S6-Metodologia cercetării educaționale

Data 07.05.2021

FIȘA DE LUCRU 6

Design-uri constatative în cercetarea educaţională.

Ancheta pe bază de interviu şi ancheta pe bază de chestionar.

Sarcina de lucru 1: Realizați o prezentare sintetică a anchetei (pe bază de interviu și chestionar)
folosind prezentarile power point sau prezi oferind exemple de instrumente specifice utilizate în
învățământul primar și preșcolar (grile de interviu, chestionare pentru elevi/părinți/profesori)

Sarcina de lucru 2: Elaborați un chestionar cu maxim 10 întrebări care să răspundă scopului unei
posibile cercetări pedagogice și care să vă permită să culegeți cât mai multe date ale cercetării
din teren.
 Rezolvare

INTERVIUL CHESTIONARUL

Ancheta este o metodă de cercetare ce vizează colectarea de informaţii cuantificabile în legătură cu

problema de studiat de la un număr mare de subiecţi , selectaţi în general prin tehnici specifice de
eşantionare.Tehnicile de realizare a anchetei sunt:

o Chestionarul
o Interviul (Chelcea , 1996 ; De Singley et al., 1998).
 Interviul este o tehnică de anchetă şi constă într-un dialog între intervievator şi intervievat , prin
care se încearcă obţinerea de informaţii relevante pentru o anumită temă de cercetare (Sax , 1968;
De Singley et al., 1998). Interviul nu este în nici un caz improvizat, ci presupune activităţi
riguroase de planificare şi aplicare , analiză a datelor şi redactare a raportului de cercetare.Spre
deosebire de chestionar , interviul permite subiectului/subiecţilor să construiască un întreg discurs
ca răspuns la o întrebare, ceea ce poate permite chiar identificarea motivelor din spatele acelui
răspuns.

Un chestionar este un instrument de cercetare constând dintr-o serie de întrebări și a altor solicitări

în scopul de a aduna informații de la persoane. Deși ele sunt adesea concepute pentru analiza
statistică a răspunsurilor, acest lucru nu este întotdeauna valabil. Chestionarul a fost inventat de Sir
Francis Galton.

Printre avantajele chestionarului faţă de alte tipuri de studii enumerăm: sunt ieftine, nu au nevoie
de la fel de mult efort din partea celui ce chestionează (precum necesită ancheta verbală sau prin
telefon) și au adesea răspunsuri standardizate care îl face simplu pentru a compila datele.

Cu toate acestea, aceste tipuri de răspunsuri standardizate pot zădărnici utilizatorii. Chestionarele
sunt, de asemenea, drastic limitate de faptul că respondenții trebuie să fie capabili să citească și să
răspundă la întrebările lor. Astfel, pentru anumite grupuri demografice, efectuarea unui studiu
realizat printr-un chestionar nu poate fi practică.

Exemplu de interviu

„ Antonia Pup, despre școala online: Fiecare elev și profesor trebuie să aibă acces la un
dispozitiv

Unul dintre cei mai activi adolescenți preocupați de educația tinerilor de astăzi este Antonia Pup,
fost Președinte al Consiliului Național al Elevilor. Antonia a luat 10 pe linie la bacalaureat.
Foarte des, Antonia este invitată la dezbateri și discuții pe educaționale ca reprezentant al
elevilor, având un discurs coerent și punctând problemele reale cu care se confruntă școala
românească. De asemenea, Antonia scrie și pe blogul Adevărul despre teme de educație, având
deja mulți cititori și susținutători în spațiul virtual.

Interviu realizat de Oana Vasiliu

Cum ai început să faci proiecte educaționale?

Implicându-mă în mișcarea de reprezentare a elevilor, de la nivel școlar, județean, național și

european, învățând care sunt pârghiile sistemului prin care putem genera schimbarea și
cunoscând mecanismele legale prin care ne putem apăra drepturile, în calitate de beneficiari
direcți ai sistemului educațional.

Ce a însemnat pentru tine experiența Consiliul Național al Elevilor?

Un mijloc pentru reprezentarea nevoilor și intereselor elevilor din România; nu pot vizualiza o
organizație sau alta drept un scop în sine, ci mai degrabă un mecanism prin care noi, cetățenii,
putem contribui la mișcarea lucrurilor, la schimbarea în bine a unei stări de fapt. În acest caz, a
fost vorba despre încălcarea sistematică a dreptului la educație de către autoritățile statului
român.

Ești unul dintre cei mai activi și vocali tineri când vine vorba despre educație. Cum
gestionezi
mesajele de la oamenii care nu au aceeași viziune ca tine?

De cele mai multe ori nu citesc comentariile răutăcioase. Am stomac, de aceea nu mă afectează
balastul lipsit de fundament al unor persoane care preferă să mă blameze gratuit. Îmi plac
dezbaterile și apreciez un argument bun atunci când îl aud. Din punctul meu de vedere,
dezvoltarea societății apare doar atunci când există o dezbatere, motiv pentru care inclusiv în
activitatea mea post-CNE încerc să contribui, argumentat, la orientarea dezbaterii publice către
problemele de fond identificate în sistemul de învățământ.

Criza pandemică a schimbat radical felul în care ne raportam la școală. Cum crezi tu că ar
trebui să arate școala astăzi?

Un prim obiectiv trebuie să fie asigurarea accesului la educație pentru toți copiii din România.
Sub nicio formă nu trebuie să ne gândim că sistemul de învățământ trebuie să arate așa cum arată
înainte de 11 martie 2020, momentul când cursurile s-au suspendat pe fondul situației
epidemiologice. În opinia mea, Școala (cu Ș mare) ar trebui să arate astfel: profesori serioși,
profesioniști, care să intre la fix la ore și să nu susțină industria meditațiilor, să nu o gireze,
sindicate care să militeze pentru o salarizare corectă, nu una care să susțină falsa performanță, o
școală modernă în mediul rural, în care fiecare elev și fiecare profesor să se angreneze într-un
proces de educație remedială pentru a recupera decalajele existente și programatice, elemente de
inteligență artificială introduse în procesul educațional, toți elevii și toți profesorii să aibă
competențe digitale superioare, nu doar cele de bază. Nu în ultimul rând, cred că Educația trebuie
să continue cu lideri fermi, imbatabili, care să cunoască problemele de fond ale sistemului și să
nu le cosmetizeze electoral. Să promoveze măsuri nepopulare, dar eficiente. Educația are nevoie
de astfel de lideri, fie că vorbim despre miniștri sau de directori.
Cum vezi tu școala online?

Fiecare elev și fiecare profesor trebuie să aibă acces la un dispozitiv, dar nu orice dispozitiv.
Tablete pentru elevii din ciclul primar și preșcolari, laptopuri – pentru elevii din ciclul gimnazial,
liceal și cadrele didactice. Actualul Ministru al Educației comite abuz în serviciu nerespectând
Legea 109/2020, care stipulează foarte clar acest lucru. Pentru ca școala online să fie accesibilă
și eficientă, este necesară operaționalizarea Bibliotecii Școlară Virtuală, cu conținuturi adaptate
elevilor cu cerințe educaționale speciale și elevilor cu dizabilități, în mai multe limbi, la toate
disiciplinele de studiu. În fapt, nu s-a făcut nimic nici pentru această măsură. Cred, de asemenea,
că ar trebui să digitalizăm administrarea școlilor, să transparentizăm activitatea printr-un Catalog
școlar electronic, gratuit și accesibil tuturor elevilor, profesorilor și părinților.

Pledez pentru introducerea elementelor de intelingență artificială în școli. Cercetătorii

argumentează necesitatea utilizării unor astfel de instrumente pentru elevii cu autism, de
exemplu. Cred că simpla transpunere în varianta .pdf a manualelor este o măsură necesară, dar
nu suficientă. Avem nevoie de resurse educaționale deschise cu adevărat calitative, de exemplu
laboratoare care să folosească intelingență artificială pentru proiectarea conținuturilor STEM.

Cum au fost interacțiunile cu colegii în perioada carantinei? Prin ce metode ați ținut
legătura?

Chiar dacă am absolvit un colegiu național, am făcut ore online la o singură disciplină: istoria.
Foloseam Google Classroom, iar procesul educațional a fost unul calitativ și eficient, asta pentru
că domnul profesor Sorin Codaț, căruia îi mulțumesc pentru îndrumare, și-a canalizat atenția,
energia și eforturile pentru a ne pregăti în vederea susținerii examenului de Bacalaureat.
Întrebarea mea este: dacă noi, la un colegiu național, am făcut puțină spre deloc școală online,
cum credeți că a continuat educația pentru acei elevi din România rurală?

Cum crezi tu că am putea diminua fenomenul de bullying?

Cine crede că doar prin câteva campanii de informare firave vom putea elimina, de la rădăcina,
problema bullyingului, înseamnă că abordează problema superficial. Bullyingul este interzis prin
lege, văd că legea asta nu se implementează în școală altfel decât printr-o altă… comisie.
Ineficient și, cumva, tipic statului român. Orice problemă întâlnim în arhitectura sistemului
educațional, o rezolvăm cu o comisie, planuri anuale (îmi aduc aminte de cele cincinale).
Bullyingul se naște și din sărăcie, motiv pentru care este esențial ca autoritățile să vegheze asupra
respectării dreptului la educație, prin asumarea unor măsuri coerente, precum garantarea
accesului la educație digitală și transportul gratuit.

În dimensiunea educațională, este important ca elevii să aibă acces la consiliere psihologică de

calitate, iar profesorii să respecte programa școlară și să completeze, unde e cazul, cu conținuturi
despre violență, combaterea delicvenței juvenile, rasism, sexism, xenofobie. Nu sunt adepta
soluțiilor universale; din păcate, căutarea acestui dușman invizibil (interesant aici este eseul lui
Umberto Eco – Cum ne construim dușmanul) este înrădăcinat în cultura noastră. Am scris mai
multe despre subiect în blogul meu de pe Adevărul: https://adevarul.ro/news/societate/de-s-au-
batut-fetele-targu-jiui-dincolo-narativul-cliseic-1_5f5b3f305163ec4271e034c0/index.html

De ce este importantă educația?

Educația este singura șansă pentru salvarea societății noastre și dezvoltarea tuturor sectoarelor,
de la cel economic la cel de protecție socială. Nu putem avea relansare economică fără educație.
Nu în ultimul rând, dreptul la învățătură este încetățenit prin Constituția României. Într-un sens
mai larg, educația a răsturnat dictaturi, educația este complementară oricărui alt element din viața
noastră. Îmi doresc ca Școala să nu mai fie folosită drept un spațiu în care elevii să fie trimiși de
gura părinților, ci un mediu sigur de dezvoltare.

De ce ar trebui să își continue un tânăr din ziua de azi studiile?

Tehnic vorbind, nivelul educației/formării profesionale ale unui tânăr sunt direct proporționale cu
venitul său, cu nivelul de trai. Din punctul meu de vedere, lipsa consilierii școlare de calitate în
ciclul liceal se transformă într-o rată din ce în ce mai mare a abandonului școlar în primul an de
studii superioare. Un alt aspect pe care doresc să îl punctez este reprezentat de faptul că ruta
vocațională nu este suficient de dezvoltată în țara noastră, iar mentalitatea de tipul – du-te la
facultate, să îți mai iei și tu o diplomă – este toxică. Pentru o mai bună inserție pe piața muncii,
sectorul învățământului dual trebuie potențat la maximum, iar mediul academic trebuie să își
redobândească statutul de promotor al performanței într-un anumit domeniu. Adică nu fabrici de
diplome.

Pe de altă parte, sistemul educațional românesc este disfuncțional din perspectiva faptului că
învățarea pe tot parcursul vieții nu este valorificată. Sfatul meu pentru copii și tineri este:
învățați, pentru că nu o faceți decât pentru voi înșivă. Nu pentru o diplomă, nu pentru părinții
voștri, pentru voi.”

Acest exemplu a fost luat pe de https://stiriedu.ro/2020/09/23/interviu-antonia-pup-despre-

scoala-online-fiecare-elev-si-profesor-trebuie-sa-aiba-acces-la-un-dispozitiv/ ,vizitat azi,
07.05.2021.
 Exemplu de chestionar

Exemplu de bună practică. Un chestionar pentru părinţi, elevi şi profesori prin care Inspectoratul
Şcolar Maramureş chiar vrea să afle cum decurge învăţarea online

În cele 15 întrebări din chestionarul pentru elevi, aceştia au fost întrebaţi inclusiv dacă profesorii
au ţinut cursurile, cum apreciază calitatea sarcinilor primite sau dacă au comunicat eficient cu
profesorii.

În plus, elevii sunt întrebaţi inclusiv ce platforme au folosit, dacă au luat legatura cu consilierul
şcolar, dacă au fost în contact cu dirigintele şi dacă ar fi util ca după reluarea cursurilor învăţarea
online să rămână parte a practicii şcolare.

Chestionar pentru elevi

1. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

a. 6 – 10 ani
b. 11-15 ani
c. 16 –19 ani

2. Mediul în care se află școala dumneavoastră:

a. Urban
b. Rural

3. În această perioadă de suspendare a cursurilor, aţi participat la activităţi de învățare

online, iniţiate de învățătorul/profesorul/dirigintele dumneavoastră?
a. Da (la toate despre care am fost informat)
b. Da, parțial (nu am avut mereu acces la Internet/calculator/smartphone/tabletă)
c. Nu (nu am avut acces la Internet/calculator/smatphone/tabletă)
d. Nu (nu m-au interesat)
e. Nu (alte motive)

4. În această perioadă de suspendare a cursurilor, ați reuşit să comunicați eficient cu:

a. Educatori/învățători/profesori
b. Diriginți
c. Consilieri școlari/psihologi /logopezi
d. Profesori de la Palatul copiilor și Cluburile elevilor
e. Maiștri/instructori

5. Considerați că activitatea de învăţare online poate înlocui activitatea „față în față” din sala
de clasă/laborator?
 a. Da
b. Nu
c. Poate fi o activitate în completare
d. Nu mă interesează

6. Ce tip de aplicaţii s-au folosit în comunicarea online? Puteți încercui mai multe variante.
a. Microsoft Teams/Office 365
b. Google Meet
c. Livresq
d. Zoom
e. Google Classroom
f. Cisco Webex
g. Moodle
h. WhatsApp
i. Messenger
j. Skype
k. Site-uri/Wiki-uri realizate de profesorul de la clasă
l. Site-uri agreate de MEC (ex. EDUCRED.ro, PbInfo, Geogra.ro etc.)
m. Altele. Enumeraţi-le:
__________________________________________________________

7. Care dintre enunţurile de mai jos descrie cel mai bine modalitatea de învăţare pe care o
preferați?
a. Prefer discuţiile față în față cu profesorul
b. Prefer înregistrările profesorului explicând lecţia, pentru a le accesa într-un orar de mine
stabilit
c. Prefer documente scrise în Word pe care să le lecturez când doresc
d. Am încredere în soluţiile adoptate de profesor
e. Prefer varianta de a-l întreba când doresc pe profesor, acesta manifestându-şi
disponibilitatea de a ne explica ori de câte ori îl întrebăm
f. Altă variantă. Enunţaţi-o:
______________________________________________________

8. Care enunţ descrie cel mai bine experienţa învățătorului/profesorului dumneavoastră în

domeniul
predării online?
a. Are foarte multă experienţă în sfera predării online, am mai lucrat şi înainte în acest
sistem
b. Are o anumită experienţă în domeniul predării online, însă foarte limitată
c. Este prima experienţă de predare online
d. Nu şi-a manifestat dorinţa de a instrui online, nu-l interesează

9. Ce v-a surpins plăcut în legătură cu învăţarea online/la distanţă?

a. Flexibilitatea
 b. Gama variată de instrumente de lucru
c. Uşurinţa în utilizare
d. Utilitatea
e. Personalizarea (capacitatea de a personaliza educaţia pentru elevi)
f. Inovarea (libertatea de a experimenta în activitatea de predare)
g. Accesibilitatea (platforme, materiale, resurse)
h. Implicarea şi plăcerea în utilizare
i. Îmbunătăţirea relaţiei profesor-elev
j. Autonomia, motivaţia, autodeterminarea şi autocotrolul în rândul elevilor
k. Nimic
l. N-am desfăşurat nicio activitate în învăţarea online/la distanţă

10. În opinia dumneavoastră, care au fost principalele obstacole în calea tranziţiei la învăţarea
online/la distanţă?
a. Accesul profesorului la tehnologie (computere/smartphone/tablete, software, conexiune
slabă la Internet)
b. Accesul elevilor la tehnologie
c. Comunicarea cu elevii
d. Comunicarea cu părinţii/tutorii
e. Nivelul scăzut de competenţă digitală în rândul profesorilor
f. Nivelul scăzut de competenţă digitală în rândul elevilor
g. Menţinerea motivării/implicării tuturor elevilor
h. Transformarea activităţilor şi conţinutului pentru învăţarea online/la distanţă
i. Evaluarea progresului elevilor
j. Pregătirea elevilor pentru învăţarea online/la distanţă
k. Volumul de muncă şi nivelul de stres sporite, asociate cu munca de acasă
l. Gestionarea şi organizarea timpului
m. Nu am întâmpinat dificultăţi

11. Cum apreciați calitatea sarcinilor de lucru primite online?

a. Atractive, utile, corespunzătoare
b. Neatractive, necorespunzătoare
c. Nu ştiu

12. Ați fost contactat și încurajat de învățător/profesor/diriginte să participați la activitățile de

învățare online/la distanță?
a. Da
b. Nu

13. Ați primit aprecieri/răspunsuri/observaţii la sarcinile de lucru primite și rezolvate în cadrul

activităților de învățare online?
a. Da
b. Nu
c. În mică măsură
14.La ce activități de învățare online ați participat cu plăcere în acestă perioadă? Oferiți un
exemplu.
______________________________________________________________________________
_

15. Considerați că, după reîntoarcerea la școală, ar fi util ca învățarea online/la distanță să
rămână parte a practicii școlare?
a. Da
b. Nu

Acest exemplu a fost luat pe de https://www.edupedu.ro/exemplu-de-buna-practica-un-

chestionar-pentru-parinti-elevi-si-profesori-prin-care-inspectoratul-scolar-maramures-chiar-vrea-
sa-afle-cum-decurge-invatarea-online/ ,vizitat azi, 07.05.2021.