EDUCAÞIE PENTRU TOÞI

Ghidul cadrelor didactice

pentru educaþia timpurie
Toate ideile cuprinse în acest ghid au avut ca
reper primordial COPILUL

“Cîtã vreme trãieºti, înveþi, ºi cîtã vreme înveþi,

Maria BARANOV trãieºti”.
(Howard Hendricks)
Creºa-grãdiniþã nr. 216, mun. Chiºinãu
Copilãria timpurie reprezintã cea mai importantã
perioadã din viaþa micuþului prin consecinþele durabile pe care le are asupra dezvoltãrii lui ulterioare. Anume la aceastã
etapã creierul copilului este capabil sã perceapã uºor ºi repede experienþele noi ºi sã le foloseascã util, lucru ilustrat
în tabelul de mai jos:

Ferestrele oportunitãþilor
Prenatal Naºterea 1 an 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7-10 ani 11-23 ani
Dezvoltarea motorie ......................................................................
Motricitatea finã ............................................................................
Vederea .......
Vocabularul de bazã ...
Limba a doua .............................................................
Performanþe muzicale .............
Matematica ºi logica .............................
Ataºamentul social ...
Controlul emoþiilor ...................................................

Ghidul cadrelor didactice pentru educaþia timpurie
este destinat educatorilor care vor implementa
Curriculumul educaþiei copiilor de vîrstã timpurie ºi
preºcolarã (1-7ani) în Republica Moldova, ambele fãcînd
parte din setul de documente de politicã educaþionalã care
defineºte spaþiul educaþiei copiilor de aceastã vîrstã.
Respectivele documente traseazã conturul concepþiei
despre copilul mic, al concepþiei despre educaþia timpurie
ºi importanþa ei, al practicilor dorite în educaþia timpurie, al
profilului educatorului în perioada timpurie.
Ideea centralã pe care se bazeazã documentele vizate
este urmãtoarea: fiecare copil este unic, iar aceastã
unicitate reprezintã punctul de plecare în toate deciziile
pe care le luãm în privinþa lui, cu scopul primordial de a-l
ajuta sã se dezvolte deplin. Recunoaºterea ºi cunoaºterea
unicitãþii lui ne va permite sã ºtim cum îl putem ajuta. Cu
cît mai mult ne vom apropia de copil ºi cu cît mai bine îl
vom înþelege, cu atît mai multe vom învãþa despre
suportul pe care trebuie sã i-l oferim pentru a creºte ºi a
se dezvolta la nivelul potenþialului de care dispune.
În educaþie nu existã reþete! Existã idei ºi teorii
fundamentate pe noi cercetãri, existã experienþã, existã
practici confirmate în timp care ºi-au demonstrat
avantajele, existã valori, principii, reguli, dar nu existã
reþete. Pentru cã fiecare copil este unic, pentru cã fiecare
grup de copii este unic, pentru cã fiecare cadru didactic
este unic, pentru cã fiecare familie este unicã. Pentru
fiecare dintre ei educaþia îmbracã forme specifice! De
aceea, succesul educaþiei se bazeazã pe adaptarea
demersului educaþional la nevoile individuale ale
fiecãrui copil!
Ghidul – un instrument de lucru pentru cadrele
didactice – este realizat cu scopul:
– de a oferi sprijin în aplicarea cerinþelor
Curriculumului;
– de a crea o perspectivã comunã, unitarã asupra
dezvoltãrii copilului ºi educaþiei în aceastã
perioadã;
– de a promova practicile educaþionale care
stimuleazã ºi susþin dezvoltarea copilului;
– de a sprijini alegerile ºi a argumenta deciziile
pedagogice ale cadrelor didactice în practica
zilnicã, de a le oferi ºansa sã-ºi dezvolte abilitãþile.
Ghidul prezintã o corelaþie între teorie ºi practicã.
Practica confirmã valoarea teoriei ºi este susþinutã de
argumente ºtiinþifice. Concepte ºtiinþifice au referinþã în
studiile de specialitate utilizate, textul este prezentat într-o
formã sugestivã ºi clarã. Structura ghidului developeazã

26
 EDUCAÞIE PENTRU TOÞI

echilibrul între teorie ºi practicã. Primele cinci capitole în elaborarea strategiilor educaþionale prin care se
contureazã universul teoretic al educaþiei timpurii, realizeazã procesul educaþional integrat, armo-
perspectiva psihopedagogicã actualã privind educaþia nizat, semnificativ, individualizat; se regãsesc în
copilului mic ºi argumentele adoptãrii acestei practicile care stimuleazã copiii sã înveþe activ,
perspective, principiile care trebuie sã stea la baza aplicãrii trãind bucuria cunoaºterii prin joc ºi descoperire,
respectivei abordãri, a practicilor educaþionale, precum care le oferã oportunitatea de a lua decizii, de a-ºi
ºi scopurile generale pe care urmeazã sã le avem în vedere asuma responsabilitatea pentru alegerile fãcute.
în perioada 1-7 ani. Argumentele prezentate susþin: Principiile:
– avantajele abordãrii holistice (globale) a copilului, • considerãrii copilului ca un întreg – cunoaº-
acordîndu-se atenþie dezvoltãrii acestuia atît în terea acestuia ca individualitate, personalitate în
plan fizic, al sãnãtãþii, cît ºi în plan cognitiv ºi formare, ale cãrei arii de manifestare (fizicã,
socio-emoþional; spiritualã, emoþionalã, cognitivã, socialã) se
– necesitatea respectãrii unicitãþii fiecãrui copil prin influenþeazã reciproc ºi se dezvoltã simultan,
adaptarea educaþiei la nevoile, interesele ºi ritmul fiecare dintre ele fiind în egalã mãsurã importantã;
individual de dezvoltare a acestuia. copilul este subiect al educaþiei;
Conceptual, Ghidul se bazeazã pe teoriile psihope- • respectãrii depline a drepturilor copilului –
dagogice constructiviste ale urmãtorilor cercetãtori: comunitatea educaþionalã propagã valori funda-
• Jean Piaget (Teoria stadialã a dezvoltãrii mentale: autodisciplina, autocontrolul, responsa-
cognitive); bilitatea; valoarea sinelui (cultivarea respectului
• Erik Erikson (Teoria dezvoltãrii psihosociale); de sine); valori ce þin de respectarea egalitãþii
• Lev Vîgotsky (Teoria învãþãrii socio-culturale ºanselor, a demnitãþii, a echitãþii în educaþie; valori
ºi zona dezvoltãrii proxime); privind relaþiile cu ceilalþi: politeþe, toleranþã,
• John Dewey (a cãrui tezã a schimbat imaginea colaborare, încredere, onestitate; valori ce þin de
educaþiei: Lumea întreagã este laboratorul abordarea sarcinilor de lucru: perseverenþa,
nostru de creaþie, copilul trebuie sã iasã din satisfacþia muncii; recunoaºterea fiecãrei valori
bãnci ºi sã meargã în lume); implicã exprimarea ei ca un drept al copilului;
• Ovide Decroly (reprezentant al ºcolii centrate pe • medierii învãþãrii în cadrul procesului de
copil); învãþãmînt – intervenþia mediatoare a adultului
• Carl Rogers (promotor al metodelor nondirective ºi a contextului învãþãrii, interacþiunile sociale
centrate pe copil); pentru dezvoltarea copilului;
• Hovard Gardner (Teoria multiplelor inteligenþe). • individualizãrii – cunoaºterea dimensiunilor
Aceste teorii sînt implementate în practicile copilului: vîrstã intelectualã, ritm de dezvoltare,
educaþionale propuse pentru realizarea procesului puncte forte, puncte slabe, nevoi; instituirea
educaþional integrat, axat pe necesitãþile copilului. climatului adecvat; planificarea;
Ideile constructiviºtilor: • integrãrii – unirea ariilor curriculare prin unitãþile
– procesul de învãþare apare pe mãsurã ce copilul tematice, prin mediul creat pe centre, unde copilul
încearcã sã înþeleagã lumea înconjurãtoare; va avea posibilitate sã colaboreze, sã înveþe, sã trã-
– învãþarea devine proces interactiv; iascã emoþii ºi sentimente, sã cearã ºi sã ofere ajutor;
– copiii coreleazã noul cu ceea ce cunosc deja; • învãþãrii prin joc;
– învãþarea aparþine celui care învaþã sînt utilizate • diversitãþii contextelor de învãþare Didactica Pro..., Nr.3-4(43-44) anul 2007
reprezintã repere importante ale activitãþii cadrului
didactic, inclusiv în construirea curriculumului real al
grupului de copii. Educatorul trebuie sã cunoascã fiecare
copil pentru a decide asupra modului în care interacþio-
neazã cu el ºi cu familia lui, a modului în care organizeazã
contextele ºi experienþele de învãþare, abordeazã jocul ºi
demersul instructiv-educativ.
Ghidul îi oferã educatorului multiple modalitãþi de
aplicare a principiului centrare pe copil. În acest „dans”
sînt antrenaþi:
1. copilul – subiect al educaþiei, care are opinie
personalã, responsabilitate; se implicã activ în
comunicare, negociere, interacþiune, luare de
decizii;
2. familia – prim responsabil de educaþia copilului;

GHIDUL CADRELOR DIDACTICE PENTRU EDUCAÞIA TIMPURIE

27
 EDUCAÞIE PENTRU TOÞI
3. cadrul didactic – ajutorul familiei în elevarea copilului.
beneficiind de un mediu educaþional fizic/emoþional dotat,
confortabil, deschis, securizant, stimulativ, flexibil, unde
comunicarea este facilitatã prin lucrul în grup, echitate,
acceptare necondiþionatã, încurajare.
Dacã primele cinci capitole ale Ghidului au o mai mare
încãrcãturã teoreticã, urmãtoarele au îmbinat aspectele
teoretice cu cele practice, incluzînd numeroase exemple,
recomandãri ºi sugestii utile cadrelor didactice (ultimul
capitol fiind destinat în exclusivitate exemplelor).
Gradarea progresivã de la teorie la practicã a avut drept
unic scop de a le oferi cadrelor didactice un argument, o
explicaþie pentru opþiunile ºi recomandãrile didactice întru
promovarea ºi susþinerea unei noi perspective asupra
educaþiei copilului de la 1 la 7 ani.
Ideea centralã a Ghidului, care traverseazã toate
capitolele, îndeosebi prin exemplele ºi recomandãrile
prezentate, este cã învãþarea ºi dezvoltarea copilului
de la 1 la 7 ani trebuie abordate dintr-o perspectivã
integratã, idee ce se regãseºte în:
• abordarea integratã a curriculumului,
proiectarea de unitãþi tematice (Cap. 6);
• corelarea arrilor curriculare cu centrele de
activitate, prin obiectivele de referinþã ºi
activitatea copiilor (Cap. 7);
• valorificarea jocului ca modalitate de abordare
integratã atît a dezvoltãrii copilului, cît ºi a
curriculumului (Cap. 8) – în acest capitol se
propun modalitãþi de abordare a jocului, mai ales
a jocului liber, ca activitate dominantã ºi integratã
de dezvoltare ºi învãþare a copilului, precum ºi
sugestii de valorificare a jocului;
• organizarea mediului de învãþare (Cap. 9) – în
capitolul dat se pune un accent deosebit pe
importanþa edificãrii unui mediu care sã stimuleze
toate domeniile dezvoltãrii ºi sã permitã proiectarea
de unitãþi tematice interdisciplinare; sînt inserate
materiale ºi cerinþe de utilizare a acestora în fiecare
centru de activitate. Ghidul prezintã mediul
educaþional ca o dimensiune semnificativã a
abordãrii educaþiei timpurii din perspectiva centrãrii
pe copil: amenajarea spaþiului; înzestrarea ºi
întreþinerea centrelor; organizarea activitãþilor ºi
folosirea materialelor din naturã, a unor deºeuri etc.
– materiale care nu costã bani, dar au valoare
educaþionalã, care pot avea o a doua viaþã ºi prin
care copiii învaþã, îºi formeazã abilitãþi; elaborarea
de reguli, a cãror respectare le-ar permite copiilor
sã fie autonomi, iar educatoarei sã-i observe ºi sã-i
ajute în orice moment;
• modul de interacþiune ºi comunicare cu copilul
(Cap. 10) – acest capitol atrage atenþia cadrelor
didactice asupra importanþei modului de
relaþionare ºi comunicare a copilului, hotãrîtor în
dezvoltarea acestuia sub toate aspectele. În
28
educaþia pentru democraþie, atitudinea pozitivã
ºi comunicarea eficientã au un rol deosebit în
formarea la copil a respectului faþã de sine ºi faþã
de alþii, în cultivarea abilitãþilor de a colabora;
• utilizarea strategiilor didactice centrate pe
individualizare, descoperire, cooperare, prin
evaluarea ºi planificarea programului zilnic
(Cap. 11) – în capitolul dat se conþin cele mai
eficiente strategii privind satisfacerea nevoilor
individuale ale copilului, încurajarea spiritului de
explorator, stimularea cooperãrii între copii;
totodatã, cadrele didactice vor înþelege cã prin
modul de planificare ºi organizare a programului
zilnic putem demonstra intenþia noastrã de a
aborda integrat dezvoltarea ºi învãþarea copilului;
• parteneriatul dintre creºã/grãdiniþã, familie ºi
comunitate (Cap. 12) – în respectivul capitol sînt
formulate argumente în favoarea necesitãþii creãrii
unei unitãþi de acþiune cadru didactic-pãrinþi ºi a
importanþei construirii parteneriatului creºã/
grãdiniþã-familie pe încredere, respect, cunoaºtere
ºi comunicare; abordarea integratã a învãþãrii ºi
dezvoltãrii copilului presupune conjugarea tuturor
eforturilor adulþilor întru satisfacerea trebuinþelor
ºi cerinþelor individuale ale copilului;
• recomandãrile metodologice pentru fiecare arie
curricularã abordeazã în mod integrat proiectarea
activitãþilor pornind de la specificul unei arii
curriculare (Cap. 13) – acest capitol oferã exemple
de activitãþi tematice reieºind din obiectivele de
referinþã ale unei arii curriculare, dar corelate cu
obiectivele de referinþã ale altor arii curriculare,
prin implicarea copiilor în activitãþi cît mai diverse.
Cadrele didactice pot lua cunoºtinþã de tehnologia
planificãrii ºi de mostre de proiecte ale unitãþilor tematice,
de strategii de armonizare a procesului educaþional, adicã
a tuturor sectoarelor educaþiei: fizic, social, emoþional,
cognitiv, ceea ce constituie un factor primordial al
dezvoltãrii umane.
Ghidul vine în ajutor tuturor celor care tind sã
transforme grãdiniþa într-un „ºantier”, unde educaþia este
centratã pe proces, nu pe produs (produsul limiteazã copilul,
îi deschide o singurã cale, pe cînd implicarea în proces îi
permite sã aleagã el însuºi calea, ºi poate nu numai una).
Înainte de a lua o decizie privind modul în care
intenþionãm sã educãm copilul, sã-l ajutãm sã creascã ºi
sã se dezvolte, trebuie sã fim bine pregãtiþi ºi convinºi cã
prin intervenþiile noastre nu distrugem ceea ce are el mai
de valoare: dorinþa ºi nevoia de a cunoaºte, dorinþa ºi
nevoia de a se juca, dorinþa ºi nevoia de a se miºca,
dorinþa ºi nevoia de a comunica, dorinþa ºi nevoia de a
explora. Copilul învaþã facînd, nu doar privind ce facem
noi, adulþii! Sã-i oferim toate oportunitãþile de a învãþa,
asigurîndu-i protecþia, siguranþa ºi sãnãtatea! ªi, mai
presus de toate, sã-i oferim dragoste!
GHIDUL CADRELOR DIDACTICE PENTRU EDUCAÞIA TIMPURIE