Dr.

Olimpia URDEA

CONFORTUL
PRODUSELOR
VESTIMENTARE
- DEZIDERAT AL CREAŢIEI
VESTIMENTARE –

Editura Universităţii din Oradea

ISBN 978-606-10-0634-2
2011
 Cuprins
1. Confortul vestimentar; Notiune şi necesitate 4-25
1.1 Aspecte ale confortului 16-25
2. Echilibrul termic al organismului uman; Rolul vestimentaţiei în reglarea lui 26-35
3. Factori de confort, exprimarea lor 36-38
4. Influenţa continutului de umiditate a textilelor asupra confortului
vestimentar 39

5. Porozitatea si greutatea specifică a materialelor textile 40-42

6. Conductibilitatea termica 43-44
7. Radiaţia termică 45-52
8. Proprietăţile suprafeţei materialelor 53-54
9. Permeabilitatea la aer a articolelor vestimentare 55-58
10. Comportarea in diverse medii a ansamblurilor vestimentare 59-60
11. Transmiterea caldurii prin ansamblul vestimentar 61-63
12. Parametrii de confort pentru ansambluri vestimentare 64-67

13. Alegerea materiilor prime si a tehnologiilor de executie in functie de 68-75

parametrii de confort asteptati
14. Protecţia antimicrobiană şi confortul 76-81
15. Despre veşmintele “bio” 82-83
Concluzii 84-89
Bibliografie 90-91
Este vestimentaţia o necesitate a
omului ? (piramida lui Maslow)
Nevoia de realizare (funcţia de expresie, creativitate,
auto-afirmare)

Nevoia de recunoaşere (nevoia de

afirmare / distincţie)

Nevoia de apartenenţă (funcţia

socială/prestigiu/convenienţe)

Nevoia secundară (de a se simţi în siguranţă)

Nevoia primară (Funcţia practică) de apărare

împotriva mediului
 1. Confortul vestimentar; Noţiune şi
necesitate
- Confortul reprezintă o stare fiziologică şi psihologică
complexă , în care omul nu înregistrează perturbări
provenite din mediul exterior, care să-l abată de la
activitate şi odihnă

Confort – “bunăstare conştientă , eliberare de

greutăţi, durere şi necazuri” ...Oxford dictionary

Confort – “ansamblu de comodităţi care fac viaţa cotidiană mai

agreabilă, mai uşoară - Le Petit Larousee, edition 1998”

Confort – “Totalitatea condițiilor materiale care asigură o

existență civilizată, plăcută, comodă și igienică.” - Dex
online
 1. Confortul vestimentar; Noţiune şi
necesitate

Îmbrăcămintea poate contribui la confortul personal

când:
- este adecvată
- nu incomodează
- este plăcută pentru piele
- place privirii prin croi, cromatică, etc.
- menţine echilibrul termic al corpului

Orice organism viu este dotat cu organe de simţ –

receptori – prin intermediul cărora se stabilesc relaţii cu
mediul înconjurător
 1. Confortul vestimentar; Noţiune şi
necesitate
De ce trebuie să aibă un designer vestimentar noţiuni despre
confortul vestimentar ?
În momentul în care proiectează un model de articol
vestimentar, designer-ul trebuie să cunoască:
-destinaţia acelui articol
-grupul de purtători căruia i se adresează
-caracteristicile grupului ţintă de purtători
-necesităţile de confort ale purtătorilor vizaţi

Designer-ul intrat în posesia acestor informaţii , va fi capabil să

stabilească:
-Forma produsului vestimentar
-Categoriile de detalii care-l compun şi modul de asamblare
-Tipologia materiei prime de bază şi auxiliare
-Cromatica adecvată
1. Confortul vestimentar; Noţiune şi
necesitate

Confort
optic

Tipul de
Confort Confort
senzaţii
tactil acustic
percepute

Confort
termic
 1. Confortul vestimentar; Noţiune şi
necesitate
Putem stabili o legătură între categoriile de confort şi vestimentaţie ?

1. Confortul acustic
Imaginati-vă ca auziţi în acelaşi moment foşnetul unei rochii din mătase naturală şi
cel al unei rochii din poliester care se încarcă cu electricitate statică. Care dintre
ele vă va conferi starea de confort acustic ?

2. Confortul optic
Între o persoană vestimentată adecvat, cu o linie de croi a costumului care-i cade
bine, într-o cromatică plăcută, şi o altă persoană pe care costumul nu se aşază
bine, într-o culoare agresivă,... care vă va conferi confortul optic, făcându-vă să vă
prelungiţi privirea asupră-i ?

3. Confortul tactil
Atingeţi cu podul palmei o mostră de ţesătură din bumbac / mătase / lână merinos şi
o mostră de ţesătură din cânepă. Pe care dintre ele veţi simţi dorinţa sa o mai
atingeţi încă o dată / pe care aţi dori-o transformată într-un articol vestimentar ?
 1. Confortul vestimentar; Noţiune şi
necesitate

4. Confortul termic

Cazul 1.
Imaginati-vă că îmbrăcaţi o rochie din bumbac iarna (pe sub un palton desigur)
sau o rochie din lână vara. Purtaţi un pantalon jeans iarna şi un pantalon din
stofă de lână vara. Cum vă simţiţi ?

Cazul 2.
Purtaţi o rochie din in vara şi o rochie din angora iarna. Cum vă simţiţi ?

Explicaţi şi difenţiaţi cele două cazuri, pe baza noţiunilor referitoare la

proprietăţile şi calităţile fibrelor textile; Când putem vorbi despre confort
/disconfort termic şi care este proprietatea fibrelor care asigură confortul ?
 1. Confortul vestimentar; Noţiune şi
necesitate
4. Confortul termic

Cazul 3
Purtaţi vara, în plin soare, o ţinută vestimentară în întregime vopsită în negru.
Cazul 4
În aceleaşi condiţii de zi însorită şi caldă purtaţi o ţinută în culori pastel sau
chiar albă.

În ce măsură senzaţiile cutanate (la nivelul pielii) diferă sau nu şi care este
explicaţia ?

R: vestimentaţia în culori deschise reflectă razele solare, astfel încât corpul este
protejat de căldură, substanţial mai mult decât în cazul vestimentaţiei de
culoare închisă care absoarbe radiaţiile solare, dând senzaţia de disconfort
termic şi “încingere a pielii”.
 1. Confortul vestimentar; Noţiune şi
necesitate
-Omul are nevoie să se îmbrace datorită pierderii părului de pe corp,
fiind expus astfel agresiunilor climaterice

-În ceea ce priveşte frigul, ţesăturile împiedică circulaţia aerului în jurul

pielii, evitându-se astfel pătrunderea aerului rece spre piele şi a pierderii
căldurii pielii în mediul înconjurător. De fapt. Ţesăturile îpiedică
mişcarea aerului, îl imobilizează. Ori aerul imobil are o foarte proastă
capacitate de conductivitate termica ( funcţionează similar în cazul
geamurilor thermopan)

-Un caz particular este cel al vestimentaţiei “impermeabile” care opreşte

apa /zăpada să intre în contact cu pielea, apa rece sau zăpada antrenând
o răcire importantă a corpului (apa este un bun acumulator termic,
motiv pentru care se foloseşte la circuitele de încălzire centrală)
 1. Confortul vestimentar; Noţiune şi
necesitate

-Indiferent de senzaţie, are loc un proces de excitare de natură

electrică a receptorilor (cutanaţi, nerv optic sau acustic) care dacă
de încadrează în limite acceptabile, vorbim de confort. Peste
aceste limite , se ajunge lşa perturbaţii în procesele biologice ale
organismului, producându-se o stare de disconfort.

-În prezent s-au intensificat cercetările pentru producerea de

articole vestimentare care să asigure confortul organismului, care
să răspundă exigenţelor fiziologice ale omului modern.
 1. Confortul vestimentar; Noţiune şi
necesitate
-Confortul este resimţit în condiţii precise de temperatură,
umiditate şi viteză a aerului

-Confortul individual variază în funcţie de caracteristica mişcării

trupului, căldura produsă de corp, ţinuta vestimentară şi
metabolismul propriu

-Organismul îşi propriile mecanisme de reglare pentru a-şi dobândi

starea de confort

-Vestimentaţia vine în sprijinul capacităţii de autoreglare a

organismului uman
 1. Confortul vestimentar; Noţiune şi
necesitate
-Disconfortul este resimţit atunci când organismul nu atinge echilibrul termic

-Dacă organismul nu poate să disipeze sau să conserve căldura la un nivel intern

acceptabil, rezultă o acumulare de căldură care duce la creşterea temperaturii
interne

-Drept urmare pot apărea puseuri de căldură şi iritaţii la nivelul pielii,

amândouă ducând la apariţia senzaţiei de disconfort
 1.1 Aspecte ale confortului

• Concordanţa articolului vestimentar cu dimensiunile

Necesităţile antropometrice ale purtătorului: dimensiuni fizice,
antropometrice forma corpului şi proprţiile părţilor componente ale
corpului

Necesităţile • Concordanţa articolului vestimentar cu posibilităţile de

fiziologice forţă, viteză şi energetice ale purtătorului

Necesităţile • Concordanţa parametrilor de temperatură, umiditate,

igienice radiaţii, toxicitate, murdărire
 1.1 Aspecte ale confortului

• Interesează cel mai mult pe purtători

• Trebuie să corespundă atât în condiţii statice
cât şi în condiţii dinamice
• Trebuie asigurată lipsa posibilităţii de a aduce
antropometrice

prejudicii corpului uman

Necesităţile

• Asigurarea condiţiilor optime de respiraţie ,

circulaţia sângelui şi de manifestare a
funcţiilor motorii
• Asigurarea confortului de îmbrăcare-
dezbrăcare a articolului vestimentar
• Asigurarea confortului dimensional, ţinându-
se cont de modificarea formei şi dimensiunii
corpului în mişcare, respectiv repaos
 1.1 Aspecte ale confortului

• Sunt asigurate de adaosurile de lejeritate şi

de ajustare pe corp (Al)
• Al este foarte important în partea superioară
a corpului, pe direcţia transversală (a
antropometrice

circumferinţelor)
Necesităţile

• În intervalele de rapaos Al corespunde

valorilor de +/- 2 cm (pentru Pb şi Pş la femei)
şi +/- 3 cm (pentru Pb la bărbaţi), valorile
cresc la 2,5 cm. pentru rochii, sacouri, jachete
până la 5-6 cm pentru paltoane.
• Valorile negatiove corespund materialelor
extensibile (în speţă tricoturilor) la care
îmbrăcămintea poate avea valori mai mici
decât dimensiunile corpului uman
Necesităţile fiziologice 1.1 Aspecte ale confortului

• O importanţă mare o are masa relativă a

articolului vestimentar
• O masă mare a vestimentaţiei provoacă cheltuieli
energetice mari din partea purtătorului şi îi
îngreunează activitatea motorie
• Masa îmbrăcămintei este determinată de
importanţa ei în termoreglarea şi asigurarea
termoizolaţiei
• Masa îmbrăcămintei de iarnă reprezintă max. 8-10
kg sau 12-14 % din masa corpului uman (în ţările
nordice 15-16 kg, 18 % din masa corpului)
Necesităţile fiziologice 1.1 Aspecte ale confortului

• Reducerea masei se poate realizarea prin crearea

unui sistem vestimentar astfel:
• - Stratul exterior să fie rezistent la uzură,
impermeabil, uşor, subţire
• - Al doilea strat, de cadru, păstrează forma de
volum, să fie protector împotriva curentului şi
vântului
• - Stratul 3 asigură termoizolarea, este poros, moale
şi elastic la comprimare
• - Startul 4, de obicei căptuşala, e rezistent la uzură
prin frecare, are coeficient mic de frecare.
• Din punct de vedere fiziologic nu se recomandă
lungimi mari, deoarece îngreunează mişcările
purtătorului
Necesităţile fiziologice 1.1 Aspecte ale confortului

• Masa produselor este dependentă de aria

detaliilor acestora
• Micşorarea masei e în strânsă concordanţă cu
forma şi mărimea detaliilor
• Creşterea flexibilităţii îmbrăcămintei, reducerea
coeficientului de frecare dintre straturi, creşterea
moliciunii
• Frecarea şo agăţarea mare dintre straturile de
îmbrăcăminte care intră în contact, îngreunează
mişcările, îmbrăcarea şi dezbrăcarea produsului
 1.1 Aspecte ale confortului
Necesităţile igienice
• Proprietăţile igienice asigură posibilitatea
existenţei unei stări confortabile a
purtătorului la contactul cu articolul
vestimentar
• Se caracterizează prin nenocivitatea şi
securitatea articolului vestimentar
• Securitatea ămbrăcămintei este
condiţionată de lipsa capacităţii de
inflamare şi ardere a materialelor din care
este confecţionată
• Neinflamabilitatea depinde de compoziţia
fibroasă a materialelor confecţiei
 1.1 Aspecte ale confortului
Necesităţile igienice
• Nenocivitatea este condiţionată de de absenţa
degajării substanţelor nocive, volatile, acţiunii
alergice a electrizării, curăţirea materialelor
• Degajarea substanţelor nocivese manifestă în
cazul realizării vestimentaţiei din fibre sau cu
finisaj ce conţine substanţe volatile insuficient
fixate , ce vatămă organismul: clor,
formaldehidă, substanţe pentru antişifonare
• Fenomenul de electrizare statică se manifestă
accentuat la vestimentaţia din fibre acetat,
triacetat, poliamidice şi poliesterice – se
recomandă tratamente de antistatizare
 1.1 Aspecte ale confortului
Necesităţile igienice
• O capacitate de murdărire ridicată
contribuie la dezvoltarea microflorei, a
microorganismelor patogene
• Fenomenul este favorizat de încărcarea
cu electricitate statică
• Cele mai rezistente la la dezvoltarea
microorganismelor sunt articolele
vestimentare din fibre sintetice
• Prin murdărire scade confortul igienic,
prin formarea luciului pe detalii (gulerele
îmbrăcăminţii exterioare)
 1.1 Aspecte ale confortului
Necesităţile igienice
• Cea mai mică capacitate de murdărire
o au articolele vestimentare realizate
din materiale netede, neelectrizante,
care nu se lipesc şi au o construcţie
simplă.
• Articolele din bumbac şi cele din fibre
artificiale se murdăresc cel mai
repede
• Articolele din lână şi cele din fibre
sintetice se murdăresc cel mai puţin
2. Echilibrul termic al organismului uman; Rolul
vestimentaţiei în reglarea lui

-În proiectarea unui ansamblu vestimentar este importantă

asigurarea echilibrului între căldura propagată , umiditatea rezultată
şi solicitările termice ale purtătorului şi mediului, pentru asigurarea
confortului fiziologic

-Mecanismele proprii de termoreglare ale omului pot face faţă până

la un anumit punct

-De la acel punct, intervine sprijinul acordat purtătorului de

vestimentaţia pe care o poartă
 2. Echilibrul termic al organismului uman; Rolul
vestimentaţiei în reglarea lui
Pentru atingerea acordului triplu fiziologic – echilibru corp-
îmbrăcăminte-mediu -, îmbrăcămintea este singura variabilă
independentă, aflată la dispoziţia proiectantului

Proiectantul este cel care alege îmbrăcămintea în mod raţional:

materiale şi structuri, condiţii de exploatare ale vestimentaţiei-
climatice, tipul de activitate, vârsta, sex, etc.-
Carcaterul fiziologic al îmbrăcămintei derivă din proprietăţile acesteia
exprimate prin senzaţia de confort

Se consideră atinsă starea de confort fiziologic atunci când excesul de

energie calorică, de umiditate şi întreaga cantitate de CO2 sunt
îndepărtate de la suprafaţa corpului
 2. Echilibrul termic al organismului uman; Rolul
vestimentaţiei în reglarea lui
Îmbrăcămintea are rolul de a proteja organismul d epierderi prea mari
de căldură, de a-l feri de influenţele mediului, de a-i corecta
înfăţişarea exterioară, cu respectarea unor criterii impuse de factorul
estetic
Îmbrăcămintea trebuie să asigure repede adaptarea la condiţiile de
mediu, prin trecerea căldurii, eliminarea transpiraţiei, posibilitatea de
circulaţie a aerului prin straturile vestimentare
Climatul organismului trebuie să fie plăcut, chiar în condiţii
nefavorabile – aici intervine rolul vestimentaţiei
Vestimentaţia trebuie să permită ca uiditatea sub formă de vapori pe
care o secretă organismul uman, să se deplaseze liber spre exterior,
deplasarea spre interior fiind oprită de structura vestimentară.
 2. Echilibrul termic al organismului uman; Rolul
vestimentaţiei în reglarea lui

Vestimentaţia devine astfel un “cvasi-baraj” realizat în raport cu

comoditatea, siguranţa şi confortul optim

Cercetările în domeniu au arătat că datorită vestimentaţiei organismul

uman poate păstra aproximativ 1/3 din totalul energiei calorice pe
care o produce

NU produsul vestimentar este cel care asigură această protecţie

termică CI stratul de aer - ce are rol izolator, formând un microclimat -
ce se creează între corpul purtătorului şi vestimentaţie.
 2. Echilibrul termic al organismului uman; Rolul
vestimentaţiei în reglarea lui
Valoarea structurii vestimentare este apreciată în primul rând după
gradul de conductivitate a căldurii, care se află în relaţie directă cu
posibilităţile vestimentare legate de porozitate, permeabilitate la aer,
umiditate, facilitarea procesului de evaporare

Rol important are cromatica vestimentaţiei.

Designer-ul alege o anumită cromatică pe criterii estetice cu trimitere

directă la confortul optic, dar este la fel de important să ştie rolul
culorii vestimentaţiei în apărarea corpului de excesul de căldură pe
timpul verii, de exemplu
2. Echilibrul termic al organismului uman; Rolul
vestimentaţiei în reglarea lui

la culoarea albă
de culoarea ţesăturii, raportat
Absorbţia de căldură în funcţie
208 %

+98 %

+ 68 %

+ 42 %

+4%

+2%

Alb
 2. Echilibrul termic al organismului uman; Rolul
vestimentaţiei în reglarea lui
Rolul calităţii suprafeţei materialului textil în protecţia
termică, exprimată prin capacitatea de absorbţie sau de
reflectare a căldurii exterioare

Ţesături cu suprafaţă netedă Reflectă căldura în cantitate

mare
Ţesături cu suprafaţă pufoasă Reflectă căldura în cantitate
moderată

În proiectarea unui model vestimentar, trebuie să se ţină

cont şi de criterii subiective, relevate de către purtător. În
general aceste criterii se corelează cu un criteriu standard
“valoare globală de tuşeu”. Acest lucru permite aprecierea
confortului vestimentar.
2. Echilibrul termic al organismului uman; Rolul
vestimentaţiei în reglarea lui
Schimburile termice ale organismului uman

Temperatura pereţilor
Evaporare /
Temperatura aerului transpiraţie

Viteza aerului convecţie

umiditate

metabolism radiaţie

vestimentaţie Ingestie
alimentară
conducţie
2. Echilibrul termic al organismului uman; Rolul
vestimentaţiei în reglarea lui
N E U T R A L I T A TE

VASOMOTRICITATE

BILANŢ TERMIC

ECHILIBRAT NE-ECHILIBRAT
SITUAŢIE DE
SITUAŢIE DE DISCONFORT SITUAŢIE
conducţie
TOLERABIL
CONFORT DE STRES

Ambiante termice neutre şi calde şi răspunsurile fiziologice corespondente

2. Echilibrul termic al organismului uman; Rolul
vestimentaţiei în reglarea lui
Vestimentaţia nu modifică principiile fizice ale
schimbului de căldură, dar influenţează aceste
schimburi modificând coeficienţii de convecţie,
de radiaţie şi de evaporare .

Cu cât o vestimentaţie este mai reflectorizantă

(textură metalizată spre exemplu), cu atât
întoarce energia calorică spre mediul exterior.

O vestimentaţie de culoare neagră absoarbe

mult mai tare căldura unei radiaţii decât o
vestimentaţie de culoare albă.
 3. Factori de confort, exprimarea lor
În fiziologia produselor vestimentare trebuie stabilită corelaţia între corpul uman şi
învelişul acestuia – îmbrăcăminte

Factorii principali de definire a fiziologiei vestimentare sunt:

- Corpul uman
-Climatul înconjurător (temperat, tropical, arctic, etc)
-Activitatea purtătorului (repaos, muncă, sport, etc.)
-Totalitatea straturilor şi formelor de lenjerie şi îmbrăcăminte exterioară
Toţi aceşti factori se interinfluenţează

CLIMAT CORP UMAN ACTIVITATE

- PRODUS VESTIMENTAR
3. Factori de confort, exprimarea lor

Capacitatea de izolare termică, de

reţinere a căldurii emanate de corp în
anumite condiţii şi de transport a ei în
alte condiţii

Capacitatea de
absorbţie a umidităţii,
Capacitatea de aerisire transportul şi
permanentă a corpului evaporarea
transpiraţiei emanate
de corp
 3. Factori de confort, exprimarea lor
-Corelarea celor trei parametri trebuie adaptată cerinţelor , în funcţie de
caracteristicile materialului textil şi a geometriei articolului vestimentar

-Termoreglarea este mai puţin solicitată în cazul îmbrăcămintei corespunzătoare,

corpul fiind apărat de supraîncălzire sau subrăcire

-Reglarea căldurii corporale presupune adaptarea unei ţinute vestimentare care

să asigure corelarea între căldura formată şi cea eliminată

-Stratul de aer format între corpul purtătorului şi produsul vestimentar are rol
izolator.

-Zona în care are loc în spaţiile dintre piele şi materialul textil, schimbul de aer,
căldură şi umiditate, se numeşte microclimat
 4. Influenţa conţinutului de umiditate a
textilelor asupra confortului vestimentar
Senzaţia de confort depinde de echilibrul dintre propria energie produsă şi
schimbul acesteia cu mediul înconjurător

Echilibrul se menţine cu ajutorul produsului vestimentar , care reprezintă un

adaos de protecţie

Toate fibrele textile absorb umiditate, cele vegetale mai puţin, cele animale mai
mult

Umiditatea pătrunsă în materialul textil (în urma transpiraţiei) produce

degajare de căldură

În cazul lânii, care absoarbe o mare cantitate de umiditate, se degajă o cantitate

mare de căldură, ceea ce compensează căldura pierdută de corp prin
transpiraţie, menţănând cât mai constantă temperatura la nivelul pielii
 5. Porozitatea si greutatea specifică a
materialelor textile
Toate materialele textile conţin în masa lor fibroasă, pori de aer

Densitatea
Conductibilitate
materialului
termică

POROZITATEA
MATERIALULUI
TEXTIL

Permeabilitate la Permeabilitate la
vapori aer
 5. Porozitatea si greutatea specifică a
materialelor textile
Porozitate de valoare ridicată -Masă mică
-Permeabilitate bună la aer
-Rezistenţă termică bună

Natura Densitatea
fibrelor materialului

Finisarea
materialului

POROZITATEA
 5. Porozitatea si greutatea specifică a
materialelor textile

Cazuri practice:
-În cazul aceleiaşi compoziţii fibroase şi fineţi de fir – bumbac de exemplu – porozitatea
ţesăturii este mai mare dacă ţesătura este în legătură diagonal decât dacă este în legaătură
pânză

-La ţesăturile scămoşate şi împâslite, porii de suprafaţă fiind acoperiţi cu strat fibros,
porozitatea este maimică decât în cazul ţesăturilor netede

Concluzie:
Volumul porozităţii oferă un indiciu important asupra materialelor cu caracteristici
termoizolante
Caracteristica inversă porozităţii este compactitatea
 6. Conductibilitatea termica

Materialele textile din ansamblul vestimentar, au o structură întreruptă,

formată din fire despărţite între ele prin pori de aer

Astfel se explică capacitatea materialelor textile de a permite transmiterea

căldurii într-un sens sau altul, între corp şi mediu

Capacitatea de izolare termică este în corelaţie cu rezistenţa termică a

ansamblului vestimentar, ca sumă de rezistenţe termice a straturilor de
îmbrăcăminte

Conductibilitatea termică se realizaeză prin startul de aer nemişcat aflat în

material
 6. Conductibilitatea termica

Aspectul
Conductibili porozitate suprafetei
tate termică Condiţiile
atmosferice materialului
exterioare

Umiditatea
materialului Grosimea şi
densitatea

Conductibilitatea termică
 7. Radiaţia termică
Capacitatea de izolare termică a unui veşmânt depinde de cantitatea de aer pe
care el o înglobează, aer imobil care blochează trecerea căldurii
Depinde de compoziţia fibroasă a ţesăturii, de structura intimă a ţesăturii, de
tratamentul superficial al ţesăturii
Important este stratul de aer din ţesătură sau dintre straturile vestimentare. Cu
cât stratul de aer este mai gros, cu atât protecţia împotriva radiaţiei termice
este mai bună.
Fiecare suprafaţă emite căldură şi absoarbe căldură de la corpurile învecinate.
Fluxul de căldură depinde de diferenţa de temperatură dintre corpurile între
care are loc schimbul termic.
Straturile multiple de ţesătură sunt cele mai eficiente păentru reducerea
căldurii transmise
Grosimea izolaţiei şi gradul de acoperire a pielii de veşmânt sunt
determinantele importante ale schimbului de căldură corp-mediu, mediu-corp
Izolaţia intrinsecă (clo) 7. Radiaţia termică
Ansamblu complet
Grosimea relativă a vestimentaţiei

Zonă plată

Curbură

Ansamblu complet

Piele expusă

Cap dezgolit

+ mâini dezgolite

Picioare goale
Piele expusă + vânt

+ Vânt

Izolaţia trunchiului (mm)

 7. Radiaţia termică
Aproximarea cilindrică a figurii umane

9,5 cap, lateral

9,5 cap, faţă

6,5 gât

17 partea superioară a toraxului

16 piept

16 abdomen

4,5 braţ

4 antebraţ

3,5 palmă

9 coapsă

6,5 genunchi

6,5 partea inferioară a piciorului

4,5 talpă

Radiaţie în cm./ zona corpului

Procentaj suprafaţă
 7. Radiaţia termică

Temperatura
corpului şi debit toleranţă
sudoral

vestimentaţie Reglare termică performanţă sănătate

Transfer termic Executarea unei sarcini

mediu Constrângeri fiziologice

Producere de căldură
mişcare

Prezentarea generală a unui model termic dinamic

 7. Radiaţia termică

Ambianţă caldă

vasomotricitate

neutralitate
Bilanţ termic

echilibrat neechilibrat

Stare de confort Stare de disconfort Situaţie de

tolerabilă constrângere

Carcateristicile ambianţei termice neutre şi caldă şi

răspounsurile fiziologice corespondente
 7. Radiaţia termică - Aspecte practice
După Parsons, scalele de judecată subiectivă existente, abordează două aspecte:
-Judecata perceptivă: perceptivă, evaluativă şi preferenţială
-Judecata de toleranţă: acceprabilitate personală, toleranţă personală

Scala de percepţie...Cum vă simţiţi ?

Extrem Foarte Cald călduţ Nici cald nici Destul rece Foarte rece Extrem
de cald cald frig de rece de rece

Scala evaluativă...Cum apreciaţi ...?

Extrem de Foarte disconfortabil disconfortabil Lejer disconfortabil confortabil

discofortabil

Scala preferenţială...Cum aţi prefera să fie în acest moment...?

Mult mai cald Mai cald Un pic mai Nici cald nici Un pic mai frig Mai frig Mult mai frig
cald frig
 7. Radiaţia termică - Aspecte practice

Scala de acceptabilitate personală...Cum apreciaţi acest mediu din

punct de vedere personal?

Acceptabil întru- acceptabil Inacceptabil De-a dreptul

totul inacceptabil

Scala de toleranţă personală...Acest mediu este...?

Perfect tolerabil Uşor dificil de tolerat Destul de dificil de Foarte greu de tolerat Imposibil de
tolerat tolerat
 7. Radiaţia termică - Aspecte practice
Indicaţi cum anume vă simţiţi în acest moment, pentru fiecare localizare din schemă

În general 1 2 3 4 5 6
Fierbinte
Foarte cald
Cald
Călduţ
Neutru
Un pic frig
Frig
Foarte frig

Daţi toate informaţiile privind vestimentaţia pe care o purtaţi: compoziţie fibroasă,

particularităţi constructive, straturi de ţesături, caracteristici cunoscute ale ţesăturilor şi
resimţite sau nu în confortul termic de moment. Justificaţi.
 8. Proprietăţile suprafeţei materialelor

Calitatea suprafeţei materialului textil influenţează în mod direct confortul

purtătorului.
Materialele textile pufoase, prin porii de la suprafaţa lor, modifică grosimea
sistemului vestimentar, afectând parametrii de confort ai purtătorului

Câteva exemple:
Bumbacul uşor torsionat, este răcoritor şi moale.
Lâna – are suprafaţa solzoasă, motiv pentru care poate crea disconfort.
Fibrele sintetice –structurile de suprafaţă nu sunt plăcute în contact direct cu
pielea; efectul nedorit este cauzat de fenomenul de lectizare statică
Inul - suprafaţă netedă, creează senzaţia de rece datorată şi reflexiei razelor
solare

Suprafeţele ţesăturilor pot fi tratate astfel încât să amelioreze senzaţia de

confort
 8. Proprietăţile suprafeţei materialelor
Unele soluţii tehnice:
-Crearea de articole vestimentare impermeabile, cu
cusături termosudate, astfel încât apa să nu penetreze
prin zona îmbinărilor
-Vestimentaţia windproof (rezistentă la vânt) se obţine
prin tratarea cu o membrană superficială care împiedică
pătrunderea aerului în mişcare, asigurând confortul
termic
-Tratarea suprafeţei fibrelor pentru a obţine o mai buna
absorbţie a umidităţii corporale , pentru o toleranţă
cutanată optimă, pentru favorizarea unui mediu climatic
pozitiv pentru piele
 9. Permeabilitatea la aer a articolelor
vestimentare
Proprietatea materialelor destinate produselor
vestimentare de a permite trecerea aerului prin ele
Este în strânsă legătură cu izolaţia termică; o creştere
a permeabilităţii la aer duce la scăderea rezistenţei
termice a sistemului de confecţii
Pentru stabilirea limitelor permeabilităţii la aer, în
funcţie de destinaţia articolului vestimentar, este
importantă forma geometrică a acestuia
Are rol important în eliberarea bioxidului de carbon
dinspre corp în mediu şi absorbţia oxigenului la
suprafaţa pielii
 9. Permeabilitatea la aer a articolelor
vestimentare
O cantitate de bioxid de carbon la suprafaţa pielii
creează senzaţia de frig, chiar dacă microclimatul
se află în zona confortului

Printre straturile îmbrăcămintei trebuie să să fie

absorbită cantitatea de oxigen necesară respiraţiei
prin piele
În anotimpurile reci, pentru a asigura parametrii de
confort, permeabilitatea la aer trebuie ssă aibă
valori relativ mici; lipsa totală a ei riscă să genereze
un mediu toxic la suprafaţa pielii
 9. Permeabilitatea la aer a articolelor
vestimentare

Factori de influenţă ai permeabilităţii la aer:

-Umiditatea; creşterea umidităţii materialului textil

determină scăderea permeabilităţii la aer
-Grosimea este în legătură de cauzalitate cu greutatea
specifică a materialelor textile; pentru aceeaşi grosime
de material textil, cu cât greutatea specifică este mai
mare, permeabilitatea la aer scade
-Numărul de straturi din ansamblul vestimentar care
creează rezistenţă la permeabilitate
9. Permeabilitatea la aer a articolelor
vestimentare

Permeabilitatea la aer –
comparativ între două
ţesături: din in şi PES
 10. Comportarea în diverse medii a
ansamblurilor vestimentare
Comportamentul ansamblurilor vestimentare în ceea ce priveşte confortul
purtătorului, este un răspuns al adaptării compoziţiei sale fibroase şi
construcţiei sale la mediul înconjurător

Scenariu nr. 1: Ce răspuns are pentru organismul purtătorului, din punct de

vedere al parametrilor de confort, un costum taior din lână, ţesătură de fineţe
mare, culoare neagră, purtat la o temperatură ambientală de 30 de grade
Celsius ?

Scenariu nr. 2: Ce răspuns are pentru organismul purtătorului, din punct de

vedere al parametrilor de confort, o rochie cu compoziţie fibroasă PES 100 %,
albă, purtată la 30 de grade Celsius? Dar o rochie cu compoziţie fibroasă 100 %
bumbac, albă, purtată în aceleaşi condiţii ?

Scenariu nr. 3: Ce răspuns are pentru organismul purtătorului, din punct de

vedere al parametrilor de confort, un palton realizat din ţesătură groasă din
bumbac, purtat iarna la o temperatură ambientală de -15 grade Celsius ?
 10. Comportarea în diverse medii a
ansamblurilor vestimentare
Răspunsul ansamblului vestimentar este afectat de:

1.Factori care depind strict de ansamblul vestimentar

-Categoria fibrelor care-l compun

-Tehnologia de prelucrare, inclusiv straturi componente ale fiecarei piese
vestimentare
-Suprafaţa exterioară a materialului textil (lucios, mat, poros, scămoşat, etc)
-Cromatică

2. Factori de mediu şi de condiţiile de purtare

 11. Transmiterea caldurii prin ansamblul
vestimentar
Între corpul uman şi mediu are loc un schimb de căldură permanent ,
schimb care se face prin transmiterea căldurii prin ansamblul
vestimentar, care are rol de mediator termic

Datorită diferenţei de temperatură dintre aerul de sub îmbrăcăminte şi

mediul încpnjurător, apare procesul de transport de căldură de la acesta
către mediu
Straturile de îmbrăcăminte, pentru a asigura termoreglarea, trebuie să
îndeplinească condiţii de:
-Conductibilitate termică pentru toarte materialele textile componente
-Porozitatea materialelor textile , implicit cantitatea de aer conţinută
-Umiditate
-Grosime
-Forma produsului vestimentar
 11. Transmiterea caldurii prin ansamblul
vestimentar
Materialele textile destinate ansamblurilor vestimentare sunt un
amestec de straturi fibre şi aer înglobat; Fibrele predomină ca masă şi
vizibilitate , iar aerul ca volum

Grosimile straturilor interne de aer depind de contextura materialeor şi

construcţia ansamblului vestimentar

În cazul articolelor tricotate, elastice, care se mulează pe corp, preiunea

straturilor de aer poate fi “0”.

Pentru a realiza un ansamblu vestimentar termoizolant, trebuie ca

zonele de aer între straturile vestimentare să fie importantă; în acest
sens, se consideră adaosurile de lejeritate şi de grosime între diverse
straturi vestimentare
11. Transmiterea caldurii prin ansamblul
vestimentar

Difuzarea căldurii pentru o ţesătură

din in în comparaţie cu o ţesătură din
poliester
12. Parametri de confort pentru ansambluri
vestimentare

Astăzi, confortul purtătorului este un parametru cheie în ştiinţa

proiectării vestimentaţiei

În capitolul 3 au fost prezentaţi Factorii de confort, în funcţie de

care materialele textile şi construcţia vestimentară trebuie să
asigure parametrii de confort pentru organismul uman

Parametrii de confort sunt specifici sezonului căruia îi este

destinată a fi purtată o anumită piesă vestimentară
 12. Parametri de confort pentru ansambluri
vestimentare

Confortul termic depinde de parametrii:

1. Metabolismul – sursa căldurii interne, ce trebuie menţinută în

jurul valorii de 36,7 grade Celsius
2. Vestimentaţia ca rezistenţă termică la schimburile de căldură
dintre corp şi mediu
3. Temperatura aerului ambiental
4. Umiditatea relativă a aerului
5. Viteza aerului, care influenţează schimburile de căldură
 12. Parametri de confort pentru ansambluri
vestimentare

Ţesătura de bază (de

suprafaţă)

Stratul termoizolator
Straturi necesare pentru asigurarea (vatelină)
confortului termic la îmbrăcămintea
groasă Stratul pentru formare
(ansamblul de întăritură)

căptuşală
 12. Parametri de confort pentru ansambluri
vestimentare

Parametri de confort în
cazul îmbrăcăminţii pentru
iarnă
 13. Alegerea materiilor prime şi a
tehnologiilor de execuţie în funcţie de
parametrii de confort aşteptaţi

În proiectarea vestimentară trebuie să se ţină cont de condiţiile de

stare şi de efortul organismului.

Un rol important îl are alegerea materiilor prime pentru

vestimentaţie în funcţie de confortul aşteptat, în coincidenţă cu
construcţia şi tehnologia de executare aleasă.

Lenjeria, care acoperă o mare parte din supafaţa corpului,

influenţează în mod direct temperatura pielii , putând deranja sau
stimula activitatea purtătorului
 13. Alegerea materiilor prime şi a tehnologiilor de
execuţie în funcţie de parametrii de confort aşteptaţi

Rău
conducătoare
de căldură

Înaltă
Capacitate mare
de uscare LENJERIA permeabilitate la
aer

Materiale
hidrofile,
permeabile la
vapori
 13. Alegerea materiilor prime şi a tehnologiilor de
execuţie în funcţie de parametrii de confort aşteptaţi
Proprietate Cum se manifestă
Rău conducătoare de Menţine temperatura la
căldură suprafaţa pielii
Înaltă permeabilitate la aer Permite eliminarea
bioxidului de carbon
Hidrofilie, permeabilitate la Eliberarea umezelii formată
vapori prin transpiraţie, în mediul
înconjurător
Capacitate mare de uscare Pentru transpiraţia
absoirbită
Grad mare de moliciune Tuşeu plăcut
Să nu adere la suprafaţa Se realizează un tiraj de
pielii, să nu irite pielea evacuare
Materia primă indicată
Bbc, in
Bbc, in
Bbc, in, amestecuri ale
acestor fibre cu alte
categorii de fibre
Bbc, in
Bbc
Materiale mate, cu suprafaţă
poroasă, flexibilă, fărpă
noduri în procesul de
prelucrare
 13. Alegerea materiilor prime şi a tehnologiilor de
execuţie în funcţie de parametrii de confort aşteptaţi

Rochie,
Permeabilitate Permeabilitate
taior la aer
la vapori

Valorile celor doi parametri trebuie să fie mai ridicate decât în

cazul lenjeriei pentru a asigura ventilaţia corespunzătoare a
sistemului de îmbrăcăminte
 13. Alegerea materiilor prime şi a tehnologiilor de
execuţie în funcţie de parametrii de confort aşteptaţi

Permeabilitate
la aer redusă
Higroscopicitate
redusă Masă mică

Îmbrăcăminte
Izolaţie termică exterioară Moliciune
foarte bună pentru pronunţată
sezonul rece
 13. Alegerea materiilor prime şi a tehnologiilor de
execuţie în funcţie de parametrii de confort aşteptaţi
 13. Alegerea materiilor prime şi a tehnologiilor de
execuţie în funcţie de parametrii de confort aşteptaţi
 13. Alegerea materiilor prime şi a tehnologiilor de
execuţie în funcţie de parametrii de confort aşteptaţi

uşoare

groase
Permeabilitate
la vapori

Alegere materiale
pentru sezonul de
iarnă

Slabă
Higroscopice Slabe permeabilitate
conducătoare la aer
de căldură
 14. Protecţia antimicrobiană şi confortul
Contaminarea microscopică cu bacterii, microbi, ciuperci,
viruşi constituie un pericol pentru fiinţa umană
Cercetările ultimilor ani au dus la fabricarea de suporturi
textile antimicrobiene, destinate atât confecţiilor textile
dar şi sectorului medical
Problema se pune cu precădere în cazul veşmintelor care
au contact nemijlocit cu pielea
Toray Textiles Europe Limited este creatorul textilelor
antimicrobiene See it SAFE® fabricate cu fibră de argint X-
STATIC®. Fibra de argint pur este integrată în bătătura
ţesăturii.
 14. Protecţia antimicrobiană şi confortul
Sistemul de ţesere de acest fel are rolul de a împiedica
proliferarea şi mutaţia diferitelor bacterii nocive şi
transmiterea lor de la nivel de ţesătură

Fibra de argint păstrează caracteristicile tactile ale ţesăturii

Agentul antimicrobian este activ pe întreaga durată de

viaţă a produsului, furnizând protecţie igienică în contact
cu pielea purtătorului.

Testele efectuate asupra textilelor See it SAFE® au relevat

că 99,9 % din bacterii sunt eliminate în mai puţin de o oră.
 14. Protecţia antimicrobiană şi confortul
Puncte tari ale ţesăturilor See it SAFE® :
Catalizator - Eficace pentru protecţia în mediu umed,
mediu care favorizează dezvoltarea bacteriilor
Anti-miros – argintul opreşte înmulţirea bacteriilor care
sunt generatoare de miros
Anti-static – argintul fiind bun conducător electric,
disipeaza electricitatea statică acumulată prin frecarea
textilă
Fungicid – ţesătura blochează proligferarea agenţilor
microbieni nocivi, protejând ţesătura şi corpul
Anti-scămoşare – datorat argintului; scămoşarea puternică
a textilelor este unul din căile de proliferare a microbilor,
prin desprinderea de scame de suportul textil
 14. Protecţia antimicrobiană şi confortul

Termo-dinamică – Argintul fiind un bun conductor termic,

ajută la regularizarea temperaturii corporale

Dezvoltare durabilă – Argintul este un produs natural,

prietenos nu numai cu pielea purtătorului dar şi cu mediul

Permanent – durabilitatea ţesăturii este foarte mari, fiind

testată la 100 de spălări, fără afectarea capacităţii anti-
microbiene
 14. Protecţia antimicrobiană şi confortul
Ionii de Ag
traversează
peretele celular al
microorganismelor

Ionii de Ag se
fixează pe ADN-ul
microbului

Ionii de Ag perturbă schimburile

gazoase ale microbului
 14. Protecţia antimicrobiană şi confortul
Tablou comparativ al incubării microbilor în materiale textile

BBC

Numărul
de bacterii

Ţesătură îmbrăcată în protecţie

anti-microbiană

Utilizare cotidiană medie

Timpul de incubare în ore

Ţesătură acoperită cu strat protector

Ţesătură din bumbac
 15. Despre veşmintele “bio”
...”veşminte bio”...O noţiune din ce în ce mai des întâlnită
Se pune problema utilizării de veşminte care să fie prietenoase atât cu purtătorul (să
nu-i afecteze starea de confort) ci şi cu mediul, prin utilizarea în procesul de cultură
şi de fabricaţie a cât mai puţini compuşi chimici
Bumbacul – este prietenos cu pielea purtătorului prin natura fibrei sale dar cultivat
în condiţii ecologice, efectele sale asupra confortului se multiplică

Cânepa – fibrele de cânepă corespund undelor statice ale pielii, nu produc

electricitate statică
- blochează 95 % din razele ultraviolete
- în procesele de întreţinere (spălări repetate) , câştigă în supleţe şi aspect
- bun regulator termic pentru organism, absorbant eficace a umidităţii
corpului, se usucă repede, permite o bună ventilare a corpului
- caldă iarna şi lejere vara
- calităţi anti-stres, contactul cu pielea este relaxant
- în antichitate era cunoscută ca o fibră care, în vestimentaţie, revitalizează
pielea
- vestimentaţia din cânepă este anti-bacteriană
 15. Despre veşmintele “bio”
Inul – anti-alergic, anti-bacterian
- bun regulator termic
- fibrele de cânepă corespund undelor statice ale pielii, nu produc electricitate statică
- în procesele de întreţinere (spălări repetate) , câştigă în supleţe şi aspect
- permeabil la aer, căldura difuzează foarte bine
Bambusul – fibră foarte plăcută pe corp, natural anti-bacteriană
- are proprietăţi anti-miros şi anti-UV
- moliciune excepţională
Fibra de eucalipt – pentru lenjerie de corp, fiind o fibră moale, plăcută

Fibra din ramuri de pin alb – foarte fină , cu calităţi analergice

Urzica – foarte bun izolator termic, păstrează bine aerul în textil; prin răsucirea fibrelor,
aerul este eliminat
- indicată pentru ţinute estivale, datorită confortului excepţional pe care îl provoacă
organismului purtătorului
Fibra Ingeo – se extrage prin fermentarea zahărului din porumb
- foarte rezistentă la pete şi la umiditate
- veşmintele sunt reciclabile
 Concluzii
Igiena vestimentară completează igiena corporală

Cerinţe vestimentare:
-Permeabilitate la aer pentru a permite pielii să respire
-Tuşeu moale pentru a nu provoca alergii
-Adaptată la temperatura ambiantă, la sezon şi la tipul de activitate
-Întreţinere corespunzătoare

Consecinţele unei igiene vestimentare necorespunzătoare:

-Propagarea paraziţilor
-Propagarea bolilor contagioase
-Slabă protecţie a pielii împotriva variaţiilor de temperatură şi a
umidităţii
 Concluzii
Alegerea materialităţii şi construcţiei unui articol vestimentar în
vederea asigurării confortului purtătorului, se axează pe următorii
piloni:
1. Îndeplinirea cerinţelor estetice în ce priveşte structura
materialului textil, cromatica, tendinţe, cerinţele purtătorului ţintă
2. Îndeplinirea cerinţelor de funcţionalitate , cu referire la
asigurarea stării de confort termofiziologic , psihosenzorial şi
dinamic al purtătorului
3. Îndeplinirea cerinţelor de mentenaţă, fiabilitate , siguranţă în
timpul purtării
4. Îndeplinirea cerinţelor ergonomice
 Concluzii
1. Îndeplinirea cerinţelor estetice
Structura materialităţii textile
propuse (armura ţesăturii,
structura tricotului)
Cromatica materialităţii textile
Tendinţele în materie de modă
vestimentară
Gustul purtătorului
Viziune asupra unei matrici
simbiotice între aspectul
exterior, calitatea materialităţii, Creaţie semnată Elsa Schiaparelli,
construcţia articolului creatoare apropiată mişcării dadaiste
vestimentar (între model,
siluetă, formă, croi)
 Concluzii
2. Îndeplinirea cerinţelor de funcţionalitate , cu referire la
asigurarea stării de confort termofiziologic , psihosenzorial şi
dinamic al purtătorului

Confort termofiziologic –materialele din structura produsului trebuie să

aibă capacitate de izolaţie termică, capacitate de absorbţie şi transfer a
umiditaţii şi capacitate de ventilare.
Confortul psihosenzorial - determinat de totalitatea senzaţiilor percepute
la contactul direct al pielii purtătorului cu suprafaţa materialului textil.
Factorul obiectiv ce determină şi influenţează confortul psihosenzorial este
tuşeul, determinat de starea suprafeţei materialului, de mărimea suprafeţei
de contact cu pielea, de tratamentele de finisare superficială suferite de
suportul textil.
Confortul dinamic – asigurat de construcţia articolului vestimentar şi gradul
de elasticitate al materialului textil, astfel încât mişcările corpului, specifice
tipului de activitate în care produsul este purtat, să nu fie afectate.
 Concluzii
3. Îndeplinirea cerinţelor de mentenaţă, fiabilitate , siguranţă în
timpul purtării

- Materialităţile textile îşi păstrează

caracteristicile fizico-mecanice în
timpul purtării articolului vestimentar

- Uzura fizică a articolului vestimentar

se încadrează în limite normale, fără a
se situa sub nivelul uzurii morale, în
termeni de timp

Creaţie Jean Paul Gaultier

 Concluzii
4. Îndeplinirea cerinţelor ergonomice

- Articolul vestimentar nu afectează mişcarea

naturală a corpului

- Asigurarea facilă a îmbrăcării şi dezbrăcării

articolului vestimentar

- Permite îndeplinirea anumitor funcţionalităţi

care se impun prin tipologia produsului (ex: de a
purta obiecte – buzunar, de a proteja capul –
gluga)

Creaţie Christian Lacroix

 Bibliografie
***Colecţia de reviste “Industria textilă”
***De la fibre a l’ettofe- Guide de choix de matieres et des fournitures, CETIH, France, 1990
***Silk, mohair, cashmere and other luxury fibers, The Textile Institut, Cambridge, 2001
***Technologie, entretien des textiles et leurs impacts sur l'environnement, Edition Casteilla, Paris, 2010
***Le Monde du 31. 05.2008
***La Recherche - Avril 2006 (N 396)
***L'Expertise Textile « Textilus » novembre 2006
Barbeau, Martine, Le vêtement et l’intériorité, Parole et silence, Paris, mai 2002
Bartosz, Grzegory, Second face of oxygen, PWN, Warszawa 1995
Boucher, Jean-Jacques, Arts et techniques de la soie, Paris, 1996
Bugg, Jessica, Fashion at the Interface: Designer—Wearer—Viewer, Fashion Practice, Volume 1, Issue 1,
Berg, 2009
Cioară, I., Ingineria proceselor textile, CERMI, Iaşi, 1991
Curteza, A. , Confortul la purtarea îmbrăcămintei, Ed. Junimea, 1998
Dăescu, C., Materiale fibroase naturale, Helicon, 1996
Garaud, C., Sautreuil, B., Technologie des tissus, Edition Casteilla, Paris, 2009
Ieacobean, E., Cociu, V., Materii prime si materiale folosite in industria usoara, EDP, Bucuresti, 1986
Ifrim, S., Ce ştim despre mătase?, Bucureşti, 1985
Ionescu-Muscel, Fibre textile la sfârşit de mileniu, Bucureşti, 1990
Lévy, Michel, Traité d'hygiène publique et privée, Paris, 1857, vol. II
Levi-Strauss, Claude, L’homme nu, Paris, Plon, 1971
Maslow, Abraham, Motivations personnalité, New York, Harper et Row, 1955
Martinet, C., Mayer, Jean-Pierre, Travail a la chaleur et confort thermique, NST 184, 1999
 Bibliografie
Mâlcomete, O., Fibre textile, . “Gh. Zane” Iaşi, 1995
Merticaru, V. s.a., Materii prime textile, Economica, 2001
Mitu, S. Stan, Hăulică, Ion, D., Elemente de fiziologie umană şi confort vestimentar, Institutul Politehnic Iaşi, 1981
Mitu, Stan, Confortul şi funcţiile produselor vestimentare, Iaşi, 1993
Oliva, Jean-Pierre, L’isolation écologique, Terre Vivante, 2006
Parsons, K., C., Human Termal Environment, The effects of hot, moderate and cold environment on human health,
confort and performance. The principles and the practice, Londres, 1993
Spantu, C., Tehnologii textile, Ed.Economică, Bucuresti, 2002
Tímar-Balázsy, Ágnes; Eastop, Dinah, Chemical principles of Textile Conservation, Cambridge, 1998
Urdea, Olimpia, Mătasea naturală în veşmântul românesc (secolele XIV-XX) repere socio-temporale, valenţe
fiziologice şi artistico – comunicative, Teză de doctorat, 2010
Urdea, Olimpia, Tehnologie textilă generală – De la fibră la produs textil-, Editura Universităţii Oradea, 2009
http://www.ttel.co.uk/
http://www.silverclear.ca/
http://www.chanvre-info.ch/
www.kodisplus.ro