Sunteți pe pagina 1din 29

REZUMAT

al tezei de doctorat cu titlul

„Sociologia modei: stil vestimentar şi dezirabilitate socială”

Autor: Alina Cătălina Duduciuc

Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Septimiu CHELCEA

La ora actuală putem vorbi deja de o tradiţie sociologică a studiilor modei care descinde de la
Herbert Spencer, Gabriel Tarde, Georg Simmel, Thorstein B. Veblen, Herbert Blumer, Pierre
Bourdieu şi coboară în contemporaneitate la cercetătorii care îşi afirmă adeziunea la fashion
studies. Chiar dacă se proclamă ca autonomă, sub egida grupurilor tematice a unor publicaţii
(Fashion Theory. The Journal of Dress, Body and Culture; Clothing and Textiles Research
Journal), propunând un număr de 642 de concepte (V. Steele, 2005, xvii) culese din ştiinţele
sociale, stadiul actual al sociologiei modei relevă mai degrabă un repertoriu de microteorii, care
pun în circulaţie o serie de termeni, insuficient clarificaţi şi o genealogie ambiguă a evoluţiei
subiectului. Din acestă perspectivă, teza îşi propune să inventarieze şi să clarifice aria semantică
a conceptelor, să sublinieze direcţiile de studiu şi progresele sociologiei modei. Tocmai de aceea,
din raţiuni metodologice, în primul capitol propun o periodizare a istoriei sociologiei modei. Am
evidenţiat astfel etapele de studiu, principalele direcţii de cercetare (antropologică, istorică,
sociologică, psihosociologică, semiotică), publicaţii, lucrări semnificative. Am subliniat
distincţia dintre „modă” şi „vestimentaţie” şi am argumentat necesitatea integrării unor
concepte, precum „gust”, „înfăţişare” şi „manieră”, în sfera explicativă a fenomenelor modei.
Am prezentat în ordine cronologică principalele direcţii de studiu şi am stabilit, pornind de la
bibliografia consultată, paternitatea unor teorii.

Capitolul al doilea este dedicat analizei sociologice a modei, în special vestimentaţiei ca


fapt social, şi a urmărit traseul conceptului de „modă” în cele două direcţii de studiu care s-au
conturat: prima, corelativă evenimentelor social-politice şi culturale ale începutului de secol XX,
denumite prin termenul generic de „modernitate” şi cea de-a doua, relaţionată comportamentului
colectiv, teoretizare dezvoltată cu precădere după anii ‘60. Totodată, am evidenţiat tendinţele
recente de analiză a modei prin achiziţiile teoretice şi empirice aferente sociologiei consumului şi
studiilor culturale. Analiza semantică a termenilor de „gust” şi „manieră”, întreprinsă în primul
capitol, m-a condus la descoperirea unor teorii „noi”, care ar putea fi integrate discursului
1

 
ştiinţific al modei. Este vorba de lucrările lui Norbert Elias şi Pierre Bourdieu, pe care, din
păcate, marea parte a publicaţilor recente din sociologia modei le ignoră.

Partea a doua a tezei a răspuns, deopotrivă, unei raţiuni metodologice, dar şi de ordin
practic. Prin integrarea tematicii în ansamblul de studiul al psihosociologiei (Capitolul 3), prin
gruparea ipotezelor în orientările dominante (orientarea cognitivistă şi orientarea socio-
culturalistă), am încercat să pun în evidenţă semnificaţia hainelor în context social. Relaţionată
acestor cadre, teza a răspuns unor interogaţii precum: ce rol au hainele în percepţia persoanei?
Cum ne formăm impresiile despre ceilalţi în baza îmbrăcămintei? Care este efectul hainelor în
formarea primei impresii? Prima impresie produsă de înfăţişare fizică a celorlalţi este stabilă sau
se schimbă în funcţie de durata şi de tipul interacţiunii? Ce tipuri de inferenţe fac oamenii
pornind de la ţinuta oficială şi ţinuta vestimentară lejeră a celorlalţi? Sunt hainele un indicator
important al competenţelor sociale şi profesionale ale actorilor sociali? La ce ţinute vestimentare
apelează indivizii pentru a produce imagini favorabile despre sine? Ce imagini ale sinelui îşi
construiesc şi îşi proiectează indivizii prin îmbrăcăminte? Sunt hainele o expresie a atitudinilor
sexuale ale indivizilor? Reflectă îmbrăcămintea valorile sociale ale purtătorilor? Pentru că ţinuta
vestimentară a devenit un aspect important în evaluarea competenţei profesionale a actorilor
sociali (Eurobarometrul Special, 2009), capitolul al III-lea oferă o explicaţie psihosociologică
asupra adoptării ţinutei la locul de muncă, subiect intens mediatizat în presa tabloidă şi în cărţile
de largă informare despre comunicarea nonverbală.

În capitolul al IV-lea avansez ipoteze şi propun explicaţii referitore la experienţele de


viaţă modernă din spaţiul socio-cultural românesc. Am observat excesul de accesorii şi de
ostentaţie vestimentară care s-a răspândit în detrimentul (se pare, vom vedea dacă cercetare a
relevat o tendinţă majoritară în acest sens) unui costum simpul sau oficial. Am remarcat în
diverse contexte sociale, deopotrivă, aversiunea, dar şi aprobarea unor stilurilor vestimentare
“vanitoase” ca modele de reuşită socială şi profesională. Prin ancheta sociologică, desfăşurată pe
un lot de 328 de subiecţi în perioada martie-mai 2009, ale cărei rezultate le prezint în ultimul
capitol, am testat modul în care unele valori sociale sunt ilustrate în tendinţele vestimentare ale
indivizilor, mai exact dacă orientarea subiecţilor către bunăstarea materială reprezintă o variabilă
explicativă pentru maniera în care indivizii adoptă anumite stiluri vestimentare. Consider că
cercetarea a răspuns următoarelor întrebări: sunt valorile materiale ale indivizilor un indicator al
tendinţelor vestimentare ale acestora? Sunt hainele o modalitate de exprimare a standardelor
asumate de individ ca principii demne de urmat în viaţă?

 
Următorul pas în logica acestei tezei de doctorat a constat în legitimarea ştiinţifică a
obiectului de studiu: fenomenul modei vestimentare. Prima tendinţă a fost aceea de localizare a
subiectului în perimetrul istoriei şi al semioticii, date fiind primele lucrări ştinţifice apărute pe
această temă. O vastă bibliografie istorică, interesată în special de aspectele vieţii cotidiene, a
ilustrat deja că „fiecare epocă îşi are haina ei”. Printr-un „arsenal” enciclopedic privind evoluţia
costumului în diverse epoci şi culturi – care în Europa anului 1610 număra deja 200 de publicaţii
pe această temă (L. Taylor, 2005, 24) – istoria a argumentat asupra faptului că moda a
reprezentat de-a lungul timpului un instrument al puterii, al celor cu un status socio-economic
ridicat şi că procesele de aculturaţie care însoţesc moda se propagă pe verticală, de sus în jos.
Semiotica, o altă tradiţie a studiilor modei, preocupată îndeosebi de problemele de semnificare, a
arătat că indivizii se raportează la obiectele şi practicile care compun „sistemul modei” (R.
Barthes, 1967) în baza conotaţilor sociale (semnificaţilor) ataşate acestora.

Transformat în obiect de studiu al sociologiei, corpul îmbrăcat este un „fapt social”, un


trup socializat, care marchează distincţia dintre natură şi cultură. În diversele etape ale
socializării, individul îşi însuşeşte normele sociale ale „civilizării”, exprimând consensul asupra
manierelor considerate dezirabile în mediul în care trăieşte. În acelaşi timp, adoptarea unui stil
vestimentar este o acţiune socială. Epoca modernă a creat condiţii favorabile dinamizării
rolurilor socio-culturale şi, în consecinţă, în multiplele interacţiuni sociale, vestimentaţia a
devenit o resursă comunicaţională în străduinţa indivizilor de a se prezenta celorlalţi într-o
manieră pozitivă. Asupra acestei funcţii de semnificare pe care vestimentaţia o îndeplineşte la
nivelul relaţiilor sociale s-au pronunţat unii semioticieni şi reprezentaţi ai interacţionismului
simbolic: Georg Simmel, Erving Goffman, Greory Stone, Roland Barthes, Umberto Eco. De
asemenea, consensul cu privire la utilizarea „metalimbajul” modei vestimentare, precum şi
determinanţii socioculturali ai opţiunilor indivizilor sunt problematici cărora abordarea
sociologică le oferă un răspuns. Însă nu numai semnificaţiile hainelor şi „coagularea” acestora în
jurul indicatorilor de status, vârstă şi gen preocupă discursul sociologic, dar şi felul în care
indivizii se raportează la modă, ca normă a dezirabilităţii sociale, „a prezentului în vogă”, a
conformării la valorile şi normele promovate de societate.

Aprofundarea teoretică a acestui subiect a însemnat şi confruntarea cu anumite dificultăţi,


inerente unor „ramuri” sociologice în „expansiune”: insuficenta clarificare a unor concepte, de
unde şi confuziile terminologice vehiculate în unele articole sau lucrări (de exemplu, echivalenţa
dintre „modă” şi „vestimentaţie”); încadrarea unor autori proveniţi din direcţii teoretice diferite
(de exemplu, Georg Simmel şi Thorstein B. Veblen) în aceeaşi paradigmă explicativă; numărul
3

 
redus al lucrărilor care recurg la metodologii de cercetare; ignorarea unor direcţii de cercetare
care au fundamentat ştiinţific fenomenului modei (de exemplu, cercetarea cantitativă a modei,
iniţiată de Alfred L. Kroeber). În acest sens, incursiunea în analiza fenomenului modei
vestimentare, precum şi numărul redus al unor lucrări interesate de clarificarea acestei teme în
sociologia românească au motivat alegerea fenomenului modei ca subiect pentru teza mea de
doctorat.

Înainte de a-şi afirma autonomia, domeniul de studiu al sociologie modei ar trebui să-şi
definească conceptele relevante în explicarea modei şi a manifestărilor acestui fenomen la nivel
social şi individual. A delimita o arie conceptuală doar în jurul termenilor de „modă”,
„teribilism”, „stil vestimentar” şi „cod vestimentar” înseamnă a restrânge domeniul de analiză. În
afară de aceste constructe teoretice, am argumentat că ar merita să fie cercetate conceptele de
„gust”, „înfăţişare” şi „manieră”, istoria semantică a acestora reliefând alte surse de legitimare a
cercetării ştiinţifice a modei, cum ar fi studiul manierelor iniţiat în sociologie de Norbert Elias
(1939), semnalele înfăţişării în ordinea interacţiunii din sociologia lui Erving Goffman (1959),
teoria gusturilor sociale şi bazele empirice ale acesteia din lucrarea lui Pierre Bourdieu, La
Distinction: critique sociale du jugement (1979).

Lucrările care propun spre dezbatere o asemenea tematică sunt „suverane” teoriilor din
perimetrul ştiinţelor sociale, istoriei, antropologiei şi sociologiei care deţin primatul lansării
analizei ştiinţifice asupra rolului vestimentaţiei în viaţa socială. După cum am arătat în Capitolul
I, bazele epistemologice ale studierii comportamentului vestimentar se regăsesc în discursul
antropologic de la sfârşitul secolului al XIX-lea, mai exact în studiul comparativ al mijloacelor
de subzistenţă al societăţilor de vânători-culegători şi al societăţilor industrializate. Ideea
preconcepută a existenţei unor teorii anonime trebuie abandonată atâta vreme cât sub semnătura
lui Charles Darwin (1872), Herbert Spencer (1890-1897), Wilhelm M. Wundt (1892), Ernst
Grosse (1891) şi Edward Westermarck (1897) au fost avansate explicaţii ştiinţifice privind
motivaţiile adoptării vestimentaţiei. Nota comună a reflecţiilor despre modă din ultimele decenii
ale secolului al XIX-lea o constituie ideea potrivit cărei formele expresive de vestimentaţie şi
ornamentare ale corpului se datorează dorinţei individului de a marca distincţia socială. Regăsim
această idee la Thorstein B. Veblen (1889) şi la Georg Simmel (1904) sub denominaţia de
„fluxul vertical al propagării modei” (teoria trickle-down), potrivit cărei moda se propagă pe
verticală, de sus în jos, iar traseul acesteia descrie structura societăţii în care se manifestă. Totuşi,
în baza unor exegeze deja consacrate (D. Frisby, 1984/2004; S. Dungaciu, 2003; R. Sassattelli,
2000) cu privire la opera şi viaţa lui Georg Simmel, precum şi a direcţilor de studiu generate în
4

 
tradiţia sociologică, consider că asimilarea ideilor lui Thorstein B. Veblen a produs o direcţie
distinctă, identificată prin temele societăţii de consum, pe când concepţia simmeliană a fost
valorificată în interacţionismul simblic. O altă notă definitorie care desparte cele două concepţii
ar fi că la Georg Simmel mecanismul de propagare a modei este imitativ, în timp ce ideea
principală pe care Thorstein B. Veblen o dezvoltă este consumul ostentativ, prin intermediul
căruia clasa de sus îşi conservă identitatea şi poziţia socială.

În sociologia modei, din păcate, contribuţiile lui Norbert Elias (1939) şi Alfred L.
Kroeber (1919) au trecut aproape neobservate. O asemenea opţiune metodologică care exclude
consemnarea acestor autori îşi asumă omiterea unor direcţii fundamentale în analiza modei:
conceptul de habitus, propus de Norbet Elias, popularizat ulterior de Pierre Bourdieu şi ignorarea
unui aspect esenţial în istoria studiilor modei, anume antropologul Alfred L. Kroeber este
iniţiatorul studiului cantitativ al modei vestimentare. Cercetările lui Alfred L. Kroeber au
determinat în timp o serie studii (M. C. Peteleu şi S. H. Gray, 2009; D. Clemente, 2007; R. L.
Lyman şi H. J. Harpole, 2002; S. P. Turnbaugh, 1979) care se înscriu în tradiţia analizei
cantitative a modei, orientare care domină şi astăzi mediile academice.

Retrospectiva istorică asupra evoluţiei studiilor modei îmi permite să afirm că sociologia
modei este o disciplină tânără, fundamentată în deceniul al şaptelea al secolului trecut. La aceea
vreme, interacţionismul simbolic, prin Herbert Blumer, Ervin Goffman, Gregory Stone şi
structuralismul, reprezentant de Roland Barthes, Dick Hebdige, John Hartley se afirmau în
perimetrul unor discipline precum psihologia socială, semiotica, sociologia şi studiile culturale.
Acestea sunt de fapt şi orientările teoretice care vor oferi alternative explicative la teoria trickle-
down: moda nu este o resursă a clasei dominate care îşi conservă statutul social superior, ci
aceasta este mai degrabă un consens stabilit în interacţiunile sociale (H. Blumer, 1969);
„modern” este semnificaţia pe care indivizii o ataşează simbolurilor vestimentare fiind opţiunea
grupului de referinţă (D. Hebdige, 1979).

Dovezile empirice privind mecanismul de propagare a modei vestimentare sunt relativ


puţine având în vedere lucrările care recurg la metodologii de cercetare, respectiv: Pierre
Bourdieu, La Distinction: critique sociale du jugement (1979); Susan B. Kaiser, The Social
Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985); Fred Davis, Fashion, Culture and
Identity (1992); Jukka Gronow, The Sociology of Taste (1997); Alexandru Bălăşescu, Paris
elegant, Teheran incitant: corpuri estetice, subiecte politice (2007/2008).

 
După cum am arătat în Capitolul al II-lea, analiza sociologică a modei, în cazul de faţă a
modei vestimentare, din perspectiva fenomenului de modernizare şi din cea a teoriilor
comportamentului colectiv, corespunde unor anumite etape în istoria sociologiei. Acestea au
subliniat fie caracterul contagios, adesea distructiv şi iraţional, fie caracterul instituţional şi
normativ al modelor. În schimb, abordările recente – teoria fluxului orizontal al modei şi teoria
grupurilor subculturale, pe care sociologia modei şi le revendică ca un cadrul teoretic particular
– nu trebuie interpretate numai din perspectiva evoluţiei acestui nou domeniu de studiu, ci sub
aspect interdisciplinar, cercetările din domeniul comunicării de masă, al sociologiei sau al
studiilor culturale furnizând marea parte a conceptelor.

Consider că nota comună a celor două teorii din sociologia modei vestimentare, respectiv
teoria trickle-down şi teoria tricle-across, rămâne opera lui Georg Simmel prin care acestea se
fundamentează. Chiar dacă cea de-a doua teorie este atribuită tradiţiei studiilor culturale şi
teoriilor comunicării în masă, în urmă cu un secol, sociologul german Georg Simmel semnala că
adoptarea modei de către individ reflectă particularitatea normei pe care aceasta o generează.
„Femeile, bărbaţii, indivizii nehotărâţi, demodaţii, sclavii modei” – pentru a recurge doar la
tipologiile exemplificate de Georg Simmel – se conformează diferenţiat normei care
reglementează moda, dar cu aceleaşi finalităţi: de accentuare, concomitentă, a instinctului de
individualizare, dar şi de acceptare socială. Aşadar, moda obiectivează, în acelaşi timp, indiferent
de direcţia orizontală sau verticală a propagării acesteia, curentele contrare ale vieţii:
individualizare versus conformare.

În ceea ce priveşte semnificaţia hainelor în context social, aceasta reprezintă o preocupare


relativ nouă, caracterizată printr-o muncă de cercetare inovativă, însă şi prin preocupări de a testa
ipoteze invalide, cu pretenţie de universalitate, mai degrabă eclectice, decât subordonate unor
teorii sau paradigme. Acest lucru nu înseamnă că specialiştii din domeniu nu dispun de o bază
teoretică şi metodologică de cercetare, ci, din contră, anumite concluzii ale unor studii din
perimetrul cogniţiei sociale şi interacţionismului simbolic şi-au găsit aplicaţia practică în diferite
domenii cum ar fi: în management organizaţional şi resurse umane, prin dezbaterea privind codul
vestimentar în organizaţii; în schimburile interculturale, prin necesitatea însuşirii normelor
culturale, religioase şi etnice privind îmbrăcămintea; în diplomaţie, prin respectarea codului
vestimentar cerut de anumite acţiuni protocolare. Concluzia care se desprinde din cercetările
psihosociologice prezentate în capitolul al treilea constă în faptul că semnificaţia hainelor este
referenţială.

 
Sintetizând aspectele teoretice expuse în această teză, consider că temele aduse în atenţie
de sociologia modei au fost generate de interesul teoretic privind schimbările sistemelor sociale
(în special modificările structurale) şi modul în care sunt reglementate aceste schimbări
(controlul social). Relaţionată acestor dezbateri, analiza fenomenului modei a ridicat următoarele
problematici: în ce măsură moda este o formă de emergenţă şi de difuzare a inovaţiilor şi în ce
măsură este o convenţie socială? Ilustrează moda structura societăţii? Este moda o resursă
identitară a tuturor claselor sociale în egală măsură? Au uniformele (şcolare, militare etc.) o
funcţie ideologică şi raţională?

Ancheta sociologică (N=328) pe care am întreprins-o şi ale cărei rezultate au fost relevate
pe parcursul capitolului IV mi-a permis să explic recurenţa unor fenomene de viaţă modernă pe
care le-am observat în perimetrul socio-cultural românesc cu privire la modurile de exprimare
vestimentară. Cercetarea a arătat că propensiune puternică, moderată sau scăzută către
bunăstarea materială nu diferenţiază adoptarea unor stiluri vestimentare. În schimb, rezultatele
obţinute au indicat că venitul lunar acordat îmbrăcămintei şi interesul faţă de moda vestimentară
reprezintă variabile semnificative care intervin în alegerea unui stil vestimentar, în timp ce opinia
faţă de moda vestimentară din Occident, consumul cultural-mediatic şi locul de achiziţionare al
hainelor nu au avut o pondere statistică în adoptarea stilului de îmbrăcăminte. Datele cercetării
de faţă sunt consonante cu teoria consumului formulată de Thorstein B. Veblen (1899), conform
căreia hainele la modă reprezintă un semn distinctiv al „clasei înalte”, a celor care au un nivel
confortabil de securitate financiară şi bunăstare materială, preocupaţi de ostentaţia simbolurilor
de status. În baza rezultatelor prezentate (secţiunea 4.2.6), afirm că moda vestimentară este o
preocupare doar a unei treimi din lotul investigat şi că aceasta se adresează doar celor cu venituri
mari, în medie mai interesaţi de moda vestimentară. Totuşi, studenţii aderă într-o proporţie
ridicată la stilurile non-indicatoare de status ceea ce ar putea însemna că ei se conformează
normei majoritare a culturii din care provin, adoptând un comportament vestimentar acceptat şi
la modă în grupul de studenţi. Corelativ acestor concluzii, datele obţinute la „Scala de măsurarea
a orientării către materialism” şi ponderea acestora în explicarea comportamentelor la modă
susţin mai degrabă paradigma socio-culturalistă, în sensul că studenţii chestionaţi aderă la
valorile materiale predominate în mediul în care socializează cu precădere, în detrimentul celor
care „nu se potrivesc” cu aceste condiţii de existenţă.

Aşadar, moda vestimentară este un simbol al celor bogaţi, care se disting prin stabilitate
financiară. Persoanele care adoptă o vestimentaţie vanitoasă, mediatizate în presa românească cu
apelativul „piţipoancă” sunt cu atât mai ostentative în hainele şi accesoriile pe care le poartă, cu
7

 
cât manifestă o tendinţă de a se conforma modei vestimentare şi de a acorda timp şi venit
considerabil pentru achiziţionarea hainelor pe care le consideră la modă.

În acest punct al expunerii, după consideraţiile teoretice şi empirice, revin asupra


semnificaţiei celor două concepte prin care am enunţat titlul acestei teze de doctorat, „stil
vestimentar” şi „dezirabilitate socială”, termeni care, în cadrul teoretic în care au fost analizaţi,
fac trimitere către caracterul normativ al întrebuiţării îmbrăcămintei: hainele sunt purtate (stilul
vestimentar) conform normelor şi valorilor sociale considerate de dorit (dezirabile) de o
proporţie semnificativă a populaţiei. Variaţia stilurilor vestimentare adoptate de indivizi provine
nu atât dintr-o alegere de natură estetică, ci mai degrabă din gradul în care oamenii se
conformează normei dezirabilităţii sociale.

În perspectivă, un studiu pe această temă ar mai putea să răspundă unor interogaţii care
sunt încă lăsate pe seama aprecierii de obişnuinţă: adoptarea în masă a unor stiluri vestimentare,
cultura aparenţei sunt un simptom al sfârşitului capitalismului? Şi dacă răspunsul la întrebarea
precedentă este afirmativ, atunci codurile vestimentare formale impuse în unele organizaţii ca
modele de competenţă vor fi înlocuite de ţinuta liberă şi lejeră? Aversiunea faţă de cadrele
formale de autoritate şi extinderea „culturii de contestare” vor instaura „codul impoliteţii” în
locul manierelor?

 
BIBLIOGRAFIE
 

Achiţei, Gheorghe. (1988). Frumosul dincolo de artă. Bucureşti: Editura Meridiane.

Adomaitis, Alyssa, D. şi Johnson, Kim K. P. (2005). Casual versus formal uniforms: flight attendants’ self-
perceptions and perceived appraisals by others. Clothing and Textiles Research Journal,23, 88-101.

Aguirre, Beningno E., Quarantelli, Enrico L. şi Mendoza, Jorge L. (1988). The Collective Behavior of Fads: The
Characteristics, Effects, and Career of Streaking. American Sociological Review, 53, 4, 569-584.

Ahuvia, Aaron C. şi Wong, Nancy Y. (2002). Personality and Values Based Materialism: Their Relationship and
Origins. Journal of Consumer Psychology, 12, 4, 389-402.

Alexander, Jeffrez C. (2004). Cultural pragmatics: Social performance between ritual and strategy. Sociological
Theory, 22, 4, 527-573.

Alexianu, Alexandru. (1971). Mode şi veşminte din trecut: cinci secole de istorie costumară românească. Bucureşti:
Editura Meridiane.

Allport, Gordon W. şi Cantril, Hadley. (1933). Recent applications of the study of values. Journal of Abnormal
Social Psychology, 28, 259-273.

Aries, Elisabeth şi Seider, Maynard. (2005). The interactive relationship between class identity and the college
experience: the case of lower income students. Qualitative Sociology, 28, 4, 419-443.

Asserate, Asfa-Wossen. [2003] (2005). Bunele maniere. Mic tratat de supravieţuire în societate. Bucureşti: Editura
Nemira (Manieren. Trad. Rom M.-M. Aldea).

Assmann, Stephanie. (2008). Between tradition and innovation: the reinvention of the kimono in Japanese consumer
culture. Fashion theory, 12, 3, 359-376.

Balzac, Honoré de. [1833] (2006). Patologia vieţii sociale. Bucureşti: Editura Grafoart (La comédie humaine. Paris:
Gallimard. Trad. rom. L. Zoicaş).

Barbu, Bogdan. (2006). Sunetele libertăţii, sunetele decadenţei. În B. Barbu. Vin americanii. Prezenţa simbolică a
Statelor Unite în România Războiului Rece (pp. 281-312). Bucureşti: Editura Humanitas.

Barcan, Ruth. (2004). Regaining what mankind has lost through Civilization: Early Nudism and Ambivalent
Moderns. Fashion Theories, 8, 1, 63-82.

Baron, Stephen W. (1989). The Canadian West Coast Punk Subculture: A Field of Study. Canadian Journal of
Sociology, 14, 3, 289-316.

Barthes, Roland. (1967). Système de la Mode. Avril: Éditions de Seuil.

Barthes, Roland. [1957] (1993). Historie et sociologie du vêtement: Quelques observations méthodologiques. În R.
Barthes. Oeuvres Complètes (pp. 743-779). Paris: Seuil.

Barthes, Roland. [1964] (2006). Bolile costumului de teatru. În R. Barthes. Eseuri critice (pp.65-75). Bucureşti:
Editura Cartier (Essais critiques. Paris: Éditions du Seuil. Trad. rom. I. Vasiliu).

Barnard, Malcolm (ed.). (2007). Fashion Theory. New York: Routledge.

 
Baudrillard, Jean. [1970] (2005). Societatea de consum. Mituri şi simboluri. Bucureşti: Editura Comunicare.ro (La
Société de consommation. Paris: Editions Denoel. Trad. rom. A. Matei).

Bauman, Zygmund şi May, Tim. [1990] (2008). Gândirea sociologică. Bucureşti: Editura Humanitas (Thinking
Sociologically. Oxford: Blackwell Publishing Ltd. Trad. rom. M. C. Udma).

Bălăşescu, Alexandru. [2007] (2008). Paris elegant, Tehran Incitant: corpuri estetice, subiecte politice. Bucureşti:
Curtea Veche Publishing (Paris Chic, Tehran Thrills: Aesthetic Bodies, Political Subjects. Bucureşti: Zeta
Books).

Beaudoin, Piere şi Lachance, Marie J. (2006). Determinants of adolescents’ brand sensitivity to clothing. Family
and Consumer Science Research Journal, 34, 312-331.

Behlim, Dorothy. (1985). Fashion change and demographics: a model. Clothing and Textiles Research Journal, 4,
18-24.

Behling, Dorothy U. şi Williams, Elizabeth A. (1991). Influence of dress on perception of intelligence and
expectations of scholastic achievement. Clothing and Textiles Research Journal, 9, 1-7.

Belleau, Bonie D., Summers, Teresa A., Xu, Yingjiao şi Onel, Raul. (2007). Theory of reasoned action: purchase
intention of young consumers. Clothing and Research Journal, 25, 244-257.

Benedict, Ruth. [1931] (2003). Dress. In Kim K. P. Johnson, Susan J. Torntore şi Joanne B. Eicher (eds.). Fashion
Foundations: Early Writings on Fashion and Dress (pp. 29-34). New York: Berg Publishers.

Bennett, Andy. (2005). Fashion as an „everyday” resource. În Andy Bennett. Culture and everyday life (pp. 96-116).
London: Sage Publication.

Berciu, Mihaela. (2009). Ţinuta pentru success. Bucureşti: Coreus Publishing.

Berger, Bennett M. (1986). Review: Taste and Domination. The American Journal of Sociology, 91, 6, 1445-1453.

Bernhardt, Anishanslin Z. (2008). Dress, accessories and fashion. În Heley Sheumaker şi Shirley T. Wajda (eds.)
Material culture in America. Understanding everyday life (pp. 161-184). Oxford: Abc-Clio Inc.

Bernstein, Basil. (1964). Elaborated and restricted Codes: Their social origins and some consequences. American
Anthropologist, 66, 6, 2, 55-69.

Besnard, Phillipe. [1993] (1996). Modă. În Raymond Boudon şi Philippe Besnard (coord.). Dicţionar de sociologie
(pp. 174-176). Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic.

Best, Joel şi Suyuki, Tadashi. (2003). The Emergence of Trendsetters for Fashions and Fads: Kogaru in 1990’s
Japan. Sociological Quarterly, 44, 1, 61-79.

Better, Nancy M. (1991). The executive life: dress down days for corporate summer. The New York Times,
http://www.nytimes.com/1991/08/11/business/the-executive-life-dress-down-days-for-corporate-
summer.html.

Bhui, K. Khatib, Z., Viner, R., Klineberg, E., Clark, C., Head, J. şi Stansfeld, S. (2008). Cultural identity, clothing
and common natural mental disorder: a prospective school-based study of whiter British and Bangladeshi
adolescents. Journal of Epidemiol Community Health, 623, 435-441.

Bikhchandani, Sushil şi Welch, Ivo. (1992). The Theory of Fads, Fashion, Custom and Cultural Change as
Informational Cascades. The Journal of Political Economy, 100, 5, 992-1026.

Bitti, Pio E. şi Roberto, Caterina (coord.). [1995] (2000). Moda, relazioni sociali e comunicazione. Bologna:
Zanichelli Editore S.p.A.

Blumberg, Paul. (1974). The Decline and Fall of the Status Symbol: Some Thoughts on Status in a Post-Industrial
Society. Social Problems, 21, 4, 480-498.

Blumer, Herbert (1969). Fashion: From Class Differentiation to Collective Selection. Sociological Quarterly, 10,
275-291.
10

 
Boas, Franz. (1903). The decorative art of the North American Indians. The Popular Science Monthly, 10, 482-508.

Boas, Franz. [1911] (1922). Some traits of primitive culture. În F. Boas. The mind of primitive man (pp. 197-237).
New York: Macmillan Company.

Boden, Sharon. (2006). Dedicated followers of fashion? The influence of popular culture on children’s social
identities. Media Culture Society, 28, 289-298.

Bogardus, Emory S. [1918] (1920). Suggestion-Imitation Phenomena. În Emory S. Bogardus. Essential of Social
Psychology (pp. 127-154). Los Angeles: University of Southern California Press.

Boia, Lucian. (2006). Tinereţe fără bătrâneţe. Imaginarul longetivităţii din Antichitate şi până astăzi. Bucureşti:
Editura Humanitas.

Boia, Lucian. [1998] (2000). Pentru o istorie a imaginarului. Bucureşti: Editura Humanitas.

Boncu, Ştefan (2002). Imitaţia. În Ştefan Boncu. Psihologia influenţei sociale (pp. 23-88). Iaşi: Editura Polirom.

Bondi, Anna. (1999). Moda e costume. În Nicola Tranfaglia. Il mondo contemporaneo. Politica e società (vol. 9, pp.
568-584). Firenze: La Nuova Italia Editrice.

Bonte, Pierre (coord). [1991] (2007). Valoarea. În P. Bonte şi M. Izard. Dicţionar de etnografie şi antropologie
(ediţia a doua revăzută şi adăgită) (pp. 691-693). Iaşi: Editura Polirom.

Bourdieu, Pierre. [1979] (1984). Distinction: A social critique of the judgement of taste. Cambridge: Harvard
University Press (La Distinction: Critique sociale du jugement. Paris: Les Editions de Menuit. Trad. engl.
R. Nice ).

Bourdieu, Pierre. [1992] (2007). Regulile artei. Bucureşti: Editura Art (Les règles de l΄art. Paris: Éditions du Seuil.
Trad. rom. L. Albulescu şi B. Ghiu).

Brag, Rick. (1994). Nowadays, workers enjoy dressing down for the job. The New York Times,
http://www.nytimes.com/1994/07/15/nyregion/nowadays-workers-enjoy-dressing-down-for-the-job.html.

Braudel, Fernand. [1979] (1984). Costumele şi Moda. În Fernand Braudel. Structurile cotidianului: posibilul şi
imposibilul (pp. 58-85). Bucureşti: Editura Meridiane.

Braun, Emily. (1995). Futurist Fashion: Three Manifestoes. Art Journal, 54, 1, 34-41.

Bruner, Gordon C. (1988). Singles and sex-roles: are there differences in the clothing prepurchase process? Clothing
and Textiles Research Journal, 7, 3-9.

Brusset, Bernard E. [1991] (2007). Ambivalenţă. În R. Doron şi F. Parot (eds.). Dicţionar de psihologie (pp.51-52).
Bucureşti: Editura Humanitas.

Bruzzi, Stella şi Gibson, Pamela (eds.). (2000). Fashion cultures: theories, explorations and analysis. London, New
York: Routledge.

Bryant, Nigel J. (1975). Petitioning: dress congruence versus belief congruence. Journal of Applied Social
Psychology, 5, 2, 144 – 149.

Bucă, Marin. (1997). Dicţionar de epitete. Bucureşti: Editura Vox.

Buckley, Hilda Mayer şi Roach, Mary Ellen. (1974). Clothing as a nonverbal communicator of social and political
attitudes. Family and Consumer Science Research Journal, 3, 94-102.

Buckley, Hilda Mayer. (1985). Toward an operational definition of dress. Clothing and Textiles Research Journal,
3, 1-10.

Buffa, Cristiano. (2004). Moda. În Simonetta Minetti (coord.). Encicplopedia della comunicazione (pp. 9-10).
Novara: DeAgostini.

11

 
Butler, Sara şi Roesel, Kathy. (1989). The influence of dress on students’ perceptions of teacher characteristics.
Clothing and Textiles Research Journal, 7, 57-62.

Calefato, Patrizia. (2004). The Clothed Body. Oxford: Berg Publishers.

Calen, Ioana.(2008). Recolta de modele pe 2008. Cotidianul: http://www.cotidianul.ro/recolta_de_modele_pe_2008-


65617.html

Calhoun, Craig. [2000] (2003). Pierre Bourdieu. In George Ritzer (ed). The Blackwell Companion to Major
Contemporary Social Theorists (pp. 274-309). Oxford: The Blackwell Publishing Ltd.

Campbell, Colin. [1987] (2005). The Romantic Ethic and the Spirit of Modern Consumerism. New York: Writers
Print Shop.

Carter, Michael. (2003b). J.C. Flügel and the Nude Future. Fashion Theory 7, 1, 70-102.

Carter, Michel. (2003a). Fashion Classics from Carlyle to Barthes. New York: Berg Publishers.

Carter, Michel. (2005). J. C. Flügel. În Valerie Steele (ed.). Encyclopedia of Clothing and Fashion (pp. 89-92). New
York: Thomson Gale.

Cash, Thomas F. (1985). The impact of grooming style in the evaluation of women in management. În M. R.
Solomon. (ed.). The psychology of fashion (pp. 321-335). New York: Lexington Books.

Castiglione, Baldassare. [1528] (1967). Curteanul. Bucureşti: Editura pentru Literatură Universală.

Călinescu, Matei. [1987] (2005). Cinci feţe ale modernităţii: modernism, avangardă, decadenţă, kitsch, postmodern.
Iaşi: Editura Polirom.

Chaney, Lillian H. şi Martin, Jeanette C. (2007). The essential guide to business etiquette. London: Praeger.

Chattaraman, Veena şi Rudd, Nancy A. (2006). Preferences for Aesthetic Attributes in Clothing as a Function of
Body Image, Body Cathexis and Body Size. Clothing and Textiles Research Journal 24, 46-56.

Chazel, François. [1992] (2005). Mişcările sociale. În Raymond Boudon. Tratat de sociologie (pp. 312-372).
Bucureşti: Editura Humanitas (Traité de sociologie. Paris: Presses Universitaires de France. Trad. rom. D.
Vasiliu şi A. Ene).

Chelcea, Septimiu (coord). (2008). Ruşinea şi vinovăţia în spaţiul public. Pentru o sociologie a emoţiilor. Bucureşti:
Editura Humanitas.

Chelcea, Septimiu [2001] (2004). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative (ediţia a două
revăzută). Bucureşti: Editura Economică.

Chelcea, Septimiu şi Mamali, Cătalin. (1981). Valoare. În Ana Bogdan-Tucicov et al. Dicţionar de psihologie
socială (pp. 251-252). Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

Chelcea, Septimiu şi Ţăranu, Constantin. (1990). Psihosociologia comportamnetului prosocial. În Chelcea, Septimiu
(coord.). Psihosociologia cooperării şi întrajutorării umane. Bucureşti: Editura Militară.

Chelcea, Septimiu, Ivan, Loredana şi Chelcea, Adina. [2004] (2008). Comunicarea nonverbală: gesturile şi postura.
Cuvintele nu sunt de-ajuns (ediţia a două revăzută şi adăugită). Bucureşti: Editura Comunicare.ro.

Chelcea, Septimiu. (1981). Rol. În Ana Bogdan-Tucicov et al. Dicţionar de psihologie socială (pp. 216-218).
Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

Chelcea, Septimiu. (1993). Modă. În C. Zamfir şi L. Vlăsceanu (coord.). Dicţionar de sociologie urmat de indicatori
demografici, economici, sociali şi sociologici (p. 365). Bucureşti: Editura Babel.

Chelcea, Septimiu. (1994). Personalitate şi societate în tranziţie. Studii de psihologie socială. Bucureşti: Societatea
Ştiinţă &Tehnică SA.

12

 
Chelcea, Septimiu. (2004). Fluxul comunicării în două trepte. În S. Chelcea şi P. Iluţ (coord.). Enciclopedie de
psihologie (pp. 148-149). Bucureşti: Editura Economică.
Chelcea, Septimiu. (2006). Comportamentul colectiv. În S. Chelcea (coord). Psihosociologie. Teorii şi aplicaţii (pp.
51-64). Bucureşti: Editura Economică.

Chelcea, Septimiu. [1998] (1999). Un secol de psihosociologie: autori, lucrări, evenimente (ediţia a II-a) Bucureşti:
Editura I.N.I.

Chelcea, Septimiu. [2000] (2003). Cum să redactăm: o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în
domeniul ştiinţelor umane (ediţia a doua revăzută). Bucureşti: Editura comunicare.ro.

Cipală, Alin. (2003). Femeia în societate românească a secolului al XIX-lea. Bucureşti: Editura Meridiane.

Clemente, Deirdre. (2007). Caps, Canes and Coonskins: Princeton and the evolution of collegiate clothing, 1900-
1930. Journal of American Culture, 31, 1, 20-33.

Conner, Barbara H., Peters, Kathlen şi Nagasawa, Richard H. (1975). Person and costume: effects on the formation
of first impression. Home Economics Research Journal, 4, 1, 32-41.

Contini, Mila. (1977). 5000 ani di moda. Milano: Mondatori.

Corbin Alain, Courtiene, Jean-Jacques şi Vigarello, Georges (coord.) [2005] (2008). Istoria corpului: De la
Revoluţia Franceză la secolul Luminilor (vol. 1). Bucureşti: Editura Art (Historie du corps. De la
Renaissance aux Lumièrs. Paris: Éditions du Seuil. Trad. rom. S. Manolache, G. Piucă, M. Constantinescu
şi G. Sfichi).

Corbin Alain, Courtiene, Jean-Jacques şi Vigarello, Georges (coord.) [2005] (2008). Istoria corpului: De la
Renaştere la Primul Război Mondial (vol. 2). Bucureşti: Editura Art (Historie du corps. De la Révolutions
à la Grande Guere. Paris: Éditions du Seuil. Trad. rom. S. Manolache, C. Biholaru, C. Drahta şi G. Sfichi).

Cosbey, Sarah, Damhorst, Mary L. Farrell-Beck, Jane. (2003). Diversity of daytime clothing styles as a reflection of
women’s social role ambivalence from 1873 throught 1912. Clothing and Textiles Research Journal, 21,
101-110.

Costello, Carrie Yang. (2004). Changing Clothes: Gender Inequality and Professional Socialization. NWSA Journal,
16, 2, 138-155.

Covaci, Nicolae. (1994). Pheonix, însă eu....Bucureşti: Editura Nemira.


Craik, Jennifer. [1993] (2005). The face of fashion. Cultural studies in fashion. London: Routledge.
Crane, Diana şi Bovone, Laura. (2006). Approaches to material culture: the sociology of fashion and clothing.
Poetics, 34, 319-333.

Crane, Diana. (1999a). Diffusion Models and Fashion: A Reassessment. Annals of the American Academy of
Political and Social Science, 566, 13-24.

Crane, Diana. (1999b). Gender and hegemony in fashion magazines: women’s interpretations of fashion
photographs. The Socology Quaterley., 40, 4, 541-563.

Crane, Diana. (2004). The globalisation of culture: the fashion industry as a case study. Milano: Conference
Questioni di Moda. Internet:
http://www3.unicatt.it/pls/unicatt/consultazione.mostra_pagina?id_pagina=14180.

Creekmore, Anna M. (1984). Clothing and personal attractiveness of adolescents related to conformity, to clothing
mode, peer acceptance and leadership potential. Family and Consumer Sciences Research Journal, 8, 3,
203-215.

Crewe, Loiuse. (2006). Authorship, authenticity & value: producing enthusiasmatic fashion consumption. Milano:
Convegno Internazionale Geografie del Vestiere.

Cunningan, Bill. (1995). On the street: when dressing down is like dressing up. The New York Times:
http://www.nytimes.com/1995/02/12/style/on-the-street-when-dressing-down-is-like-dressing-up.html.

Curelaru, Mihai. [2005] (2006). Reprezentări sociale (ediţia a doua revăzută). Iaşi: Editura Polirom.
13

 
Damhorst, Mary Lynn şi Reed, Ann Pinaire J. (1986). Clothing color value and facial expression: effect on
evaluations of female job applicants. Social Behavior and Personality, 14,1, 89-90.

Damhorst, Mary Lynn. (1985). Meanings of clothing cues in social context. Clothing and Textiles Research Journal,
3, 39-48

Damhorst, Mary Lynn. (1990). In search of a common thread: classification of information communicated through
dress. Clothing and Textiles Research Journal, 8, 1-12.

Darwin, Charles. [1871] (1902). On the development of the intellectual and moral faculties during primeval and
civilized times. În C. Darwin. The descendent of man and selection in relation to sex (pp. 144-203). New
York: A.L. Hurt Publisher.

Darwin, Charles. [1872] (1967). Expresia emoţiilor la om şi animal. Despre instinct. Bucureşti: Editura Academiei
Republicii Socialiste România (The Expressions of Emotions in Man and Animals. Londra: J. Murry. Trad.
rom E. Margulius).

Daters, Catherine M. (1990). Importance of clothing and self-esteem among adolescents. Clothing and Textiles
Research Journal, 8, 45-50.

Davis, Emily C. (1928). New ideas on clothing advanced by psychologist. Science News Letter, 359, 4, 65-74.

Davis, Fred. (1992). Fashion, Culture and Identity. Chicago: The University of Chicago Press.

Davis, Leslie L. (1985). Sex, gender identity and behavior concerning sex-related clothing. Clothing and Textiles
Research Journal, 3, 20-24.

Dearborn, George Van Ness. (1918). The psychology of clothing. The Psychological Monographs, 26, 1-72.

Djuvara, Neagu. [1976] (2006). Contacte între civilizaţii. În N. Djuvara. Civilizaţii şi tipare istorice: un studiu
comparat al civilizaţiilor (pp. 325-375). Bucureşti: Editura Humanitas.

Djuvara, Neagu. (2009). Despre mitocănie. În Popescu, Adrian (coord.). Atlas de mitocănie urbană (pp. 13-14).
Bucureşti: Editura Art.

DiMaggio, Paul şi Useem, Michael. (1978). Social Class and Arts Consumption: The Origins and Consequences of
Class Differences in Exposure to the Arts in America. Theory and Society, 5, 2,141-161.

DiMaggio, Paul. (1978). Classification in Art. American Sociological Review, 52, 4, 440-455.

Deliège, Robert. [2006] (2007). O istorie a antropologiei: şcoli, autori, teorii. Bucureşti: Editura Cartier (Une
histoire de l´anthropologie: ecoles, auteurs, théories Paris: Seuil. Trad. rom. I. T. Bişa)

DeFleur, Melvin L. şi Rokeach-Ball, Sandra. [1989] (1999). Teorii ale comunicării de masă. Bucureşti: Editura
Polirom (Theories of mass communication. New York: Logman. Trad. rom. D. Harabagiu şi C. Harabagiu).

DeLong, Marlyn Revell şi Minshall, Bettie C. (1988). Categorization of form of dress. Clothing and Textiles
Research Journal, 6, 13-19.

De Michele, Girolamo. [2004] (2005). De la graţie la frumuseţea neliniştită. În Eco, Umberto (ed.).Istoria
frumuseţii (pp. 214-240). Bucureşti: Editura Enciclopedia Rao (Storia della Bellezza. Milano: RCS Libri.
Trad. rom. O. Sălişteanu).

Denora, Tia. (2006). Aesthetic. În Bryan S. Turner (ed.). The Cambridge Dictionary of Sociology (pp. 8-9).
Cambridge: Cambridge University Press.

Denzinger, Pamela N. (2005). Let them eat cake: marketing luxury to the masses – as well as the classes. Chicago:
Deboran Trade Publishing.

Doron, Roland şi Parot, Françoise (eds.). [1991] (2007). Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Editura Humanitas
(Dictionnaire de psychologie. Paris: Presses Universitaires de France. Trad. rom. N. Căernăuţeanu et al).

Douty, Helen. (1963). Influence of clothing on perception persons. Home Economics Journal, 55, 3, 197-205.
14

 
Drăgan, Ioan. (1996). Paradigme ale comunicării de masă. Bucureşti: Casa de editură şi presă „Şansa” S.R.L.

Dungaciu, Sandra. (2003). Georg Simmel şi sociologia modernităţii. Cluj-Napoca: Editura Dacia.

Dunlap, Knight. (1928). The development and function of clothing. Journal of General Psychology, 1, 64-78.

Dunnell, Collin R. (1970). Style and function: A fundamental dichotomy. American Antiquity, 43, 192- 202.

Durac, Livia. (2009). Semiotica limbajului nonverbal în relaţia părinte-adolescent. Iaşi: Institutul European.

Durkheim, Émile. [1895] (2008). Regulile metodei sociologice. Prahova: Editura Antet XX Press.

Eckman, Molly. (1997). Attractiveness of men’s suit: the effect of aesthetic attributes and consumer characteristics.
Clothing and Textiles Research Journal, 15, 193-202.

Eco, Umberto (ed.). [2004] (2005). Istoria frumuseţii. Bucureşti: Editura Enciclopedia Rao (Storia della Bellezza.
Milano: RCS Libri. Trad. rom. O. Sălişteanu).

Eco, Umberto. [1964] (2008). Apocaliptici şi integraţi. Comunicaţii de masă şi teorii ale culturii de masă. Iaşi:
Editura Polirom (Apocaliptitici e integrati. Milano: RCS Libri. Trad. rom. Ş. Mincu).

Eco, Umberto. [1967] (2008). O teorie a semioticii. Bucureşti: Editura Trei (A theory of Semiotics. New York:
Indiana University Press. Trad. rom. C. Radu şi C. Popescu ).

Elias, Norbert. [1939] (2002). Procesul civilizării. Cercetări sociogentice şi psihogenetice (vol. 1 şi vol. 2). Iaşi:
Editura Polirom (Über den Prozess der Zivilisation. Soziogenetische und psyhogenetische Untersuchungen.
Frankfurt am Main: Suhrkamp Taschenbuch Verlag. Trad. rom. M.-M. Aldea).

Enăchescu, Constantin. (2009). Tratat de psihologie diferenţială. Iaşi: Editura Polirom.

Enwistle, Joanne şi Rocamora, Agnès. (2006a). The field of fashion materialized: A study of London Fashion Week.
Sociology, 40, 735-751.

Enwistle, Joanne. (2002). The aesthetic economy: the production of value in the field of fashion modeling. Journal
of Consumer Culture, 2, 317-339.

Enwistle, Joanne. (2006b). The cultural economy of fashion buying. Current Sociology, 54, 704-724.

f. a. (2008). Covering-up. A far-right party takes on the Islamic headscarf. The Economist, May-June, 39-40.

f. a. (2009). Consumer Profile in Europe. Luxembourg: Office for Official Publication of the European
Communities.

Fairhurst, Ann E., Good Linda K. şi Gentrz, James W. (1989). Fashion involvement: an instrument validation
procedure. Clothing and Textiles Research Journal, 7, 10-14.

Farren, Anne şi Hutchinson, Andrew. (2004). Cyborgs, new technology and the body: the changing nature of
garments. Fashion Theory, 8, 4, 461-476.

Feinberg, Richard A., Mataro, Lisa şi Burroughs, Jeffrey W. (1992). Clothing and Social Identity. Clothing and
Textiles Research Journal, 11, 18-23.

Filitti, Georgeta (2005). România acum o sută de ani. Magazin Istoric, 3 (456), 47-50.

Fine, Gary Alan şi Kleinman, Sherryl. (1979). Rethinking Subcultures: An Interactionist Analysis. The American
Journal of Sociology, 85, 1, 1-20.

Flügel, Jean C. [1930] (2007). Protection. In Malcolm Barnard (ed.) Fashion Theories: A Reader (pp. 126-135).
London and New York: Taylor & Francis Group.

Ford, Imogene M. şi Drake, Mary F. (1982). Attitudes toward clothing, body and self: a comparation of two groups.
Home Economics Research Journal, 11, 2, 189-196.

15

 
Forney, Judith C. şi Rablot, Nancy J. (1986). Ethinc identity: its relationship to ethnic and contemporary dress.
Clothing and Textiles Research Journal, 4, 1-8.

Fowler, Bridget. (2001). Pierre Bourdeiu. În Elliott Anthony şi Bryan Turner (eds). Profiles of Contemporary Social
Theories (pp. 315-326). London: Sage Publication.

Francis, Sally K. (1992). Effect of percived clothing deprivation on high school students’ social participation.
Clothing and Textiles Research Journal, 10, 29-33.

Frank, Marck G. şi Th. Gilovich. [1990] (2008). Black uniforms and Agression in Preofessional sports. În Laura K.
Guerrero şi Michael L. Hecht (eds.). The Nonverbal Communication Reader. Clasic and Contemporary
Readings (pp. 82-85). Long Grove, Illions: Waveland Press.

Frisby, David. [1978] (2004). Preface to the third edition. În G. Simmel. The Pshilosophy of Money (third enlarged
edition) (pp. xv-xlvi). London: Routledge.

Frisby, David. [1984] (2004). Georg Simmel (revised edition). London: Routledge.

Gains, Atwood D. (1985). Faith, fashion and family: religion, aesthetics, identity and social organization in
Strasbourg. Anthropological Quarterly, 58, 2, 47-62.

Galilee, John. (2002). Class consumption: understanding middle-class young man and their fashion choice. Men and
masculinities, 5, 32-52.

Garotti, di Pier şi Caterina, Roberto. (2000). Comportamneti collettivi, norme di gruppo e abbigliamento. În Pio R.
Bitti (coord.). Moda, relazioni sociali e comunicazione (pp. 71-87). Bologna: Zanichelli.

Garvin, David A. şi Roberto, Michael A. (2005). Reinforcing Values: A Public Dressing Down. Harvard Bussines
School: http://hbswk.hbs.edu/item/4688.html.

Gavreliuc, Alin. (2002). O călătorie alături de „celălalt”. Studii de psihologie socială. Timişoara: Editura
Universităţii de vest.

Gavreliuc, Alin. [2002] (2006). De la relaţiile interpersonale la comunicarea socială. Psihologia socială şi stadiile
progresive ale articulării sinelui (ediţia a doua revăzută şi adăugită). Iaşi: Editura Polirom.

Gibson, Pamela. (2002). Fashioning the body. În Bruzzi, Stella şi Pamela, Gibson (eds.). Fashion cultures: theories,
explorations and analysis (pp. 105-117). London, New York: Routledge.

Ginneken, Jaap van. (2003). Collective behavior and public opinion. Rapid shifts in opinion and communication.
London: Lawrence Erlbaum Associates, Publishers.

Goffman, Erving. (1983). The interaction order. American Sociological Review, 48, 1, 1-17.

Goffman, Erving. [1959] (2003). Viaţa cotidiană ca spectacol. Bucureşti: Editura Comunicare.ro (The Presentation
of Self in Every Day Life. New York: Anchor Books. Trad. rom. S. Drăgan şi L. Albulescu).

Goldsmith, Ronald E., Heitmeyer, Jeanne R. şi Freiden, Jon B. (1991). Social values and fashion leadership.
Clothing and Textiles Research Journal, 10, 37-45.

González, Ana Marta. (2005). The sociocultural pervasiveness of fashion, and its relationship to identity: A
philosopher’s approach. Convegno Internazionale Che Genere di Moda:
http://www3.unicatt.it/pls/unicatt/consultazione.mostra_pagina?id_pagina=11971.

Goodamn, Norman. [1992] (1998). Comportamentul colectiv şi mişcările sociale. În N. Goodman. Introducere în
sociologie (pp. 425-447). Bucureşti: Editura Leadear (Introduction to sociology. New York: Harper
Resources. Trad. rom. I. Rădulescu).

Gottdiender, Mark. (1985). Hegemony and Mass Culture. The American Journal of Sociology, 90, 5, 979-1001.

Grammer, Karl, Renninger, LeeAnn şi Fischer, Bettina. (2004). Disco clothing, female sexual motivation and
relationship status: is she dressed to impress? The Journal of Sex Research, 41, 1, 66-74.

16

 
Grau, François-Marie. [1999] (2002). Istoria costumului. Bucureşti: Editura Meridiane.

Grimstand, Ingund, Storm-Matheisen, Klepp şi Storm-Matheisen, Ardis. (2005). Reading fashion as age: teenage
girls’ and grown women’s accounts of clothing as body and social status. Fashion Theory, 9, 3, 323-342.

Gronow, Jukka. (1993). Taste and fashion: the social function of fashion and style. Acta Sociologica, 36, 89, 89-100.

Gronow, Jukka. [1999] (2001). The Sociology of Taste. New York: Routledge.

Grosse, Ernst. [1897] (1914). Personal decoration. În E. Grosse. The beginnings of art (pp. 90-113). New York and
London: D. Appleton and Company.

Guenther, Irene. (2004). Nazi chic? Fashioning women in the Third Reich. New York: Berg Publisher.

Guerrero, Laura K. şi Hecht, Michael L. (eds.). [1990] (2008). The Nonverbal Communication Reader. Clasic and
Contemporary Readings (third edition). Long Grove, Illions: Waveland Press.

Gurel, Lois M. şi Gurel, Lee. (1979). Clothing interest: conceptualization and measurement. Home Economics
Research Journal, 7, 5, 274-282.

Hackspiel-Mikosch, Elisabeth. (2005). Uniforms, diplomatic. În Valerie Steele (ed.). Encyclopedia of Clothing and
Fashion: Academic Dress to Eyeglasses (vol. 3, pp. 362-364). New York: Thomson Gale.

Haff, Peter. (2001). Eugen Bleuler. În N. J. Smelser şi P. B. Baltes (eds.). International Encyclopedia of the Social
& Behavioral Sciences (pp. 1255-1258). Palo Alto: Elsevier Science Ltd.

Halnon, Karen B. (2002) . Poor Chic: the rational consumption poverty. Current Sociology, 50, 501-516.

Hamilton, Jean A. (1987). Dress as a Cultural Sub-system: A unifying metatheory for clothing and textiles. Clothing
and Textiles Research Journal, 6, 1-7.

Hamilton, Jean A. (1997). The micro-macro interface in the construction of individual fashion forms and meanings.
Clothing and Textiles Research Journal, 15, 167-171.

Hamilton, Jean A. şi Hamilton, James, W. (1989). Dress as a reflection and sustainer of social reality. Clothing and
Textiles Research Journal, 7, 16-12.

Hannover, Bettina şi Kühnen, Ulrich. (2002). „The clothing makes the self” via knowledge activation. Journal of
Applied Social Psychology, 32, 12, 2513-2525.

Hansen, Karen (2004). The World in Dress: Anthropological Perspective on Clothing, Fashion and Cultures.
Anthropological Annual Reviews, 33, 362-392.

Haralambos, Michael, Holborn, Martin şi Heald Robin. [1980] (2008). Sociology: themes and perspectives (7th
edition). London: Harper Collins Publisher.

Harms, Ernst. (1938). The psychology of clothes. The American Journal of Sociology, 44, 2, 239-250.

Hartley, John şi Rennie, Ellie. (2004). „About a girl”: fashion photography as photojurnalism. Jurnalism, 5, 458-
479.

Hartley, John. [1994] (2001). Studii culturale. În Tim O’Sullivan et al. Concepte fundamentale din ştiinţele
comunicării şi studiile culturale (pp. 326-328). Iaşi: Editura Polirom (Key Concepts in Commmunication
and Cultural Studies. London: Routledge. Trad. rom. M. Mitarcă).
Hartman, George W. (1948). Clothing: personal problem and social issue. Journal of Home Economics, 41 (6), 295-
298.

Hawkins, Gay. (2005). Taste. În Tony Bennett et al (eds.). New keywords. A revised vocabulary of culture and
society (pp. 340-342). Oxford: Blackwell Publishing.
Hebdige, Dick. (1983). Posing...Threats, Striking...Poses: Youth, Surveillance and Display. Substance: 11, 4, 68-88.
Hebdige, Dick. (1999). The function of subculture. În Simon During. Cultural Studies Reader (pp. 441-450).
Florence: Routledge.
Hebdige, Dick. [1979] (2002). Subculture: The meaning of style. London: Taylor & Francisc Group.
17

 
Henderson, Betsy şi DeLong, Marlyn. (2000). Dress in a postmodern era: an analysis of aesthetic expression and
motivation. Clothing and Textiles Research Journal, 18, 237-250.

Hennion, Antonie. [2000] (2003). Pragmatics of taste. În G. Ritzer. (ed). The Blackwell Companion to the Sociology
of Culture (pp. 131-175). Oxford: The Blackwell Publishing Ltd.

Herold, Edward, Corbesi, Bruna şi Collins, John. (1994). Psychological aspects of female topless behavior on
Australian beaches. The Journal of Sex Research, 31, 2, 133-142.

Higgis, Tory E. (2007). Value. În Arie W. Kruglanski şi E. Tory Higgins (eds.). Social Psychology. Handbook of
basical principles (pp. 454-472). New York: The Guilford Press.

Hillestad, Robert. (2005) Apparence. În V. Steele (ed.). Encyclopedia of Clothing and Fashion: Academic Dress to
Eyeglasses (vol. 1, pp. 62-64). New York: Thomson Gale.

Hoceanu, Carmen-Liliana şi Stoica-Constantin, Ana. (2006). Recunoaşterea competenţei profesionale a expertului în


funcţie de aspectul vestimentar. Psihologie socială, 17, 87-107.

Holander, Anne. (1992). The modernization of fashion. Design Quarterly, 154, 27-33.

Holbrook, Morris D. (ed.). (1999). Consumer value. A framework for analysis and research. London: Routledge.

Holt, Douglas B. (1997). Distinction in America? Recovering Bourdieu’s theory of taste from its critics. Poetics, 25,
93-120.

Horn, Marilyn J. (1968). The second skin. An interdisciplinary study of clothing. Boston: Houghton Mifflin
Company.

Hoult, Thomas. (1954). Experimental measurement of clothing as a factor in some social ratings of selected
American men. American Sociological Review, 19, 3, 324-328.

Hsu, Hsiu-Ju. (2003). National Culture and Clothing Values: A Cross-National Study of Taiwan and United States
Consumers. Oregon State University (Unpublished doctoral thesis).

http://www3.unicatt.it/pls/unicatt/consultazione.mostra_pagina?id_pagina=14180.

http://www3.unicatt.it/pls/unicatt/consultazione.mostra_pagina?id_pagina=14180

Huizinga, Johan. [1919] (1994). Amurgul Evului Mediu: studiu despre formele de viata si de gândire din secolele al
XIV-lea si al XV-lea în Franta si Tarile de Jos. Bucuresti : Editura Meridiane.

Huizinga, Johan. [1938] (2003). Homo ludens. Bucureşti: Editura Humanitas.

Hunt, James M., Kernan, Jerome B., Mitchell, Deborah J. (1996). Materialism as Social Cognition: People,
Possessions, and Perception. Journal of Consumer Psychology, 5, 1, 65-83.

Huun, Kathleen şi Kaiser, Susan B. (2001). The emergence of modern infant wear, 1896-1962: traditional white
dresses succumb to fashion’s gender obsession. Clothing and Textiles Research Journal, 19, 3, 103-119.

Ichim-Stoichiţoiu, Adriana. (2003). Influenţa engleză în terminologia politică a României actuale. În Pană Gabriela
Dindelgan. Aspecte ale dinamicii limbii române actuale (pp. 299-322). Bucureşti: Editura Universităţii
din Bucureşti.
Iluţ, Petru. (2001). Sinele şi cunoaşterea lui. Teme actuale de psihosociologie. Iaşi: Editura Polirom.

Iluţ, Petru. (2004). Comportament colectiv. În S. Chelcea şi P. Iluţ (coord.). Enciclopedie de psihologie (pp. 82-83).
Bucureşti: Editura Economică.
Iluţ, Petru. (2004). Valori, atitudini şi comportamente sociale: teme actuale de psihosociologie. Iaşi: Editura
Polirom.
Inglehart, Ronald şi Baker, Wayne E. (2000). Modernization, cultural change and persistence of traditional values.
American Sociological Review, 65, 1, 19-51.

Inglehart, Ronald şi Wezel, Christian. (2005). Modernization, cultural change and persistence of traditional values.
Human development sequence. New York: Cambridge: University Press.
18

 
Ionescu, Adrian-Silvan. (2006). Modă şi societate urbană în România epocii moderne. Bucureşti: Editura Paideia.
Iorga, Nicolae. (1910). Despre îmbrăcăminte şi locuinţă. În N. Iorga. Viaţa femeilor în trecutul românesc.
Doamnele românilor. Despre îmbrăcăminte şi locuinţe. Viaţa socială a trecutului. Creşterea şi
învâţământul femeilor. Femeile în literatura romănească. Doamna lui Ieremia. Anexe (pp. 4-58). Vălenii
de Munte: Editura Neamul Românesc.
Isfăştoiu, Doina şi Popoiu, Paula. (2007). Costumul românesc de patrimoniu din colecţiile Muzeului Naţional al
Satului „Dimitrie Gusti”. Bucureşti: Alcor Edimpex.
Ivan, Loredana. (2009). Cele mai importante 20 de secunde. Competenţa în comunicarea nonverbală. Bucureşti:
Editura Tritonic.
Jderu, Gabriel. (2008). Teoria dramaturgică a lui Erving Goffman. În S. Chelcea. (coord.). Ruşinea şi vinovăţia în
spaţiul public. Pentru o sociologie a emoţiilor (pp. 69-76). Bucureşti: Editura Humanitas.

Jenβ, Heike. (2004). Dressed in history: Retro styles and the construction of authenticity in youth culture. Fashion
Theory, 8, 4, 387-404.

Johnson, Allan G. [1995] (2007). Darwinism social. În A. G. Johnson. Dicţionarul Blackwell de sociologie (p. 108).
Bucureşti: Editura Humanitas.

Johnson, Allan G. [1995] (2007). Dicţionarul Blackwell de sociologie. Bucureşti: Editura Humanitas (The Blackwell
Dictionary of Sociology: A User’s Guide to sociological language. New York: Wiley-Blackwell. Trad.
rom. S. G. Drăgan şi V. Russo).

Johnson, Kim K. P., Schofield, Nancy A. şi Yuchisin, Jennifer. (2002). Appearance and dress as a source of
information: a qualitative approach to data collection. Clothing and Textiles Research Journal, 20, 125-
137.

Johnson, Kim K. P., Torntore, Susan J. şi Eicher, Joanne B. (eds.). (2003). Fashion Foundations: Early Writings on
Fashion and Dress. New York: Berg Publishers.

Johnson, Kim K. P., Yoo, Jeong-Ju, Kim, Minjeong şi Lennon, Sharron J. (2008). Dress and human behavior: a
review and critique. Clothing and Textiles Research Journal, 26, 3-22.

Johnson, Tricia W., Francis, Sally K. şi Burns, Davis Leslie. (2007). Appearance management behavior and the five
factor model of personality. Clothing and Textiles Research Journal, 25, 230-243.

Joung, Hzun-Mee şi Miller, Nancy J. (2007). Examining the effects of fashion activities on life satisfaction of older
women: activity theory rivisited. Family and Consumer Science Research Journal, 35, 338-356.

Kahle, Lynn R., Beatty, Sharon E., Homer, Pamela. (1986). Alternative measurement approaches to consumer
values: The List of Values (LOV) and Values and Life Style (VALS). The Journal of Consumer Research,
13, 3, 405-409.

Kaigler-Walkert, Karen şi Erikson, Mary K. (1989). General values as related to clothing values of Mexican-
Amercian women. Hispanic Journal of Behavioral Science. 11, 156-167.

Kaiser, Susan B. (1983). Toward a contextual social psychology of clothing: a synthesis of symbolic interactions
and cognitive theoretical perspectives. Clothing and Textiles Research Journal, 2, 1-9.

Kaiser, Susan B. (1985). The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment. New York: Macmillan
Publishing Company.

Kaiser, Susan B. [1985] (1997). The Social Psychology of Clothing. Symbolic Appearance in Context (2nd edition
revised). New York: Fairchild Publications.

Kaiser, Susan B. şi Ketchum, Karly. (2005). Consuming fashion as flexibility. Metaphor, cultural mood and
materiality. În S. Ratneshwar şi David G. Mick (eds.). Inside consumption. Consumer motives, goals and
desire (pp. 122-143). London: Routledge.

Kaiser, Susan B., Heckman, Joyce şi Kastrinakis, Denise. (2005). Fad. În Valerie Steele (ed.). Encyclopedia of
Clothing and Fashion: Academic Dress to Eyeglasses (vol. 1, pp. 89-92). New York: Thomson Gale.

Kaiser, Susan B., Schuz, Howard G., Chandler, Joan L. şi Lieder, Lisa M. (1987). Cultural codes and sex-roles
socialization: A study of shoes. American Journal of Semiotics 5 (1), 13-34.
19

 
Kant, Immanuel. [1790] (1995). Critica facultăţii de judecare. Bucureşti: Editura Trei.

Katz, James E. şi Sugiyama, Satomi. (2006). Mobile phone as fashion statements: evidence from student surveyes in
the US and Japan. New Media Society, 8, 321-337.

Kaufaman, Jean-Claude. [1995] (2009). Trupuri de femei, priviri de bărbaţi. Sociologia sânilor goi. Bucureşti:
Editura Humanitas (Corps du femmes, regards d’hommes. Sociologie des seins nus. Paris: Armand Colin.
Trad. rom. V. Barna).

Kawamura, Yuniya. (2004). Fashion-ology: An Introduction to Fashion Studies. Oxford: Berg Publishers.

Kawamura, Yuniya. (2006). Japanese teens as producers of street fashion. Current Sociology, 54, 784-801.

Kelley, Eleanor şi Sweat, Sarah. (1983). Correspondent Inference: Theoretical framework for viewing clothed
appearance. Clothing and Textiles Research Journal, 2, 49-55.

Kilminster, Robert şi Menell, Stephan. [2002] (2003). Norbert Elias: Post-philosophical Sociology. London,
Routledge.

King, Charles W. şi Summers, John O. (1986). Overlap of Opinion Leadership across Consumer Product Categories.
Journal of Marketing Research, 7, 43-50.

Kipfer, Barbara A. (2007). Style. În Barbara A. Kipfer. Dictionary of Artifacts (p. 306). Oxford: Blackwell
Publishing.

Kleinke, Chirs L. (1977). Effects of dress on compliance to requests in a field setting. The Journal of Social
Pshychology, 101, 223-224.

Klibacy, Baris şi Binark, Muta. (2002). Consumer culture, Islam and the politics of life style: fashion for veiling in
contemporary Turkey. European Journal of Communication, 17, 495-511.

König, René. [1971] (1973). The restless image. A sociology of fashion. London: George Allen & Unwin Ltd
(Macht und Reiz der Mode. Verständnisvolle Betrachtungen eines Soziologen. Düsseldorf : Econ Verlag.
Trad. engl. F. Bradley).

Korsmeyer, Carolyn. (2001). Taste. În Gant Berys şi Lopes M. Dominic (eds). The Routledge Companion to
Aesthetics (pp. 193-202). London: Routledge.

Kroeber, Alfred L. (1919). On the Principle of Order in Civilization as Exemplified by Changes of Fashion.
American Anthropologist, New Series, 21, 3, 235-263.

Kundel, Carolyn. (1976). Clothing practicies and preferences of blue-collar workers and their families. Home
Economics Research Journal, 4, 225-234.

Kwon, Yoon-Hee. (1987). Daily clothing selection: interrelationship among motivated factors. Clothing and Textiles
Research Journal, 1987, 5, 21-27.

Kwon, Yoon-Hee. (1988). Effects of situational and individual influences on the selection of daily clothing.
Clothing and Textiles Research Journal, 6, 6-12.

Lapitsky, Mary şi Smith, Cynthia M. (1981). Impact of clothing on impression of personal characteristics and
writing ability. Home Economics Research Journal, 9, 4, 327-335.

LaPoint, Vlema, Alleyne, Sylvan I., Mitcxhell, Harold W. şi Lee, Jennifer. (2003). Attitudes of youth color on
student dress and uniforms: a case study of commercialism in schools. The Journal of Negro Education, 72,
4, 406-417.

Lazarsfeld, Paul F., Berlson, Bernard şi Gaudet, Hauzel. [1944] (2004). Mecanismul votului. Cum se decid
alegrătorii într-o campanile prezidenţială. Bucureşti: Editura Comunicare. ro (The People’s Choice. How
the Voter Makes Up His Mind in a Presidential Campaign. New York: Columbia University Press. Trad.
rom. S. Drăgan).

Le Bon, Gustave. [1895] (2004). Psihologia mulţimilor. Bucureşti: Editura Antet XX Press.
20

 
Leibestein, Hartley. (1950). Bandwagon, Snob, and Veblen Effects in the Theory of Consumers’ Demand. The
Quarterly Journal of Economics 64, 2, 183-207.

Lemny, Ştefan. (1990). Sensibilitate şi istorie în secolul XVIII românesc. Bucureşti: Editura Meridiane.

Lennon, Sharon J. (1990). Clothing and changing sex roles: comparison of qualitative and quantitative analyses.
Home Economics Research Journal, 18, 3, 244-254.

Lennon, Sharron J. (1986). Additivity of clothing cues in first impressions. Social Behavior and Personality, 14, 1,
15-21.

Lennon, Sharron J. şi Davis, Leslie L. (1989). Clothing behavior from a social cognitive framework. Part II.
Clothing and Textiles Research Journal, 8, 1-9.

Lennon, Sharron J. şi Davis, Leslie, L. (1988). Social cognition and the study of clothing and human behavior.
Social Behavior and Personality, 16, 2, 175-186.

Lennon, Sharron J. şi Davis, Leslie, L. (1989). Clothing behavior from a social cognitive framework. Part I.
Clothing and Textiles Research Journal, 7, 41-48.

Lennon, Sharron J. şi Miller, Franklin G. (1984). Attire, physical appearance and first impressions: more is less.
Clothing and Textiles Research Journal, 3, 1-8.

Lipovetsky, Gilles. [1987] (2002). The empire of fashion. Dressing modern democracy (L'Empire de l'éphémère : la
mode et son destin dans les sociétés modernes, Paris : Gallimard. Trad. engl. Catherine Porter).

Lipovetsky, Gilles. [2006] (2007). Fericirea paradoxală. Eseu asupra societăţii de consum. Iaşi: Editura Polirom
(Le bonher paradoxal. Essai sur la société d’hyperconsommation. Paris: Editions Gallimard. Trad. rom.
M. Ungurean).

Lorblanchet, Michael. (2007). The origin of art. Diogenes, 54, 98-109.

Lovinski-Palomo, Nöel. (2008). Extensible dress: the future of digital clothing. Clothing and Textiles Research
Journal, 26, 119, 130.

Lucchini, Rita. [1996] (2004). Valoare. În V. Melchiorre (coord.). Enciclopedie de filozofie şi ştiinţele umane (pp.
1151-1152). Bucureşti: Editura All.

Lyman, R. L., and J. L. Harpole. (2002). A. L. Kroeber and the Measurement of Time’s Arrow and Time’s Cycle.
Journal of Anthropological Research, 58, 313–333.

Lynch, Annette. (2007). Expanding the definition of provocative dress: an examination of female flashing behavior
on a colleage campus. Clothing and Textiles Research Journal, 25, 184-201.

Maher, Pat M. şi Slocum, Ann C. (1987). Freedom in dress: legal sanctions. Clothing and Textiles Research
Journal, 5, 14-22.

Manciur, Emilian. [2002] (2008). Protocol instituţional (ediţia a doua revăzută şi adăugită). Bucureşti: Editura:
Comunicare.ro.

Marcus, Alan S. şi Bauer, Raymond A. (1964). Yes: There Are Generalized Opinion Leaders. The Public Opinion
Quarterly, 28, 4, 628-632.

Marinescu, Aurelia. [1995] (2009). Codul bunelor maniere astăzi (ediţia a treia revăzută şi adăugită). Bucureşti:
Editura Humanitas.

Marinescu, Valentina. (2003). Introducere în teoria comunicării: principii, modele, aplicaţii. Bucureşti: Editura
Tritonic.

Markee, Nancy L., Carey, Inez L. şi Pedersen, Elaine L. (1990). Body cathexis and clothed body cathexis: Is there a
difference? Perceptual and Motor Skills, 70, 1239-1244.

21

 
Mathes, Eugene W. şi Kempher, Sherry B. (1976). Clothing as a nonverbal communicator of sexual attitudes and
behavior. Perceptual and Motor Skills, 43, 495-498.

Matthews-Grieco, Sara F. [2005] (2008). Corp şi sexualitate în Europa vechiului Regim. În Corbin Alain, Courtiene,
Jean-Jacques şi Vigarello, Georges (coord.) Istoria corpului: De la Revoluţia Franceză la secolul
Luminilor (vol. 1, pp. 215-245). Bucureşti: Editura Art (Historie du corps. De la Renaissance aux Lumièrs.
Paris: Éditions du Seuil. Trad. rom. S. Manolache, G. Piucă, M. Constantinescu şi G. Sfichi).

Mattthews, Lillian B. (1979). Relationship between traditionalism of dress and social values of Ghanian women.
Family and Consumer Science Research Journal, 7, 389-398.

May, Reuben A. B. şi Chaplin, Kenneth S. (2008). Cracking the code: race, class and access to nightclubs in urban
America. Qualitative Sociology. 31, 57-72.

McCullough, Elisabeth A., Miller, Mary F. şi Ford, Imogene M. (1977). Sexually attractive clothing attitudes and
usage. Home Economics Research Journal,6, 2, 164-170.

McCracken, Grant. (1985). The trickle-down theory rehabilitated. În Michael R. Solomon. The Psychology of
clothes (pp. 39-54 ). New York: Lexington Books.

McQuail, Denis şi Windahl, Sven. [1982] (2001). Modele ale comunicării de masă. Bucureşti: Editura
Comunicare.ro (Communication Models for Study of Mass. Pearson Education Limited. Trad. rom. A
Bârgăoanu şi P. Dobrescu).
McVeigh, Brain J. (2000). Wearing ideology. State, schooling ands self-presentation in Japan. New York: Berg
Publisher.

Melchiorre, Virgilio. (coord.). [1996] (2004). Enciclopedie de filozofie şi ştiinţele umane. Bucureşti: Editura All.

Mentges, Gabriele. (2007). Body, dress and technology. High tech fashion: a new concept of stratification? Milano:
Convegno Internazionale Moda e stratificazione sociale.

Meyerston, Rolf şi Katz, Elihu. (1957). Notes on a Natural History of Fads. The American Journal of Sociology, 62,
6, 594-601.
Mihu, Achim. [2007] (2008). Sociologie. Cluj-Napoca: Eikon.
Miller, Christopher M., McIntyre, Shelby H. şi Mantrala, Murali K. (1993). Toward Formalizing Fashion Theory.
Journal of Marketing Research, 30, 2, 142-157.
Miller, David L. (1985). Introduction to Collective Behavior. Belmond: Wardsworth Publishing Company.
Miller, Franllin G., Davis, L. Leslie şi Rowold, Kathleen L. (1982). Public self-consciousness, social anxiety and
attitudes toward the use of clothing. Home Economics Research Journal, 10, 4, 363-368.

Miller, Franllin G., Feinberg, Richard A., Davis, L. Leslie şi Rowold, Kathleen L. (1982). Measurement of
individual differences in sensitivity to appearance. Home Economics Research Journal, 10, 4, 381-390.

Miller, Kimberly A. (1997). Dress: private and secret self-expression. Clothing and Textiles Research Journal, 15,
223-234.

Moldoveanu, Andreea. (2006). Fenomenul atribuirii. În S. Chelcea (coord.). Psihosociologie: teorie şi aplicaţii (pp.
205-215). Bucureşti: Editura Economică.

Moles, Abraham A. [1976] (1980). Psihologia kitsch-ului: arta fericirii. Bureşti: Editura Meridiane (Psychologie du
kitsch: l'art du Bonheur. Paris: Seuil. Trad. rom. M. Rădulescu).

Molnár, Virág şi Lamont, Michèle. (2002). Social categorization and group identification. How African-Americans
shape their collective identity through consumption. În Andrew McMeekin (ed.). Innovation by Demand:
An Interdisciplinary Approach to the Study of Demand and Its Role in Innovation (pp. 94-111).
Manchester: Manchester University Press.
Moore, Deedee. (1971). Inspiration & information: The Costume Institute. The Metropolitan Museum of Art
Bulletin, 30, 1, 2-10.

22

 
Moore, Ryan. (2007). Friends don’t let friends listen to corporate rock: punk as a field of cultural production.
Journal of Contemporary Ethnography, 36, 438-474.

Morar. Ecaterina. (2003). Psihologie şi situaţie. Bucureşti: Editura Paideia.

Morgando, Marcia A. (1995). Personal values and dress: the Spranger, Hartman, AVL paradigm in research and
pedagogy. Clothing and Textiles Research Journal, 13, 139-148.

Morgando, Marcia A. (2007). The semiotic of extraordinary dress: a structural analysis and interpretations of hip-
hop style. Clothing and Textiles Research Journal, 25, 131-155.

Morganosky, Michelle A. (1987). Aesthetic, function and fashion consumer values: relationship to other values and
demographics. Clothing and Textiles Research Journal, 6, 15-19.

Morris, Bob. (2000). The age of dissonance; a dressing-down for khaki-clad: if the suit fits, wear it. The New York
Times: http://www.nytimes.com/2000/07/30/style/age-dissonance-dressing-down-for-khaki-clad-if-suit-
fits-wear-it.html

Morris, Desmond. [1967] (2008). Maimuţa goală. Bucureşti: Editura Art (The Naked Ape. New York: Dell. Trad.
rom. V. Rendec).

Morris, Desmond. [1982] (1995). L’uomo e i suoi gesti. La comunicazione non-verbale nella specia umana. Milano:
Arnoldo Mondatori Editore (Pocket Guide to Manwatching. London: Oxford University Press. Trad. ital.
P. Campioli şi M. Cucchi).

Moscovici, Serge (coord.). [1994] (1998). Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt. Editura Polirom (Psychologie
sociale des relations à autrui. Paris: Nathan. Trad. rom. C. Moşu).

Moscovici, Serge. [1981] (2001). Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor. Iaşi: Institutul European
(L’ âge des foules. Paris: Fayard. Trad. rom. D. Morăraşu şi M. M. Mardare).

Mucchielli, Alex, Corbalan, Jean-Antonine şi Ferrandez, Valérie. [1998] (2006). Teoria proceselor de comunicare.
Iaşi: Institutul European (Théorie des processus de la communication. Paris: Armand Colin. Trad. rom. L.
Iacob)

Mühlleitner, E. (2001). History of psychoanalysis. În Neil J. Smelser şi Paul B. Baltes (eds.). International
Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences (pp. 12315-12319). Palo Alto: Elsevier Science Ltd.

Muşatoiu, Alina. (2008). O noua specie de retea sociala: cea doar pentru bogatasi. http://life.hotnews.ro/stiri-acasa-
2942013-noua-specie-retea-sociala-cea-doar-pentru-bogatasi.htm

Nae, Diana. (2007). Rolul vestimentaţiei în comunicarea organizaţională. Săptămâna Financiară,


http://www.sfin.ro/articol_8060/rolul_vestimentatiei_in_comunicarea_organizationala.html

Nanu, Adina. (2001). Arta pe om. Look-ul şi înţelesul semnelor vestimentare. Bucureşti: Editura Compania.

Nanu, Adina. [1976] (2007). Artă, stil, costum (ediţia a doua revăzută). Bucureşti: Noi Media Print.

Neculau, Adrian (coord.). [2003] (2004). Manual de psihologie socială (ediţia a doua revăzută). Iaşi: Editura
Polirom.

Nelson, Joel I. (2007). The sociology of consumer behavior. În Cliftorn D. Bryant şi Dennis L. Peck (eds.). 21st
Century of Sociology: A reference Handbook (pp. 168-177). London: Sage Publications.

Newell, Sue, Robertson, Maxime şi Swan, Jacky. (2001). Management fads and fashion. Organisation, 8, 5-15.

Nicolescu, Corina. (1970). Istoria costumului de curte în Ţările Române în secolele XIV-XVIII. Bucureşti: Editura
Ştiinţifică.

Norell, Norman. (1967). Is fashion an art? The Metropolitan Museum of Art Bulletin, 26, 3, 129-140.
O’Neal, Gwendolyn S. (1998). African-American aesthetic of dress: current manifestations. Clothing and Textiles
Research Journal, 16, 167-175.
23

 
O’Sullivan, Tim. [1994] (2001). Subcultura. În Tim O’Sullivan et al. Concepte fundamentale din ştiinţele
comunicării şi studiile culturale (pp. 329-331). Iaşi: Editura Polirom (Key Concepts in Commmunication
and Clutural Studies. London: Routledge. Trad. rom. M. Mitarcă).
Okonkwo, Uche. (2007). Luxury fashion branding: trends, tactics, techniques. New York: Palgrave Macmilian.
Paek, Soae L. (1986). Effect of garment style on the perception of personal traits. Clothing and Textiles Research
Journal, 5, 10-19.

Pannabecker, Rachel K. (1997). Fashion theory: A critical discussion of the symbolic interactionist theory of
fashion. Clothing and Textiles Research Journal, 15,178-183.
Park, Haesun şi Lennon, Sharron J. (2008). Beyond physical attractiveness: interpersonal attraction as a function of
similarities in personal characteristics. Clothing and Textiles Research Journal, 26, 275-289

Parott, Françoise şi Tirelli, Ezio. [1991] (2007). Evoluţie. În R. Doron şi F. Parot (eds.). Dicţionar de psihologie
(pp. 304-305). Bucureşti: Editura Humanitas.

Paquet, Dominique. [1997] (2007). Frumuseţea. O istorie a eternului feminin. Bucureşti: Editura Univers.

Pedersen, Elaine L. (2007). Theory is everywhere: a discourse on theory. Clothing and Textiles Research Journal,
25, 106-128.

Peluchette, Joy V. şi Karl, Katherine. (2007). The impact of workplace attire on employee self-perceptions. Human
Resources Development Quarterly, 18, 3, 345-360.

Perry, O’Reilly M., Schutz, Howard G. şi Rucker, Margaret H. (1983). Clothing interest, self-actualization and
demographic variabiles. Home Economics Research Journal, 11, 3, 280-288.

Peterson, Richard A. şi Kern, Roger M. (1996). Changing highbrow taste: from snob to omnivore. American
Sociological Review, 61, 5, 900-907.

Peteu, Mihaela Cornelia şi Gray, Sally Helvestone. (2009). Clothing invention: Improving the functionality of
women’s skirts, 1846-1920. Clothing and Textiles Research Journal, 27, 45-61.

Petot, Jean-Michael. [1991] (2007). Complexul Oedip. În R. Doron şi F. Parot (eds.). Dicţionar de psihologie (p.
154). Bucureşti: Editura Humanitas.

Piponnier, François. [1999] (2002). Cotidianul. În Jacques Le Goff şi Jean-Claude Schmitt. Dicţionar tematic al
Evului Mediu occidental (pp. 155-167). Iaşi: Editura Polirom.

Pope, Harrison G. Jr et al. (2000). Body image perception among men in three countries. American Journal of
Psychiatry, 157, 1297-1301.

Popescu, Adrian (coord). (2009). Atlas de mitocănie urbană. Bucureşti: Editura Art

Rabolt, Nancy J. şi Drake, Mary F. (1985). Reference person influence on career women’s dress. Clothing and
Textiles Research Journal, 3, 11-19.

Rachels, Welles. (2008). A good dressing down. The Sydney Morning Herald,
http://www.theage.com.au/news/executive-style/style--grooming/a-good-dressing
down/2008/10/18/1224351226140.html.

Rafaeli, Anat şi Pratt, Michael G. (1993). Tailored meanings: on the meaning and impact of organizational dress.
The Academy of Management Review, 18, 1, 32-55.

Rafaeli, Anat şi Pratt, Michael G. (1991). Organizational dress as a symbol of multilayered social identities.
Academy of Management Journal, 40, 4, 862-898.

Rafaeli, Anat şi Yavez-Vilnai, Iris. (2004). Emotion as a connection of physical artifacts and organizations.
Organizational Science, 15, 6, 671-689.

Rafaeli, Anat, Dutton, Jane, Harquail, Celia V. şi Mackie-Lewis, Stephanie. (1997). Navigating by attire: the use of
dress by female administrative employees. Academy of Management Journal, 40, 1, 9-45.
24

 
Ray, Geraldine H. (1986). Perception of physically impaired job applicants: effect of dress, credentials and rater’s
sex. Clothing and Textiles Research Journal, 4. 16-20.

Reynolds, Fred D. şi Darden, William R. (1971). Mutually Adaptive Effects of Interpersonal Communication.
Journal of Marketing Research, 8, 4, 449-454.

Reynolds, Fred D. şi Darden, William R. (1972). Why Midi Failed. Journal of Advertising Research, 12, 39-44.

Rezsohazy, Rudolf. [2006] (2008). Sociologia valorilor. Iaşi: Institutul European (Sociologie des valeurs. Paris:
Amand Colin. Trad. rom. I. Opaiţ).

Richards, Lynne. (1988). The appearance of youthful subculture: a theoretical perspective on deviance. Clothing
and Textiles Research Journal, 6, 56-64.

Richardson, James. (1996). Vertical integration and rapid response in fashion apparel. Organizational Science, 7, 4,
400-412.

Richins, Marsha L. (1994). Value things: the public and private meanings of possessions. The Journal of Consumer
Research, 21, 3, 504-521.

Richins, Marsha L. (1999). Possesion, materialism and other-directedness in the expression of self. În Holbrook,
Morris, D. (ed.). Consumer value. A framework for analysis and research (pp. 85-104). London:
Routledge.

Richins, Marsha L. (1999). Special possession and the material value. The Journal of Consumer Research, 21, 3,
522-533.

Richins, Marsha L. şi Dawson Scott. (1992). A consumer value orientation for materialism and its measurement:
Scale development and validation. The Journal of Consumer Research, 19, 3, 303-316.

Ritzer, George. [2000] (2003). Mcdonalidizarea societăţii. Bucureşti: Editura Comunicare.ro (The McDonaldization
of Society. Thousand Oaks, California: Pine Forge Press. Trad. Rom. V. Vuşcan)

Roach-Higgins, E. Mary şi Eicher, Joanne B. (1992). Dress and Identity. Clothing and Textiles Research Journal,
10, 1-23.

Rokeach, Milton. (1973). The nature of human values. New York: The Free Press.

Roman, Marina şi Ştefănescu, Cristian. (1999). Lumea la anul 1960. În Cipa 2000, o altfel de enciclopdie (pp. 32-
36). Bucureşti: S.C. Lumea Magazin S.A.
Rotariu, Traian şi Iluţ, Petru. (2001). Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Teorie şi practică. Iaşi: Editura
Polirom.

Rousseau, Jean-Jaques. [1754] (2001). Discurs aspura inegaliţăţii dintre oameni. Bucureşti. Best Publishing.

Roquette, Michel-Louis. [1994] (2002). Despre cunoaşterea maselor. Eseu de psihologie politică. Iaşi: Editura
Polirom (Sur la connoaissance des masses. Essai de psxchologie politique. Grenoble: Press Universitaires.
Trad. rom. R. Popescu şi R. Gărmacea).

Sanborn, Herbert C. (1927). The function of clothing and of bodily adornment. The American Journal of
Psychology, 38, 1, 1-20.

Sandstrom, Kent, Martin, Dan şi Fine, Gary Alan. [2001] (2003). Symbolic Interactionism at the End of the
Century. În George Ritzer şi Barry Smart (eds.). The Handbook of Social Theory (pp. 217-231). London:
Sage.

Sapir, Edward. [1931] (2007). Fashion. In Malcolm Barnard (ed.) Fashion Theories: A Reader (pp. 39-45). London
and New York: Taylor & Francis Group.

Sassatelli, Roberta. (2000). From Value to Consumption. A Social-theoretical Perspective on Simmel’s Philosophie
des Geldes. Acta Sociologica, 43, 207-218.

25

 
Schaninger, Charles M., Bourgeois, Jaques C. şi Buss, Christian W. (1985). French-English Canadian subcultural
consumption differences. Journal of Marketing, 49, 2, 82-92.

Schieffer, Michael Brian. (1999). Material life of human beings: artifacts, behavior and communication. London:
Routledge.

Schmitt, Jean-Claude. [1999] (2002). Trup şi suflet. În Jacques Le Goff şi Jean-Claude Schmitt. Dicţionar tematic al
Evului Mediu occidental (pp. 772-782). Iaşi: Editura Polirom.

Searcy, Michael, Duck, Steve şi Blanck, Peter. (2005). Communication in the courtroom and the „apparence” of
justice. În Riggio Ronald (ed). Application of Nonverbal Communication (pp. 41-51). Manwah:
Lawerence Erlbaum Associates.
Selfhout, Marten H. W., Delising, Marc J. M. H., Bogt, Tom F. M. şi Meeus, Win H. J. (2007). Heavy metal and
hip-hop style preferences and externalizing problem behavior. A two-wave longitudinal study. Youth &
Society, 20, 10, 1-18.

Sellerberg, Ann-Mari. (2001). Fashion. În Smelser, Neil J. şi Baltes, Paul B. (eds.). International Encyclopedia of
the Social and Behavioral Studies, (pp. 5411-5415). London: Elsevier Ltd.

Shim, Soyer, Morris, Nancy J. şi Morgan, Geroge A. (1989). Attitudes toward imported and domestic apparel
among college students: The Fishbein Model and external variables. Clothing and Textiles Research
Journal, 7, 8-18.

Simmel, George. [1890] (2004). The Philosophy of Money (third enlarged edition). London: Routledge (Philosophie
des Geldes. Berlin: Duncker & Humblot Verlag. Trad. engl. T. Bottmore şi D. Frisby).

Simmel, George. [1904] (1957). Fashion. American Journal of Sociology, 62, 6, 541-558.

Simmel, George. [1908] (2000). Excurs asupra podoabei. În G. Simmel, Sociologie. Studii privind formele
socializării (pp. 276-280). Chişinău: Editura Sigma Ig (Soziologie: Untersuchungen über die Formen der
Vergesellschafung. Leipzig: Duncker & Humblot. Trad. rom. Ion Nastasia şi M. Nastasia).

Simmel, George. [1908] (2000). Problema sociologiei. În G. Simmel. Sociologie. Studii privind formele socializării
(pp. 9-28). Chişinău: Editura Sigma Ig (Soziologie: Untersuchungen über die Formen der
Vergesellschafung. Leipzig: Duncker & Humblot. Trad. rom. Ion Nastasia şi M. Nastasia).

Simmel, George. [1911] (1998). Moda. În G. Simmel. Cultura filosofică: despre aventură, sexe şi criza modernului:
culegeri de eseuri (pp. 29-57). Bucureşti: Editura Humanitas Philozophische Kultur. Gessamelte Essays.
Leipzig: W. Klinkhardt. Trad. rom. N. Stoian şi M. Popescu-Marian).

Sloterdijk, Peter. [2000] (2002). Dispreţuirea maselor. Eseu asupra luptelor culturale în societatea modernă. Cluj-
Napoca: Ideea Design & Print (Die Verachtung der Massen: Versuch über Kulturkämpfe in der modernen
Gesellschaft. Karlsruhe: Suhrkamp. Trad. rom. A. Codoban).

Smelser, Neil J. (1962). Theory of Collective Behavior. London: Routledge & Kergan Paul.

Smelser, Neil J. şi Baltes, Paul B. (eds.). (2001). International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences.
Palo Alto: Elsevier Science Ltd.

Smith, Thomas S. (1968). Conventionalization and Control: An Examination of Adolescent Crowds. The American
Journal of Sociology, 74, 2, 172-183.

Solomon, Michael R. (1983). The role of products as social stimuli: a symbolic interactionist perspective. Journal of
Consumer Research, 10, 319-329.

Solomon, Michael R. (1992). Deep-stated materialism. The case of Levi’s 501 jeans. Advances in Consumer
Research Volume 19, 166-168.

Solomon, Michael R. (1999). The value of status and the status of value. În Morris D. Holbrook (ed.). Consumer
value. A framework for analysis and research (pp. 63-84). London: Routledge.

Solomon, Michael R. şi Schopler, John. (1982). Self-consciousness and clothing. Personality and Psychology
Bullletin, 8, 508-514
26

 
Sondhi, Neena şi Singhvi, S. R. (2006). Gender influence in garment purchase: an empirical analysis. Global
Business Review, 7, 57-75.

Sontag, Suzanne M. şi Lee, Jongman. (2004). Proximity of clothing to self scale. Clothing and Textiles Research
Journal, 22, 161-177.

Sontag, Suzanne M. şi Schlater, Jan Davis. (1982). Proximity of clothing to self: evolution of concept. Clothing and
Textiles Research Journal, 1, 1-8.

Spencer, Herbert. [1897] (1900). Badges and costumes. În H. Spencer. The principles of sociology (pp. 176-210;
vol. 2). New York: D. Appleton and Company.

Sproles, George B. (1981). Analyzing Fashion Life Cycle. Journal of Marketing, 45, 4, 116-124.

Srank, Holly L. (1973). Correlates of fashion leadership: implication for fashion process theory. The Sociology
Quarterly, 14, 4, 534-543.

Stănculescu, Elena. (2004a). Psihanaliză. În S. Chelcea şi P. Iluţ (coord.). Enciclopedie de psihologie (pp. 274-276 ).
Bucureşti: Editura Economică.
Stănculescu, Elena. (2004b). Ambivalenţă. În S. Chelcea şi P. Iluţ (coord.). Enciclopedie de psihologie (p. 28).
Bucureşti: Editura Economică.
Stănculescu, Elisabeta. (1996). Teorii sociologice ale educaţiei. Producerea eului şi construcţia sociologiei. Iaşi:
Editura Polirom.

Steele, Valerie (ed.). (2005). Encyclopedia of Clothing and Fashion. New York: Thomson Gale.

Steele, Valerie. (1991). The “F” word. Lingua Franca, 2, 16-20.

Steffensmeir, Darell J. şi Steffensmeir, Renée H. (1975). Attitudes and behavior toward hippies. A field experiment
accompanied by home interviews. The Sociological Quarterly, 16, 3, 393-400.

Stevenson, Nick. (2006). Fashion. În Bryan S. Tuner (ed.). The Cambridge Dictionary of Sociology (pp. 197-198).
Cambridge: University Press.
Stoetzel, Jean. (1963). La psychologie sociale. Paris: Flammarion.

Stoichiţă, Ieronim Victor. [1978] (2008). Pontormo şi manierismul (ediţa a doua revăzută). Bucureşti: Editura
Humanitas.

Stone, Gregory P. (1965). Appearance and the self. În Arnold M. Rose. Human Behavior and social process (pp. 86-
118). London: Routledge& Kegan Paul.

Summers, John O. (1970). The Identity of Women’s Clothing Fashion Opinion Leaders. Journal of Marketing
Research 2, 178-185.

Sweat, Sarah J. Şi Zentner, Mary A. (1985). Attributions toward female appeareance style. În Michael R. Solomon.
(ed.). The psychology of fashion (pp. 321-335). New York: Lexington Books.

Sweetman, Paul. (2001). Everything starts with F: fashion in theory, fashion theory and the cultural studies debate.
Theory, Culture & Society, 18, 135-142.

Şchiopu, Ursula. (1997). Modă. În U. Şchiopu (coord.). Dicţionar de psihologie (pp. 459-460). Bucureşti: Editura
Babel.
Tadashi, Suzuki. (2003). The Emergence of Trendsetters for Fashion and Fads: Kogaru in 1990s Japan. Sociological
Quarterly, 44, 1, 61-79.
Taggart, Judie şi Walker, Jackie [2003] (2007). N-am nimic de îmbrăcat. Bucureşti: Editura Humanitas (I don’t have
a thing to wear. New York: Simon&Shuster Inc. Trad. rom. N. Iordache).

Thomas, William I. (1899). The psychology of modesty and clothing. The American Journal of Sociology, 5, 2, 246-
262.

Thornton, Edie. (1999) Fashion, visibility and mobility in Stella Dallas. American Literature History, 11, 3, 426-
447.

27

 
Tilman, Rick. (1999). Georg Simmel and Thorstein Veblen on fashion fin de siècle. În Warren Samuel. Founding of
Institutional Economics: The Leisure Class and Sovereignty. London: Routledge.

Tîrhaş, Cristina. (2004). Moda. În S. Chelcea şi P. Iluţ (coord.). Enciclopedie de psihologie (pp. 227-228).
Bucureşti: Editura Economică.
Touraine, Alain. [2006] (2007). Lumea femeilor. Bucureşti: Editura Art (Le monde des femmes. Paris: Librarie
Artheme Fayard. Trad. rom. M. Jeanrenaud).
Tumbaugh, Sarah P. (1979). The seriation of fashion. Home Economics Research Journal, 7, 241- 48.

Ţiu, Ilarion. (2007).Costumul naţional. În Hainele puterii, ediţie de colecţie Jurnalul Naţional:
http://www.jurnalul.ro/stire-editie-de-colectie/costumul-national-3770.html

Veale, David, Ennis, Michelle şi Lambrou, Christina. (2002). Possible association of body dysomorphic disorder
with occupation or education in art end design. American Journal of Psychiatry, 159, 10, 1788-1948.

Veblen, Torstein B. [1899] (2009). Teoria clasei de sus: un studiu economic al instituţilor. Bucureşti: Editura
Publica. (The Theory of the Leisure Class. An economic study in the evolution of institution. New York:
Dover Publication, Inc. Trad. rom. S. Nistor).

Vigarello, Georges şi Holt, Richard. [2005] (2008). Corpul modelat. Gimnaştii şi sportivii în secolul al XIX-lea. În
Alain, Corbin, Jean-Jacques Courtine şi Georges Vigarello (coord.). Istoria corpului: De la Renaştere la
Primul Război Mondial (vol. 2, pp. 354-409). Bucureşti: Editura Art (Historie du corps. De la Révolutions
à la Grande Guere. Paris: Éditions du Seuil. Trad. rom. S. Manolache, C. Biholaru, C. Drahta şi G. Sfichi).

Vigarello, Georges. [2004] (2006). O istorie a frumuseţii. Corpul şi arta înfrumuseţării din Renaştere şi până astăzi.
Bucureşti: Editura Cartier (Histoire de la beauté. Paris: Éditions du Seuil. Trad. rom. L. Stoica).

Vitelaru, Daniela. (2008). Mofturile bogătaşilor la salonul luxului din Milano nu ţin cont de criză. Cotidianul:
http://www.cotidianul.ro/mofturile_bogatasilor_la_salonul_luxului_din_milano_nu_tin_cont_de_criza-
65565.html

Vlăsceanu, Lazăr. (2007). Sociologie şi modernitate. Tranziţii spre modernitatea reflexivă. Iaşi: Editura Polirom.

Voicu, Bogdan şi Voicu, Mălina (coord). (2007). Valori ale românilor 1993-2006. Iaşi: Institutul European.

Voicu, Bogdan. (2009). Valorile şi sociologia valorilor. http://www.iccv.ro/valori/texte/valori-cvb,%20v4.pdf.

Wagner, Janet. (1999). Aesthetic value: beauty in art and fashion. În Morris D. Holbrook (ed.). Consumer value. A
framework for analysis and research (pp. 126-146). London: Routledge.

Walsh, Edward J. (1977). Petitioning singning in town and on campus. The Journal of Social Pshychology, 102,
323-324.

Waquet, Dominique şi Laporte, Marion. [1999] (2003). Moda. Bucureşti: Editura Corint (La mode. Paris: PUF.
Trad. rom. G. Titeică).

Warde, Allan, Martens, Lyda şi Olsen, Wendy. (1991). Consumption and the problem of variety: cultural
omnivorousness, social distinction and dinning out. Sociology, 33, 105-127.

Weber, Max. [1920] (2005). Etica protestantă şi spiritul capitalismului. Bucureşti: Editura Humanitas (Die
protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus. Tübingen. Trad. rom. I. Lemnij).

Weis, Joseph G. (1974). Styles of middle-class adolescent drug use. The Pacific Sociology Review, 17, 251-285.

Welch, Ivo, Hirshleifer, David şi Bikhchandani, Sushil. (1992). A theory of fads, fashion, custom and cultura
changes in informationl cascades. The Journal of Political Economy, 100, 5, 992-1026.

Westermarck, Edward. [1891] (1922). Means of atraction. În E. Westermarck. The history of human marriage (pp.
165-211). London: Macmillian.

Westermarck, Edward. [1891] (1922). The courtship of man. În E. Westermarck. The history of human marriage
(pp. 157-164). London: Macmillian.

28

 
Wilk, Richard R. (1997). A critique of desire: distaste and dislike in consumer behavior. Consumption, Markets and
Culture, 1, 2, 175-196.

Wilkinson-Weber, Clare M. (2005). Tailoring expectations. How film costumes becomes the audience’s clothes.
South Asian Popular Culture, 3, 2, 135, 159.

Willett, Rebekah. (2008). What you wear tells a lot about you: girls dress up online. Gender and Education, 30, 5,
421-434.

Wilson, Elizabeth. (2007). An overview: theoretical approaches to the study of fashion in relation to industrial and
social change.Internet:
http://www3.unicatt.it/pls/unicatt/consultazione.mostra_pagina?id_pagina=1413&id_lingua=3.

Wolf, Hurt H. (1950). The sociology of Georg Simmel. Glenoce: The Free Press.

Workman, Jane E. şi Freeburg, Elisabeth W. (2000). Expanding the definition of the normative order to include
dress norms (part I). Clothing and Textiles Research Journal, 18, 46-55.

Workman, Jane E. şi Freeburg, Elisabeth W. (2000). Testing the expended definition of the normative order (part
II). Clothing and Textiles Research Journal, 18, 90-99.

Wosínska, Wilhelmina. [2004] (2005). Psihologia vieţii sociale. Bucureşti: Editura Renaissance.

Wouters, Cas. (2007). Informalization. Manners and emotions since 1890. London: Sage Publication.

Wundt, Wilhelm M. [1892] (1897). Customs and the moral life. În W. M. Wundt. Ethics: An investigation of the
facts and laws of the moral life (pp. 182-193). London: Swan Sonnenschein&Co.

Yapp, Nick. (1998a). Getting Images 1900s. Decades of the 20th Century. London: Könemann.
Yapp, Nick. (1998b). Getting Images 1980s. Decades of the 20th Century. London: Könemann.
Young, Agnes B. [1937] (2007) . Fashion has its laws. În M. Barnard (ed). Fashion Theory (pp.46-57). New York:
Routledge.

Zimbardo, Philip G. [2007] (2009). Efectul Lucifer de la experimentul concentraţional Standford la Abu Ghraib.
Bucureşti: Editura Nemira (The Lucifer Effect. New York: Random House Publishing Group. Trad. rom. R.
Melnicu şi D. Verescu).

*** . (2007). The danger of creationismin education (Doc. 11375/17 september 2007). Report Committee of
Culture, Science and Education. Raportor: Anne Brasseur, Luxemburg: http://assembley. Coe.
Int/Main.asp?link=/Documents/WorkingDocs/Doc07/EDOC11375.htm

***. (2009). Discrimination in the EU in 2009. Report. European Commission: Directorate General
Employment, Social Affairs and Equal Opportunities
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_317_en.pdf

***. (2008). Producătorul pantofilor „anti-Bush” a dat lovitura, Gandul. http://www.gandul.info/planeta-


nebunilor/producatorul-pantofilor-anti-bush-a-dat-lovitura.html?3938;3679748

***. (2007). The danger of creationism in education (Rezolution 1580/ 4 octomber 2007).
http://assembly.coe.int/Main.asp?link=/Documents/AdoptedText/ta07/ERES1580.htm

29