Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, CATEDRA DE ȘTIINȚE

RUSSO” DIN BĂLȚI PSIHOLOGIE ȘI ARTE ALE EDUCAȚIEI

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Unitatea de curs: Cercetarea pedagogică


Ciclul I, Studii de licență. Programe:
 Pedagogia învățământului primar și Pedagogia preșcolară
 Pedagogia învățământului primar și Limba engleză
Unitatea de conținut: Documentarea științifică

Grupa: PP41R
Numele, prenumele studentului: Ceaikovskaea Alexandra

1. Argumentați importanța documentării științifice

În baza documentării științifice, informarii amănunțite și temeinice, pe baza textelor tipărite pe


diferite suporturi, se face o cercetarii. În baza informației obținute în urma documentării
științifice se poate dovedi sau susține anumite idei, teze, reguli, teorii, concepte, doctrine,
acțiuni, procese sau activități reale, actuale sau viitoare.

2. Enumerați acțiunile de bază specifice documentării științifice


1. Informarea asupra surselor cuprinde următoarele operaţiuni principale:
 identificarea surselor existente pentru tema de cercetare;
 locul unde este depozitată şi posibilităţile de obţinere, de acces;
 conturarea unui program de continuare a informării şi pe parcursul etapelor de
cercetare care urmează documentării în ansamblu, până la încheierea temei de cercetare
și chiar după aceasta.
2. Culegerea surselor include activităţile de:
 obţinerea (procurarea) surselor;
 notarea (fixarea) surselor;
 examinarea sumară asupra surselor (cuprinsul acestora, semnificaţia, posibilitatea de
folosire ulterioară etc).
3. Studierea surselor este etapa cu cel mai intens consum intelectual şi cu cel mai mare consum
de timp:
 gruparea surselor documentare în mai multe clase în raport cu conţinutul temei de
cercetare și cu timpul disponibil pentru studiu;
 evaluarea globală a unor surse;
 studiul aprofundat al surselor din perspectiva nevoii de cunoaștere a literaturii de
specialitate, a faptelor empirice, a ipotezelor și ideilor teoretice pro și contra, a metodei
de analiză și calcul etc.
4. Utilizarea surselor în cadrul procesului de documentare se referă la:
 consemnarea sistematizată a informaţiilor unei surse ca bază de comparaţie şi
confruntare cu alte surse;
 interpretarea generală a surselor;
 pregătirea utilizării informaţiilor documentare în cadrul celorlalte etape ale cercetării
propriu-zise, definitivării structurii finale a lucrării în vederea redactării etc.

3. Corectați erorile din următoarele referințe bibliografice.


UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, CATEDRA DE ȘTIINȚE
RUSSO” DIN BĂLȚI PSIHOLOGIE ȘI ARTE ALE EDUCAȚIEI

3.1. Sorin CRISTEA. ISSN 1810-6455 Managementul informaţional necesar în cercetarea


pedagogică fundamentală. In: Revista Didactica Pro…, revistă de teorie şi practică
educaţională. 2020, nr. 2-3(120-121), pp. 93-96.
3.2. CALALB Mihai. Pedagogia învăţării prin investigaţie şi impactul ei asupra
deprinderilor de cercetare ştiinţifică şi învăţare pe tot parcursul vieţii. In: Studia
Universitatis (Seria Ştiinţe ale Educaţiei) . pp. 32-39. 2017, nr. 5(105), ISSN 1857-2103.
3.3. CLICHICI, Veronica Lyceum, 2018. Cadrul de referinţă al Educaţiei timpurii din
Republica Moldova. 76 p Chişinău: F.E.-P. „Tipografia Centrală”,. ISBN 978-9975-3285-4-
8, [et al.]
3.4. BOTIŞ, Adina. ISBN 978-973-7871-93-0 Buzău: Alpha MDN Despre dezvoltarea
abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor, fete şi băieţi, cu vârsta până la 7 ani., 2007. 78
p.
1. BOTIŞ, Adina. Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor, fete
şi băieţi, cu vârsta până la 7 ani. Buzău: Alpha MDN, 2007. p. 78. ISBN 978-973-
7871-93-0
2. CALALB, Mihai. Pedagogia învăţării prin investigaţie şi impactul ei asupra
deprinderilor de cercetare ştiinţifică şi învăţare pe tot parcursul vieţii. In: Studia
Universitatis (Seria Ştiinţe ale Educaţiei). Nr. 5(105), 2017, pp. 32-39. ISSN 1857-
2103
3. CLICHICI, Veronica. Cadrul de referinţă al Educaţiei timpurii din Republica
Moldova. Chişinău: F.E.-P. „Tipografia Centrală”, Lyceum, 2018. p. 76. ISBN 978-
9975-3285-4-8
4. CRISTEA, Sorin.  Managementul informaţional necesar în cercetarea pedagogică
fundamental. In: Revista Didactica Pro…, Revistă de teorie şi practică educaţională,
Nr. 2-3(120-121), 2020, pp, 93-96. ISSN 1810-6455

5. Elaborați referințele on-line.


a. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/135_141_Tendinte
%20moderne%20%D0%BEn%20cercetarea%20pedagogica%20din
%20Republica%20Moldova.pdf
b. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/56_60_Cercetarea
%20pedagogica.pdf
c. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/93-96_27.pdf

1. ŢVIRCUN, Victor, CALLO, Tatiana. Tendinţe moderne în cercetarea pedagogică din


Republica Moldova. [Online] In: Akademos. Revista de ştiinţă, inovare, cultură şi artă.
Nr. 1, 2017, pp. 135-141. ISSN 1857-0461. [Citat 19.01.2022]. Disponibil:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/135_141_Tendinte%20moderne
%20%D0%BEn%20cercetarea%20pedagogica%20din%20Republica
%20Moldova.pdf
2. CRISTEA, Sorin. Cercetarea pedagogică. [Online] In: Didactica Pro..., Revistă de
teorie şi practică educaţională. Nr.2 (84), 2014, pp. 56-60. ISSN 1810 6455. [Citat
19.01.2022]. Disponibil:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/56_60_Cercetarea
%20pedagogica.pdf
UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, CATEDRA DE ȘTIINȚE
RUSSO” DIN BĂLȚI PSIHOLOGIE ȘI ARTE ALE EDUCAȚIEI

3. CRISTEA, Sorin. Managementul informaţional necesar în cercetarea pedagogică


fundamentală. [Online] In: Didactica Pro..., Revistă de teorie şi practică educaţională.
Nr. 2-3 (120-121), 2020, pp. 93-96. ISSN 1810 6455. [Citat 19.01.2022]. Disponibil:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/93-96_27.pdf

6. Citiți articolul. Realizați citarea unui fragment din sursa indicată. Respectați
formula: 1. Cuvinte de introducere a autorului, 2. Autorul, 3. Citatul, 4. Analiza
personală. 5. Citarea prin indicarea sursei și a paginiii
BARBĂROȘ, Claudia. Competențele profesionale ale cadrelor didactice - un deziderat al
politicilor educaționale contemporane. In: Univers Pedagogic. 2019, nr. 1(61), pp. 90-95. ISSN
1811-5470. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/90-95_8.pdf

Exemplu:
Integrarea învățământului și a cercetării științifice este o prioritate a sistemului
educational. Atât cercetătorii științifici cât și practicienii sunt preocupați de formarea/dezvoltarea
personalității de success, atribuindu-i cercetării un rol primordial. C. Tambur, analizând factorii
care determină comportamantul de cercetare, menționează că „motivația intrinsecă și interesul
profesorilor pentru cercetare constituie baza succesului obținut de elevi în urma cercetării”
[TAMBUR, Cristina. Modalități de dezvoltare a competențelor de cercetare pedagogică la
cadrele didactice. In: Managementul educaţional: realizări şi perspective de dezvoltare. Ediția 3-
a, 8 mai 2020, Bălți. Bălți: Tipografia din Bălţi, 2020, pp. 544-550. ISBN 978-9975-3422-5-4,
p.549]. Autorul accentuează că una dintre sarcinile cadrelor didactice devine astfel cultivarea
comportamentului de cercetare elevilor în procesul educațional. Elevii trebuie ghidați, treptat, de
la simplu la compus, în demersul deloc ușor al cercetării. Soluția oferită de cercetător este
„planificarea modulară și sarcinile creative, integrative” [TAMBUR, Cristina. Modalități de
dezvoltare a competențelor de cercetare pedagogică la cadrele didactice. In: Managementul
educaţional: realizări şi perspective de dezvoltare. Ediția 3-a, 8 mai 2020, Bălți. Bălți:
Tipografia din Bălţi, 2020, pp. 544-550. ISBN 978-9975-3422-5-4, p.549].

Mulți cercetători analizează formare a competenței profesionale ale cadrelor didactice prin
prisma nivelurilor de formare profesională. Unii consideră că formarea inițială este timpul
potrivit pentru însușirea competențelor profesionale, iar alții indică formarea continuă ca
element important. Spre exemplu C. Barbaroș este de părerea că factorii de decizie din
domeniul Educației au recunoscut că dezvoltarea competențelor pedagogice trebuie să fie
privită ca un efort depus pe parcursul întregii cariere și că nici un program de formare inițială a
cadrelor didactice, oricât de excelent ar fi, nu poate dota pedagogii cu toate competențele pe
care le va solicita cariera lor. Or, cerințele față de profesia de cadru didactic evoluează rapid și
impune noi abordări. [BARBĂROȘ, Claudia. Competențele profesionale ale cadrelor didactice
– un deziderat al politicilor educaționale moderne. In: Univers pedagogic. Nr. 1 (61), 2019, p.
90-95, ISSN 1811-5470. [Citat 09.01.2022]. Disponibil:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/90-95_8.pdf, p. 94].
Autoarea accentuează că pedagogii înșiși trebuie să re#lecteze asupra cerințelor proprii de
UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, CATEDRA DE ȘTIINȚE
RUSSO” DIN BĂLȚI PSIHOLOGIE ȘI ARTE ALE EDUCAȚIEI

învățare în contextul mediului concret și să-și asume o mai mare responsabilitate pentru
propria învățare pe tot parcursul vieții, ca un mijloc de actualizare și de dezvoltare a propriilor
cunoștințe și abilități. [BARBĂROȘ, Claudia. Competențele profesionale ale cadrelor
didactice – un deziderat al politicilor educaționale moderne. In: Univers pedagogic. Nr. 1 (61),
2019, p. 90-95, ISSN 1811-5470. [Citat 09.01.2022]. Disponibil:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/90-95_8.pdf, p. 94].

S-ar putea să vă placă și