Liceul Penticostal Logos Scoala Postliceala.

Profil sanitar

Stiluri de viata in Romania

ELEV Dragomirescu Laura Anul I A

Timisoara 2012

Modul de viata si stilul de viata sunt doua notiuni apropiate in continut si tratate de multe ori ca sinonime. . Ele desemneaza totalitatea activitatilor care compun viata unei persoane, a unui grup, a unei colectivitati, organizarea vietii lor pentru satisfacerea trebuintelor lor materiale si spirituale. Totusi, cele doua notiuni nu sunt identice desi utilizarea lor este complementara. . Stilul de viata se refera la aspectul subiectiv al modului de viata. El reprezinta o strategie de viata pentru care individul opteaza si care orienteaza toate manifestarile sale particulare. Din punct de vedere uman, problematica stilului de viata are o rezonanta pasionanta. Fiecare dintre noi isi pune curent intrebari privitoare la acest lucru : cum sa ne organizam viata in asa fel incat sa facem fata mai eficace dificultatilor vietii, tensiunilor, frustrarilor, cum sa dobandim linistea si armonia interioara, etc. Stilul de viata este asociat cu doua idei distincte : aceea de principiu organizator intern, profil al vietii unei persoane ca grup si aceea de optiune. Orice cercetare a stilului de via pleac de la dou dificult i: !" definirea stilului de via # $" metodologia de cercetare. Stilul de viata a fost cercetat din mai multe perspective: a consumului, a mentalitatilor, valorilor, comportamentelor, a relatiilor interumane, a turismului s.a. %n ceea ce priveste definirea stilului de viata e&ista o anumita imprecizie a termenului mai ales atunci cand se incearca delimitarea de alti termeni, precum modul de viata. %n urma unui studiu realizat in 'omania au fost identificate ( stiluri ma)ore de viata ce include * segmente: Stilul de viata orientat spre trecut pasivi !21#$ %ndivizii care au acest stil de viata apartin mai degraba generatiei varstnice care intampina dificultati de adaptare la sc+imbarile survenite dupa decembrie ,*-. .cestia se caracterizeaza prin pasivitate, inertie si au venituri mici. Multi dintre ei au nostalgia Supravietuitorii !1"#$ si Traditionalistii

/vremurilor bune ale socialismului0 si le este greu sa supravietuiasca intr1o lume in care vec+ile lor valori legate de propaganda comunista par lipsite de sens. Stilul de viata orientat spre pre%ent traditionalisti !(#$ si 'amilistii sofisticati !10#$ .cest stil de viata este caracteristic indivizilor preocupati de prezent, care incearca sa rezolve problemele imediate. .cestia au facut fata sc+imbarilor din ultimii ani, dar stilul lor de viata s1a depreciat constant. Manifesta un optimism moderat, dar au un sentiment de neliniste fata de viitor. Familia si Dumnezeu sunt cele doua elemente care ii a)uta sa1si gaseasca ec+ilibrul interior. Stilul de viata orientat spre viitor Am)itio*ii !12#$ .cest stil de viata este specific indivizilor care privesc sc+imbarea ca pe o oportunitate de evolutie personala in plan social. .cestia sunt destul de tineri, increzatori si adaptabili, fiind optimisti in legatur cu viitorul lor. 2anii, cariera si succesul sunt principalii factori motivatori ai actiunilor lor. 3e larg urmeaza doar prima categorie si anume stilul de viata orientat spre trecut: Aspirantii !10#$& Imitatorii !"#$ si Atemporalii !12#$& 'amilistii

Supravieuitorii (19%) Supravietuitorii sunt in marea lor ma)oritate barbati, cu educatie si venituri reduse, cu domiciliul atat in mediul rural cat si in cel urban. 3entru ma)oritatea Supravietuitorilor, viata este plina de dezamagiri si esecuri. .cestia se simt e&clusi din societate si au sentimentul ca au pierdut controlul asupra propriei vieti. 4ici familia, nici credinta nu reprezinta un spri)in care sa le faca viata mai usoara. Supravietuitorii sunt convinsi ca cei mai buni ani ai lor au trecut si considera ca viitorul nu le rezerva nimic bun. 5and vorbesc despre viitor sunt tristi, pesimisti si dezgustati de ceea ce se intampla in )urul lor. Se gandesc la perioada comunista ca la o oaza de pace si prosperitate. .u nostalgia preturilor fi&e, a locurilor de munca stabile, a unei vieti linistite si a spri)inului statului.

Sunt persoane interiorizate, nesociabile, convinse ca nimeni nu e dispus sa le a)ute. %gnora valorile morale si evita sa munceasca prea mult. Desi pozeaza in sustinatori ai egalitatii intre cetateni, viseaza in secret sa a)unga multimilionari si sa nu mai fie nevoiti sa munceasca. Supravietuitorii sunt impotriva unei educatii prea inalte, considerand1o un capriciu care nu va aduce beneficii in cele din urma. Deoarece dispun de venituri mici, supravietuitorii se gandesc de doua ori inaintea oricarei ac+izitii. 3refera produsele de provenienta locala celor de import, intrucat sunt mai ieftine si destul de bune. Tradiionalitii pasivi (21%) Traditionalistii pasivi sunt in marea lor ma)oritate barbati, cu educatie si venituri, in marea lor ma)oritate, reduse, care locuiesc in mediul rural sau in mediul urban ca prima generatie. .cesti indivizi sunt puternic ancorati in valorile traditionale, au o viata simpla, naturala, fara multe pretentii. Educatia si rafinamentul sunt respinse, in timp ce cultura nu e considerata relevanta pentru propria viata. Familia este pe primul loc in viata lor. 3rincipalul lor obiectiv in viata este acela de a avea o familie unita, de a1si creste copiii si de a1i vedea realizati. 'olurile in familie sunt foarte clar definite: sotul este stalpul familiei, cel care trebuie sa intretina familia, in timp ce sotia este cea care are gri)a de copii si de gospodarie. 5opiii trebuie sa fie supusi, ascultatori si sa perpetueze bunul nume al familiei. 3entru Tradisionalistii pasivi munca pe care o fac pentru a se intretine este o sursa de stres si insatisfactii. .cestia sunt nesiguri in legatur cu locul lor munc , dar nu iau nici o masura pentru a1si imbunatati situatia. 6ocul de munca este vazut ca o sursa secundara de venit, un mod de a obtine bani pentru produsele care nu pot fi obtinute in gospodarie. 3ersoane modeste, traditionalistii pasivi nu sunt interesati de infatisarea lor, moda si stilul fiind notiuni nefamiliare pentru ei deoarece imbracamintea este perceputa ca o necesitate.

Sc+imbarea este un factor de stres suplimentar, acestia dorind sa se intoarca la o viata simpla, cu principii clare si cu un set de valori bine definit. .cesta este unul din motivele pentru care manifesta nostalgie pentru perioada comunista cand totul era previzibil. Traditionalistii pasivi sunt multumiti de viaa lor actuala, c+iar daca au multe nea)unsuri, in timp ce viitorul este perceput ca o amenintare si o sursa de insatisfactii.