Anexa 11

Proiect didactic
la educație tehnologică

Subiectul: „Confecționarea mărțișoarelor din hîrtie.

Sărbători calendaristice.”
A elaborat: Cojocari Victoria

Grupa 302

Chișinău, 2017
Studentul stagiar: Cojocari Victoria
Disciplina: Educația Tehnologică
Clasa: a IV-a
Subiectul lecției: “Confecționarea marțișoarelor din hîrtie.”
Unitatea de învățare: Sărbători calendaristice.
Tipul lecției: de formare a capacitatilor de aplicare a cunostintelor;
Durata: 45 minute
Competențe specifice:

 Formarea priceperilor şi a deprinderilor de a decupa, a ansambla, a lipi pe contur hârtie sau alte materiale pentru
confecționarea unui mărțișor;

 Formarea priceperii de a lucra curat după indicaţiile date;

 Dezvoltarea gustului estetic, dezvoltarea creativității.

Obiective operaționale:
a. Cognitive (OOC) :
OOC1:Să enumere diverse legende despre mărțișor;
OOC2:Să explice apariția mărțișorului;
OOC3: Să recunoască şi să utilizeze operaţii simple de lucru cu materialele prezentate (decupări, asamblare, lipire);
OOC4: Să redescopere etapele realizării unor produse simple din hîrtie;
OOC5: Să analizeze lucrarea model propusă;
b. Psihomotorii (OOMP):
OOPM1: Să argumenteze importanța mărțișorului pentru poporul român;
OOPM2: Să confectioneze mărțișorul conform instrucției propuse,respectînd regulamentul tehnologic;
 OOPM3: Să creeze lucrarea într-o formă artistică;
c. Afective(OOA):
OOA1. Să manifeste atitudini pozitive în cadrul lecției;
OOA2. Să participe activ în cadrul lecției;
OOA3. Să manifeste atitudine critică față de propria lucrare și lucrările colegilor;

Tehnologii didactice:
 Metode:
 Intuitive: Observația; Demonstrația ;
 Verbale: Conversația; Expunerea; Explicația;
 Acționale: Modelarea; Exerciţiul; Lucrare practică; munca independentă ;
 Mijloace de învățămînt:
 Obiectuale: 2 foi A4 roșii; 2 foi A4 albe; Foarfece; Clei; 1fir de lînă roșie; 1 fir de lînă alba.
 Iconice: Panou cu lucrarea model;
 Audio-vizuale:laptop; Videoproiector; video instrucție; Video cu divese legende despre Mărțișor.
 Metode de evaluare: observaţia curentă; aprecierea verbală; analiza modului de lucru; corectarea;
îndrumarea; stimularea;
 Formele de organizare: Macrogrup (FOC); Microgrup (FOM); Individual (FOI);
 Referințe bibliografice:
1. „ Îndrumări metodice pentru predarea îndeletnicirilor la clasele I-IV,” E.D.P.Bucureşti, 1998;
2. „Abilităţi practice. Ghid metodologic privind proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare.
Clasele I-IV”, Ed. Aramis, 2003
3. „Abilităţi practice, clasa a IV-a”, Ed.Aramis, Bucureşti, 2003.
4. Curriculum Școlar clasele I-IV-a. Ministerul Educației al Republicii Moldova. Chișinău,2010
5. Proiectări didactice anuale la disciplinele școlare, în clasele a IV-a “A”. Direcția Generală, Educației, Tineret și sport,
Municipiul Chișinău, Liceul Teoretic “Iulia Hasdeu”
6. Mărțișor. Articol informativ. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mărțișor
7. TalentedeNazdravani. Mărțișor 3D din hîrtie. Instrucție de realizare.
https://www.youtube.com/watch?v=qo6BJ29L9qA
8. stopnarcotic777. Legenda mărțișorului. https://www.youtube.com/watch?v=egM5tlzf_zo
9. bibliotecabaiamare. Legenda Mărţişorului - Digi Tales. https://www.youtube.com/watch?v=XEhLhPe6vCM
10.Sadoveanu Mihail. Martisor Baba Dochia. https://www.youtube.com/watch?v=LA4sOfz0vkA
Secvențele
lecției O.O. Timp Activitatea Activitatea Tehnologii didactice:
ul învățătorului elevilor Metode/ mijloace forme
procedee
OOA1 1m Stabilirea ordinii și disciplinei în Pregătirea materialelor Conversația FOC
Evocarea clasă. necesare pentru lecție.
Aranjarea elevilor în patru
echipe.
OOA2 7-10m Conversație despre anotimpul Elevii participă activ la Conversația FOC
primăvara: conversație. Povestirea.
Întrebări: Răspunsuri posibile:
1. În ce anotimp suntem acum? 1. Iarna
2. Ce anotimp urmează? 2. primăvara
3. Enumerați câteva caracteristici 3. Se ivesc ghioceii,
ale anotimpului primăvara. înmuguresc și înfloresc
4. Ce cântece despre primăvară copacii, se reîntorc
cunoașteți ? păsările din țările
calde, înversește iarba,
La alegerea elevilor se va cânta unul ies animalele sălbatice
dintre aceste cântece. din ascunzători, apar
5. În continuare se cere să se gâzele, fluturii,
precizeze sărbătorile albinele
anotimpului primăvara: 4. Vine, vine primăvara și
6. Ce se întâmplă de Mărțișor? Înfloresc grădinile
5. Mărțișorul, 8 Martie,
Paștele.
6. băieții dau mărțișoare
fetelor
1m Prezentarea temei și a obiectivelor. Elevii manifestă ascultare Conversația FOC
activă.
 OOA1 7m Prezentarea unor filmulețe cu Elevii vizionează Expunerea Laptop
Realizarea OOC1
OOC2
diverse Legende despre mărțișor. filmulețele. Observația Video-
proiector
sensului Filmulețe
despre
mărțișor

OOA2 2-3m Chestionarea orală a elevilor: Elevii participă activ și Conversația Anexa 1 FOC
OOC1 Întrebări: răspund la întrebările Explicația
OOC2 -V-au plăcut filmulețele? înaintate.
-Dați exemple de legende a Răspunsurile posibile:
Mărțișorului . -da/nu
-Explicați, cum diverse legende - Voinicul care a eliberat
tălmăcesc apariția mărțișorului?
Soarele, Fratele și sora
Hanului, Lupta
Primăverii cu Iarna
-1. Lumea cinstește
memoria tînărului curajos
legînd cu o ață două flori:
una albă, alta roșie.;
Primăvara s-a rănit la un
deget din cauza mărăcinilor.
Din deget s-a prelins o
picătură de sînge fierbinte
care, căzând peste floare, a
făcut-o să reînvie.

Hanul a poruncit ostașilor

să poarte un fir de lînă albă
și unul de lînă roșie pentru
a-i feri de necazuri.
Eveniment care ar fi avut
loc la 1 Martie 681.
 OOPM1 -Argumentați de ce poporul român
are nevoie de mărțișor?
Mărțișorul e unul din Conversația FOC
simbolurile primăverii,
Pentru a păstra și transmite
obiceiurile și tradițiile
provenite din străbuni.

OOC5 1m Prezentarea panoului cu mărțișorul Răspunsurile așteptate: Conversație Laptop

Realizarea model. -da Explicație Videoproiector FOC
- 2 foi A4-roșii; 2 foi A4- Demonstrație Video FOI
sensului Adresarea întrebărilor:
-Vă place acest mărțișor?
albe; Foarfece; Clei; 1fir de
lînă roșie; 1 fir de lînă alba;
instrucție

OOC3 -Enumerați instrumentele și

OOC4 materialele de care vom avea nevoie
pentru a realiza așa un mărțișor.

-Cine știe cum poate fi realizat un

astfel de mărțișor? -Prin tăiere și lipire etc.
Realizarea lucrării pratice: Elevii realizează acțiunile Demonstrație
Reflecție
OOC3 20 Laptop FOC
OOC4 minute 1. Se împarte și se taie o foie A4 concomitent cu explicarea și Explicația Calculator FOI
OOMP2 în 8 părți egale. demonstrarea acțiunilor Modelare Filmuleț
OOPM3 2. La fel se procedează și cu învățătorului . Exercițiu instrucție
OOA1 celelalte trei foi. Elevii care nu reușesc, Observație 4 foi A4,
OOA2 3. Dreptunghiurile obținute se vizionează filmulețul 2 roșii și 2
transformă în pătrate, surplusul instrucție, și exercită și ei albe
se înlătură. lucrarea. Foarfece
4. Pătratele se îndoaie în formă de Clei
triunghi. Lînă roșie și
5. Triunghiul se plasează cu vîrful albă
în sus.
6. Din partea dreaptă și stîngă a
bazei triungiului se taie paralel
pînă aproape de vîrful
triungiului fără a intersecta
tăiturile .
7. Se realizează această acțiune se
 repetă de 5-6 ori.
8. Apoi, deschidem pătratul.
9. Lipim unul peste altul capetele
din centrul pătratului
10. Întoarcem pătratul pe partea
cealaltă.
11. Lipim următoarele 2 capete.
12. Întoarcem pătratul.
13. Etc.
14. La fel procedăm cu toate 12
pătrățele.
15. Apoi, unim petalele roșii și
formăm o floricică.
16. La fel procedăm cu petalele
albe.
17. Împletim ațele albe și roșii și
formăm șnurul.
18. Unim cu șnurul obținut florile.

OOA3 1-2m Turul Galeriei: Expoziția și analiza Elevii își apreciează propria Turul Lucrările FOC
lucrărilor. lucrare și lucrările colegilor. Galeriei individuale FOI
Determină care lucrări sunt Observație realizate
mai frumoase și de ce. Demonstrație
Conversație

Extensie: Se propune elevilor care nu au

reușit, să finizeze lucrarea acasă. Elevii își sflă Demonstrație Lucrările
rezultatulmuncii sale. Conversație individuale FOI
Apricierea și notarea lucrărilor. realizate
Anexe:
Anexa 1.
Mărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. Femeile
și fetele primesc mărțișoare și le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii.[1]
Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiindghiocelul.

Mituri ale Mărțișorului:

Voinicul care a eliberat Soarele
Un mit povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeua furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat
să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie, și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul
zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura și a
eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea
în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a
topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie.
Culoarea roșie simbolizează dragostea către frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă este a ghiocelului, prima floare a primăverii.[2]
Lupta Primăverii cu Iarna
Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasaPrimăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o
poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna,
văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar
s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel,
Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă.[3]
Fratele și sora Hanului
„Legenda Mărțișorului este foarte veche, datând pentru Bulgari din perioada primului han. Pe când sora sa și fratele său se aflau în prizonierat, hanul le-a
trimis un șoim care avea legat un fir de ață albă pentru a-i înștiința că îi va ajuta să evadeze. Cei doi au reușit să fugă, însă în apropiere de malul Dunării, el a
fost ucis de urmăritori și ea atunci a dat drumul șoimului care avea legat de picior firul de ață albă înroșit de sângele fratelui său, pentru a-i da de veste hanului
despre moartea fratelui. La aflarea veștii, de durere, hanul a poruncit ostașilor să poarte un fir de lână albă și unul de lână roșie pentru a-i feri de necazuri,
eveniment care ar fi avut loc la 1 Martie 681. ”[4]
Istoric
Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât Români cât și laBulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind
datorată substratului comun Daco-Tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini, care, la Bulgari, sunt
legate de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681. Se mai consideră deasemenea că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului
Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această
dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutulsecolului
al XVIII-lea[5].
Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amuleteasemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8 000 ani.
Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât. Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a
lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că înMoldova și Bucovina mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint,
prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului[6]. Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai
apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de
creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caș[7]. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

În prezent
În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele
oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare
parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare.
În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărțișor”, care începe pe data de 1 martie și durează până la 10 martie.[3] În acest an, festivalul
se află la ediția a 48-a.
În unele județe ale României, mărțișorul este purtat doar primele două săptămâni. În localitățiletransilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de
coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele. În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie
căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși. ÎnBanat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. Tot aici, fetele sunt cele care oferă
mărțișoare băieților (in mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele). În Dobrogeamărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în
aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.În zona Moldovei pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete, aceștia oferind la rândul lor fetelor
mărțișoare de 8 martie (o mică diferență față de restul țării).
Sărbătoarea mărțișorului se poate întâlni în zona Balcanilor la Aromâni și Megleno-Români, precum și la Bulgari care o numesc Martenița (Мартеница), și
deasemenea în Macedonia și Albania.
secvențe din lecție :