiunii ce se aude recu- noască și să exprime adecvat o
denumirilor unor obiecte, (de exemplu: atunci când curge apa/merge o varietate de emoții.
clase de obiecte uzuale, mașină/sună clopoțelul); Indicatori: 226.
acțiuni, însușiri din mediul  Stabilirea mărimii unor obiecte, viețuitoare, după Standard 5. Copilul va fi capabil să
familiar. sunetele produse (de exemplu, pentru cazurile: câine- ceară ajutor adultului când are
1.4. Recepționarea și cățel, pui- găină, clopot-clopoțel); nevoie.
recunoaște- rea după  Selectarea și ordonarea unor imagini/carduri în Indicatori: 266, 267.
intonație a tipului de enunț baza mesajului audiat; Standard 8. Copilul va fi capabil să
transmis (o întrebare, o  Găsirea imaginilor ce redau obiecte, clase de per- ceapă regulile și efectele
bucurie, o rugăminte etc.). obiecte, fenomene, acțiuni, însușiri; acestora.
1.5. Exprimarea interesului  Gruparea imaginilor ce reprezintă acțiuni, însușiri Indicatori: 311.
pentru receptarea și cucaracter opus (de exemplu: „casă mare – casă DfSIP
înțelegerea mesajelor mică”, Standard 1. Copilul va fi capabil să
verbale, a unor îmbinări „minge albă – minge neagră”, „fata babei doarme – efectueze diverse mișcări și
de cuvinte. fata moșneagului muncește” etc.); activități fizice. Indicatori: 37.
 Determinarea tipului de enunț: întrebare, solicitare, Standard 4. Copilul va fi capabil să-și
05 bucurie etc. (de exemplu: prin mimare, controleze și dirijeze propriile
.0
2.
mișcare); mișcări prin utilizarea adecvată a
20  Jocuri prin alegerea emoticonului (de simțurilor.
19
13 53
:0
1:
20
 Efectuarea a 2-3 comenzi corelate între ele
(de exemplu:
Cu
rri
„Ia pixul și desenează!”);
cul  Redare prin mimare, mișcări,
u
m comunicare non-verbală, a înțelegerii
pe mesajului;
ntr
u  Semnalare prin răspuns non-verbal/verbal scurt a
ed
uc
înțele- gerii mesajului audiat;
ati  Participare la jocuri libere, alese ca
a
ti
urmare a înțelegerii regulilor;
m  Reacționare la sensul unor îmbinări de cuvinte (de
pu
rii.i exemplu: „harnici ca albinele”, „puternici ca un
nd stejar”, „înalți ca bradul”);
d
 Etc.
Competența specifică 2. Exprimarea mesajelor orale, demonstrând comportament verbal, non-verbal, paraverbal, în diverse
contexte
2.1. Articularea unor  Jocuri de pronunție corectă a sunetelor; DlC
sunete, grupuri de sunete  Repetarea textelor cu grupuri de sunete Standard 2. Copilul va fi capabil să-și
în cuvinte, îmbinări de planificate (deexemplu: „Cu-cu cuc / Toata ziua ex- tindă progresiv vocabularul.
cuvinte. stau în nuc / Și mă numesc cuc.” (Toți copiii Indicatori: 396, 397, 398, 399,
2.2. Alcătuirea de pronunță „Cuc! Cuc!”); „Zboară cucu ca năucul / Și 400.
întrebări și răspunsuri tot cântă” (Toți copiii zic: „Cu-cu! Cu-cu!”); texte Standard 3. Copilul va fi capabil să se
simple în diferite situații cu unele frământări de limbă (de exemplu: „Jos exprime corect din punct de vedere
de comunicare. într- un tufiș / Un târâș / Spre mine venea / Și tot gramatical.
2.3. Reproducerea/producerea sâsâia. – Cum crezi că făcea?” (Copiii imită: Indicatori: 424, 425, 426, 427, 428,
de mesaje scurte, „S-s-s!”); 429.
recurgând la expresivitatea  Exerciții de reproducere a sunetelor audiate Standard 4. Copilul va fi capabil
verbală (accent, intonație). (de exemplu, atunci când curge apa, merge o să pronunțe corect sunete, cuvinte
2.4. Povestirea coerentă a mașină/o motocicletă, sună clopoțelul ale limbii materne.
anumitor mic/mare etc.); Indicatori: 445, 446, 447.
situații/evenimente din  Exerciții de dezvoltare a aparatului fono-articulator; Standard 5. Copilul vaficapabil să
viața cotidiană (trecut, pre-  Activități de depistare și corectare a unor utilizeze
zent). tulbu- rări ușoare de limbaj (de exemplu: „cartiță- diferitemodalitățidecomunicareverbală,
cratiță”, non-verbală și paraverbală.
„stlugule-strugure”); Indicatori: 463, 464, 465, 466,
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
20
Cu
rri
cul
u
m
pe
2.5. Formularea enunțului,  Exerciții de utilizare a numărului și genului Standard 3. Copilul va fi capabil să
ntr respectând ordinea corectă a substantivului („Una-multe”); recu- noască și să exprime adecvat o
u
ed părților de propoziție.  Jocuri verbale, de exemplu: „Eu întreb, tu varietate de emoții.
uc
ati 2.6. Descrierea ghidată a răspunzi”, „Mi- crofonul fără fir”, „Răspunde – Indicatori: 221, 222, 223, 224, 225.
a
ti
unor obiecte, vietăți, aruncă – întreabă” (varian- tă simplificată), Standard 4. Copilul va fi capabil să
m imagini/ carduri, după „Alcătuiește cât mai multe întrebări”; manifeste încredere în adulții
pu
rii.i diferite criterii, aspecte.  Construire de dialoguri în situații de comunicare cunoscuți și să interacționeze cu
nd
d 2.7. Oferirea de informații familiară aceștia.
elementare referitoare la sine etc. Indicatori: 248, 249, 250.
și la alte persoane  Jocul „Ce putem face cu o batistă?”; Standard 5. Copilul va fi capabil să
apropiate.  Jocuri verbale, de activizare a pronumelui ceară ajutor adultului când are
2.8. Manifestarea dorinței (de exemplu: „A cui este …?”, „Cine a desenat nevoie.
de a discuta cu adulții și balonul?” etc.); Indicatori: 265.
colegii săi, respectând  Joc de rol (de exemplu: „La telefon”, „La magazin”,
DC
unele norme elementare „La bunica”, „La grădiniță” etc.), folosind norme
de etichetă verbală. elementare de etichetă verbală;
identifice relația cauză-efect în
 Construirea mesajelor cu alternarea ritmului
urma unor interacțiuni cu obiecte,
și intonației;
fenomene, oameni.
 Reproducerea mesajelor concomitent sau în urma
vizionă- rii de texte ecranizate (mp4);
 Crearea mesajelor pe teme libere;
observe, să compare și să evalueze
 Reproducerea anumitor evenimente familiare (de
acțiuni, evenimente și experiențe.
exemplu: „Cum ai petrecut ziua de duminică?”, „Ce ai
Indicatori: 566.
făcut azi dimineață?” etc.);
 Jocuri verbale (de exemplu: „Numește ce vezi”,
utilizeze metode și instrumente de
„Ce face
integrare a mediului înconjurător.
…?” „Cum este …?”, „Unde este …?”) și
Indicatori: 686.
completare/alcă- tuire de propoziții;
 Activitate de utilizare a gradelor de comparație DffS
(„Înalt/mai înalt decât/cel mai înalt” etc.); Standard 1. Copilul va fi capabil să
 Verbalizarea imaginii cu subiect (se va efectueze diverse mișcări și
05
.0 urmări respectarea ordinii corecte a părților de activități fizice. Indicatori: 37.
2.
20 propoziție: subiect, predicat);
19
13 55
:0
1:
20
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr  Relatare despre sine, despre persoanele Standard 4. Copilul va fi capabil să-și
u
ed
apropiate; controleze și dirijeze propriile
uc  Conversații pe teme familiare; mișcări prin utilizarea adecvată a
ati
a  Răspunsuri la întrebări simple, de identificare: simțurilor.
ti
m „Eu sunt/ mă numesc … . Am ochii … ”; Indicatori: 99.
pu
rii.i
 Jocuri de rol (de exemplu: „De-a mama și de-a
nd tata”)5;
d
 Prezentare elementară a autoportretului, a
portretului altor persoane;
 Relatare despre mediul în care locuiesc;
 Expunerea întâmplărilor din experiența zilnică;
 Participarea activă la discuțiile dintr-un
grup;
 Întreținere de dialoguri în perechi, în grupuri a
câte 3-4copii, respectând unele norme elementare de
etichetă verbală;
 Solicitare de informații de la adult, de la
colegi;
 Etc.
Competența 3. Receptarea şi reproducerea conținutului emotiv şi ideatic al unui text literar,
3.1. Perceperea conținutului  Stabilirea denumirii cărții în baza imaginii de DlC
textului literar (povești, poezii) pe copertă; Standard 1. Copilul va fi capabil să
în baza imaginilor/cardurilor/  Reconstituirea imaginilor (puzzle) și prezentarea înțeleagă semnificația mesajului vorbit.
filmulețelor educative și elemen- tară a celor obținute; Indicatori: 378, 380.
raportarea imaginilor la  Evidențierea ideii textului (cu sprijinul Standard 2. Copilul va fi capabil să-și
textul audiat. adultului/educatorului); ex- tindă progresiv vocabularul.
3.2. Crearea răspunsurilor  Deosebirea poveștii de poezie sau Indicatori: 396, 397, 398, 399, 400.
la întrebările adresate în ghicitoare; Standard 5. Copilul vaficapabil să utilizeze
baza textului.  Jocuri verbale, cum ar fi: „Spune ce este ... ?” diferitemodalitățidecomunicareverbală,
3.3. Caracterizarea etc.; non-verbală și paraverbală.
personajelor preferate și  Redarea unor poezii/fragmente din text, recurgând Indicatori: 465, 467, 468, 469.
aprecierea faptelor lor. la mesajul non-verbal, paraverbal; Standard 7. Copilul va fi capabil să
 Vizionarea teatrului de păpuși/textelor ecranizate și demonstreze interes față de carte și
manifestarea emoțiilor; lectură. Indicatori: 501, 502, 503.
 Răspunsuri la întrebări în baza textului
(relativ desfă- șurat);
 Jocul verbal: „Ghici personajul”;
05 5
Încurajarea exersării diferitor roluri de către fete și băieți, în vederea depășirii stereotipurilor de gen.
.0
2.
20
19
13
:0
1:
20
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
3.4. Reproducerea expresivă/  Identificarea personajelor în baza imaginilor; DPES
u creativă a textelor literare  Aprecierea elementară a comportamentului unor Standard 3. Copilul va fi capabil să
ed
uc cu/ perso- recu- noască și să exprime adecvat o
ati
a fără imagini. naje; varietate de emoții.
ti 3.5. Exprimarea interesului  Recunoașterea personajelor după descrierea făcută Indicatori: 221, 226.
m
pu pentru de că- Standard 7. Copilul va fi capabil să
rii.i
nd audierea/reproducerea tre adult; recu- noască, să aprecieze și să
d textelor literare.  Dezlegarea ghicitorilor/descrierii, de exemplu: „Cine respecte ase- mănările și deosebirile
este dintre oameni.
vicleană, roșcată și iubește găinile?” etc.; Indicatori: 292, 293.
 Ordonarea fișelor/cardurilor cu personaje în Standard 9. Copilul va fi capabil să-și
baza asume responsabilități, să negocieze
conținutului poveștii; și să participe la luarea deciziilor.
 Simularea mișcărilor personajelor și recunoașterea Indicatori: 326, 327
lor;
 Reproducerea poveștilor (fragmente);
manifeste empatie față de celelalte
 Recitarea expresivă a poeziilor din folclor/poeziilor
persoane.
pe ro-
Indicatori: 360.
luri;
 Înscenări de povești; DC
 Completarea enunțului, a ultimului vers al poeziei Standard 2. Copilul va fi capabil să
audiate observe, să compare și să evalueze
etc.; acțiuni, evenimente și experiențe.
 Repovestirea textului în baza întrebărilor; Indicatori: 565, 566.
 Jocuri: „Desaga cu povești”, „Împărăția Standard 3. Copilul va fi capabil să
poveștilor” etc.; valorifice experiențele acumulate în
 Folosirea, în limbaj, a formulelor de început diverse contexte.
specifice Indicatori: 574.
poveștilor; Standard 4. Copilul va fi capabil să
 Construirea propozițiilor; genereze soluții pentru diverse
 Compunerea sfârșitului unui text (poveste, situații, probleme, întrebări.
05
.0
poezie); Indicatori: 581, 582.
2.  Completarea unui text ce conține omisiuni;
20
19
13 57
:0
1:
20
 Activități de utilizare a resurselor educaționale
digitale interactive;
Cu
rri  Manifestarea dorinței de a audia, viziona,
cul
u
înscena poezii, povestiri, povești și a le
m reproduce/repovesti;
pe
ntr  Participare la concursul „Cel mai bun recitator”
u
ed
etc.
uc
ati
Competența 4. Receptarea diverselor mesaje scrise, dând dovadă de curiozitate în diferite
a contexte
ti
m 4.1. Recunoașterea diferitor tipuri  Identificarea diferitor tipuri de cărți: carte cu DlC
pu
rii.i de cărți după imagini povești, carte de colorat, carte cu imagini etc. și a Standard 7. Copilul va fi capabil să
nd (cărți componentelor ei; de-
d
sonore, cărți pentru  Recunoașterea titlului unei cărți după imaginea de monstreze interes față de carte și
desen, pe co- pertă; lectu-
cărți cu povești/poezii ră.
etc.).  Excursie la bibliotecă (librărie);
4.2. Recunoașterea prenumelui său  Examinarea cărților, verbalizarea/prezentarea lor; Indicatori: 499, 500, 501, 502,
 Jocuri: „Cine astăzi nu-i la grădiniță?”, „Eu numesc 504.
scris cu litere mari de prenu- mele, tu arăți poza”; Standard 8. Copilul va fi capabil să
tipar.  Citirea globală și ghidată a numelui scris cu litere efec-
4.3. Distingerea mesajului mari de tipar; tueze corespondențe între sunet și
simplu  Lectura a 2-3 imagini (benzi desenate), ce literă.
din imagini/o serie de 2-3 reprezintă evenimente consecutive: „Ne pregătim de Indicatori: 515, 516, 517.
imagini corelate, care Standard 9. Copilul va fi capabil să
prezintă grădiniță” etc.; folo-
evenimente familiare.  Jocul „Ordonează imaginile”; sească limbajul scris/tipărit în activitățile
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
20
Cu
rri
cul
u
m
pe Competența specifică 5. Producerea de mesaje simple scrise, manifestând interes şi creativitate
ntr
u 5.1. Recunoașterea  Jocul de rol „La magazin” (redarea sumei de bani DlC
ed existenței scrisului prin diverse metode/semne); Standard 10. Copilul va fi capabil să
uc
ati (tipăritul) și  Desenarea diferitor obiecte, ce conțin unele utilizeze diferite modalități de grafism:
a
ti
importanței acestuia. elemente grafice (decorarea șervețelului de masă, desene, semne, forme,
m 5.2. Trasarea elementelor a ulciorului, desenarea și decorarea umbrelei pregrafisme.
pu
rii.i
grafice în anumite contexte. etc.); Indicatori: 541, 542.
nd 5.3. Utilizarea desenelor,  Efectuarea diferitor exerciții de dezvoltare a
d
diverselor tipuri de linii, musculaturii fine a mâinii (de exemplu: alegerea, cu DPSE
pentru a transmite fiecare deget, a boabelor de porumb și orez; Standard 6. Copilul va fi capabil să
semnificații. apropierea fiecărui deget, în parte, de centrul palmei inte- racționeze pozitiv cu copiii de
și îndreptarea lor etc.); vârstă apropiată.
5.4. Manifestarea dorinței de
a  Folosirea corectă a instrumentelor de scris; Indicatori: 278.
scrie.  Jocul „Ghici: ce ți-am scris?”;
 Verbalizarea/prezentare a ceea ce a desenat, a DffS
scris (prin simboluri); Standard 3. Copilul va fi capabil să
 Crearea medalioanelor cu desene ale realizeze compoziții plastice (desene,
copiilor încheia unui text; picturi, modelaje și aplicații).
 Desenarea emoticoanelor (de exemplu: emoticoane Indicatori: 76, 77, 81, 82.
care reprezintă o persoană veselă/tristă/indispusă etc.).

Poezii, jocuri: „Tăpușele” de I. Hadârcă, „Tăpușele” de Iu. Filip, „Mărul” de V. Rusnac, „Familia mea” de C. Dragomir, „Degețele” –
joc popular, „Pisicuță, pis-pis-pis” – creație populară, „O broscuță” de L. Lari, „Nourașul” de L. Butnaru, „Vine moșul de la vie” –
creație populară,
„Liliacul” de C. Dragomir, „O broscuță” de L. Lari, „Floarea din farfurie” de C. Dragomir, „Trenule, trenuțule” de L. Deleanu, „Mama” de
Gr. Vieru, „Lună” – creație populară, „Fugi, nor, fugi” – creație populară, „Buburuză” – creație populară, „Melcul” – creație populară,
„Colind” – creație populară, „Cucul și cocoșul” de Gr. Vieru etc.;
Povestiri: „Două baloane”, „Familia mea” de T. Arghezi, „Bucurie ” de I. Bejenaru, „Pâine de la iepure” de P. Darie etc.;
Poveşti: „Vulpea și racul” – creație populară rusească, „ De ce ursul n-are
coadă” – creație populară românească, „Ridichea”, „Foișorul” etc.;
Legende: „Legenda omului de zăpadă”, „Legenda primăverii” etc.;
05
Culegeri: „Învățăm împreună limba română”; „Culegere de povești, snoave și povestiri”, Chișinău, 2016; „Culegere de texte”
.0 (Supliment
2.
20 pentru proiectarea activităților integrate în instituțiile preșcolare), Chișinău, 2012 etc.
19
13
:0 59
1:
20
Cu
rri
cul
u
m
pe
u
ed
uc
ati
a
ti
m
Competența specifică 1. Receptarea şi înțelegerea mesajului oral în diverse situații de comunicare,
pu manifestând atitudine pozitivă, concentrare şi atenție
rii.i
nd 1.1. Perceperea semnificației  Recunoașterea semnificației unor sunete DlC
d
unor sunete din cuvinte, a din cuvinte (casă-case, dorm-dormi), a Standard 1. Copilul va fi capabil să înțeleagă
cuvintelor, enunțurilor cu cuvintelor (ca- să-clasă, gard-card, vânt- semnificația mesajului vorbit.
sonoritate asemănătoare. cânt etc.), a enunțurilor cu sonoritate Indicatori: 382, 383, 384, 385.
1.2. Identificarea unor surse asemănătoare („Am un cos cu fructe” sau
DPSE
sonore (persoane, vietăți, „Am un coş cu fructe”, „Eu pat mingea/
Standard 3. Copilul va fi capabil să recunoască
obiecte, acțiuni etc.), a Eu bat mingea”) în anumite contexte
și să exprime adecvat o varietate de
mărimii și depărtării cotidiene;
emoții.
acestora, după sunetele  Jocuri de mișcare pentru exersarea corectă
Indicatori: 230.
produse. a actului respirator (de exemplu: „Acvariul
Standard 8. Copilul va fi capabil să perceapă
1.3. Identificarea obiectelor, cu peștișori”, „Strâmbăturile”);
regulile și efectele acestora.
claselor de obiecte, a  Activități de depistare și corectare a
acțiunilor, însușirilor, unor erori din cuvinte și enunțuri;
caracteristicilor etc., potrivit  Determinarea acțiunilor efectuate (de DfSIP
denumirii lor. exemplu: ruperea hârtiei, lovirea cu creionul în Standard 1. Copilul va fi capabil să efectueze
1.4. Recepționarea, masă); diverse mișcări și activități fizice.
recunoașterea, după  Jocuri didactice (de exemplu: „Telefonul fără Indicatori: 38,39.
intonație, a tipului de fir”, Standard 4. Copilul va fi capabil să-și
mesaj transmis (o întrebare, „Adevărat – Fals”, „Reprezintă ce ai auzit”, controleze și dirijeze propriile mișcări prin
o rugăminte, o nedumerire, „Des- chide urechea bine” etc.); utilizarea adec- vată a simțurilor.
o bucurie, o indignare, o  Stabilirea mărimii și a depărtării unor Indicatori: 104, 105.
cerință etc.). obi
e cte după sunetele produse;
DC
1.5. Înțelegerea  Clasificarea imaginilor (obiecte, însușiri,
semnificațiilor diferitor acțiuni etc.);
genereze soluții pentru diverse situații,
structuri verbale orale.  Jocuri didactice (de exemplu: „Cine va găsi
probleme, între- bări.
05
.0
1.6. Manifestarea mai multe … ?”, „Ce fel de timp este Indicatori: 584.
2. interesului pentru astăzi?” etc.);
20
19 receptarea expresiilor în  Executarea diferitor însărcinări potrivit
13
:0
contexte de comunicare mesajului audiat: „Grupează!”, „Unește!”,
1: cunoscute. „Așază!”, „Încer- cuiește!”, „Compară!”;
20
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
 Realizarea consecutivă a 2-3 sarcini necorelate Standard 5. Copilul va fi capabil să realizeze
u între ele (de exemplu: „Dă-mi cartea ta și ope- rații cu mulțimi de obiecte (grupare,
ed
uc închide dulapul.”); clasificare, sortare, triere, comparare,
ati
a  Exerciții de recunoaștere a tipului de ordonare, seriere). Indicatori: 594, 596, 598.
ti
m
mesaj după intonație: întrebare, rugăminte,
pu nedumerire, ce- rință etc.;
rii.i
nd  Punerea în corespondență a mesajelor
d
audiate cu imagini/carduri, simboluri
corespunzătoare;
 Semnalare prin răspuns non-verbal/verbal a
înțe- legerii mesajului/textului audiat;
 Dezlegarea ghicitorilor prin demonstrarea
obiectului;
 Înțelegerea sensului cuvintelor,
expresiilor (deexemplu: „dinte”, „pâine”,
„Cine știe carte are patru ochi”, „A lua
apă în gură” etc.);
 Activități de percepere a sensului unor
cuvinte („ac de cusut/acul albinei/acul
ariciului/acul bra- dului” etc.);
 Exprimarea interesului pentru ascultarea și
discutarea unor genuri și specii
literare diferite (poezii, povești,
snoave etc.);
 Activități de utilizare a resurselor
educaționale digitale interactive;
 Etc.
Competența specifică 2. Exprimarea mesajelor orale, demonstrând comportament verbal, non-verbal, paraverbal, în diverse
contexte
2.1. Pronunțarea independentă,  Pronunțarea corectă a tuturor sunetelor DlC
05
.0 clară, a tuturor sunetelor limbii, a unor grupuri de sunete mai Standard 4. Copilul va fi capabil să pronunțe
2.
20
limbii materne, a grupurilor dificile; corect sunete, cuvinte ale limbii materne.
19 de sunete în cuvinte, expresii  Reproducerea frământărilor de limbă; Indicatori: 448, 449, 451, 452.
13 61 mai dificile.  Găsirea cuvintelor ce rimează (de
:0
1:
20 exemplu: „plo- ioasă/ uleioasă”; „parc/țarc”;
„varză/barză” etc.);
2.2. Crearea, susținerea unui  Completarea cuvintelor (de exemplu: Standard 2. Copilul va fi capabil să-și
dialog în situații de „cra...”, extindă progresiv vocabularul.
Cu
rri comunicare cunoscute, „îm...”, „în...”, „bl...”, „tra...” etc.); Indicatori: 401, 402, 403, 404, 405, 407,
cul
u
folosind întrebări deschise  Compunerea cuvintelor noi (de exemplu: 408,
m și răspunsuri desfășurate. „floare 410, 411, 412, 413.
pe
ntr 2.3. Producerea de mesaje – florăreasă, înflorit” etc.) și construirea Standard 3. Copilul va fi capabil să se
u
ed clare, logice, folosind propo- zițiilor; exprime corect din punct de vedere
uc
ati
expresivitatea verbală, non-  Alcătuirea întrebărilor (de exemplu: gramatical.
a verbală, paraverbală „Explozia stelară”, „Cine va alcătui mai multe Indicatori: 430, 431, 432, 433, 434,
ti
m (intensitate, ritm, intonație, …” etc.); 435.
pu
rii.i accent, gesturi, mimică etc.).  Construire și susținere de Standard 5. Copilul va fi capabil să
nd 2.4. Descrierea detaliată, logică, dialoguri; utilizeze diferite modalități de
d
clară, a unor obiecte,  Respectarea etichetei comunicării în comunicare verbală, non-verbală și
imagini/carduri, vietăți, dialog; paraverbală.
personaje, după diferite  Situații-problemă (de exemplu: „Ce- Indicatori: 470, 471, 472, 474, 478, 479,
criterii, aspecte. ai face dacă …”, „De ce dorești să devii 481.
2.5. Prezentarea de informații medic?”, „Eu în- treb, tu răspunzi”,
DPES
logice referitoare la sine și la „Potrivește întrebarea” etc.);
Standard 1. Copilul va fi capabil să se
universul imediat.  Jocuri de rol (de exemplu: „La bibliotecă”,
perceapă în mod pozitiv ca persoană unică,
2.6. Expunerea logică, „Inter- viul”, „Convorbire la telefon”);
cu caracteristici specifice.
coerentă, creativă, a anumitor  Conversații pe diverse teme;
evenimente.  Reproducerea mesajelor cu alternarea
Standard 3. Copilul va fi capabil să recunoască
2.7. Formularea enunțului ritmului și intonației, gesturilor și
dezvoltat, respectând ordinea mimicii;
emoții.
corectă a părților de  Discuție liberă despre faptele,
propoziție (subiect, predicat întâmplările dinviața personală;
Standard 5. Copilul va fi capabil să ceară
și alte părți de propoziție).  Prezentare logică, coerentă, corectă, din
ajutor adultului când are nevoie.
2.8. Manifestarea dorinței punct de vedere gramatical, a unei
Indicatori: 271.
de a relaționa cu informații;
persoanele din mediul  Caracterizare și descriere a obiectelor,
perceapă regulile și efectele acestora.
apropiat, respectând normele viețuitoa- relor, persoanelor etc.;
elementare de etichetă  Verbalizare logică, coerentă a imaginii, a
verbală. șirului de imagini cu subiectul; DC
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
20
Cu
rri
cul
u
m
 Activități de utilizare a timpului verbului Standard 2. Copilul va fi capabil să observe,
pe („Azi de- senez ... , ieri am desenat ... , să compare și să evalueze acțiuni,
ntr
u mâine voi desena evenimente și experiențe.
ed
uc ... ”); Indicatori: 567, 568, 569, 570.
ati
 Povestire detaliată despre sine, despre
a DfSIP
ti persoanele apropiate;
m Standard 1. Copilul va fi capabil să efectueze
pu  Prezentarea autoportretului, a portretului
rii.i diverse mișcări și activități fizice.
altor persoane;
nd
Indicatori: 38, 39.
d  Relatarea unor evenimente (de exemplu:
„Laculesul strugurilor” etc.), respectând
consecuti- vitatea lor;
 Crearea începutului/conținutului/sfârșitului
textului (poveste, povestire);
 Compunerea povestirii în baza genericului
dat;
 Modificarea comportamentului unei
persoane într-o anumită situație creată;
 Alcătuire de numărători/poezii/ghicitori;
 Crearea mesajelor, felicitărilor, pentru un
anumit eveniment;
 Jocuri verbale (de exemplu: „Ghici cine este
…”);
 Folosirea diferitor tipuri de pronume
(personal, posesiv, demonstrativ);
 Discuții libere despre fapte, întâmplări din
viața personală;
 Relatarea coerentă și logică a povestirilor în
baza benzilor desenate/unei suite de imagini
(utilizarea verbelor la timpul: trecut,
prezent, viitor);
 Verbalizarea/prezentarea imaginii cu
05 subiect dat;
.0
2.  Participare activă la discuțiile dintr-un
20
19
grup;
13 63
:0
1:
20
Competența 3. Receptarea şi reproducerea conținutului emotiv şi ideatic al unui text literar,
Cu
rri 3.1. Perceperea conținutului  Stabilirea denumirii cărții și a DlC
cul
u emoțional-expresiv al textului autorului acesteia; Standard 2. Copilul va fi capabil să-și
m
pe
 Corelarea conținutului fragmentelor din texte extindă
ntr în baza imaginilor/creațiilor cu imagini propuse; progresiv vocabularul.
u
ed
ecranizate și reproducerea unor  Desprinderea ideii unui text; Indicatori: 401, 403, 404, 406, 409, 410,
411,
uc
 Reconstituirea imaginii (puzzle) și
ati secvențe/textului. 412, 413.
a verbalizarea/ prezentarea imaginii finale; Standard 3. Copilul va fi capabil să se
ti 3.2. Alcătuirea de întrebări și
m  Deosebirea poveștii de exprime
pu
rii.i formularea de răspunsuri poezie/povestire/ghicitoare/numărătoare; corect din punct de vedere gramatical.
nd
d complete, detaliate, la întrebările  Jocuri verbale: „Spune ce este …?”, Indicatori: 432, 435.
adresate în baza textului. „Continuă ce ai auzit”, „Ghici ghicitoarea Standard 5. Copilul va fi capabil să
mea!”, „Adevărat – Fals” etc.; utilize-
3.3. Analizarea comportamentului  Vizionarea textelor ecranizate și redarea ze diferite modalități de comunicare
expresi- vă a unor fragmente; verbală,
personajelor și corelarea lui  Deosebirea genurilor și speciilor literare non-verbală și paraverbală.
cu
întâmplările din viața personală. (poves- tea, poezia, povestirea, ghicitoarea, Indicatori: 473, 474, 476, 475, 480.
3.4. Reproducerea logică, coerentă, numărătoa- rea, frământarea de limbă Standard 7. Copilul va fi capabil să
etc.); demonstreze
expresivă, creativă a  Jocul „Spune ce ai auzit?”; interes față de carte și lectură.
textelor  Răspunsuri complete și detaliate la diverse
literare. între- bări; Indicatori: 505, 506, 507, 508, 510, 511.
3.5. Manifestarea dorinței de a  Alcătuirea întrebărilor în baza DPSE
reda textului;
conținutul textului prin Standard 1. Copilul va fi capabil să se
 Jocuri verbale: „Explozia stelară”, perceapă în mod pozitiv ca persoană unică,
diferite forme. „Eu întreb, tu răspunde” etc.; cu caracteris-
 Dezlegarea și alcătuirea tici specifice.
ghicitorilor; Indicatori: 194, 196.
 Dezlegarea întrebărilor de logică;
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
21
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
 Determinarea personajului și a textului Standard 8. Copilul va fi capabil să perceapă
u după enunțurile propuse, audiate (de re-
ed
uc exemplu: „Un- de-i oare vulpoaica cea hâtră, gulile și efectele acestora.
ati
a care m-a pus să șed o noapte întreagă cu Indicatori: 317.
ti
m
coada în iaz. Las’ că acuș mă răzbun eu!” DffS
pu etc.); Standard 4. Copilul va fi capabil să-și
rii.i
nd  Jocuri verbale: „Cubul”, „Bulgărul de controleze
d
zăpadă”; și dirijeze propriile mișcări prin utilizarea
 Transpunere în situația personajului, adec-
identificân- du-se cu el, trăind aceleași vată a simțurilor.
întâmplări și sentimente; Indicatori: 106.
 Modificarea comportamentului unui DC
personaj dintr-o poveste/povestire; Standard 2. Copilul va fi capabil să observe,
 Simularea mișcărilor personajelor și să
caracterizarea lor; compare și să evalueze acțiuni, evenimente
 Jocuri verbale: „Îmi place acest personaj, și
deoarece …”; experiențe.
Indicatori: 567, 568, 570.
 Recitarea expresivă a poeziilor din folclor;
Standard 3. Copilul va fi capabil să valorifice
 Jocuri, cum ar fi: „Numește personajul experiențele acumulate în diverse contexte.
străin”, Indicatori: 575.
„Cu cine vrei să te asemeni?”, „Ce
învățăminte tragem?”; DC
 Repovestirea, pe fragmente sau integral, Standard 1. Copilul va fi capabil să identifice
a textului; relația cauză-efect în urma unor interacțiuni
cu
 Deosebirea genurilor și speciilor
obiecte, fenomene, oameni.
literare (poezie, poveste, povestire, snoavă, Indicatori: 558, 559.
ghicitoare, proverb etc.); Standard 2. Copilul va fi capabil să observe,
 Crearea unor jocuri de rol; să
 Jocuri diverse: „Telefonul fără fir”, compare și să evalueze acțiuni, evenimente
„Microfonul magic”, „Interviul”, „De vorbă cu și
05 o frunză”, „Dia- log cu Moș Crăciun”, „Interviu experiențe.
.0
2. cu fata babei” etc.; Indicatori: 567.
20
19
13 65
:0
1:
21
 Introducerea unor personaje noi într-
o poveste, povestire cunoscută;
Cu
rri  Jocuri creative: „Lădița cu imagini”
cul
u
(de exemplu, extragerea a 2-3 imagini și
m alcătuirea unui text în baza lor);
pe
ntr  Activități de utilizare a resurselor
u
ed educaționale digitale interactive;
uc
ati
 Demonstrarea diverselor tipuri de
a teatru pentru colegi (teatru de umbre, teatru
ti
m cu mascote pentru degete, teatru cu
pu
rii.i marionete etc.);
nd
d
 Jocul „Noi suntem actori”;
 Jocuri de rol: „Întâlnire cu personajul
preferat” etc.;
 Numirea expresiilor din text. Jocul „Cele
mai fru- moase expresii”;
 Exprimarea curiozității de a cunoaște
texte noi;
 Participare la serbări, întâlniri cu
scriitorii, matinee literare (de exemplu:
„De vorbă cu Guguță”,
„În lumea poveștii/poeziei” etc.);
 Participare la concursul „Cel mai
bun recitator”;
 Etc.
Competența 4. Receptarea diverselor mesaje scrise, dând dovadă de curiozitate în diverse
contexte
4.1. Recunoașterea diferitor  Deosebirea diferitor tipuri de cărți – DlC
tipuri de cărți (pliante, cu carte cu povești, carte cu versuri, carte Standard 7. Copilul va fi capabil să
imagini, cu povești, cu versuri, pliantă, carte cu imagini etc. – și a demonstreze interes față de carte și
pentru desen etc.) și a componentelor acestora; lectură.
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
21
Cu
rri
cul
u
m 4.3. Desprinderea  Realizarea diverselor tipuri de DPES
pe
ntr
semnificației globale dintr-o cărticele; Standard 3. Copilul va fi capabil să recunoască
u imagine/serie de imagini care  Recunoașterea și numirea literelor mari și să exprime adecvat o varietate de
ed
uc prezintă întâmplări, fenomene, de tipar de pe diferite suporturi; emoții.
ati
a evenimente cunoscute.  Asocierea literelor cu sunetele (de Indicatori: 229.
ti
4.4. Identificarea semnificației exemplu: o imagine care reprezintă un lup
m DffS
pu unor simboluri/semne care ce scoate sunete, alături fiind date
rii.i Standard 3. Copilul va fi capabil să realizeze
nd transmit mesaje de necesitate literele: U-U-U-U!; o imagine reprezentând
d compoziții plastice (desene, picturi, modelaje și
imediată, din mediul o mamă care-și leagănă copilul și cântă: „A-
aplicații).
familiar. a-a; A-a-a”; imaginea unei ciori care își
Indicatori: 85, 86, 87, 88.
4.5. Manifestarea interesului cheamă puii: „Car-r-r, car-r-r.” etc.);
Standard 4. Copilul va fi capabil să-și
pentru decodarea mesajelor  Jocuri verbale (de exemplu:
controleze și dirijeze propriile mișcări prin
scrise. „Continuă/formează cuvântul” – sunt date
utilizarea adec- vată a simțurilor.
imaginile unui obiect și ale unei litere
corespunzătoare inițialei obiectului
reprezentat: urs și litera U; măr – M; boboc
și litera B etc.);
 Jocuri verbale: „Spune cuvinte ce încep cu
sunetul …” „Ce sunet se aude la sfârșitul
cuvântului?”;
 Citirea globală a etichetelor. Corelarea
etichetelor cu denumirea obiectelor;
 Jocuri: „Ce este scris?”, „Da – Nu”;
 Jocuri de identificare, cum ar fi:
„Arată dulapul prietenului tău!”;
 Jocuri care au cuvinte scrise sub imagine,
precum: „Loto”, „Domino”;
 Găsirea cuvintelor scrise cu litere de
tipar;
 Corelarea cuvintelor compuse din una-două
silabe cu imaginile corespunzătoare;
05  Lectura unei serii de imagini: „Regimul
.0
2. zilei”;
20
19  Ordonarea imaginilor potrivit conținutului lor
13 67
:0
1:
21
 Denumirea semnificației unor simboluri
întâlnite în situații cotidiene (de exemplu: „+” –
Cu
rri farmacie; zebra – trecere de pietoni
cul
u
etc.);
m  Decodificarea semnificației simbolurilor
pe
ntr pentru vreme și a calendarului naturii
u
ed etc.;
uc
ati
 Realizarea corespondenței dintre unele
a simboluri/imagini și anumite mesaje/cuvinte
ti
m (modelarea propoziției, modelarea
pu
rii.i cuvântului);
nd
d
 Exerciții de mnemotehnică;
 Jocul de rol „La librărie”
(prezentarea conți- nutului cărții de
către copii);
 Determinarea conținutului cărții după
imaginea sau titlul cărții;
 Decodificarea imaginilor din anumite
cărți cu povești/povestiri;
 Discuții cu colegii despre ce au aflat
din cărți în baza imaginilor;
 Etc.
Competența 5. Producerea mesajelor scrise simple, manifestând interes şi
creativitate
5.1. Reproducerea unor mesaje  Confecționarea bilețelelor, invitațiilor, felicitări- DlC
scrise simple în contexte lor etc.; Standard 9. Copilul va fi capabil să
uzuale de comunicare.  Efectuarea diferitor exerciții de folosească limbajul scris/tipărit în
5.2. Trasarea elementelor dezvoltare a musculaturii fine a mâinii activitățile zilnice.
grafice și a contururilor (de exemplu: hașurare, colorare în Indicatori: 535, 536, 537, 538.
literelor, folosind resurse interiorul unui contur; improvizare a Standard 10. Copilul va fi capabil să
variate. torsului lânii; decorare a literelor mari utilizeze diferite modalități de grafism:
5.3. Exprimarea de idei, decupate cu semințe, crupe colorate, desene, semne, forme, pregrafisme.
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
21
Cu
rri
cul
u
m
pe
5.4. Manifestarea interesului pentru  Scrierea bilețelelor, mesajelor, folosind DffS
ntr schimbul de mesaje scrise. diverse desene, simboluri (de exemplu: Standard 2. Copilul va fi capabil să
u
ed „Scrisoare lui Moș Crăciun” „Felicitare” etc.); manipuleze
uc
 Redarea conținutului unei întrebări sau a obiecte pentru dezvoltarea motricității fine.
ati
a unui enunț prin diverse desene, tipuri de linii, Indicatori: 65.
ti
m simboluri; Standard 3. Copilul va fi capabil să realizeze
pu
 Etichetarea originală a unor obiecte compoziții plastice (desene, picturi, modelaje
rii.i
nd personale; și aplicații).
d
 Realizarea unui panou: „Peretele Indicatori: 86, 87.
vorbitor” (copiii propun diverse mesaje și DPES
informații pe o anumită temă); Standard 2. Copilul va fi capabil să-și
 Joc creativ: „Ghici: ce ți-am scris?”; adapteze
 Participare la concurs: „Cel mai trăirile și să-și controleze pornirile impulsive.
interesant poster” creat din diverse desene, Indicatori: 208.
cuvinte și simboluri;
 Crearea, în grup, a povestirilor și scrierea
acestora de către
educator/educatoare;
 Crearea ecusoanelor, medalioanelor etc.;
 Desenarea emoticoanelor (vesel, trist,
îngându- rat);
 Etc.

Poezii: „Dragu-mi-i să cânt” de V. Rusnac, „Care-i anotimpul?” de An. Ciocanu, „Pui de stea” de I. Hadârcă, „Vine iarna” de L.
Deleanu,
„Ghiocelul” de M. Garaz, „Floare pentru mămica” de Iu. Filip, „Darul”, „Am un plai ca din poveste” de Gr. Vieru, „Curcubeul”,
„Biografia verii” de A. Blandiana, „Vine, vine Moș Crăciun!” de O. Cazimir, „Leneșul Păcală” (snoavă), „Săptămâna florilor” de E.
Dragoș, „Cățelușul Șchiop” (fragment) de E. Farago, „Zgârcitul” de P. Cărare, „Șoricelul educat” de I. Țurcanu, „O singură literă” de I.
Țurcanu, „Luci, soare, luci” – creație populară, „Paparuda” – creație populară, „Colind”, „Florile dalbe”, „Ștefănică” de I. Anton
etc.;
Poveşti: „Motanul, cucoșul și vulpea” – poveste populară rusească, „Spicușorul”, „Fata ciobanului cea înțeleaptă”, „Vulpea, motanul
și cocoșul”, „Frații”, „Sarea în bucate”, „Fata moșului cea cuminte” de P. Ispirescu etc.;
05
.0 Culegeri: „Învățăm împreună limba română” – culegere de povești, snoave și povestiri, Chișinău, 2016; „Culegere de texte”
2. (Supliment
20
19 69 pentru proiectarea activităților integrate în instituțiile preșcolare), Chișinău, 2012 etc.
13
:0
1:
21
4.4. Științe și tehnologii
RMAREA REPREzENTĂRILOR ElEMENTarE MaTEMaTiCE

EDUCAŢIE PENTRU MEDIU
EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE
oașterea și descrie-
aza criteriilor 1.rea componentelor,
de clasificare, asigu- rând
Recunoașterea feno-rea
menelor,
înțelegerea
și aplica- proceselor,
organizării
tehnologiilor, lumiirelații-
resur- selorlor, din mediul
înconjurătoare.
digitale înconjură-
interacti- tor, demonstrând
ve, în diferite corectitudine
contexte educaționale în folosirea
și cotidie- term
ne, dând
ea metodelor
urilor numericeșișiin-operațiilor
strumentelor de explorare-
aritmetice, investigare
în diverse a mediului
situații de învățare,în-
dândconjurător,
dovadă de demonstrând interes și curiozitate
atenție, corectitudine în colectarea rezultatelor.
și coerență.
area
gimii,unui compor-
lățimii, tament
grosimii, adecvat
masei, valoriiînșimediul înconjurător,
capacității manifestând
unor corpuri, responsabilitate
va- lorificând simțurile șișiinstrumentele
atitudine pozitivă față de acesta.
de măsură.
geometrice, demonstrând inițiativă, curiozitate și creativitate.
și timp a obiectelor, evenimentelor, manifestând interes și perseverență.
gice în rezolvarea problemelor, argu- mentând propriile idei și decizii.
70

Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
u
4.4.1. Formarea reprezentărilor elementare matematice
ed
uc
a
ti
m
pu
nd
d Competența specifică 1. Operarea cu mulțimi de obiecte în baza criteriilor de clasificare,
asigurând înțelegerea organizării lumii înconjurătoare
1.1. Identificarea  Activități de selectare a jucăriilor, fructelor, DC
principalelor legumelor, animalelor preferate;
însușiri ale obiectelor:  Activități și jocuri de descriere a corpurilor Standard 5. Copilul va fi capabil să
conform principalelor însușiri; realizeze
formă, mărime, culoare  Jocuri de grupare a obiectelor, jucăriilor, ființelor, operații cu mulțimi de obiecte (grupare,
cla-
plantelor etc. („Mingile la coș”, „În livadă”, „Grădina
ș.a. sificare, sortare, triere, comparare,
de flori”, ordonare,
1.2. Trierea și gruparea „Trenulețul” „Cuburi mari – cuburi mici”, „Păpuși mari seriere).
corpurilor în funcție de un și mici” ș.a.); Indicatori: 588, 589.
anumit criteriu (mărime,  Activități de comparare a unor cantități; Standard 10. Copilul va fi capabil să observe
 Etc. și
culoare, categorie). să descrie caracteristicile lumii vii și ale
celei
nevii.
Indicatori: 655.
DffS
contro-
leze și dirijeze propriile mișcări prin
utilizarea
adecvată a simțurilor.
Indicatori: 98.
DlC
05
.0 Standard 2. Copilul va fi capabil să-și
2. extindă
20 71 progresiv vocabularul.
19
13
:0
Indicatori: 395.
1:
21
Competența specifică 2. Integrarea numerelor naturale, a şirurilor numerice, operațiilor aritmetice, în diverse situații de învățare,
dând dovadă de atenție, corectitudine şi coerență
Cu
rri 2.1. Compararea  Activități de apreciere a unor cantități; DC
cul
u unor cantități,  Activități de numărare a jucăriilor preferate, a Standard 6. Copilul va fi capabil să opereze
m
pe
utilizând cuvintele: obiectelor, plantelor, animalelor ș.a.; cu numere și șiruri numerice.
ntr „mult/puțin”.  Numărarea corpurilor din mediul înconjurător Indicatori: 601, 602.
u
ed 2.2. Numărarea în orice moment al zilei (atât în cadrul instituției
uc
ati obiectelor până la preșcolare, cât și în afara ei);
a
ti
trei.  Pauze dinamice, cântece ce cuprind
m numere naturale și numărarea;
pu
rii.i  Etc.
nd
d Competența specifică 3. Estimarea şi măsurarea înălțimii, lungimii, lățimii, grosimii, masei, valorii şi capacității unor corpuri,
valorificând simțurile şi instrumentele de măsură
3.1. Estimarea mărimii  Jocuri de estimare a mărimii unor corpuri DC
unor („Ghicește: cum este – mare/mic?”; Standard 7. Copilul va fi capabil să
obiecte.  Jocuri de stabilire a asemănărilor și deosebirilor utilizeze unitățile de măsură la
3.2. Ordonarea dintre două obiecte, ființe; determinarea înălți- mii, lungimii, lățimii,
corpurilor după  Jocuri de comparare a două corpuri de grosimii, masei, valorii și capacității unor
mărimea acestora. același tip(mare/mic); corpuri.
 Activități și jocuri de ordonare a două sau mai Indicatori: 616, 617.
multe corpuri în funcție de mărimea acestora Standard 11. Copilul va fi capabil să
(de la cel mai mare către cel mai mic și invers, utilizeze metode și instrumente de
respectând relațiile spațiale în ordonarea investigare a mediului înconjurător.
obiectelor într-un șir); Indicatori: 680, 681.
 Etc.
Competența specifică 4. Identificarea şi construirea formelor geometrice, demonstrând inițiativă, curiozitate şi creativitate
4.1. Identificarea  Jocuri de recunoaștere a formei unor jucării DC
formei (de exemplu: rotunde), a unor corpuri („Săculețul Standard 8. Copilul va fi capabil să
obiectelor. fermecat”, „Cum sunt eu?” ș.a.); identifice formele geometrice în modelele
4.2. Asamblarea unor  Jocuri de potrivire a formelor; date și în mediul înconjurător.
forme  Activități de asamblare a puzzle-urilor din 3-4 Indicatori: 626, 627.
din 3-4 piese. piese;
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
21
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
 Jocuri cu piese de diferite culori, forme, DffS
u mărimi; Standard 3. Copilul va fi capabil să
ed
uc  Jocuri de masă; realizeze compoziții plastice (desene,
ati
a  Activități în care sunt implicate diverse picturi, modelaje și aplicații).
ti
m
jucării interactive; Indicatori: 72.
pu  Etc. Standard 4. Copilul va fi capabil să-și
rii.i
nd controleze și dirijeze propriile mișcări
d
prin utilizarea adecvată a simțurilor.
Indicatori: 97.
Competența specifică 5. Determinarea şi localizarea în spațiu şi timp a obiectelor, evenimentelor, manifestând interes şi
perseverență
5.1. Determinarea părților  Jocuri de determinare a părților zilei (zi, noapte), DC
zilei a stării vremii (însorit, înnorat, cald, frig etc.);
(zi/noapte) și succesiunii  Utilizarea cartonașelor și imaginilor ce implică Standard 2. Copilul va fi capabil să observe,
semnele caracteristice fiecărei părți a zilei. să
acestora. Compararea acestora prin identificarea compare și să evalueze acțiuni,
evenimente și
elementelor distinctive;
5.2. Distingerea asemănărilor/ experiențe.
deosebirilor dintre două  Jocuri de comparare a acțiunilor copiilor, Indicatori: 563.
acțiuni, evenimente de evenimentelor la care iau parte, prin stabilirea Standard 9. Copilul va fi capabil să se
asemănărilor și deosebirilor dintre ele; oriente-
același tip.  Jocuri de amplasare a unor obiecte/jucării în ze în timp și spațiu.
5.3. Identificarea și pozițio- dreapta și stânga copilului; Indicatori: 639, 640.
narea unor obiecte în  Activități de selectare a unor obiecte Standard 10. Copilul va fi capabil să observe
potrivit indicației, fie din dreapta sau stânga și
spațiu. preșcolarului; să descrie caracteristicile lumii vii și ale
 Etc. celei
nevii.
Indicatori: 656.
DffS
05 contro-
.0
2. leze și dirijeze propriile mișcări prin
20 utilizarea
19
13 73 adecvată a simțurilor.
:0
1:
Indicatori: 96.
21
DlC
Standard 1. Copilul va fi capabil să asculte și
Cu
rri să înțeleagă semnificația mesajului
cul
u
vorbit.
m Indicatori: 372.
pe
ntr Standard 9. Copilul va fi capabil să
u
ed folosească limbajul scris/tipărit în
uc
ati
activitățile zilnice.
a Indicatori: 530.
ti
m Competența specifică 6. Emiterea unor soluții creative şi logice în rezolvarea problemelor, argumentând propriile idei şi
pu
rii.i decizii
nd
d 6.1. Recunoașterea  Jocuri care solicită identificarea mai multor DC
soluțiilor soluții („Să construim un castel”, „Găsește
unor probleme, bazându- soluția” ș.a.); Standard 3. Copilul va fi capabil să
 Utilizarea întrebărilor deschise pentru a-l orienta valorifice
se pe experiența acumula- pe co-pil să găsească soluții: „Ce trebuie să experiențele acumulate în diverse
contexte.
facem ca să finisăm construcția? Cum vei
tă anterior. Indicatori: 572, 573.
6.2. Acordarea răspunsurilor continua?”; Standard 4. Copilul va fi capabil să
la  Activități de recunoaștere a situațiilor, genereze
întrebări logice, utilizând aserțiunilor ade- vărate și neadevărate (pentru soluții pentru diverse situații, probleme,
situațiile adevărate, afirmă prin „da”, iar pentru cele între-
cuvintele: da și nu. false – prin „nu”). Lucrul cu imaginile; bări.
 Activități bazate pe jocuri logice („De-a Indicatori: 578, 579, 580.
adevăratelea”, DPES
„Formează perechile”, „Sunt la fel?”); Standard 3. Copilul va fi capabil să
 Etc. recunoască
emoții.
Indicatori: 217.
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
21
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
u
ed
uc
ati Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC
a
ti Competența specifică 1. Operarea cu mulțimi de obiecte în baza criteriilor de clasificare,
m
pu asigurând înțelegerea organizării lumii înconjurătoare
rii.i
nd
1.1. Determinarea relațiilor  Jocuri și exerciții de apreciere globală a cantității și DC
d cantitative dintre două de determinare a egalității/inegalității dintre Standard 5. Copilul va fi capabil să
grupuri; realizeze
grupuri de obiecte,  Folosirea, în cadrul activităților de comparare a operații cu mulțimi de obiecte (grupare,
mulțimilor de obiecte, a limbajului aferent: unu/mult, cla-
utilizând expresiile: mult/ sificare, sortare, triere, comparare, ordonare,
mai mult/tot atât/mai puțin;
unu, mai mult/mai puțin/ seriere).
 Realizarea corespondențelor între mulțimi Indicatori: 590, 591, 592, 593.
tot atât.
1.2. Trierea și gruparea echivalente (cu aceeași cantitate); Standard 6. Copilul va fi capabil să opereze
 Jocuri și exerciții de triere a corpurilor după cu
obiectelor în mulțimi în culoare, mări- me, formă ș.a.; numere și șiruri numerice.
funcție de 1-2 criterii  Jocuri și exerciții de grupare, clasificare a Indicatori: 607.
(formă, mărime, culoare, corpurilor după formă (rotundă, triunghiulară, Standard 10. Copilul va fi capabil să
pătrată), mărime (mare, mică, mijlocie), culoare (roșu, observe
lungime, lățime, grosime, galben, albastru, verde, ca- feniu), lungime (lung, scurt), și să descrie caracteristicile lumii vii și ale
lățime (lat, îngust), grosime (gros, subțire), înălțime ce-
înălțime etc.). (înalt, scund); lei nevii.
1.3. Clasificarea corpurilor în Indicatori: 660.
 Activități de formare a mulțimilor din 1-5
baza unui criteriu dat.
corpuri; DffS
 Activități de formare a puzzle-urilor cu Standard 2. Copilul va fi capabil să
mulțimi; manipu-
 Activități bazate pe softuri educaționale din leze obiecte pentru dezvoltarea motricității
resurse deschise și închise; fine.
recunoas-
că beneficiile unei alimentații sănătoase.
05 Indicatori: 119, 120.
.0
2.
20
19
13 75
:0
1:
21
Competența specifică 2. Integrarea numerelor naturale, a şirurilor numerice, operațiilor aritmetice, în diverse situații de învățare,
dând dovadă de atenție, corectitudine şi coerență
Cu
rri 2.1. Recunoașterea  Activități ludice de recunoaștere a numerelor DC
cul
u numerelor naturale 1-3 naturale; Standard 6. Copilul va fi capabil să opereze
m
pe
(5).  Pauze dinamice, cântece și poezii simple cu cu numere și șiruri numerice.
ntr 2.2. Numărarea până la numere; Indicatori: 603, 604, 605, 606, 607,
u
ed 3  Jocuri și exerciții de distingere a poziției fiecărui 608.
uc
ati
(5) în șir crescător număr în șirul numerelor naturale 1-5;
a și descrescător.  Jocuri și exerciții de numărare în ordine crescătoare
ti
m 2.3. Raportarea și des- crescătoare a jucăriilor, florilor, copacilor,
pu
rii.i numărului la cantitate rechizitelor, ve- selei, animalelor etc.;
nd
d
și invers.  Jocuri și exerciții de raportare a numărului la
2.4. Modelarea cantitate, de efectuare a corespondențelor între
numerelor naturale cantitate și număr;
din diverse  Activități practice de formare a unor mulțimi de
materiale. obiecte în baza numărului propus;
 Jocuri de masă cu numere;
 Activități de modelare a cifrelor din diverse
materiale (ață, sârmă, bețișoare, plastilină etc.);
 Activități bazate pe softuri educaționale
din resurse deschise/închise și pe jocuri
interactive;
 Etc.
Competența specifică 3. Estimarea şi măsurarea înălțimii, lungimii, lățimii, grosimii, masei, valorii şi capacității unor corpuri,
3.1. Estimarea și  Jocuri și exerciții de estimare a mărimii, DC
compararea lungimii, lățimii, grosimii, înălțimii și masei Standard 5. Copilul va fi capabil să
masei unor corpuri. corpurilor; realizeze operații cu mulțimi de obiecte
3.2. Compararea  Activități practice și exerciții de recunoaștere și (grupare, clasificare, sortare, triere,
obiectelor prin comparare a masei unor corpuri în raport de 1 la comparare, ordonare, seriere).
suprapunere și 4; Indicatori: 592, 593.
juxtapunere, în  Exerciții de comparare a două obiecte prin Standard 7. Copilul va fi capabil să
funcție de mărimea, intermediul celui de al treilea – măsură utilizeze unitățile de măsură la
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
21
Cu
rri
cul
u
m
pe 3.3. Ordonarea în șir  Activități practice de comparare a obiectelor prin Standard 8. Copilul va fi capabil să
ntr
u crescător și suprapunere și juxtapunere, în funcție de mărime, identifice formele geometrice în
ed
uc
descrescător a obiectelor, lungime, lățime, înălțime și grosime, utilizând modelele date și în mediul
ati în conformitate cu diferite terminologia aferen- tă (lung/scurt/de aceeași înconjurător.
a
ti criterii, utilizând lungime, lat/îngust/de aceeași lățime, înalt/scund/de Indicatori: 631.
m
terminologia aferentă aceeași înălțime, gros/subțire/de aceeași grosime,
pu
DffS
rii.i matematicii. mare/mic/de aceeași mărime);
nd Standard 2. Copilul va fi capabil să
d  Jocuri și exerciții de triere și aranjare a cel mult
manipuleze obiecte pentru dezvoltarea
5 obiecte în ordine crescătoare/descrescătoare, după
motricității fine.
mărime, lungime, lățime, grosime, înălțime;
Indicatori: 61, 62.
 Etc.
4.1. Recunoașterea  Jocuri și exerciții de recunoaștere a figurilor DC
figurilor geometrice geometrice în modelele oferite: cerc, triunghi, Standard 8. Copilul va fi capabil să
(cerc, pătrat, triunghi). pătrat; identifice formele geometrice în
4.2. Compararea  Jocuri de sortare a figurilor geometrice după modelele date și în mediul
figurilor geometrice, mărime și culoare; înconjurător.
stabilind asemănările și  Jocuri și exerciții de ordonare a figurilor Indicatori: 628, 629, 630, 631.
deosebirile dintre ele. geometrice de același tip în șir
DffS
4.3. Ordonarea crescător/descrescător după mărime;
figurilor geometrice în  Exerciții și activități de grupare a obiectelor după
realizeze compoziții plastice (desene,
baza unui formă (de exemplu: o farfurie, un ceas, o roată
picturi, modelaje și aplicații).
model/criteriu propus. sunt obiecte de formă rotundă și se aseamănă cu
4.4. Crearea cercul);
construcțiilor și  Activități de construire a figurilor geometrice din
desenelor, folosind diferite materiale (ață, sârmă, bețișoare, chibrituri, plastilină
forme geometrice. etc.);
 Activități practice de construire a desenelor din
figuri geometrice cunoscute;
 Activități bazate pe jocuri logice de formare a
05
.0
mulțimilor, de aranjare a pieselor în tablou, de formare de
2. perechi;
20
19
13 77
:0
1:
21
perseverență
Cu
rri 5.1. Recunoașterea  Jocuri de evidențiere a caracteristicilor DC
cul
u caracteristicilor unui unor evenimente; Standard 2. Copilul va fi capabil să
m
pe eveniment, acțiuni,  Exerciții și jocuri de stabilire a duratei observe, să compare și să evalueze acțiuni,
ntr
u
fenomen. unor evenimente, fenomene, acțiuni; evenimente și experiențe.
ed 5.2. Determinarea părților  Exerciții și jocuri de recunoaștere a părților zilei în Indicatori: 565, 566.
uc
ati zilei (dimineață, amiază, baza regimului zilei, a poziției spațiale a soarelui pe Standard 9. Copilul va fi capabil să se
a
ti seară, noapte) și a parcursul zilei și apariției stelelor și a lunii; orienteze în timp și spațiu.
m succesiunii acestora  Activități bazate pe conversație în baza imaginii: Indicatori: 641, 642, 643, 644.
pu
rii.i în baza activităților „Ce fac oamenii ziua, dar noaptea?”, „Cum este afară Standard 10. Copilul va fi capabil să
nd
d zilnice și a schimbărilor dimineața, la amiază, seara sau noaptea?”; observe și să descrie caracteristicile lumii
existente în natură.  Jocuri și exerciții de ordonare a părților vii și ale celei nevii.
5.3. Compararea unor zilei conform consecutivității acestora; Indicatori: 663.
evenimente, fenomene,  Activități de determinare a asemănărilor și
DffS
acțiuni, identificând deosebirilor dintre diferite evenimente,
asemănări și deosebiri fenomene, acțiuni;
efectueze diverse mișcări și activități
dintre ele.  Activități practice de diferențiere a
fizice.
5.4. Descrierea, în baza momentului desfășurării acțiunii în raport cu viteza
activităților practice, de deplasare, timpul petrecut și a duratei
a noțiunilor acum/mai unor evenimente (de exemplu:
apoi, repede/încet. „Acum mâncăm, mai apoi dormim.”; „Melcul merge
5.5. Identificarea poziției în încet, iar pisica – mai repede.”; „Spălatul pe față
Indicatori: 82.
spațiu a unor este o acțiune care necesită mai puțin timp,
obiecte, utilizând decât baia.)”; DlC
terminologia aferentă  Jocuri și exerciții de identificare a poziției Standard 3. Copilul va fi capabil să se
(stânga/dreapta, sus/jos, copilului în raport cu sine și invers; exprime corect din punct de vedere
în față/în spate,  Activități de plasare a unor obiecte în gramatical.
înainte/înapoi). spațiu, în raport cu copilul care se Indicatori: 426, 428.
5.6. Localizarea obiectelor în orientează în spațiu; Standard 5. Copilul va fi capabil să
spațiu în raport cu  Jocuri de formare a deprinderilor de a se utilizeze diferite modalități de comunicare
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
21
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr Competența specifică 6. Emiterea unor soluții creative şi logice în rezolvarea problemelor, argumentând propriile idei şi decizii
u
ed 6.1. Recunoașterea soluțiilor  Activități individuale și de grup privind DC
uc
ati
adecvate situațiilor de rezolvarea situațiilor-problemă; Standard 4. Copilul va fi capabil să
a  Activități în care sunt introduse elemente genereze
ti
m problemă propuse. necunoscute/ inedite pentru a descoperi noi soluții; soluții pentru diverse situații, probleme, în-
pu 6.2. Soluționarea unor  Exerciții provocatoare cu variate soluții; trebări.
rii.i
nd problemele prin emiteri  Conversații în baza unor imagini, filme vizionate, Indicatori: 581, 582.
d
de idei.
povești, povestiri audiate sau citite etc.; DPES
6.3. Explicarea propriilor
 Activități bazate pe studiul de caz; Standard 9. Copilul va fi capabil să-și
acțiuni și decizii.
 Activități de emitere a unor idei prin asume responsabilități, să negocieze și să
explicarea acestora; participe
 Activități bazate pe formulare de răspunsuri în la luarea deciziilor.
baza întrebărilor:„Cum ai reușit?”, „Cum ai procedat?”, Indicatori: 327, 328.
„De ce consideri astfel?” ș.a., în scopul argumentării
propriilor decizii;
 Activități bazate pe jocuri logice de construire a
mulțimilor, de aranjare a pieselor în tablou, de
diferențiere, de formare a perechilor;
 Activități bazate pe softuri educaționale din
resurse închi- se/deschise;
 Etc.
05
.0
2.
20
19
13 79
:0
1:
21
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
u
ed Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC
uc
ati Competența specifică 1. Operarea cu mulțimi de obiecte în baza criteriilor de clasificare,
a
ti asigurând înțelegerea organizării lumii înconjurătoare
m
pu
1.1. Distingerea relațiilor  Activități practice de împărțire a obiectelor DC
rii.i dintre întreg și părțile în părți egale, a mulțimilor în două submulțimi, Standard 5. Copilul va fi capabil să
nd
d lui. utilizând cuvintele: întreg, jumătate, o parte realizeze operații cu mulțimi de obiecte
1.2. Explorarea din întreg; (grupare, clasificare, sortare, triere,
modalităților de formare,  Exerciții și jocuri de alipire, înlăturare și comparare, ordonare, seriere).
clasificare, sortare și seriere egalare a mul- țimilor de obiecte, de stabilire a Indicatori: 594, 595, 596, 597, 598.
a obiectelor după 2-3 legăturii și relațiilor între întreg și părțile lui Standard 8. Copilul va fi capabil să
criterii (formă, mărime, componente; identifice formele geometrice în
culoare, dimensiune, număr,  Exerciții și jocuri de formare și egalare a modelele date și în mediul înconjurător.
masă, capacitate, poziție mulțimilor cu Indicatori: 636.
spațială etc.). un element mai mult/puțin decât cele Standard 10. Copilul va fi capabil să observe
1.3. Compararea mulțimilor propuse; și să descrie caracteristicile lumii vii și ale
de obiecte, utilizând  Exerciții și jocuri de formare a mulțimilor, celei nevii.
semnele de comparație (<, utilizând operatori logici (conjuncția, disjuncția și Indicatori: 667.
>, =). negația);
DffS
 Exerciții de intuire a mulțimii vide, ca mulțime
fără niciun element; Standard 5. Copilul va fi capabil să recunoas-
că beneficiile unei alimentații sănătoase.
 Jocuri și exerciții de distribuire a unei
mulțimi în submulțimi, în concordanță cu 1-2 Indicatori: 123.
criterii;
 Activități practice de sortare a obiectelor de
același tip după culoare, mărime etc.;
 Exerciții de seriere și alternare, într-o anumită
ordine, a obiectelor din 2 sau 3 grupuri diferite
(după formă, culoare, mărime, poziție spațială
etc.);
 Exerciții și jocuri de utilizare a semnelor de
comparație (<, >, =);
 Activități de comparare a mulțimilor, aplicând
05 procedee de suprapunere, juxtapunere și formare
.0
2. de perechi;
20  Activități bazate pe jocurile de masă (cu legume,
19
13 fructe, jucării, animale, forme geometrice
:0
1:
etc.);
21  Activități în care sunt integrate puzzle-uri cu
imagini;
 Activități bazate pe softuri educaționale din
resurse în- chise/deschise și pe jocuri
interactive;
 Etc.
Cu
rri
cul
u
m Competența specifică 2. Integrarea numerelor naturale, a şirurilor numerice, operațiilor aritmetice, în diverse situații de învățare,
pe
ntr dând dovadă de atenție, corectitudine şi coerență
u
ed
2.1. Distingerea  Exerciții și jocuri de raportare a numărului la DC
uc aspectului cardinal și cantitate și invers; Standard 6. Copilul va fi capabil să opereze
ati
a ordinal al numerelor  Activități ludice de identificare a numerelor cu numere și șiruri numerice.
ti naturale 0-10. naturale în limita 0-10; Indicatori: 609, 610, 611, 612, 613, 614.
m
pu 2.2. Identificarea și scrierea  Pauze dinamice, cântece, poezii, numărători și
povești cu utilizarea numerelor; DPES
rii.i numerelor naturale 0-10.
nd
 Activități practice de ordonare a Standard 1. Copilul va fi capabil să se
d 2.3. Determinarea
percea- pă în mod pozitiv ca persoană
modalităților de compunere numerelor naturale;
unică, cu caracteristici specifice.
și descompunere a  Exerciții de completare a șirurilor de
numerelor naturale în Indicatori: 184.
numere;
limita lui 10.  Exercițiu lacunar (cu numere/semne lipsă); DlC
2.4. Identificarea numerelor  Labirinte cu numere; Standard 3. Copilul va fi capabil să se
vecine.  Activități de modelare și scriere a exprime corect din punct de vedere
2.5. Realizarea numărării numerelor naturale în limita 0-10; gramatical.
în șir  Exerciții și jocuri de abordare a modalităților Indicatori: 433, 434.
crescător/descrescător în de compunere și descompunere a numerelor
limita 1-10 (20). naturale în două numere;
2.6. Compararea  Activități cu rigletele;
numerelor naturale,  Exerciții și jocuri de identificare a
utilizând semnele de numerelor vecine, a numărului precedent sau
comparație. următor;
2.7. Efectuarea  Exerciții și jocuri de numărare în ordine
operațiilor de adunare crescătoare și descrescătoare, sub aspect cardinal
și scădere cu 1-2 și ordinal, cu o unitate, 2 unități;
unități.  Exerciții și jocuri de comparare a
numerelor naturale, utilizând materiale
didactice;
 Exerciții de alăturare și înlăturare a unei
părți dintr-un întreg;
 Exerciții și jocuri ce presupun efectuarea
operației de adunare și scădere cu ajutorul
materialului intuitiv;
05
.0  Activități de recunoaștere a simbolurilor
2.
20
matematice:
19 plus, minus, egal.
13 81
:0
1:
22
Competența specifică 3. Estimarea şi măsurarea înălțimii, lungimii, lățimii, grosimii, masei, valorii şi capacității unor corpuri,
Cu
rri 3.1. Determinarea  Jocuri și activități practice de determinare DC
cul
u lungimii, lățimii, a lungimii, lățimii, grosimii, înălțimii, masei și Standard 7. Copilul va fi capabil să
m
pe
înălțimii, grosimii, capacității corpurilor, cu ajutorul unităților utilizeze corect unitățile de măsură la
ntr masei, capacității unor nestandarde de măsură (pa- sul, șchioapa, cotul, determinarea înălțimii, lungimii, lățimii,
u
ed corpuri, cu ajutorul panglica, lingura, borcanul, sticla, căușul, sacul grosimii, masei, valorii și capacității
uc
ati unităților nestandarde de etc.); unor corpuri.
a
ti
măsură.  Activități de distingere a corpurilor fluide și Indicatori: 621, 622, 623, 624.
m 3.2. Recunoașterea friabile;
pu DffS
rii.i instrumentelor de  Activități de dezvoltare a simțului
nd
măsurare (metrul, rigla, baric;
d manipuleze obiecte pentru dezvoltarea
cântarul, cana gradată).  Activități de comparare a două obiecte prin
motricității fine. Indicatori: 65.
3.3. Măsurarea lungimii, intermediul celui de al treilea – măsură
lățimii, înălțimii, grosimii, convențională;
masei, capacității (m, cm,  Exerciții și jocuri de triere și ordonare în
kg, l) unor corpuri cu șir crescător/ descrescător a corpurilor după
unități standarde. lungime, lățime, grosime, înălțime, masă,
3.4. Estimarea valorii unor capacitate;
bunuri/servicii și operarea  Activități de dezvoltare a terminologiei
cu unitățile monetare (lei, aferente lungimii (lung/scurt/de aceeași
bani). lungime), lățimii (lat/ îngust/de aceeași lățime),
înălțimii (înalt/scund/de aceeași înălțime),
grosimii (gros/subțire/de aceeași grosime), masei
(greu/ușor), capacității (plin/gol), valorii
(scump/ieftin) și utilizarea gradelor de
comparație;
 Activități practice de familiarizare cu noțiuni
de con- servare;
 Jocuri de recunoaștere a instrumentelor de
măsurare a dimensiunii (rigla, metrul și diversitatea
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
22
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
 Activități practice în centrele Nisip și Apă, Joc
u de masă, Joc de rol;
ed
uc  Activități practice de estimare a valorii unor
ati
a bunuri;
ti
m
 Jocuri de recunoaștere și operare cu bancnotele
pu și mo- nedele caracteristice Republicii
rii.i
nd Moldova;
d
 Jocuri referitoare la crearea bugetului și
gestionarea banilor;
 Activități axate pe metode interactive (Bula
dublă,
Acvariul);
 Etc.
4.1. Identificarea formele  Jocuri și exerciții de identificare a figurilor DC
geometrice în modele și geometrice în modele date și în forma obiectelor Standard 8. Copilul va fi capabil să
în forma obiectelor lumii înconjură- toare: cerc, triunghi, pătrat, identifice forme geometrice în modelele
mediului înconjurător dreptunghi și a corpului geometric (cubul și date și în mediul înconjurător.
(cerc, triunghi, pătrat, sfera); Indicatori: 632, 633, 634, 635, 636.
dreptunghi, sferă, cub).  Activități de recunoaștere a formelor geometrice
DffS
4.2. Distingerea am- plasate în diferite poziții spațiale;
asemănărilor și  Exerciții și jocuri de determinare a
deosebirilor dintre formele mărimii formelor geometrice;
geometrice.  Activități de comparare a figurilor
4.3. Combinarea figurilor geometrice în- tre ele, precum și a unei figuri
geometrice pentru realizarea cu un corp geometric, evidențiind asemănările și DlC
altor forme geometrice, deosebirile dintre ele; Standard 9. Copilul va fi capabil să
figuri, creații.  Activități de construire a figurilor geometrice folosească limbajul scris/tipărit în
4.4. Crearea unor șiruri de din diferite materiale (bețișoare igienice, elastice, activitățile zilnice.
forme geometrice după o hârtie, sâr- mă, chibrituri, plastilină, materiale Indicatori: 537.
05
.0 anumită regulă. reciclabile etc.); Standard 10. Copilul va fi capabil să
2.
20
 Activități practice și jocuri de asamblare a utilizeze diferite modalități de grafism:
19 unor figuri geometrice din alte figuri, a unor desene, semne, forme, pregrafisme.
13 83
:0 corpuri din figuri geometrice; Indicatori: 547, 549.
1:
22  Activități practice de realizare a figurilor, colajelor,
de-
senelor din figuri geometrice cunoscute;
 Jocuri și exerciții de ordonare, seriere și
alternare a formelor geometrice după un
Cu
rri model propus sau criteriu;
cul
u
 Activități bazate pe puzzle cu forme
m geometrice, inclusiv jocul Tangram;
pe
ntr  Activități în care sunt integrate jocuri de masă
u
ed cu forme geometrice, jocuri de construcții;
uc
ati
 Activități realizate prin metode interactive
a (Pătrate di- vizate, Cubul, Trierea aserțiunilor,
ti
m Bula dublă, Comuni- carea rotativă, Piramida,
pu
rii.i
Ciorchinele ș.a.);
nd  Activități bazate pe softuri educaționale din
d
resurse deschise/închise și pe jocuri
interactive;
 Etc.
perseverență
5.1. Identificarea succesiunii  Activități practice, jocuri și exerciții de DC
evenimentelor, zilelor identificare a zilelor săptămânii, lunilor anului, Standard 2. Copilul va fi capabil să observe,
anotimpurilor; să
(ieri/azi/mâine), zilelor  Activități practice de determinare a compare și să evalueze acțiuni,
duratei unor acțiuni cu ajutorul ceasului; evenimente și
săptămânii, lunilor anului și experiențe.
 Activități practice, exerciții și jocuri de
anotimpurilor. Indicatori: 567, 568, 569.
5.2. Utilizarea instrumentelor stabilire a consecutivității evenimentelor, zilelor Standard 9. Copilul va fi capabil să se
săptămânii, lunilor anului și anotimpurilor; oriente-
și unităților de măsură a  Jocuri de denumire a lunilor anului ze în timp și spațiu.
timpului (ziuă, săptămână, conform tradiției populare; Indicatori: 645, 646, 647, 648, 649.
lună, anotimp, oră,  Activități bazate pe conversație în baza Standard 10. Copilul va fi capabil să observe
minut) imaginilor, filmelor vizionate ș.a.; și
pentru a stabili durata unor  Activități de observare, în mediul înconjurător, să descrie caracteristicile lumii vii și ale
celei
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
22
Cu
rri
cul
u
m
pe 5.4. Determinarea și  Exerciții și jocuri de recunoaștere a Standard 4. Copilul va fi capabil să-și
ntr
u
poziționarea instrumentelor de măsurare a timpului contro-
ed în spațiu a unor obiecte (calendarul, ceasul și diversitatea lor); leze și dirijeze propriile mișcări prin
uc
ati  Exerciții și jocuri de determinare a direcției de utilizarea
a în raport cu alte obiecte/ mișcare și deplasare a unor ființe/corpuri; adecvată a simțurilor.
ti
m ființe, utilizând terminologia  Exerciții și jocuri de identificare a poziției Indicatori: 107, 109.
pu
specifică (sus/jos, stânga/
rii.i relative a unor obiecte față de alte obiecte; DPES
nd dreapta, în față/în spate,
d  Activități practice, exerciții și jocuri de Standard 1. Copilul va fi capabil să se
înainte/înapoi, pe/sub/între,
identificare și lo- calizare a unor obiecte față de percea- pă în mod pozitiv ca persoană
interior/exterior, aproape/
alte ființe (copii, adulți, personaje din poveste, unică, cu caracteristici specifice.
departe, vertical/orizontal/
animale); Indicatori: 185, 195.
oblic).
 Activități practice și jocuri de orientare și
5.5. Orientarea și executarea DlC
mișcare a copilului în spațiu închis și deschis,
unor mișcări în spațiu și pe Standard 3. Copilul va fi capabil să se
utilizând prepozițiile și adverbele de loc (dictări exprime
suprafață plană. grafice, labirinte); corect din punct de vedere gramatical.
 Jocuri și exerciții de traversare a străzilor; Indicatori: 433, 434.
 Activități realizate prin metode interactive Standard 5. Copilul va fi capabil să
utilizeze
(Stabilirea succesiunii evenimentelor, Locuri celebre,
Harta cu figuri, Benzi desenate, Jurnalul grafic, diferite modalități de comunicare verbală,
Turnirul întrebări- lor, Explozia stelară ș.a.); non-verbală și paraverbală.
 Activități bazate pe softuri educaționale Indicatori: 479.
din resurse deschise/închise și pe jocuri Standard 8. Copilul va fi capabil să
efectueze
interactive;
corespondențe între sunet și literă.
utilizeze
diferite modalități de grafism: desene,
sem-
ne, forme, pregrafisme.
Indicatori: 549.
05 Competența specifică 6. Emiterea unor soluții creative şi logice în rezolvarea problemelor, argumentând propriile idei şi decizii
.0
2. 6.1. Identificarea unor soluții  Activități individuale și de grup, ce țin de DC
20
19
13 85
:0
1:
22
6.2. Compunerea și  Jocuri și activități ce solicită emiterea unor DPES
rezolvarea, în formă soluții creative; Standard 9. Copilul va fi capabil să-și
Cu
rri intuitivă, a  Activități de identificare a situațiilor asume responsabilități, să negocieze și să
cul
u
problemelor simple de problematice, provocatoare; participe la luarea deciziilor.
m adunare și scădere.  Activități axate pe conversații în baza unor Indicatori: 330, 331, 335.
pe
ntr 6.3. Argumentarea imagini, a unor filme vizionate, povești, povestiri
u
ed acțiunilor, ideilor și a audiate sau citite etc.;
uc
ati
deciziilor.  Jocuri și activități de determinare a
a valorii de adevăr a unei aserțiuni;
ti
m  Jocuri logice de construire a mulțimilor, de
pu
rii.i aranjare a pieselor în tablou, de găsire a
nd
d
diferențelor, de formare a perechilor, de
transformări, cu cercuri, cu mulțimi
echivalente;
 Activități și jocuri de rezolvare a problemelor
simple de adunare și scădere, preluate din
viața reală (la magazin, în livadă, în
pădure etc.);
 Activități de compunere a unor probleme după
imagini sau în baza unor situații concrete;
 Activități de argumentare a ideilor, soluțiilor și
deciziilor luate;
 Activități de dezvoltare a toleranței și
respectului față de opiniile colegilor;
 Activități realizate prin metode interactive (Studiul
de caz, Brainstorming-ul, Trierea aserțiunilor,
Comunica- rea rotativă, RAI, Minicazurile, Mai
multe capete la un loc ș.a.);
din resurse deschise/închise;
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
22
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
u
4.4.2. Educație pentru mediu
ed
uc
a
ti
m
pu
nd
d Competența specifică 1. Recunoaşterea şi descrierea componentelor, fenomenelor, proceselor, relațiilor din mediul înconjurător,
demonstrând corectitudine în folosirea terminologiei specifice
1.1. Recunoașterea principalelor  Activități de denumire a stării vremii: DC
stări ale vremii. soare, vânt, ploaie etc.; Standard 10. Copilul va fi capabil să observe
1.3. Explicarea relației cauză-efect  Activități de determinare a stării vremii prin și să descrie caracteristicile lumii vii și ale
în interacțiune cu obiecte, completarea calendarului naturii; celei nevii.
fenomene.  Jocuri prin care sunt descoperite Indicatori: 654, 655, 656, 657, 658.
1.4. Recunoașterea și fenomenele naturii (ploaie, ninsoare, vânt),
descrierea utilizând simțurile, imagini, softuri DPES
a 2-3 animale/plante. educaționale, filme etc. („Pic-pic, poc-poc, vâj- Standard 1. Copilul va fi capabil să se
vâj”, „Cum este vremea?”, „Cald sau frig?”); perceapă în mod pozitiv ca persoană
1.5. Denumirea, în baza
imaginilor, a corpurilor  Activități de explicare, pe bază de cauzalitate, unică, cu caracteristici specifice.
cerești (Soarele, Luna, a anumitor schimbări ale fenomenelor (de Indicatori: 172.
stelele). exemplu: „Dacă e înnorat – va ploua, dacă plouă DlC
1.6. Denumirea unor părți ale – trebuie să iau um- brela” etc.); Standard 1. Copilul va fi capabil să asculte și
corpului uman.  Activități de descriere a vestimentației să înțeleagă semnificația mesajului
specifice fetelor și băieților în funcție de vorbit.
anotimp; Indicatori: 372.
 Jocuri și exerciții de diferențiere a corpurilor vii și Standard 2. Copilul va fi capabil să-și extindă
inerte (corpuri vii – omul, animalele, plantele; progresiv vocabularul.
corpuri nevii – jucării, obiecte de uz casnic, Indicatori: 393, 394, 395.
piatra etc.);
 Activități de recunoaștere a părților corpului
uman în bază imaginilor;
 Activități bazate pe conversație („Numește
părțile componente ale corpului uman. Prin ce
se deosebește omul de alte ființe?”);
05
.0
 Activități bazate pe jocuri interactive;
2.  Etc.
20
19
13 87
:0
1:
22
Competența specifică 2. Aplicarea metodelor şi instrumentelor de explorare-investigare a mediului înconjurător,
dând dovadă de interes şi curiozitate în colectarea rezultatelor
Cu
rri 2.1. Recunoașterea  Jocuri de familiarizare cu trăsăturile DC
cul obiectelor, fenomenelor, obiectelor, fiin- țelor; Standard 11. Copilul va fi capabil să
u
m ființelor în baza  Jocuri de comparare a acțiunilor, obiectelor, utilizeze metode și instrumente de
pe
ntr
observărilor. ființelor, fenomenelor, prin stabilirea asemănărilor și integrare a mediului înconjurător.
u 2.2. Distingerea deosebirilor dintre ele („De-a pirații”, „Căutătorii Indicatori: 680, 681, 682.
ed
asemănărilor și de comori”,
uc DPES
ati deosebirilor dintre „Pot să aflu”, „Tare-moale” etc.);
 Activități bazate pe jocuri senzoriale; Standard 1. Copilul va fi capabil să se
a
ti obiecte cu ajutorul
perceapă în mod pozitiv ca persoană
m organelor de simț.  Activități de recunoaștere a obiectelor, fenomenelor,
pu unică, cu caracteristici specifice.
rii.i 2.3. Formularea întrebărilor ființelor, prin formulare de întrebări („Ce este
nd
...?”, Indicatori: 175, 176.
d despre lumea înconjurătoare.
„Cum este ...?”); DlC
 Etc. Standard 2. Copilul va fi capabil să-și
extindă progresiv vocabularul.
Indicatori: 394.
Competența specifică 3. Adoptarea unui comportament adecvat în mediul
înconjurător, manifestând responsabilitate şi atitudine pozitivă
față de acesta
3.1. Recunoașterea  Jocuri de recunoaștere a principalelor reguli DC
regulilor de protecție a de pro- tecție a mediului înconjurător în baza Standard 12. Copilul va fi capabil să
mediului imaginilor; descopere omul ca parte a mediului
înconjurător în baza  Activități practice de menținere a ordinii în înconjurător și ființă socială.
imaginilor. mediul în- conjurător; Indicatori: 696.
3.2. Menținerea ordinii în  Activități de dezvoltare a dragostei față de
ființele care îi înconjoară; DffS
mediul înconjurător.
3.3. Manifestarea  Etc.
respecte regulile de securitate
atitudinii pozitive față personală.
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
22
Cu
rri
cul
u
m
pe
u
ed
uc
ati
a
ti
m
Competența specifică 1. Recunoaşterea şi descrierea componentelor, fenomenelor, proceselor, relațiilor din mediul înconjurător,
pu demonstrând corectitudine în folosirea terminologiei specifice
rii.i
nd 1.1. Evidențierea  Jocuri de identificare a semnelor caracteristice DC
d
semnelor fiecărui anotimp; Standard 1. Copilul va fi capabil să
caracteristice fiecărui  Povestiri despre anotimpuri; identifice relația cauză-efect în urma unor
anotimp.  Activități de distingere a schimbărilor survenite interacțiuni cu obiecte, fenomene,
1.2. Aprecierea stării în viața omului, a plantelor și animalelor în fiecare oameni.
vremii, utilizând anotimp; Indicatori: 552.
semnele  Dezlegarea ghicitorilor despre plante, animale, Standard 10. Copilul va fi capabil să observe
convenționale. fenomene ale naturii; și să descrie caracteristicile lumii vii și ale
1.3. Explicarea acțiunii  Exerciții de recunoaștere a stării vremii, a celei nevii.
factorilor mediului asupra fenomenelor naturii (soare, vânt, viscol, ploaie etc.) Indicatori: 659, 660, 661, 662, 663, 664,
organismelor. în momentul producerii lor; 665,
1.4. Identificarea  Jocuri de asociere a stării vremii cu simbolurile 666.
diversității plantelor, caracteristice acesteia;
DffS
animalelor, în raport cu  Activități de explicare, pe bază de cauzalitate, a
mediul lor de trai. anumitor schimbări în natură și în lumea
manipuleze obiecte pentru dezvoltarea
1.5. Distingerea părților înconjurătoare;
motricității fine. Indicatori: 62.
componente ale  Exerciții și jocuri de clasificare a
plantelor/ animalelor. plantelor/animalelor (domestice/sălbatice/exotice;
1.6. Recunoașterea unor călătoare/sedentare; de grădină/cameră/pădure;
corpuri cerești (Soarele, fructe/legume ș.a.);
Indicatori: 80.
Luna, stelele) în mediul  Activități de recunoaștere, în baza imaginilor, a
natural. părților componente ale plantelor/animalelor (de DlC
1.7. Recunoașterea și exemplu: la plante – rădăcină, tulpină, frunză, Standard 2. Copilul va fi capabil să-și extindă
descrierea părților floare; la animale – cap, corp și membre); progresiv vocabularul.
componente ale corpului  Activități de distingere a rolului plantelor și Indicatori: 400.
05
.0
uman. animalelor
2. în viața omului;
20
19
13 89
:0
1:
22
 Activități bazate pe vizionarea emisiunilor,
desenelor animate, a prezentărilor Power Point,
Cu
rri consultarea enciclopediilor la diverse teme:
cul
u
Anotimpurile, Plantele, Animalele, Corpurile cerești
m ș.a.;
pe
ntr  Jocuri de recunoaștere a corpurilor cerești;
u
ed  Jocuri și activități de identificare a
uc
ati
părților corpului uman, de descriere a
a organele de simț;
ti
m  Jocuri de reconstituire a corpului uman din
pu
rii.i părți componente;
nd
d
 Activități bazate pe conversație („Numește
părțile componente ale corpului uman. Prin ce
se deosebește omul de alte ființe?” ș.a.);
 Activități bazate pe jucării și jocuri
interactive;
 Etc.
demonstrând interes şi curiozitate în colectarea rezultatelor
2.1. Determinarea și  Activități de evidențiere a proprietăților DC
explicarea comune, a diferențelor între obiecte, fenomene, Standard 11. Copilul va fi capabil să
relațiilor/interacțiunilor care ființe etc.; utilizeze metode și instrumente de
cauzează anumite  Jocuri de comparare a obiectelor, integrare a mediului înconjurător.
efecte. fenomenelor, fiin- țelor ș.a.; Indicatori: 683, 684, 685, 686, 687.
2.2. Observarea  Jocuri, exerciții și activități de explorare a DffS
diferitor procese, mediului în- conjurător prin valorificarea Standard 4. Copilul va fi capabil să-și
fenomene, relații, organelor de simț; controleze și dirijeze propriile mișcări
componente ale mediului  Activități de observare, în aer liber și/sau prin utilizarea adecvată a simțurilor.
înconjurător. în sala de grupă, a plantelor, animalelor din Indicatori: 99.
2.3. Utilizarea zona grădiniței, a corpurilor nevii (apă, aer,
DPES
instrumentelor specifice sol), a fenomenelor naturii, caracteristice fiecărui
Standard 5. Copilul va fi capabil să ceară
(lupa, rigla ș.a.) și a anotimp, a etapelor de evoluție a unor corpuri
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
22
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
2.5. Modelarea corpurilor din  Activități de explorare a mediului înconjurător, Standard 9. Copilul va fi capabil să-și
u diferite materiale. utili- zând lupa, rigla și alte instrumente; asume responsabilități, să negocieze și să
ed
uc  Activități experiențiale simple (de exemplu: participe la luarea deciziilor.
ati
a dizolvarea sării/zahărului în apă, înghețarea apei, Indicatori: 325.
ti
m
scufundarea unor corpuri în apă, fierberea apei DlC
pu etc.); Standard 1. Copilul va fi capabil să
rii.i
nd  Activități de creare a modelelor unor corpuri din înțeleagă semnificația mesajului vorbit.
d
natură din diferite materiale; Indicatori: 379.
 Etc.
față de acesta
3.1. Recunoașterea nevoilor  Activități de descriere a activităților agricole, DC
de bază ale ființei umane realizate de către om în diverse anotimpuri; Standard 12. Copilul va fi capabil să
(apă, aer, hrană, adăpost,  Activități de descriere a modului de viață a descopere omul ca parte a mediului
lumină). omului; înconjurător și ființă socială.
3.2. Determinarea rolului  Demonstrarea, în baza imaginilor, a Indicatori: 697, 698.
plantelor, animalelor în impactului acțiu- nilor umane asupra mediului
viața omului. înconjutrător cu scopul de a atenționa/a
3.3. Identificarea și conștientiza importanța păstrării ordinii și
descrierea activităților îngrijirii acestuia;
omului în natură  Activități bazate pe studiul de caz și conversație
(activități agricole, în baza imaginilor (Rolul plantelor/animalelor în
gospodărești etc.). viața omului ș.a.);
3.4. Identificarea regulilor  Vizionarea filmelor, a prezentărilor Power Point
de îngrijire a mediului despre regulile de protecție a mediului
ambiant. înconjurător;
3.5. Menținerea unui mediu  Activități bazate pe softuri educaționale
curat prin aplicarea unor din resurse închise/deschise;
reguli de  Etc.
05
.0
îngrijire.
2.
20
19
13 91
:0
1:
22
Cu
rri
cul
u
m
pe
u
ed
uc
ati
a
ti
m
Competența specifică 1. Recunoaşterea şi descrierea componentelor, fenomenelor, proceselor, relațiilor din mediul
pu înconjurător, demonstrând corectitudine în folosirea terminologiei specifice
rii.i
nd 1.1. Distingerea și  Activități de completare a calendarului DC
d
descrierea fenomenelor naturii cu semne convenționale; Standard 10. Copilul va fi capabil să
naturii specifice celor patru  Jocuri și activități de identificare a observe și să descrie caracteristicile
anotimpuri. fenomenelor și semnelor caracteristice fiecărui lumii vii și ale celei nevii.
1.2. Aprecierea stării vremii anotimp; Indicatori: 667, 668, 669, 670, 671, 672,
prin completarea fișei de  Joc de rol privind stabilirea prognozei 673,
observare, calendarului meteo; 674, 675.
naturii.  Activități de creare a calendarelor, cărților
DffS
1.3. Clasificarea corpurilor din despre anotimpurile anului;
natură după diferite criterii.  Exerciții și jocuri de clasificare a corpurilor din
efectueze diverse mișcări și activități
1.4. Identificarea și natură după diferite criterii (categorie, clasă,
fizice.
descrierea plantelor și substanța din care este constituit, stare de
Indicatori: 38, 39.
animalelor (insecte, pești, agregare, hrană, formă, miros, gust, mediu de
amfibii, păsări, mamifere) și a viață, mod de deplasare);
manipuleze obiecte pentru dezvoltarea
părților componente ale  Jocuri și exerciții de comparare a corpurilor din
motricității fine.
acestora. natură prin identificarea asemănărilor și
Indicatori: 65.
1.5. Explicarea relațiilor deosebirilor;
dintre plante, animale și  Activități bazate pe jocuri senzoriale; DlC
mediile lor de viață.  Exerciții și jocuri de identificare și descriere Standard 2. Copilul va fi capabil să-și
1.6. Recunoașterea diferitor a părților componente ale plantelor/animalelor (de extindă progresiv vocabularul.
forme de relief și bazine exemplu: la plante – rădăcină, tulpină, frunză, Indicatori: 404, 405.
acvatice. floarea, fruct, sămânță; la animale – cap, corp, Standard 9. Copilul va fi capabil să
1.7. Identificarea și descrierea membre, coadă, gât ș.a.); foloseas- că limbajul scris/tipărit în
corpurilor cerești (planete, stele,  Dezlegarea ghicitorilor despre obiecte, activitățile zilnice. Indicatori: 536.
sateliți – Luna). fenomene, ființe;
05
.0
1.8. Identificarea unor organe  Activități de distingere a rolului plantelor,
2. interne și funcțiile acestora. animalelor și fenomenelor naturii asupra mediului
20
19 1.9. Determinarea rolului înconjurător și a acțiunilor de protecție a
13
:0
organelor de simț în acestora;
1: cunoașterea lumii
23
înconjurătoare.
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
 Activități de recunoaștere a plantelor și
u animalelor rare din Republica Moldova,
ed
uc evidențiind necesitatea protecției acestora;
ati
a  Jocuri de recunoaștere a diferitor forme de
ti
m
relief și bazine acvatice (câmpie, deal, munte,
pu râu, iaz, mare, ș.a.);
rii.i
nd  Jocuri și activități de identificare a unor
d
organe interne și funcțiile acestora;
 Jocuri de determinare a rolului organelor
de simț (ochi, ureche, limbă, nas) în
cunoașterea lumii înconjurătoare;
 Vizionarea filmelor, emisiunilor despre
prezentarea diferitor forme de relief, bazine acvatice,
cosmos, planete, animale, plante și modul lor
de viață;
 Activități de conversație în baza
imaginilor;
 Jocuri și exerciții de identificare și
descriere a corpurilor cerești;
 Activități desfășurate prin metode
interactive (Tehnica Lotus, Stabilirea succesiunii
evenimentelor, Bula dublă, Cubul, Comunicarea
rotativă, Schimbă perechea, Acvariul, Învățarea
în cerc, Piramida, Ciorchinele, Benzi desenate,
Trierea aserțiunilor, Diagrama Venn, Jurnalul
grafic, Turul galeriei, Turnirul întrebărilor,
Explozia stelară ș.a.);
din resurse închise/deschise și jocuri
interactive;
05  Etc.
.0
2.
20
19
13 93
:0
1:
23
demonstrând interes şi curiozitate în colectarea rezultatelor
Cu
rri 2.1. Utilizarea metodelor și  Activități practice de investigare a mediului DC
cul
u instrumentelor de investigare înconju- rător cu ajutorul instrumentelor: lupei, Standard 11. Copilul va fi capabil să
m
pe
termometru- lui, microscopului, paharului utilizeze
ntr a mediului înconjurător gradat, pipetei ș.a.; metode și instrumente de integrare a
u pentru  Activități de observare a relațiilor dintre me-
ed
uc colectarea informației despre diului înconjurător.
animale, plante și om, a asemănărilor și
ati
lumea înconjurătoare. Indicatori: 688, 689, 690, 691, 692,
a
ti
deosebirilor dintre mediul lor de viață și cel 693.
m
2.2. Explicarea și uman;
 Activități de observare a schimbărilor ce DffS
pu
rii.i generalizarea
nd
d rezultatelor unor observații, se produc pe parcursul dezvoltării Standard 2. Copilul va fi capabil să
investigații. corpurilor vii; manipuleze obiecte pentru dezvoltarea
2.3. Modelarea corpurilor,  Activități de creare a unor grafice cu motricității fine.
fenomenele naturii din diverse particularitățile copiilor din grupă (înălțime, masă Indicatori: 65.
materiale reciclabile. corporală, prefe- rințe) la începutul și, respectiv,
la sfârșitul fiecărui an școlar pentru a sesiza DlC
evoluția acestora; Standard 5. Copilul va fi capabil să
 Activități experiențiale referitoare la: utilizeze
proprietățile apei, formele ei în natură, aerul diferite modalități de comunicare verbală,
și proprietățile lui, mișcare, sol, plante, non-verbală și paraverbală.
animale, etape de evoluție a unor corpuri Indicatori: 474.
vii, fiziologia și igiena copilului, procese
ecologice, fenomene ale naturii etc.;
 Activități de creare a modelelor unor
corpuri, utili- zând materiale naturale,
reciclabile;
 Etc.
față de acesta
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
23
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
3.3. Participarea activă la  Activități de comparare a comportamentului DlC
u îngrijirea și protecția mediului uman în natură; Standard 5. Copilul va fi capabil să
ed
uc înconjurător.  Vizionarea filmelor, softurilor educaționale, a utilizeze diferite modalități de
ati
a 3.4. Explicarea, prin cuvinte pre- zentărilor Power Point despre regulile de comunicare verbală, non-verbală și
ti
m
proprii, a rolului plantelor, protecție a mediului înconjurător; paraverbală.
pu animalelor, fenomenelor  Activități axate pe conversație („De ce e Indicatori: 476.
rii.i
nd naturii în mediul nevoie să economisim resursele energetice?”,
d
înconjurător. „Care este impactul mijloacelor de
transport asupra mediului în- conjurător?”,
„Cum și de ce trebuie să ocrotim plantele,
animalele?”, „De ce avem nevoie de plante
sau animale?” ș.a.);
 Activități de determinare a avantajelor și
dezavanta- jelor protecției mediului
înconjurător;
 Activități practice de îngrijire și ocrotire a
mediului înconjurător prin integrarea regulilor
stabilite;
 Activități care evidențiază rolul omului
în protecția mediului înconjurător (de exemplu:
Ziua Pământului, Ziua Mediului etc.).
 Activități realizate prin metode interactive
(Tehnica viselor, Locuri celebre, Călătorie
misterioasă, Harta cu figuri, Tehnica blazonului
ș.a.);
din resurse închise/deschise și jocuri
interactive;
 Etc.
05
.0
2.
20
19
13 95
:0
1:
23
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
4.4.3. Educație digitală
u
ed Unități de învățare (vârsta de 5-7 ani)
uc
ati
a
ti
m
pu Competența specifică 1. Recunoaşterea şi aplicarea tehnologiilor, resurselor digitale interactive, în diferite contexte educaționale
rii.i
nd
şi cotidiene, dând dovadă de responsabilitate față de securitatea personală
d 1.1. Recunoașterea și  Activități de recunoaștere a DffS
utilizarea tehnologiilor și tehnologiilor educaționale digitate Standard 7. Copilul va fi capabil să respecte regulile
interactive (jucării interactive, de
resurselor educaționale dispozitive digitale ș.a.); securitate personală.
digitale interactive.  Jocuri digitale interactive cu Indicatori: 163.
1.2. Respectarea regulilor caracter divers;
DPES
de
 Activități bazate pe jucării digitale Standard 1. Copilul va fi capabil să se perceapă în
utilizare a TREDI.
interactive; mod pozitiv ca persoană unică, cu caracteristici
1.3. Identificarea
 Activități ce vizează încadrarea specifice.
pericolelor utilizării
softurilor educaționale; Indicatori: 194.
tehnologiilor digitale.
 Jocuri cu aplicarea roboților interactivi; Standard 10. Copilul va fi capabil să coopereze cu
 Activități de distingere a posibilităților ceilalți.
de utilizare a tehnologiilor digitale Indicatori: 354.
(tabletă, calculator, telefon, jucării DlC
digitale interactive ș.a.); Standard 1. Copilul va fi capabil să înțeleagă semnificația
 Activități de determinare a mesajului vorbit.
eventualelor pericole ale utilizării Indicatori: 383.
incorecte sau excesive a tehnologiilor Standard 2. Copilul va fi capabil să-și extindă
digitale; progresiv
 Activități de evidențiere a beneficiilor vocabularul.
utiliză- rii corecte a tehnologiilor Indicatori: 404.
digitale; Standard 7. Copilul va fi capabil să demonstreze
 Etc. interes
față de carte și lectură.
Indicatori: 505.
05
.0
2.
DC
20 Standard 11. Copilul va fi capabil să utilizeze metode
19
13
și
:0 instrumente de integrare a mediului înconjurător.
1:
23 Indicatori: 690.
4.5. Arte
EDUCAŢIE PLASTICĂ EDUCAŢIE MUzICALĂ
n natură, în imagini
Receptarea
și compoziții
emoțională
plastice,amanifestând
creațiilor muzicale
interescu
și un
curiozitate
caracterînvariat,
perceperea
de- monstrând
estetică interes
a acestora.
și curiozitate.
ehnicilor de artă,Participarea
în diverse activități,
copiilor lademonstrând
diferite activități
creativitate
muzicale,și originalitate
manifestândînexpresivitate
realizarea imaginilor,
corporală compozițiilor
în relație cu caract
plasti
a imaginilor plastice
Demonstrarea
din opere de
atitudinii
artă, dând
pozitive
dovadă
fațăde
derespect
creațiilefață
muzicale,
de valorile
manifes-
artei tând
popu-admirație
lare. pentru valorile muzic
97

Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr 4.5.1. Educație plastică
u
ed
uc Unități de învățare (vârsta de 1,5-3 ani)
ati
a
ti
m Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC
pu
rii.i Competența specifică 1. Recunoaşterea elementelor de limbaj plastic în natură, în imagini şi compoziții plastice,
nd
d
manifestând interes şi curiozitate în perceperea estetică a acestora
1.1. Recunoașterea culorilor  Activități și jocuri de recunoaștere a DlC
primare în mediul înconjurător culorilor primare ale obiectelor din mediul Standard 1. Copilul va fi capabil să asculte și
înconjurător (roșu, galben, albastru) și în să
și în lucrările de artă. lucrările de artă; înțeleagă semnificația mesajului vorbit.
1.2. Determinarea  Jocuri de examinare tactilă și vizuală a Indicatori: 372.
particularităților
obiectelor pentru distingerea formei și
specifice (formă, mărime) unor Standard 2. Copilul va fi capabil să-și extindă
mărimii acestora; pro-
obiecte din artă sau  Jocuri și activități de observare a gresiv vocabularul.
realitate, diversității naturii pentru a-și îmbogăți
propuse pentru examinare. arsenalul de imagini vizuale în crearea Indicatori: 393.
compozițiilor plastice; Standard 10. Copilul va fi capabil să utilizeze
 Etc. dife-
rite modalități de grafism: desene, semne,
forme,
pregrafisme.
Indicatori: 540.
DC
Standard 5.Copilul va fi capabil să realizeze
operații
cu mulțimi de obiecte (grupare, clasificare, sortare,
triere, comparare, ordonare, seriere).
Indicatori: 589.
Standard 7. Copilul va fi capabil să utilizeze
unitățile de măsură la determinarea înălțimii,
05
lun-
.0 gimii, lățimii, grosimii, masei, valorii și
2.
20
capacității
19 unor corpuri.
13
:0 Indicatori: 616.
1:
23
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
u formele geometrice în modelele date și în
ed
uc mediul în- conjurător.
ati
a Indicatori: 627.
ti
m
pu metode și instrumente de integrare a
rii.i
nd mediului încon- jurător.
d
Competența specifică 2. Explorarea materialelor, instrumentelor şi tehnicilor de artă, în diverse activități,
demonstrând creativitate şi originalitate în realizarea imaginilor, compozițiilor plastice
2.1. Recunoașterea materialelor  Activități de familiarizare cu diverse DffS
și instrumentelor utilizate în instrumente și materiale (creioane colorate, Standard 3. Copilul va fi capabil să realizeze
desen, pictură, modelaj, colaj. cariocă, cre- tă, acuarelă, pensulă, guașă, compoziții plastice (desene, picturi, modelaje și
2.2. Modelarea unor forme plastilină, cocă din aluat, zăpadă, hârtie de aplicații).
simple desen, foarfecă, hârtie colorată, burete
din argilă, plastilină, aluat și etc.); Indicatori: 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75.
alte materiale. Standard 4. Copilul va fi capabil să-și controleze
 Activități bazate pe tehnici și procedee și
2.3. Utilizarea materialelor, a de artă în modelaj (aplatizare, rulare, dirijeze propriile mișcări prin utilizarea adecvată
bătăi repetate, presare între degetele a
instrumentelor grafice și a mâinii, presare și rotunjire între podurile simțurilor.
celor palmei ș.a.);
picturale, în realizarea unor  Activități de modelare a formelor simple Indicatori: 97, 98.
lucrări de artă. (sfere, cilindre, biscuiți, bomboane, covrigi, Standard 7. Copilul va fi capabil să respecte
șarpe, melc etc.); regulile
2.4. Realizarea unor colaje din  Activități de remodelare a formelor de securitate personală.
diverse materiale. Indicatori: 149, 150.
(transformarea unei sfere într-un disc, a
2.5. Respectarea normelor de igienă
unui cilindru într-un inel etc.); DPES
personală și de securitate
 Activități de desen cu creioane colorate, Standard 1. Copilul va fi capabil să se
a muncii în situații
carioci, cretă colorată etc.; perceapă în mod pozitiv ca persoană unică, cu
concrete.
 Activități picturale în acuarelă, caracteristici
05
.0 guașă, utilizând diferite tehnici de artă specifice.
2.
20
(ștampilare, dactilopic- tură, amprentare, Indicatori: 176.
19
13 99
:0
1:
23
 Activități de colorare pe un contur DC
propus; Standard 4. Copilul va fi capabil să genereze
Cu
rri 10  Jocuri de trasare a liniilor, de formare soluții
cul
a punctelor; pentru diverse situații, probleme, întrebări.
u 0
m  Activități bazate pe tehnici de artă Indicatori: 580.
pe
ntr pentru realizarea colajelor (aplicarea
u
ed formelor decupate din hârtie, colaj
uc
ati
prin rupere și mototolire, colaj prin
a aplicarea materialelor din natură, vată,
ti
m plastilină, colaj de tip mozaic etc.);
pu
rii.i  Activități de familiarizare cu modalitățile
nd
d
de utilizare a materialelor,
instrumentelor și tehnicilor de artă;
 Activități de inițiere a copiilor cu regulile
de igi- enă personală și securitate a
muncii în cadrul activităților de
educație plastică;
 Etc.
Competența specifică 3. Aprecierea creațiilor personale şi ale colegilor, a imaginilor
plastice, dând dovadă de respect față de valorile artei
populare
3.1. Aprecierea dirijată a  Activități de apreciere a propriilor DPES
propriilor creații;
lucrări.  Jocuri și activități de familiarizare a Standard 3. Copilul va fi capabil să recunoască și
copiilor cu diferite obiecte de artă să
3.2. Manifestarea interesului decorativă; exprime adecvat o varietate de emoții.
pentru  Demonstrarea unor lucrări de artă, care
examinarea obiectelor de artă Indicatori: 216, 217.
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
23
Cu
rri
cul
u
m
pe
u
ed
uc
ati
a
ti
m
Competența specifică 1. Recunoaşterea elementelor de limbaj plastic în natură, în imagini şi compoziții plastice,
pu manifestând interes şi curiozitate în perceperea estetică a acestora
rii.i
nd 1.1. Identificarea culorilor și  Jocuri de identificare a culorii unor obiecte: DPES
d
a nonculorilor în mediul primare (roșu, galben și albastru), binare (oranj, Standard 2. Copilul va fi capabil să se perceapă
verde, vio- let) și a nonculorilor (alb, în
înconjurător și în negru); mod pozitiv ca persoană unică, cu caracteristici
lucrări  Jocuri de recunoaștere a formelor obiectelor spe-
de artă plastică. cifice.
dinmediul înconjurător și a celor confecționate
1.2. Distingerea formei, Indicatori: 179.
de că- tre copii;
mărimii ale unor
 Jocuri de determinare a mărimii unor DlC
obiecte din natură
corpuri; Standard 2. Copilul va fi capabil să-și extindă
sau confecționate.
 Activități de percepere a detaliilor unor progresiv vocabularul.
1.3. Perceperea imaginii
imagini plastice și integrarea lor într-o Indicatori: 400.
plastice ca integritate
unitate;
compozițională. DC
1.4. Recunoașterea  Activități de recunoaștere a liniilor Standard 8. Copilul va fi capabil să identifice
(subțiri, groase, colorate, necolorate, drepte, formele
elementelor de limbaj frânte, curbe), a punctelor (mari, mici); geometrice în modelele date și în mediul
 Activități bazate pe softuri educaționale din înconjură-
plastic utilizate în resurse închise/deschise; tor.
crearea  Etc.
ornamentelor populare. Indicatori: 628.
Standard 10. Copilul va fi capabil să observe și
să de-
scrie caracteristicile lumii vii și ale celei nevii.
Indicatori: 660, 664, 665.
metode
și instrumente de integrare a mediului
05
.0
înconjurător.
2. Indicatori: 683.
20
19
13 101
:0
1:
23
Cu
rri 2.1. 10Recunoașterea  Activități de recunoaștere a materialelor și DffS
cul
u materialelor
2 și a instrumentelor de lucru (creioane colorate, Standard 2. Copilul va fi capabil să manipuleze
m
pe
ustensilelor utilizate creioane simple, cretă colorată, pastel, cariocă, obiecte pentru dezvoltarea motricității
ntr în activități picturale, acuarelă, guașă, pensulă, plastilină, cocă din fine.
u
ed grafice, de modelaj, aluat, lut, slime, zăpadă, planșetă, hârtie de Indicatori: 62.
uc
ati a desen, hârtie colorată, hârtie facturată, hârtie Standard 3. Copilul va fi capabil să realizeze
a
ti
celor decorativ-aplicate. creponată, burete, clei ș.a.); compoziții plastice (desene, picturi, modelaje
m 2.2. Identificarea și  Activități de identificare a regulilor de și aplicații).
pu
rii.i aplicarea unor norme igienă per- sonală și securitate a muncii în Indicatori: 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84.
nd
d
de igienă personală și cadrul activităților picturale, grafice, de Standard 7. Copilul va fi capabil să respecte
de securitate a muncii. modelaj, decorativ-aplicative; regulile de securitate personală.
2.3. Utilizarea  Activități de desen în creioane colorate, Indicatori: 154, 157.
materialelor grafice în cerate, carioci, cretă colorată, pastel
DPES
realizarea unor imagini etc.;
Standard 8. Copilul va fi capabil să perceapă
plastice.  Exerciții de colorare în contur, cu completare
regulile și efectele acestora.
2.3. Aplicarea diferitor de elemente, pentru crearea unor imagini
Indicatori: 311.
tehnici de lucru cu complexe, de conturare a unor forme;
acuarelă, guașă.  Exerciții de trasare a liniilor și de formare a DlC
2.4. Crearea unor punctelor în contextul creării diferitor lucrări Standard 9. Copilul va fi capabil să folosească
colaje simple, personale și prin cooperare; limbajul scris/tipărit în activitățile zilnice.
utilizând diverse  Jocuri de desenare a obiectelor de Indicatori: 531, 533.
materiale și tehnici formă rotundă (mari și mici); Standard 10. Copilul va fi capabil să utilizeze
de artă.  Activități de redare a obiectelor casnice și din diferite modalități de grafism: desene, semne,
2.5. Modelarea unor natu- ră, a fenomenelor naturii, a evenimentelor forme, pregrafisme.
forme simple, utilizând impor- tante ș.a.; Indicatori: 541.
diferite materiale de  Activități picturale în acuarelă, guașă,
DC
artă. utilizând tehnici de artă (ștampilare,
Standard 6. Copilul va fi capabil să opereze cu
2.6. Decorarea dactilopictură, amprentare, poantilism,
numere și șiruri numerice.
formelor, utilizând monotipie simetrică, pictură cu bastonașe
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
23
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
2.7. Coordonarea oculo-  Activități de realizare a colajelor prin tehnici Standard 8. Copilul va fi capabil să identifice
u motorie în realizarea de artă (colaj prin aplicarea formelor decupate formele geometrice în modelele date și în mediul
ed
uc imaginilor plastice. din hârtie; colaj prin rupere și mototolire; înconjură- tor.
ati
a colaj prin rupere liberă; colaj prin aplicarea Indicatori: 630.
ti
m
materialelor din natură (semințe, frunze, flori), a Standard 11. Copilul va fi capabil să utilizeze
pu țesăturilor, vatei, plastili- nei; colaj de tip metode și instrumente de integrare a mediului
rii.i
nd mozaic, puzzle ș.a.); înconjurător. Indicatori: 687.
d
 Activități de creare a imaginilor din 2-3
piese, res- pectând proporția și relațiile spațiale
dintre ele;
 Activități de modelare prin tehnici și
procedee de apăsare: aplatizare, netezire,
rulare, bătăi repetate, amprentare, presare
între degetele mâinii, presare și rotunjire între
podurile palmei, cu podul palmei și degetele
pe un suport solid ș.a.;
 Activități de modelare a formelor din piese
sepa- rate (de exemplu: fructe, legume, păsări,
animale, șiraguri de mărgele ș.a.);
 Activități de realizare a ornamentelor;
 Activități de decorare a formelor plane
și spațiale cu ornamente pictate, aplicate
sau modelate;
 Exerciții de coordonare oculo-motorii;
 Activități de dezvoltare a motricității
fine;
 Etc.
plastice, dând dovadă de respect față de valorile artei populare
3.1. Aprecierea dirijată  Activități de analiză și apreciere a lucrărilor DPES
05
.0
a lucrărilor de create de ei înșiși și de colegi în baza unor Standard 1. Copilul va fi capabil să se perceapă
2. artă criterii, fiind dirijați de către în mod pozitiv ca persoană unică, cu
20
19 personale și ale educator/educatoare; caracteristici specifice.
13 10
:0
1: 3
23
Cu
10
rri
cul
4
u
m
pe 3.2. Manifestarea  Conversații despre unele obiecte de DlC
ntr
u
interesului pentru artă artă prezentate (costum național, covor Standard 5. Copilul va fi capabil să utilizeze
ed în activitățile picturale, național, jucării confec- ționate manual, diferite modalități de comunicare verbală, non-
uc
ati grafice, decorativ- vase etc.); verbală și pa- raverbală.
a
ti aplicative și modelaj.  Jocuri de receptare a frumosului în natură și Indicatori: 467.
m
pu
3.3. Recunoașterea în opere de artă;
rii.i diferitor obiecte de artă  Etc.
nd
d decorativă în mediul
înconjurător și
exprimarea interesului
pentru ele.

Competența specifică 1. Recunoaşterea elementelor de limbaj plastic în natură, în imagini şi compoziții plastice,
manifestând interes şi curiozitate în perceperea estetică a acestora
1.1. Identificarea  Activități și jocuri de recunoaștere a DffS
grupurilor de culori culorilor primare, binare, calde/reci, Standard 4. Copilul va fi capabil să-și controleze
(primare, binare, cromatice/acromatice; și dirijeze propriile mișcări prin utilizarea
nonculori, gama  Activități de fuziune a culorilor; adecvată a simțurilor.
culorilor calde, reci) în  Activități și exerciții de obținere a Indicatori: 104, 105.
diferite contexte artistico- nuanțelor de culori; DPES
plastice.  Activități de recunoaștere și obținere a Standard 1. Copilul va fi capabil să se perceapă
1.2. Recunoașterea contraste- lor: cald/rece, închis/deschis; în mod pozitiv ca persoană, unică cu
nuanțelor și  Jocuri de identificare a semnificației caracteristici specifice.
amestecurilor de culori. culorilor; Indicatori: 186, 187.
1.3. Observarea și  Activități de evidențiere a formei, mărimii, DlC
05
numirea trăsăturilor textu- rii și a motivelor ornamentale ale unor Standard 2. Copilul va fi capabil să-și extindă
.0 generale și a detaliilor corpuri din natură; progresiv vocabularul.
2.
20 unor corpuri (contur,  Activități de îmbogățire a imaginilor vizuale Indicatori: 404.
19
13 formă, mărime, prin explorarea senzorială a corpurilor;
:0
1:
textură, ornamente ș.a.).
23
Cu
rri
cul
u
m
1.4. Determinarea proporției  Activități de determinare a echilibrului Standard 3. Copilul va fi capabil să se exprime
pe dimensional dintre elemente și imaginea corect
ntr
u formelor realizate în integră; din punct de vedere gramatical.
ed
uc
imagini plastice.  Activități și jocuri de recunoaștere a Indicatori: 432.
ati 1.5. Distingerea diversității punctelor și lini- lor (subțiri, groase, colorate, Standard 5. Copilul va fi capabil să utilizeze
a
ti necolorate, drepte, frân- te, curbe, spiralate, diferite
m punctelor, liniilor întrerupte, neîntrerupte, oblice, verticale, modalități de comunicare verbală, non-verbală și
pu
pa-
rii.i
orizontale, închise, deschise ș.a.) în diferite
nd și a formelor din raverbală.
d
ornamentele populare. ornamente, imagini plastice și obiecte de Indicatori: 474.
artă; Standard 8. Copilul va fi capabil să efectueze
 Activități de recunoaștere a cores-
ornamentarelor specifice poporului pondențe între sunet și literă.
moldovenesc (ornamente țesute, brodate, Indicatori: 528.
vopsite, crestate etc.); Standard 9. Copilul va fi capabil să folosească
 Activități bazate pe softuri educaționale din limba-
resurse închise/deschise și jocuri interactive; jul scris/tipărit în activitățile zilnice.
DC
formele
geometrice în modelele date și în mediul
înconjură-
tor.
Standard 10. Copilul va fi capabil să observe și
să de-
scrie caracteristicile lumii vii și ale celei nevii.
Indicatori: 667, 668, 673, 674.
2.1. Identificarea și  Activități de identificare a instrumentelor și DffS
utilizarea conștientă a materialelor utilizate în activități picturale, Standard 2. Copilul va fi capabil să manipuleze
05
.0 ustensilelor și a grafice, de modelaj, decorativ-aplicative obiecte pentru dezvoltarea motricității fine.
2.
20 materialelor necesare (acuarelă, guașă, vopsele acrilice, pensulă, Indicatori: 65.
19
13 10 pentru a desena, a paletă, creioane colorate, cerate, cretă colorată, Standard 3.Copilul va fi capabil să realizeze
:0
1: 5
23
2.3. Utilizarea materialelor  Activități de desen grafic în creioane colorate, Standard 7. Copilul va fi capabil să respecte
din natură și a cerate, carioci, cretă colorată, pastel, cărbune, regulile de securitate personală.
Cu
rri celor
10 reciclabile la marche- re, corector, cerneală, tuș, săpun Indicatori: 161.
cul
crearea
6 unor colaje etc.;
u DPES
m și forme  Activități picturale în acuarelă, guașă, vopsele
pe Standard 8. Copilul va fi capabil să perceapă
ntr volumetrice. acrilice, utilizând tehnici de artă
u regulile și efectele acestora.
1.4. Modelarea unor (ștampilare, dactilopic- tură,
ed
Indicatori: 319.
uc
ati
forme, utilizând amprentare, poantilism, monotipie
a diverse tehnici de simetrică, monotipie cu firul de ață, pictură DlC
ti
m artă. cu bastonașe igienice, pictură prin Standard 10. Copilul va fi capabil să utilizeze
pu
rii.i 1.5. Ornamentarea stropire, pictură prin imprimarea structurilor din diferite modalități de grafism: desene, semne,
nd formelor plane și natură, pictură prin suflare, pictură cu forme, pregrafisme.
d
volumetrice, utilizând buretele, pictură pe hârtie șifonată, pictură Indicatori: 549.
diferite tehnici și prin scurgere liberă și dirijată, pictură pe
materiale. umed, mono- tip cromatic, pictură în
2.6. Dezvoltarea tehnici mixte ș.a.);
motricității fine în  Activități de trasare a liniei continue, prin
cadrul activităților de care se redă imaginea (figura, conturul) unui
desen, pictură, obiect, dintr-o singură trasare, fără a ridica
aplicație, modelaj. instrumentul de scris de pe foaia de
2.7. Respectarea desen;
normelor de igienă  Activități de amplasare a obiectului în
personală și de pagină;
securitate a muncii.  Activități de decupare a hârtiei după linie,
oblic, de formă rotundă și ovală; metoda
rotunjirii colțurilor;
 Activități de decupare a unor figuri
identice dinhârtie, strânse în formă de
armonică și a celor si- metrice;
 Activități de realizare a colajelor prin
diferite tehnici de artă (colaj prin
aplicarea formelor decupate exact; colaj
prin rupere și mototolire, șifonare; colaj
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
23
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
 Activități de creare a imaginilor din mai
u multe piese, respectând proporția și relațiile
ed
uc spațiale dintre ele;
ati
a  Activități de creare a cărților de
ti
m
povești;
pu  Activități de creare a diferitor corpuri
rii.i
nd din natură, utilizând materiale reciclabile (hârtie,
d
carton, saci de polietilenă, fenoplast ș.a.);
 Activități de modelare prin apăsare,
aplatizare, netezire, rulare, bătăi repetate,
amprentare, presare între degetele mâinii,
presare și rotunjire între podurile palmei,
presare și rotunjire cu podul palmei, cu
degetele pe un suport solid, presare și
rotunjire între degetul arătător și degetul
mare, prin adânci- re, prin vibrarea
suprafeței, prin incizare, scobire, sugrumare,
ciupire ș.a.;
 Activități de modelare a formelor din piese
separa- te și dintr-o bucată de material;
 Activități de modelare a vaselor din
ceramică;
 Activități de modelare în relief din
plastilină, aluat, argilă;
 Activități de identificare a regulilor de folosire
a lutului; tehnica întinderii lutului la
modelarea părților mărunte (ciocul păsării,
tortița la cănuța pentru pi- ticul din
poveste);
 Activități de lucru cu aluatul: împletitul
05 colacilor, sfinților, garnisirea bucatelor etc.;
.0
2.  Activități de alcătuire a ornamentelor din
20
19 forme ve- getale și geometrice în fâșii, cerc,
13 10 pătrat, prin lipire consecutivă;
:0
1: 7  Activități de alcătuire a ornamentelor în
23
modelaj;
 Activități de realizare a picturii pe diferite
suprafețe (plastic, sticlă, lemn, țesătură
Cu
rri 10 ș.a.);
cul
u 8  Activități de decorare a vaselor și siluetelor
m cu ornamente pictate, crestate, aplicate și prin
pe
ntr alte procedee;
u
ed  Activități de distingere a regulilor de
uc
ati
organizare și amplasare a ornamentului pe
a margini, în mijloc, pe la capetele unor
ti
m forme;
pu
rii.i  Activități și exerciții de dezvoltare a
nd
d
motricității fine;
 Exerciții de coordonare a mâinilor și
oculo-motorii;
 Activități în cadrul cărora sunt
evidențiate și respectate reguli de lucru
cu acuarelă, guașă, materiale grafice,
cu foarfecă și clei, spatulă, rulou;
 Activități bazate pe metode de economisire
a materialelor;
 Etc.
plastice, dând dovadă de respect față de valorile artei
populare
3.1. Aprecierea, prin  Activități de analiză și apreciere a lucrărilor DPES
cuvinte proprii, a create de ei înșiși și de colegi prin examinarea Standard 1. Copilul va fi capabil să se
operelor de artă, a culorilor, a formelor și liniilor; perceapă în mod pozitiv ca persoană unică, cu
lucrărilor personale, a  Jocuri de receptare a frumosului în natură caracteristici specifice.
colegilor/colegelor. și în opere de artă; Indicatori: 196.
3.2. Manifestarea  Activități de dezvoltare a interesului pentru Standard 3. Copilul va fi capabil să recunoască
emoțiilor, gândurilor desen, pictură, modelaj, artă populară și să exprime adecvat o varietate de
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
23
Cu
rri 3.3. Identificarea rolului  Activități bazate pe softuri educaționale din Indicatori: 306.
cul
u diferitor genuri de artă resurse închise/deschise; Standard 10. Copilul va fi capabil să coopereze
m
pe  Etc. cu
ntr și al meșteșugurilor ceilalți.
u
ed populare pentru Indicatori: 352.
uc transmiterea valorilor
ati DlC
a naționale.
ti Standard 10. Copilul va fi capabil să utilizeze
m 3.4. Exprimarea sentimente-
pu diferite modalități de grafism: desene, semne,
lor în urma contactului
rii.i forme, pregrafisme.
nd cu operele de artă ale
d Indicatori: 545.
culturii naționale.
DC
com-
pare și să evalueze acțiuni, evenimente și
experiențe.
Indicatori: 570.
4.5.2. Educație muzicală


Competența specifică 1. Receptarea emoțională a creațiilor muzicale cu caracter variat, demonstrând interes şi curiozitate
1.1. Audierea, în  Ascultarea dezmierdărilor, cântecelor de DlC
liniște, a creațiilor leagăn („Noapte bună, păpușică”, „Legănuș Standard 1. Copilul va fi capabil să asculte și să
muzicale. mititel” etc.); înțeleagă semnificația mesajului vorbit.
1.2. Reacționarea  Ascultarea cântecelor pentru copii („Di, căluțule”, Indicatori: 352.
emoțională la creațiile „Pisicuța”, „Cu trenul”, „Opincuța” etc.); Standard 2. Copilul va fi capabil să-și extindă
muzicale audiate.  Contemplarea imaginilor, desenelor adecvate progresiv vocabularul.
1.3. Diferențierea mesajului muzical; Indicatori: 371.
sunetelor muzicale  Jocuri didactice de diferențiere a sunetelor
05
.0 de sunete nemuzicale și zgo- motelor produse de diverse surse sonore,
2.
20
(zgomote). cum ar fi: „Cine cântă?” (Cocoșul), „Găsește
19 jucăria care
13 10
:0
1: 9
23
1.4. Verbalizarea  Jocuri senzoriale: „Cum cântă cocoșul – Standard 5. Copilul va fi capabil să utilizeze
experiențelor senzoriale încet sautare?”; diferite modalități de comunicare verbală, non-
Cu
rri auditive (încet,  Jocuri pentru dezvoltarea auzului muzical: verbală și pa- raverbală.
cul
u
tare). „Ghici: al cui e glasul?”, „Cine te-a strigat pe Indicatori: 432.
m 1.5. Diferențierea jucăriilor tine?” etc.;
pe
ntr muzicale după timbrul  Jocuri didactice, cum ar fi: „Recunoaște
u
ed lor (zornăitoarea, animalul după tropăit!”;
uc
ati
ciocănașul muzical,  Etc.
a clopoțelul,
ti
m scărița muzicală).
pu
rii.i Competența specifică 2. Participarea copiilor la diferite activități muzicale, manifestând expresivitate
nd
d
corporală în relație cu caracterul variat al muzicii
2.1. Interpretarea ghidată a  Cântatul, fără text, al silabelor muzicale (la- DffS
cântecelor simple din la, li-li, na-na, lu-lu, ta-ta, ma-ma); Standard 1. Copilul va fi capabil să efectueze
 Fredonarea cântecelor simple din diverse
folclorul copiilor. folclorul copiilor („Frumușelul mamei”, mișcări și activități fizice.
2.2. Coordonarea mișcărilor „Tăpușele”, „Grivei”, „Cără- bușul”); Indicatori: 23.
corpului sau părților  Fredonarea cântecelor pentru copii: „Gâza”,
corpului cu ritmul muzicii DlC
„Iepu- rașul Țup”, „Moș Crăciun”, „Fluierașul”
audiate. Standard 2. Copilul va fi capabil să-și extindă
etc.; progre-
2.3. Respectarea regulilor  Jocuri cu cântec: „Huța-huța” (legănarea siv vocabularul.
muzicale elementare brațelor în ritmul cântecului), „Iepurașii”, „Piticii”, Indicatori: 415.
de „Mașinuțe- le”, „Fulgușorii”, „Top-top-
tehnică a interpretării: topușor”, „Puișorii” etc.; Standard 4. Copilul va fi capabil să pronunțe
 Jocuri cu mișcări însoțite de cântec: corect
articulație corectă a „Băsmăluța”; sunete, cuvinte ale limbii materne.
sunetelor, respirație  Jocuri cu cântec, având la dispoziție doar Indicatori: 412, 413.
corectă în timpul cântului. linia me- lodică (negativul, cum ar fi, spre
2.4. Efectuarea mișcărilor exemplu, karaoke);
libere în ritmul
muzicii,  Exerciții de emisie: „Suflă păpădia”, „Ploița
mișcărilor adecvate cuminte”;
 Exerciții de articulație corectă a sunetelor și
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
24
Cu
rri
cul
u Competența specifică 3. Demonstrarea atitudinii pozitive față de creațiile muzicale,
m
pe manifestând admirație pentru valorile muzicale naționale şi universale
ntr
u 3.1. Manifestarea  Antrenarea copiilor în jocuri muzicale DffS
ed
uc
entuziasmului pentru colective („Iepurașii”, „Broscuțele”, „Rățuștele”, Standard 1. Copilul va fi capabil să efectueze
ati repetarea unor „Pisicile”, în care cântecul este interpretat către diverse mișcări și activități fizice.
a
ti fraze melodice. educator/educatoare, iar mișcările – de Indicatori: 22, 91.
m
pu 3.2. Manifestarea către copii).
rii.i
nd
emoțiilor pozitive în  Vizionarea emisiunilor muzicale la canale de
d procesul activităților televiziune pentru copii;
muzicale  Participări la concursuri în cadrul grădiniței:
colective. Ploaia
steluțelor, Descoperim talente noi etc.
Repertoriu muzical orientativ
Repertoriu muzical pentru audiții muzicale Repertoriu muzical pentru interpretare vocală
Cântec de leagăn, creație din folclorul copiilor; Noapte bună, Frumușelul mamei, cântec de leagăn de A. Tamazlâcaru; Tăpușele
păpușică muzică de D. Voiculescu; Legănuș mititel, creație din mu- zică de M. Ungureanu; Grivei, creație din folclorul copiilor;
folclorul copiilor; Di, căluțule muzică de D. Voiculescu; Pisicuța Gâza din Primul ghiocel de D. Blajinu; Iepurașul Ţup muzică de
muzică de V. Burlea; Cu trenul muzică de D. Radu; Opincuța, Gh. Cornescu; Moș Crăciun muzică de D. Stanciu; Cărăbușul,
melodie populară; Hora, cântec popular; Graiul animalelor, creație din folclorul copiilor; Trenul, cântec popular; Fluierașul
melodie populară etc. muzică de I. Macovei etc.

Competența specifică 1. Receptarea emoțională a creațiilor muzicale cu caracter variat, demonstrând interes şi curiozitate
1.1. Audierea, în grup mic  Ascultarea, cu atenție, a cântecelor pentru DPES
și grup mare, a copii, jocurilor cu cântec, cântecelor din folclorul Standard 3. Copilul va fi capabil să recunoască și
creațiilor muzicale. copiilor; să exprime adecvat o varietate de emoții.
05  Conversații, explicații referitoare la lucrările Indicatori: 211.
.0
2. 111 audiate, în vederea distingerii caracterului variat
20
19
al mu-
13
:0
1:
24
1.2. Receptarea  Exerciții de audiere muzicală a două lucrări DffS
conținutului cu scopul comparării caracterului muzical al
Cu
rri emoțional al creațiilor acestora; Standard 4. Copilul va fi capabil să-și
cul
u
 Exerciții, jocuri pentru dezvoltarea auzului controleze și
m audiate. melodic, armonic, timbral; dirijeze propriile mișcări prin utilizarea adecvată
pe a
ntr  Desenarea dispoziției în baza melodiei
u 1.3. Determinarea caracterului simțurilor.
audiate;
ed
variat al creațiilor muzicale Indicatori: 99.
uc  Interpretarea/susținerea ritmică a
ati audiate.
a
1.4. Interpretarea/susținerea melodiilor audiate la instrumente
ti
m
ritmică a melodiilor audiate muzicale și pseudoinstrumente: fluier,
pu
rii.i la instrumente muzicale trompetă, vioară etc.;
nd
d și  Activități de recunoaștere a sunetelor
pseudoinstrumente. tobițelor, xilo- fonului, viorii, trianglului,
1.5. Recunoașterea maracasului sau ale altor instrumente
instrumentelor muzicale folosite în grădiniță, deosebindu-le de
pentru copii după sunetele nemuzicale, produse de materiale și
sunetele obiecte uzuale cunoscute de către copii
produse. (lemn, sticlă, că- rămidă, hârtie);
 Jocuri didactice, cum ar fi: „Ce se
aude?” (recu- noașterea tobei și a
clopoțelului), „Eu cânt după paravan, tu
ghicește instrumentul”;
 Etc.
Competența specifică 2. Participarea copiilor la diferite activități muzicale,
manifestând expresivitate corporală în relație cu caracterul variat al muzicii
2.1. Interpretarea cântecelor în  Murmurarea/intonarea sau îngânarea DffS
grup mare, mic, melodiei cântecelor cunoscute de către Standard 1. Copilul va fi capabil să efectueze
individual. copii, făcându-i să simtă frumusețea diver-
2.2. Respectarea regulilor melodiei; se mișcări și activități fizice.
muzicale inițiale de tehnică  Interpretarea cântecelor simple, de 2-3 Indicatori: 33.
a interpretării: sunete muzicale, la înălțimea sunetelor sol, mi, la, Standard 4. Copilul va fi capabil să-și
pronunțare controleze și
exactă a sunetelor, a cu gura bine deschisă, sincronic cu educatoarea dirijeze propriile mișcări prin utilizarea adecvată
și cu toți copiii din grupă, (de exemplu: a
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
24
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
2.3. Recunoașterea  Jocuri orientate spre formarea respirației
u sunetelor muzicale după corecte între cuvinte, cum ar fi: „Trece trenul” –
ed
uc timbrul lor prin mers cu respirație lungă;
ati
a (instrumente muzicale  Jocuri senzoriale, orientate spre
ti
m
cunoscute, materiale cu sesizarea înălțimii sunetelor muzicale: „Eu cânt
pu sunet specific). ca mama, tu cântă ca puișorul”;
rii.i
nd 2.4. Sesizarea, prin  Exerciții muzical-didactice pentru respirația
d
comparație, a înălțimii corec- tă: „Mirosim florile”, „Umflăm balonul”
extreme (gros, subțire) etc.;
și a intensității extreme  Jocuri didactice asociative pentru memorarea
(tare, încet). cuvintelor;
2.5. Efectuarea  Mișcări imitative din ce în ce mai precise,
mișcărilor/ muzical- orientate spre coordonarea și sincronizarea
ritmice. mișcării grupei întregi;
2.6. Dramatizarea  Exerciții de imitare a mișcărilor simple,
jocurilor cu cântec. realizate de către educator/educatoare sau
2.7. Executarea sugerate de textul jocurilor cu cântec, prin
combinațiilor de dans, în antrenarea sincronică a copiilor individual
baza mișcărilor muzical- și/sau în grup;
ritmice cunoscute.  Exerciții de mișcare organizată pe silabe
2.8. Demonstrarea ritmice;
expresivității corporale și  Jocuri cu cântec, orientate spre executarea
a limbajului non-verbal. mișcări- lor de dans diferite: „Toba bate”, „Cu
căluțul la plim- bare”, „Beu-beu-curcubeu”
(mișcări de dans diferite, în funcție de culoarea
curcubeului demonstrată de
educator/educatoare);
 Jocuri în perechi, de exemplu: „Iarnă, să
te duci”;
 Jocuri de antrenare a mersului egal, bine
05 ritmat, ușor, alternând mersul obișnuit cu cel pe
.0
2. vârfuri, mersul individual cu mersul în perechi,
20
19 cu o ținută frumoasă, naturală (de exemplu:
13 113 jocul „Mergem cu trenuțul”, jocul „Bate gongul”,
:0
1: jocul „Tica-taca”);
24
Cu
rri
cul
u
m
pe  Jocuri imitative, cum ar fi: „Imită
ntr
u transportul cu care mergi la bunica”;
ed
uc  Exerciții cu pantomime pentru dezvoltarea
ati
a
mimici, gesticii și expresivității corporale (de
ti exemplu: jocul cu cântec „Ursul și vulpea”);
m
pu  Activități de antrenament în executarea
rii.i
nd mișcări- lor de dans: „Dansul fulgilor de nea”,
d „Dansul cu stropitoarele”, „Broscuțele”, „Dansul
cu panglici”,
„Dansul cu coșuri”, „Alunelul” etc.
Competența specifică 3. Demonstrarea atitudinii pozitive față de creațiile muzicale,
manifestând admirație pentru valorile muzicale naționale şi universale
3.1. Exprimarea  Demonstrarea materialelor video, analiza DlC
sentimentelor de bucurie compa- rativă a dansurilor cu un caracter Standard 5. Copilul va fi capabil să utilizeze
față de creațiile contrastant: hora și sârba; diferite modalități de comunicare verbală, non-
muzicale audiate sau  Vizionarea emisiunilor, concertelor, spectacolelor, verbală și paraverbală.
interpretate cu vocea. cu scopul manifestării admirației pentru valorile Indicatori: 439.
3.2. Demonstrarea muzicale naționale;
interesului față de  Antrenarea copiilor în organizarea
dansurile populare unor sărbători naționale: Ziua Limbii
naționale. Române, Ziua Independenței etc.
3.3. Participarea la
diferite festivități,
manifestări,
concursuri.
Repertoriu muzical orientativ
Radu; Primăvara muzică Tricolorul de C. Porumbescu; Moldovioară, floare rară muzică de I. Macovei; Vine de D. Gheorghiță; Vino, vino, ploaie muzică de G. Ritenco; toamna, vine
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
Cu
rri
cul
u
m Unități de învățare (vârsta de 5-7 ani)
pe
ntr
u
ed
uc Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC
ati
a Competența specifică 1. Receptarea emoțională a creațiilor muzicale cu caracter variat, demonstrând interes şi curiozitate
ti
m 1.1. Audierea, cu interes,  Audierea operelor muzicale de diverse genuri: DffS
pu
rii.i a diverselor genuri de cântec, dans, marș; Standard 4. Copilul va fi capabil să-și
nd
d muzică.  Recunoașterea cântecelor audiate prin controleze și dirijeze propriile mișcări
1.2. Distingerea stărilor reproducerea melodiei murmurând sau zumzăind; prin utilizarea adecvată a simțurilor.
emoționale exprimate prin  Elaborarea unor desene (colaje, aplicații) inspirate Indicatori: 105.
muzica audiată. dinmuzica audiată;
DPES
1.3. Identificarea, după  Jocuri didactice de recunoaștere a
auz, a genurilor de muzică timbrului muzical, cum ar fi: „Cine interpretează
recu- noască și să exprime adecvat o
audiate: cântec, dans, marș. … ?”, „Unde se aude … ?”,
varietate de emoții.
1.4. Recunoașterea „Arată direcția de unde se aude sunetul”;
Indicatori: 212.
cântecelor audiate după  Jocuri de imitare a sunetului/sunetelor muzicale
melodia lor, recunoașterea în limita posibilității/capacității vocale a
sunetelor muzicale după copiilor („Imită instrumentul”, „Imită cioroiul-
timbrul lor (voce, bunel, cioroiul-tată, cioroiul-copil”);
instrumente muzicale  Demonstrarea instrumentelor muzicale pentru
cunoscute, materiale cu sunet copii și a modalităților de interpretare a melodiilor
specific). de către educator/educatoare;
1.5. Improvizarea motivelor  Exerciții de antrenament la instrumentele
ritmico- melodice la de percuți
e pentru copii: tobiță, trianglu, maracas
instrumente muzicale (de exemplu:
pentru copii. „Bate toba în ritmul piesei audiate”);
 Exerciții pentru distingerea diverselor
instrumente muzicale pentru copii, cu
improvizarea unor scurte motive ritmico-melodice
individual și în ansamblu cu alți copii;
 Jocuri de recunoaștere, după timbrul
sunetului, a diferitor instrumente muzicale
05
.0 folosite în grădiniță („La ce instrument am
2.
20 interpretat melodia preferată?”); a melodiilor
19
13 115
:0
1:
24
 Jocuri muzicale de recunoaștere a vocii copiilor
din gru- pă (de exemplu: „Ghici: al cui e glasul?”,
Cu
rri „Cine te-a strigat pe nume?” etc.);
cul
u
 Etc.
m
pe
Competența specifică 2. Participarea copiilor la diferite activități muzicale, manifestând expresivitate corporală
ntr în relație cu caracterul variat al muzicii
u
ed 2.1. Interpretarea expresivă a  Interpretarea cântecelor și jocurilor cu cântec, DlC
uc
ati unei melodii simple cu un fără în- cordare (de la re de sub prima linie până Standard 4. Copilul va fi capabil să
a
ti
diapazon limitat (6-8 la re de pe linia a 4-a), cu voce curată și pro- nunțe corect sunete, cuvinte ale
m sunete) în grup mare, în naturală; limbii materne.
pu
rii.i grup mic, individual.  Jocuri muzicale din folclorul copiilor: „Castelul”, Indicatori: 423.
nd
2.2. Aplicarea „Papa- ruda”, „Drăgaicele”, „Ghicește dirijorul”
d DffS
deprinderilor muzicale etc.;
inițiale de tehnică a  Interpretarea cântecelor variate, cu intensitate
efectueze diverse mișcări și
executării. diferi- tă (încet/tare) și caracter diferit
activități fizice.
2.3. Manifestarea (vesel/trist/energic/ duios);
Indicatori: 42.
expresivității: dicție  Exerciții de disciplină la cânt: poziția
frumoasă, pronunțare corectă, luarea tonului, începerea la semnal,
controleze și dirijeze propriile mișcări
corectă, emisiune curată respirația corectă, pro- nunțarea exactă și
prin utilizarea adecvată a
și frumoasă (voce naturală, sincronică; intrarea sau încetarea la semnal;
simțurilor.
fără încordări). interpretarea omogenă a cântecului; respec-
Indicatori: 104.
2.4. Exersarea mersului tarea pauzelor și a acompaniamentului, a
după oricare dintre semnalelor de intensitate (piano, forte), a DlC
comenzile obișnuite (versuri, creșterii sau descreșterii treptate a intensității Standard 5. Copilul va fi capabil să
cântec vocal sau instrumental, (crescendo, descrescendo); utilizeze diferite modalități de
bătaia tobei, a palmelor).  Reproducerea, la dorința copiilor, în colectiv, comunicare verbală, non-verbală și
2.5. Improvizarea în grupuri mici și individual, a cântecelor și a paraverbală.
mișcărilor în diferite jocurilor muzicale în- vățate, precum și a Indicatori: 446.
combinații de dans și fragmentelor caracteristice din melodia
jocuri muzicale. cântecelor;
2.6. Respectarea mișcării  Mersul în perechi, cu întoarceri, cu învârtiri, cu
variate, a tempoului ușoare sărituri în formații diferite (cerc mare, cerc
caracteristic anumitor mic, lanț, și- ruri paralele, steluțe, cercuri
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
24
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr
 Mersul ritmic, de diferite feluri: cu pas
u obișnuit, săltat, legănat, pe toată talpa sau pe
ed
uc vârfuri, cu pas simplu și cu pas schimbat,
ati
a modificând felul mersului după comanda
ti
m
muzicală;
pu  Mișcări muzical-ritmice și dansuri de tipul
rii.i
nd „Șoriceii”,
d
„Coasa”, „Dansul cu umbrele”, „Marinarii” etc.;
 Exerciții de imitație, mimând acțiuni de joc,
de muncă, sentimente de bucurie, de tristețe,
executând mișcări diferite, în ritmul muzicii, după
text sau fără acesta, res- pectând măsura dată
(2/4, ¾, 4/4);
 Exerciții de coordonare a bătăii palmelor în ritmul
specific anumitor cântece;
 Jocuri muzical-ritmice, însoțite de bătăi la
instrumente
muzicale de percuție pentru copii.
Competența specifică 3. Demonstrarea atitudinii pozitive față de creațiile muzicale,
manifestând admirație pentru valorile muzicale naționale şi universale
3.1. Utilizarea cuvintelor  Convorbiri euristice cu copiii la diverse teme: DPES
și expresiilor potrivite „Dispozi- ția mea”, „Cum să ne creăm o bună Standard 3. Copilul va fi capabil să
pentru descrierea dispoziție”, „Cânte- cul preferat” etc.; recu- noască și să exprime adecvat o
dispoziției și a mesajului  Dramatizări realizate în baza creațiilor varietate de emoții.
piesei muzicale audiate muzicale dinfolclorul copiilor: „Cu sorcova”, „Cu Indicatori: 217.
sau interpretate. semănatul”, „Papa- ruda”; Standard 7. Copilul va fi capabil să
3.2. Exprimarea  Exerciții de asociere a sunetelor muzicale cu recu- noască, să aprecieze și să
sentimentelor de bucurie diverse mișcări, culori, emoții („Realizează mișcările respecte ase- mănările și deosebirile
și încredere, de pe care ți le sugerează melodia”, „Alege culorile dintre oameni.
prietenie și dragoste, de curaj pentru melodia dată”, „Desenează melodia”); Indicatori: 289.
05
.0
și optimism, în baza audierii  Jocuri de exprimare a emoțiilor prin cântecele Standard 10. Copilul va fi capabil să
2. unor melodii din folclorul audiate și interpretate, cum ar fi: „Alege emoji care coopereze cu ceilalți.
20
19 copiilor. corespund dispoziției cântecului”, „Găsește Indicatori: 332.
13 117 3.3. Participarea, cu imaginea cu care se
:0
1: plăcere, inițiativă și asociază piesa audiată”;
24
curiozitate, la
activitățile muzicale și
evenimentele cultural-artistice.
Cu
rri
cul
u
m
pe
ntr 3.4. Aprecierea  Convorbiri cu copiii despre emisiunile TV
u
ed evenimentelor muzicale vizionate;
uc
ati prezentate în spectacole,  Exerciții de asociere a melodiilor populare
a
ti
emisiuni TV etc. cu portul popular: „Îmbracă păpușa care va
m 3.5. Asocierea creației interpreta un cântec popular”;
pu
rii.i muzicale  Etc.
nd
d Repertoriu muzical orientativ
Marșul păpușilor mecanice muzică de B. Dubosarschi; Pui de lei Vine toamna, vine versuri de I. Ungureanu, muzică de E. Doga;
muzică de I. Brătianu; Cântecul ciocârliei muzică de P. Bună dimineața versuri de Gr. Vieru, muzică de V. Vilinciuc; A,
Ceaikovski; Cântecul vechi francez muzică de P. Ceaikovski; U, O! versuri de Gr. Vieru, muzică de T. Zgureanu; Cine-ascultă
tabloul muzical Moldova de muzica versuri de Gr. Vieru, muzică de B. Dubosarski; Casa mea
C. Rusnac; Dans german de W. A. Mozart; Dimineața în sat, versuri de Gr. Vieru, mu- zică de Iu. Țibulski; Dragu-mi-i să cânt
melodie versuri de Vl. Rusnac, muzică de
populară; Dimineața muzică de S. Prokofiev; Fusul muzică T. Sobolevski-Corj; Tricolorul versuri și muzică de Gr. Vieru;
de Educatoa-
M. Negrea; Oastea lui Papuc muzică de M. Negrea. rea de I. Macovei; La școală muzică de Z. Tcaci etc.
05
.0
2.
20
19
13
:0
1:
24
5. sugEstii dE
orgAnizArE A
progrAmElor dE
educație timpurie
Organizarea programelor de educație timpurie se realizează din mai multe

perspective: organizatorică, proiectivă, strategică și evaluativă.
5.1. dimensiunea organizatorică

Programul zilei, într-o IET, include o varietate de oportunități de creare a
contextelor de învățare și dezvoltare, în funcție de vârsta și necesitățile
individuale și de grup ale copiilor.
În Instituțiile de Educație Timpurie, pot fi organizate și desfășurate
următoarele activități: activități de dezvoltare personală, activități integrate
(activități pe domenii de activitate) și activități extracurriculare. La rândul lor,
fiecare tip de activitate include o serie de activități, precum:
Tabelul 5.1. Diversitatea activităților din IET
actiVitĂţi iNteGrate/
actiVitĂţi de deZVOLtare actiVitĂţi
actiVitĂţi pe
perSONaLĂ eXtracurricuLare
dOmeNii de
actiVitate
Rutine şi tranziții Activități comune • Matinee festive;
în I-a parte a zilei şi a) activități specifice unui • Distracții;
după- amiază avem: domeniu (educație fizică, • Șezători;
1. Activități recreative și educație muzicală etc.); • Concursuri;
de relaxare (plimbări în b) activități integrate pe • Jocuri sportive;
aer liber și jocuri domenii: • Teatru de păpuși etc.
distractive); • Eu, familia și societatea
2. Activități de dezvoltare • Sănătate, securitate și
și exersare a motricitate
aptitudinilor • Limbaj și comunicare
individuale; • Științe
3. Activități recuperatorii. • Arte
Activități opționale (dans, Activități în centre de interes:

limbi moderne, bunele a) Bibliotecă;
maniere, oratorica, educație b) Științe;
de gen, educație financiară, c) Arte;
karate, înot etc.). d) Construcții;
e) Joc de rol;
f) Apă și Nisip.
119
activitățile de dezvoltare personală sunt
desfășurate în orice moment al zilei, cu scopul de a
ACtiVități dE dEzVoltArE
crea confort și siguranță necesare copilului, pentru
pErsonAlă dezvoltarea per- sonalității lui. Ele încadrează toate
rutinele și tranzițiile utilizate de către cadrul didactic
pe parcursul zilei, dar și secvențe din activitățile de
învățare din domeniul Dezvol- tare personală.
rutina zilei creează un cadru clar, în care se derulează evenimentele pe parcursul
zilei, ceea ce le oferă copiilor siguranța și independența indispensabile pentru
starea de bine. Rutina zilei înglobează activități ce acoperă nevoile de bază ale
copilului, de exemplu: sosirea și plecarea la/de la grădiniță, servitul meselor,
pauzele pentru recreere sau somn, activitățile în aer liber, igiena, discuțiile cu
părinții, gimnastica matinală, întâlnirea de dimineață etc.
Gimnastica matinală reprezintă o activitate desfășurată de către cadrul
didactic cu preșcolarii în toată dimineața, pe o perioadă de timp stabilită, în
concordanță cu vârsta copiilor. Astfel, pentru copiii de vârstă mică, gimnastica
durează 5-6 min, pentru cei de vârstă mijlocie – 6-8 minute, iar pentru copiii
de vârstă mare – 8-10 minute. Gimnastica matinală constă dintr-un complex de
activități fizice, selectate conform nivelului de dezvoltare fizică a copiilor, în
scopul fortificării sănătății acestora.
Întâlnirea de dimineață se realizează, de obicei, prin activități ce includ
salutul, discuții care se referă la completarea panourilor (calendarul zilei,
calendarul naturii, bursa muncii ș.a.) a mesajul zilei etc. Cadrul didactic poate
valorifica momentele spontane de interes al copiilor pentru lucruri noi, în
scopul extinderii învățării lor. Activitățile vizate sunt organizate în formă de
cerc (pe scăunele, pe pernuțe, în picioare), având ca scop dezvoltarea
abilităților sociale, crearea unei predispoziții pentru activitatea de pe parcursul
zilei. Durata activității desfășurate în cerc mare poate varia de la o zi la alta
și va depinde de atenția și interesul copiilor, întrucât o importanță
primordială îi revine calității interacțiunilor și stării de bine a copiilor
(aproximativ 5-7 minute).
tranzițiile sunt activități de scurtă durată, necesare pentru trecerea de la
momentele de rutină ale zilei la alte activități și invers. Tranzițiile reușite oferă
coerență, organizare și utilizare eficientă a timpului în cadrul programului zilnic,
ceea ce permite cadrului didactic de a se concentra pe nevoile individuale
ale copiilor.
activitățile din i-a și a doua parte a zilei prevăd proiectarea jocurilor,
programe distractive, activități de formare a unor deprinderi de autoservire și
igienă persona- lă, plimbări, spectacole, jocuri în aer liber etc. desfășurate pe
tot parcursul zilei.
120
În funcție de obiectivul fundamental proiectat, putem distinge 3 categorii
de ac- tivități:
 activități recreative și de relaxare, care au scopul activizării
preșcolarilor, al trezirii interesului pentru cunoaștere și acțiune liberă,
independentă, fără excluderea regulilor sociale ale grupei, care sunt, în
continuare, respectate. Copilul este, câteodată, obligat să negocieze cu
ceilalți, pentru a organiza un joc colectiv sau pentru a împărți jucăriile
grupei, pe care vrea să le folosească. La început, cadrul didactic poate
propune activități variate (jocuri în aer liber, plimbări, spectacole, pauze de
relaxare etc.), dar trebuie să rămână deschis la orice propunere sau
cerere parvenite din partea copiilor.
 activități de dezvoltare și exersare a aptitudinilor individuale, care
permit copiilor să-și valorifice cunoștințele, abilitățile și aptitudinile într-
un domeniu anumit (aptitudini muzicale, de desen, sportive etc.). În
timpul acestor activități, cadrul didactic va avea ocazia să propună
copiilor activități structurate pe abilități ce trebuie dezvoltate.
Finalitățile ce țin de cultivarea per- formanțelor și de educația
compensatorie sunt formulate de către educator/ educatoare, în
majoritatea cazurilor, în cadrul activităților pe centre de interese, iar
prin diferențiere și individualizare și în activitățile comune.
 activități recuperatorii, ce se organizează cu copiii care, din diverse
motive, au lipsit o perioadă mai îndelungată de la grădiniță sau au fost
înscriși mai târ- ziu, ori sunt copii cu CES, care au rămas în urmă din
cauza unor inabilități (de văz, auz, motricitate, deficiență sau ritm lent al
dezvoltării psihice). În aceste cazuri, proiectarea va cuprinde activități
de recuperare (logopedie, exerciții motrice speciale, formarea unor
deprinderi de comportare în colectiv, desen, muzică, lucru manual etc.),
sarcini de lucru pentru copii, suport didactic cores- punzător, procedee de
muncă individualizată.
activitățile opționale sunt activități cu caracter facultativ, se prestează contra
pla- tă, la solicitarea părinților, suplimentar la cele prevăzute în CET, CRET și
SÎDC. Aces- tea pot fi prestate de instituția de educație timpurie sau de către
asociații obștești, ori prestatori privați, conform Curricula/Programelor
educaționale, aprobate de că- tre Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și
deciziei Consiliului de administrație și a Consiliului metodic al instituției.
Activitățile educaționale extracurriculare/extrașcolare/opționale, complementa-
re, precum limbi străine, arta vorbirii, șah, fotbal, arte marțiale, acrobatică,
înot, educație financiară, educație anticorupție etc. se propun doar copiilor cu
vârsta de 5-7 ani, iar activitățile organizate la calculator – copiilor de la
vârsta de 6 ani, în conformitate cu normele sanitare stabilite de către
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
121
activitățile integrate fuzionează componentele pro-
ACtiVități intEgrAtE cesului instructiv-educativ desfășurat în instituțiile
de educație timpurie, cu scopul formării
competențelor specifice mai multor domenii de
activitate, prin intermediul căreia personalitatea
copilului este prezentată într-o anumită unitate și
impune o valorificare globală a acestuia. Orice
activitate integrată se conturează în jurul unui
domeniu de activitate dominant, iar celelalte dețin un rol secundar, deoarece
vin să completeze conținutul prezentat, abordându-l, astfel, holistic. Activitățile
integrate conțin atât activități comune cu copiii, cât și activități în centrele
de interes.
activitățile comune reprezintă cele mai riguroase și coerente modalități de
realizare a finalităților educației timpurii. Prin specificul lor, acestea permit
copiilor să achiziționeze un ansamblu de competențe care vor îmbogăți
conținuturile celorlalte activități, sugerându-le teme noi pentru jocuri sau activități
în grupuri mici (activități pe centre de interese) și oferindu-le activități
practice mai elocvente.
Durata activităților comune poate varia în funcție de vârsta copiilor (la
copiii de vârstele mici – 10-15 minute, iar la cei mari – 20-30 de minute, chiar
40 de minute, cu mici pauze pentru a merge la WC și a bea apă).
Pentru realizarea activităților comune, cadrul didactic va organiza un
scenariu captivant și integrat, având un subiect comun pentru toți copiii, ce
urmează a fi in- vestigat și elucidat în cadrul activităților, realizându-se, astfel,
obiectivele propuse. Printre modalitățile de organizare a acestor activități,
putem enumera:
• activități în formă de cerc pentru organizarea unui joc de rol, a unei
conversa- ții sau pentru găsirea soluțiilor pentru o eventuală situație-
problemă etc.;
• activități pe covoraș pentru a citi sau a nara copiilor o poveste sau
pentru a analiza comportamentele personajelor etc.;
• activități la flichart pentru a analiza/povesti în baza unor imagini sau pentru
a aranja fișele pe flanelograf (fișe cu cifre, litere, obiecte etc.);
• activități în grupuri/echipe (a câte 4-6 copii) pentru a realiza o sarcină anumită;
• activități la mese pentru a însuși unele deprinderi elementare de scriere,
citi- re, muncă artistică;
• etc.
Oportunitățile de învățare propuse în activitățile integrate trebuie să aibă
un caracter deschis, pentru a lăsa spațiu pentru creativitatea copiilor și
cooperarea între ei. În același timp, prin sarcinile pe care le realizează copiii,
este stimulată dezvoltarea armonioasă a acestora în toate domeniile.
activitățile din centrele de interes se realizează în funcție de tema zilei,
obiectivele operaționale planificate de către educator/educatoare și de
vârsta copiilor (3-7 centre deschise concomitent, în funcție de obiectivele
propuse, resursele disponibile, iar în unele cazuri – și de numărul de copii
prezenți). Copiilor li se vor oferi oportunități de a face propria alegere (unde să
lucreze/să se joace, cu cine să lucreze/să se joace, ce materiale să utilizeze,
cum să facă un anumit lucru/activitate
122

(modalitatea de acțiune). Durata lucrului în centre va depinde de vârsta și interesul
copiilor.
Accentul se va pune pe construirea relațiilor de cooperare (între copii cu
vârsta de 5-7 ani) sau pe lucrul individual, dar nu pe competiție și produs (Cine
mai repede
… ? Cine mai frumos … ? Cine mai bine … ?), pentru a respecta ritmul propriu
de învă- țare și dezvoltare al fiecărui copil. Centrele vor fi deschise toată ziua,
se va reveni la ele ori de câte ori va dori copilul. Unele sarcini/activități din
centre pot fi transferate după-amiază (în cazul în care nu s-a reușit de
dimineață sau la dorința/solicitarea copiilor, la propunerea cadrului didactic
etc.).
activitățile extracurriculare sunt desfășurate

cu copiii în timpul liber. Scopul principal al
ACtiVități EXtrACurriCulArE acestora este delectarea și relaxarea copiilor.
Scenariile activităților extracurriculare sunt
compuse de către educator/educatoare și sunt
organizate cu copiii, în baza tipului de activitate:
serată distractivă, con-
curs literar, matinee festive, șezătoare, jocuri sportive etc. Activitățile vizate se
orga- nizează, de regulă, o dată în trimestru.
5.2. dimensiunea proiectivă

Proiectarea activităților din IET se realizează eșalonat, în concordanță cu
documentele reglatorii procesului instructiv-educativ, caracteristic educației
timpurii. Pe orizontală, proiectarea didactică trebuie să vizeze următoarea
succesiune:
Competențe Competențe Competențe Unități de Obiective

transversale generale specifice competență operaționale
Pentru Proiectul
educație nutimpurie, sunt
este o întreprindere a copilului, ci o întreprindere comună educatorului
caracteristice mai multe tipuri de W
proiectări: proiectarea tematică,
zilnică și a unei activități de
învățare.
proiectarea tematică reprezintă o activitate centrată pe o temă care derivă

din necesitățile și interesele copiilor, fiind abordată prin prisma mai multor
domenii de activitate. Un proiect tematic poate fi propus în rezultatul evaluării
copiilor, în cazul atestării unor lacune sau ca răspuns la interesul manifestat de
către copii. Subiectele pot fi sugerate de către aceștia, în urma unor discuții sau
aplicării unor metode.
La realizarea proiectelor, vor fi implicați și părinții. Fiecare proiect se va
finaliza cu organizarea și desfășurarea spectacolelor muzicale, expozițiilor,
pieselor de teatru,
123

precum și prin realizarea diferitor produse, care vor fi păstrate în portofoliile
copiilor
etc.
proiectarea zilnică reprezintă un proces complex, ce îmbină armonios o suită
de activități de predare – învățare – evaluare cu activități distractive și de
mișcare, în scopul realizării competențelor specifice domeniilor de activitate,
bazate pe respectarea regimului zilnic.
proiectarea unei activități de învățare constituie o activitate anticipativă, ce
pre- figurează acțiunile cadrului didactic și ale copilului în raport cu obiectivele
preconi- zate, competențele specifice și unitățile de competență ale domeniilor de
activitate, strategiile de predare și evaluare. Această proiectare este realizată
din perspectiva abordării integrate a prevederilor curriculare aferente
domeniilor de activitate, aflate în corelare cu domeniile de dezvoltare
caracteristice Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la
7 ani. Fiecare domeniu de activitate acoperă toate domeniile de dezvoltare,
dar gradul de acoperire este diferit. Acesta depinde de conținutul
domeniului.
Proiectarea unei activități de învățare are la bază realizarea competențelor
specifice domeniilor de activitate și se recomandă a fi realizată prin alegerea
unui model (vezi anexa 3):
• Modelul învățării secvenționale a cunoştințelor propus de către R. M. Gagné,
care este structurat pe o serie de evenimente instrucționale, realizate în
concordanță cu obiectivele prevăzute și finalitățile urmărite.
• Modelul „Evocare – Realizarea sensului – Reflecție – Extindere” (ERRE)
propus de către J. L. Meredith și K. S. Steele, care se axează pe
dezvoltarea gândi- rii critice.
Pentru realizarea competențelor specifice domeniilor de activitate, cadrul
didactic va formula obiectivele operaționale după modelul ACCM propus de
către
R. F. Mager. Grilele cu verbe necesare pentru operaționalizare vor fi racordate
la taxonomiile lui B. S. Bloom pentru domeniul cognitiv, ale lui D. Krathwohl –
pentru domeniul afectiv și ale lui E. J. Simpson – pentru domeniul
psihomotor.
Proiectarea unei activități de învățare se va realiza de către cadrele didactice
tine- re, în vederea obținerii unor experiențe profesionale.
5.3. dimensiunea strategică

În scopul realizării finalităților educației timpurii, cadrul didactic este în
drept să-și selecteze individual strategiile de abordare a prevederilor curriculare.
Dat fiind faptul că noul curriculum este axat pe satisfacerea nevoilor și
intereselor copilului, metodele, mijloacele didactice și formele de organizare
utilizate în demersul didactic trebuie să fie orientate spre abordarea holistică, în
premisa centrării pe subiectul educației.
124
Cu toate că jocul reprezintă activitatea primordială caracteristică
vârstei preșcolare, cadrul didactic poate utiliza și alte metode:
• Metode de comunicare (conversația euristică și catihetică,
problematizarea, povestirea, descrierea, explicația ș.a.);
• Metode de explorare directă și indirectă (observația, studiul de caz,
experi- mentul, demonstrația, modelarea ș.a.);
• Metode de acțiune reală și simulativă (exerciții, lucrări practice, activități
creative, joc de rol, învățarea prin simulare ș.a.).
Noua tendință a învățământului solicită integrarea, în actul educațional din
IET, a metodelor interactive (Floarea de nufăr, Ciorchinele, Bula dublă, Trierea
aserțiunilor, Comunicarea rotativă, Învățarea în cerc, Explozia stelară etc.).
Acestea vor fi integrate în demersul educațional, în concordanță cu
particularitățile de vârstă ale copiilor și conținutul temelor abordate.
5.4. dimensiunea evaluativă

Evaluarea reprezintă o componentă a procesului educațional desfășurat în IET,
care se realizează pe tot parcursul anului și are rolul de a spori potențialul
intelectual al copilului și de a înlătura lacunele depistate.
În IET, cadrul didactic utilizează 3 tipuri de evaluări: inițială/predictivă,
continuă/ formativă, finală/sumativă.
Evaluarea inițială/predictivă constituie o condiție hotărâtoare pentru reușita
ac- tivității de învățare, oferind posibilitatea de a cunoaște potențialul de
învățare al copiilor la începutul anului, de a ști care sunt premisele de la care
se vor proiecta activitățile de învățare. Cadrele didactice vor observa copiii în
timpul diferitor momente ale programului zilnic și vor dialoga atât cu părinții,
cât și cu copiii, în vederea obținerii unor informații cât mai relevante despre
nivelul de dezvoltare a acestora și indispensabile pentru ulterioara
planificare.
Evaluarea continuă/formativă se realizează permanent de către cadrul
didactic prin observarea comportamentelor, reacțiilor copiilor în diverse situații
(spontane și/sau solicitate), prin discuții individuale, analiza produselor activității
copilului (desene, postere, evaluări artistice etc.)
Evaluarea finală/sumativă reflectă, global, progresele în dezvoltarea și
învățarea copilului și se realizează la sfârșit de an și la sfârșitul perioadei de
predare – învățare. Aprecierea progresului se face prin comparație cu achizițiile
înregistrate anterior (la evaluarea inițială). Aceasta va viza stabilirea pașilor
care urmează să fie întreprinși în următorul an.
125

Pentru monitorizarea dezvoltării copiilor de vârstă timpurie și preșcolară, sunt
utilizate Instrumentele de monitorizare și evaluare a dezvoltării copilului în baza
SÎDC6. Monitorizarea este realizată pe 3 perioade de vârstă (1,5-3 ani, 3-5 ani
și 5-7 ani), efectuându-se două evaluări pe parcursul acestora: evaluarea
inițială și sumativă.
La începutul fiecărei perioade de vârstă, pe durata 15 septembrie – 15
octombrie, se efectuează evaluarea inițială a copiilor pentru a constata nivelul
de performanță a fiecărui preșcolar pe cele 4 domenii de dezvoltare.
Rezultatele copiilor sunt înre- gistrate în Fișa individuală și permit proiectarea
activității viitoare cu scopul obținerii unor progrese mai mari.
La finele perioadei de vârstă (15 aprilie – 15 mai), se va realiza
evaluarea su- mativă, care furnizează informații despre schimbările survenite în
procesul dezvol- tării personalității fiecărui copil. Aceste rezultate permit,
totodată, efectuarea unei comparații între achizițiile atinse la sfârșitul
perioadei de vârstă și nivelul inițial de dezvoltare. Luna mai va servi drept
perioadă de recuperare și va permite atingerea performanțelor dorite de
către copii prin înlăturarea lacunelor.
Pe parcursul perioadei de monitorizare, în scopul observării reacțiilor și
comportamentelor copiilor în diverse situații, spontane sau create, evaluările
formative se vor realiza de către educator/educatoare.
În cadrul fiecărei perioade, rezultatele evaluării preșcolarilor vor fi consemnate
în fișe individuale, prin aplicarea unei scale din 3 nivele: Realizat, În curs de
realizare, Nerealizat.
În cazul copiilor nou-veniți în grupă, după perioada de adaptare (2-3
săptămâni), se va recurge la procesul de evaluare conform metodologei
descrise. În momentul observării unor comportamente nespecifice vârstei, cu
manifestarea unor semne de risc pentru dezvoltarea copilului, vor fi anunțați
părinții și situația se va comunica Serviciului raional/municipal de asistență
psihopedagogică.
Pentru realizarea evaluării copiilor, se vor selecta metode de evaluare,
luând în considerare particularitățile de vârstă și caracteristicile individuale ale
preșcolarilor. Dintre metodele de evaluare specifice vârstei preșcolare, se pot
evidenția: observa- ția, chestionarea orală, probele practice/orale/scrise,
portofoliul etc.
6
Vezi Metodologia de monitorizare/evaluare a dezvoltării copilului în baza SÎDC, 2018.
126
BiBliogrAFiE
Cadrul legal şi normativ
1. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului
Educației, Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.
2. Cadrul de referință al educației timpurii, aprobat la CNC, 25 octombrie 2018,
MECC, Chișinău, 2018.
3. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-
192/01.07.16 art.401, intrat în vigoare 01.07.16.
4. Curriculumul educației copiilor în instituții preșcolare de diferite tipuri. Chișinău: Lumina.
1997.
5. Curriculumul educației copiilor de vârstă timpurie și preșcolară (1-7 ani) în Republica
Mol- dova. Chișinău: ME, 2006.
6. European quality framework – EQF – 5. 2014. http://ec.europa.eu
7. ISCED – Clasificarea Internațională Standard a Educației, UNESCO, 2011.
8. Regulamentul cu privire la organizarea obligatorie a pregătirii copiilor pentru școală
de la vârsta de 5 ani, aprobat prin decizia Colegiului Ministerului Educației și
Tineretului nr. 6.3 din 27 aprilie 2006, Buletin informativ, nr. 3/2006, p. 5.
9. Standarde de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani, aprobate de
către CNC, 25 octombrie 2018.
10.Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”.
Studii/rapoarte
11.Învățământul preșcolar și protecția copilului în Europa: eliminarea inegalităților
sociale și culturale – Studiu transnațional privind politicile naționale cu privire la
serviciile de edu- cație și îngrijire timpurie existente în Europa, efectuat de către
Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA P9
Eurydice), 2009.
Literatură în domeniu
12.Andon C. Teoria și metodologia familiarizării copiilor cu natura. Chișinău, 2000.
13.Antonovici Ș., Jalbă C., Nicu G. Jocuri didactice pentru activitățile matematice din
grădiniță. Culegere. București: Aramis Print, 2005.
14.Anghelache V., Barna I., Bențea C. Metodica activităților instructiv-educative din
grădini- ță. Ghid pentru examanele de definitivat și grade didactice. București: Editura
Didactică și Pedagogică, 2017.
15.Bolboceanu A. Accesul, relevanța și calitatea educației în instituțiile de educație
timpurie: Studiu de politici publice. Chișinău: Lexon-Prim, (Tipografia Reclama),
2014.
16.Botiș A., Mihalca L. Dezvoltarea abilităților emoționale și sociale ale copiilor, fete și
băieți, cu vârsta până la 7 ani. Buzău: Alpha MDN, 2007.
17.Breben S. ș.a. Metode interactive de grup. București: ARVES, 2002.
18.Bulboacă M., Alecu M. Metodica activităților matematice în grădiniță și clasa I.
București: Sigma, 1996.
19.Capcelea V. Tradiții naționale. Chișinău, Editura „Evrica”, 1994.
20.Cemortan S. (coord. șt.), Racu J., Cuznețov L. et al. Metodologia proiectării
procesului educației la copiii de 3-5 ani în instituțiile preșcolare. Chișinău: IȘE (Tipogr.
„Print-Caro” SRL), 2010.
21.Cemortan S. (coord. șt.), Racu J., Cuznețov L. et al. Metodologia proiectării
procesului educației la copiii de 5-7 ani în instituțiile preșcolare. Chișinău: Print
Caro, 2011.
22.Danii C., Platon D., Coadă N. Ghid de educație nonformală în domeniul sănătății. Chișinău,
2009.
23.Clichici V. ș.a. Educație Timpurie: dezvoltări curriculare. Chișinău: IȘE (Tipogr. Print Caro),
2018.
127
24.Costea C., Popescu A., Popescu D. Ghidul elevului: jurnal de dezvoltare personală.
București: Point Max Publishing, 2015.
25.Duminică S., Dascal A. Metodologia proiectării curriculare a activităților în
instituțiile de educație timpurie. Ghid teoretico-metodologic pentru cadrele didactice.
Chișinău: Tipo- grafia Reclama, 2017.
26.Dumitru A., Dumitru V. G. Activități trandisciplinare pentru grădinițe și ciclul primar.
Pitești, Editura „Paralela”, 2004.
27.Gînju S. ș.a. Didactica educației preșcolare. Sinteze. Chișinău: UPS „Ion Creangă”, 2012.
28.Gînju S., Carabet N, Haheu E. Activități investigațional-practice de cunoaștere a mediului.
UPS „Ion Creangă”, 2013.
29.Glava A., Tătaru L., Chiș O. Piramida cunoașterii. Repere metodice în aplicarea
curriculumului preșcolar. Pitești: Editura Diamant, 2014.
30.Haheu-Munteanu E. Metode ludice de studiere a mediului ambiant. Chișinău: UPS
„Ion Creangă”, 2014.
31.Jelescu P., Jelescu R. Valorificarea și exersarea experienței afective la copiii de
vârsta preșcolară mare și școlară mică. Chișinău, 2004.
32.Jelescu P., Jelescu R. Ești gata pentru școală? Probe de verificare, apreciere și exersare.
Chișinău, 2005.
33.Lavric M. S. Metodica dezvoltării vorbirii preșcolarilor. Chișinău: Lumina, 1992.
34.Lupu C. Didactica matematicii pentru învățământul preșcolar și primar. București:
Caba, 2006.
35.Manual de educație pentru sănătate. Donația Fundației SOROS.
36.Mitu F., Antonovici Ș. Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul
pre- școlar. Ed. a 2-a, rev. București: Humanitas Educațional, 2005.
37.Mocanu L. Învață jucându-te, jocuri și exerciții verbale pentru cei mici. Chișinău: Ruxanda,
1998.
38.Mocanu L. Jocuri verbale în grădiniță. Chișinău: Lumina, 1996.
39.Neagu M., Beraru G. Activități matematice în grădiniță. Iași: Polirom, 1997.
40.Negură I. Psihologia limbajului. Disponibil la: https:
//psyexcelsior.files.wordpress.com/ 2016/02/ion-negurc483-psihologia-limbajului-note-
curs-2016.pdf (vizitat 30.03.2017).
41.Neveanu-Popescu P. Studii psihopedagogice privind dezvoltarea copiilor între 3 și 7 ani.
București: Editura Didactică și Pedagogică, 1990.
42.Pascari V. Proiectarea procesului educațional în instituția preșcolară. Chișinău: CEP USM,
2008.
43.Păduraru V. Activități matematice în învățământul preșcolar. Iași: Polirom, 1999.
44.Pereteatcu M. Strategii de stimulare a abilităților matematice la vârsta timpurie. Bălți,
2017.
45.Petrovici C. Didactica activităților matematice în grădiniță. Iași: Polirom, 2014.
46.Stan L. Pedagogia preșcolarității și școlarității mici. Iași: Polirom, 2014.
47.Vasian T. ș.a. Aspecte ale politicilor educaționale în educația timpurie. Studiu analitic.
Chișinău: IȘE, 2018.
48.Vrânceanu M. (coord. șt.). 1001 de idei pentru educație timpurie de calitate: Ghid
pentru educatori. Chișinău: Centrul educațional Pro Didactica, 2010.
49.Wallon P., Cambier A., Engelhrt D. (tradus din limba franceză de Baltă N.) Psihologia
dese- nului la copil. București: Trei, 2008.
50.Zepca V., Bahnarel I., Cerbușca P., Ilco A. Viața are prioritate. Ghidul elevului:
Siguranța vieții umane. Chișinău, 2013.
51.Столяр А. А. Формирование елементарных математических представлении у
до- школьников. Москва: Просвещение. 1991.
52.Эльконин Д. Б. Психология игры. Педагогика. Москва. 1978.
128

Curriculum Pentru Educatia Timpurie Tipar-конвертирован 1572758573

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curriculum Pentru Educatia Timpurie Tipar-конвертирован 1572758573

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

Aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (Ordinul Ministerului

Redactor: Natalia Cimpac

© Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

Curriculum pentru educatia timpurii.indd 2

Curriculum pentru educatia timpurii.indd 3

CET – Curriculum pentru Educație Timpurie

Curriculum pentru educatia timpurii.indd 4 05.02.2019 13:01:17

curriculumul pentru educație timpurie (CET) este conceput în

Curriculumul pentru Educație Timpurie (CET) reprezintă un subsistem al

În procesul de elaborare a Curriculumului pentru Educație Timpurie, s-a ținut

Curriculum pentru educatia timpurii.indd 7 05.02.2019 13:01:17

Curriculum pentru educatia timpurii.indd 8 05.02.2019 13:01:17

Cadrul de referință al educației timpurii Codul educației al Republicii Moldovaal

Finalitățile (rezultatele) educației timpurii reprezintă o schimbare și o

competențele-cheie/transversale au cel mai înalt grad de generalitate, se

Curriculum pentru educatia timpurii.indd 9 05.02.2019 13:01:17

competențele generale au un grad înalt de generalitate și complexitate,

competențele specifice formate pe domenii de activitate, de regulă, sunt

Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății

fig. 1. Elemente integratoare în Curriculum pentru Educație Timpurie

Misiunea curriculumului dat este de a orienta cadrele didactice/personalul

• asigură finalitatea educației

• constituie procesul de metodologic conținutal

fig. 2. Structura Curriculumului pentru Educație Timpurie

Drept rezultat, Curriculumul pentru Educație Timpurie oferă repere,

Administrarea orientativă a activităților desfășurate în instituțiile de

Tabelul 2.1. Planul-cadru de învățământ pentru nivelul 0 „Educație Timpurie”

Vârsta Tipuri de activități de învățare Numărul de ore Total

Curriculum pentru educatia timpurii.indd 13 05.02.2019 13:01:17

Activitățile în centrele de interes sunt la libera alegere a copiilor, în

Noua paradigmă a învățământului preșcolar se axează pe abordarea

i și respectului față de sine și ceilalți în diferite contexte;

Curriculum pentru educatia timpurii.indd 16 05.02.2019 13:01:18

4.1. sănătate și motricitate

Unități de învățare (vârsta de 3-5 ani)

Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC

4.1.2. Educație fizică

Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC

Unități de învățare (vârsta de 3-5 ani)

Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC

Competența specifică 3. Aplicarea achizițiilor dobândite în diverse activități individuale şi

Unități de învățare (vârsta de 5-7 ani)

Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC

DEzVOLTARE PERSONALĂ EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE

erea identității persona- Identificarea

Curriculum pentru educatia timpurii.indd 31 05.02.2019 13:01:19

Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC

Unități de învățare (vârsta de 5-7 ani)

Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC

Unități de învățare (vârsta de 5-7 ani)

Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC

EDUCAŢIE PENTRU LIMBAJ ŞI COMUNICARE

Curriculum pentru educatia timpurii.indd 46 05.02.2019 13:01:19

Creații literare orientative

Creații literare orientative

Creații literare orientative

RMAREA REPREzENTĂRILOR ElEMENTarE MaTEMaTiCE

Curriculum pentru educatia timpurii.indd 70 05.02.2019 13:01:21

EDUCAŢIE PLASTICĂ EDUCAŢIE MUzICALĂ

Curriculum pentru educatia timpurii.indd 97 05.02.2019 13:01:23

Unități de învățare (vârsta de 5-7 ani)

Unități de competență Exemple de activități de învățare Standarde şi indicatori din SîDC

4.5.2. Educație muzicală