Asigurarea parametrilor fiziologici şi de confort.

Curs 2.

( Continuare )

În asigurarea nenocivităţii, o deosebită importanţă o are nivelul şi caracterul de

electrizare statică a îmbrăcămintei. Gradul de nocivitate / nenocivitate a îmbrăcămintei depinde
nu numai de mărimea încărcării cu electricitate statică dar şi de semnul acesteia.
Dacă îmbrăcămintea este încărcată cu semnul pozitiv, iar organismul are semnul negativ,
acest fapt poate avea o influenţă favorabilă asupra organismului omului.
La electrizarea prin frecare de pielea omului, materialele naturale şi poliamidice capătă o
polarizare pozitivă, în timp ce toate celelalte materiale, din fibre sintetice, capătă o polarizare
nagativă.
Este foarte important să se evite materialele care se încarcă electrostatic, deoarece
încărcarea electrostatică atrage scame, praf, murdărie în general şi în acelaşi timp poate afecta
starea de sănătate, prin anxietate, oboseală, îmbolnăvirea inimii. Se impune poziţionarea corectă
a straturilor în produsele vestimentare, conform scării de tensiuni electrostatice, în aşa fel încât să
fie evitată încărcarea electrostatică care poate să apară în timpul purtării.
Totodată, încărcarea electrostatică poate fi preîntâmpinată chiar din etapa realizării
amestecurilor în filaturi, prin procesul de autoneutralizare şi prin introducerea în amestec a unor
cantităţi mici de fibre metalice.
În relaţia corp – îmbrăcăminte – mediu, este important să se cunoascăsemnul încărcării
electrostatice a straturilor şi structurii vestimentare. Se crează condiţii favorabile dacă
îmbrăcămintea este încărcată pozitiv, iar corpul negativ. Este important să se cunoască că
încărcarea pozitivă la îmbrăcăminte, la stratul de suprafaţă, împiedică orientarea ionilor negativi
spre corp. Ionii negativi se găsesc în anumite medii.
Încărcarea electrostatică, prinprin atragerea de murdărie, poate duce la modificarea unor
parametri importanţi de influenţă a confortului vestimentar.
În anumite situaţii, permeabilitatea la aer se diminuează cu 20%, masa creşte cu10% iar
grosimea creşte cu 30%.
 Permeabilitatea la aer trebuie să aibă anumite limite în funcţie de produs şi sezon,
influenţând considerabil izolaţia termică.
Masa produselor influenţează degajările totale (kcal/h), iar grosimea influenţează printre
altele, rezistenţa termică la trecerea vaporilor şi la trecerea aerului.
Murdărirea modifică microflora suprafeţei corpului, favorizează apariţia unor boli de
piele foarte greu de vindecat.
La încălţăminte, acestea sunt favorizate şi de zoneleumede ca urmare a transpiraţiei
intense, medii prielnice pentru dezvoltarea microorganismelor.
Se murdăresc mai uşor, materialele din fibre naturale ( bumbacul în special), comparativ
cu cu materialele din fibre sintetice şi artificiale. Princea mai mică capacitate de murdărire se
caracterizează articolele textile din materiale netede, neelectrizante, care nu se lipesc iar
produsele au o construcţie simplă. Complexitatea detaliilor, prezenţa cusăturilor, finisaje
decorative, măresc capacitatea de murdărire a produselor.
Capacitatea de electrizare mărită a mmaterialelor pentru îmbrăcăminte, măreşte
corespunzător capacitatea de murdărire, ca urmare a atragerii substanţelor care murdăresc.
Pentru reducerea capacităţii de murdărire a articolelor textile (îndeosebi din fibre de
bumbac şi viscoză), se realizează finisaje antimurdărire, de respingere a murdăriei, care conferă
materialelor şi produselor proprietăţihidrofobe şi oleofobe.
Se ţine cont de anumite contradicţii care apar în acest sens şi de modul în care fiecare
individ, reacţionează la diferite tipuri de produse. Nu întotdeauna ceea ce este confortabil pentru
unii, este şi pentru alţii. Important este să se cunoască modul de comportare a materialelor în
produsele vestimentare şi capacitatea acestora de absorbţie a umidităţii (Au), de permeabilitate
la aer (Pa) şi de izolaţie termică (It).
Absorbţia umidităţii (Au), se asociază cu caracteristici specifice comportării în mediu
umed, hidrofilie, higroscopicitate şi permeabilitate la vapori. Permeabilitatea la aer (Pa), se
asociazăcu capacitatea materialelor sau a produselor vestimentare care au o diferenţă de presiune

(Δp) a celor două suprafeţe (internă şi externă), să permită circulaţia aerului în ambele sensuri,
iar izolaţia termică (It) se asociază cu unitatea termică de îmbrăcăminte, numită “ CLO “.

1 CLO = 0,18 m² h ˚C / kcal

 Toate aceste caracteristici se asociază cu posibilitatea de proiectare pe criterii ştiinţifice a
produselor vestimentare, aceasta având un rol important în asigurarea stării de sănătate.
Structura îmbrăcămintei şi a ansamblurilor vestimentare, princaracterul cvasifiziologic,
reprezintă o barieră între corp şi mediu.
Corpul uman, reprezintă o “maşină termică“ cu degajări corespunzătoare iar
îmbrăcămintea, prin straturile sale trebuie să fie capabilă sa creeze un echilibru în condiţii de
mediu şi efort variabile.
Prin particularităţile de structur formă, produsul vestimentar trebuie să asigure starea de
confort, care practic, este semnalată prin disconfort, la o alegere necorespunzătoare. Dacă o serie
de caracteristici privind durabilitatea şi valoarea de prezentare sunt garantate, atunci se impun
caracteristicile de confort, ponderea acestora, într-un “indice global de confort” pentru
îmbrăcăminte obişnuită, fiind de peste 30%.
Structura vestimentară are un rol important şi în ceea ce priveşte corectarea înfăţişării
exterioare, aceasta fiind asociată confortului optic sau psihofiziologic.
Este foarete importantă posibilitatea structurilor vestimentare de a asigura un transpotr de

căldură şi masă, un rol important avându-l nu numai diferenţa de presiune ( Δp), creată între

suprafaţa corpului acoperit ş mediu dar şi diferenţa de temperatură ( ΔT), creată în aceleaşi
codiţii.
Dacă este posibil să se recurgă la crearea îmrăcămintei “polivalente” care îşi poate
modifica caracteristicille în raport cu condiţia de stare a individului şi factorii de mediu
importanţi: temperatură, umiditate,viteza de mişcare a aerului şi presiunea atmosferică.
Confortul produselor vestimentare nu este doar o dorinţă, ci este în primul rând o
necesitate, fiind rezultatul interacţiunii fenomenelor între om-clădire-instalaţii de condiţionare-
structuri vestimentare.
Noile criterii de standardizare a produselor vestimentare, necesită cunoştinţe din domenii
diverse de activitate, dacăse ţine seama de etapele importante de realizare a produselor, începând
cu obţinerea materiei prime primare, studiul pietii şi a cererilor consumatorilor, conceperea
modelului, proiectarea constructivă şi tehnologică, alegerea tehnologiilor de confecţionare, a
utilajelor, etc.
 Structurile vestimentare pot influenţaactivitatea nervilor optici, pe lângă cea a
receptorilor termici şi chiar a receptorilor dureroşi.
Confortul termic nu poate fi izolat de confortul optic şi senzorial. Destinaţia fiziologică
fundamentală aîmbrăcămintei, cu un conţinut ştiinţific a criteriilor care stau la baza creării
produselor vestimentare, în funcţie de principala menire a acestora, este aparea corpuluide
influenţa mediului înconjurător în condiţii climatice date şi asigurarea unor funcţiifiziologice ale
omului, la un nivel optim în toate împrejurările.
Se ţime cont de diversitatea foarte mare a produselor de îmbrăcăminte, începând cu cele
de toată ziuala cu destinaţie specială, confecţionate din materiale special tratate sau dotate cu
instalaţii speciale, pentru a asigura supravieţuirea omului în medii foarte defavorabile ( medii
toxice, cu temperaturi extreme, la înălţimi foarte mari, sau în adâncurile oceanelor, etc.).
Indiferent de factorii meteo, structura vestimentară poate fi considerată o instalaţie
complexă de condiţionare.
Se acordă importanţă şi modului în carese alege culoarea îmbrăcămintei, în funcţie de
produs, destinaţie, sex, vârstă, etc. Culoarea nepotrivită, poate crea disconfort. Culoarea are o
deosebită importanţă în ceea ce priveşte absorbţia sau respingerea căldurii prin radiaţie termică.
Faţă de ţesăturile albe, cele colorate în galben deschis, absorb cu 2% mai multă căldură,
cele colorate în galben închis până la 4%, cele colorate în albastru şi verde deschis cu 42%, cele
în roşu, cu 68%,albastru inchis, 100%, iar cele colorate în negru, reţin cu peste 200% căldură mai
multă decât materialele de culoare albă.
De asemenea materialele lucioase se comportă diferit în ceea ce priveşte reflectarea
căldurii, comparativ cu cele pufoase; în acest sens, materialele netede reflectă mai multă căldură.
În general, cercetările privind factorii de influenţă a confortului, se realizează pe instalaţii
şi dispozitive care imită purtarea practică, sau pe manechine care permit crearea unor
particularităţi interioare şi de suprafaţă specifice omului.