1

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

CERCETARI PRIVIND SISTEMELE DE PROIECTARE SI EXECUTIE ALE PRODUSELOR DE INCALTAMINTE CE INCORPOREAZA IN STRUCTURA MATERIALE COMPOZITE Autor: Ing.Ciprian Murariu, Prof.Dr.Ing. Romen Butnaru Universitatea TehnicaGh. Asachi

1. Introducere Materialele compozite reprezinta un trend al ultimei decade; un numar foarte mare de industrii implica din ce in ce mai mult in etapele diverselor procese de fabricatie utilizarea de materii prime compozite sau semifabricate executate din materiale compozite. Motivul pentru care aceste materiale au trecut din etapa experimentala in prim plan al utilizarii industriale este datorat rezistentei crescute la actiunea diversilor factori fizicochimici; rezistenta corelata cu greutate scazuta. In termeni largi, definiia generala a unui compozit este: "Doua sau mai multe materiale diferite care atunci cnd sunt combinate devin mai puternice dect materialele individuale". Definitia acestor materiale ramane valabila chiar daca legatura sau incluziunea celor doua componente se face la nivel fizic sau la nivel chimic (micromolecular). Asadar, vom considera compozit si un aliaj metalic la care distinctia intre cele doua faze nu se poate face cu ochiul liber dar si un material care prezinta o structura de tip sandwich (fig.1). Indiferent de metoda de impachetare a constituientilor compozitele au in componenta cel putin doua materiale distincte. Unul dintre acestea poarta denumirea de matrice iar altul de ranforsant. Rolul celor doua materiale fiind foarte bine definit.

Figura 1 Structura sandwich Ranforsantule este constituentul care are rolul de a prelua incarcaturile ce actioneaza asupra compozitului conferind acestuia din urma gradul ridicat de rezistenta; matricea este materialul care mentine impreuna fibrele, particolele sau filamentele de ranforsant. Structura compozitelor, indiferent de natura sau provenienta acestora, modul de impachetare si natura constituientilor influienteaza in mod direct si decisiv proprietatile compozitelor si domeniul de utilizare al acestora. Acest lucru face, la randul sau, ca utilizarea compozitelor in procesele de productie sa aiba o distributie diferita functie de domeniul de activitate.(fig.2)

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Transporturi Marina

mii tone

Electrice/electr onice Anticorozive Bunuri de larg consum Constructii Aerospatiale, aparare

100

200

300

400

500

600

Figura 2 - Utilizarea compozitelor ca materie prima Evaluarea grafica este valabila la nivel European pentru finalul anului 2003. Avand in vedere ca industria producatoare de incaltaminte are ca produs finit bunuri de larg consum putem concluziona ca patrunderea compozitelor ca materie prima in acest domeniu este abia la inceput. Acest lucru influienteaza in mod direct intreg procesul de fabricare a incaltamintei de la etapa de creatie, proiectare pana la finele procesului tehnologic de obtinere a produsului finit. In esenta, la elaborarea unui proiect destinat industriei producatoare de incaltaminte, va trebui sa tinem cont de o serie de factori in cazul in care proiectul in cauza include in etapele de executie utilizarea ca materie prima a compozit sau a unui semifabricat ce are la baza un astfel de material . Conditiile ce trebuiesc indeplinite sunt: Materialul compozit trebuie sa asigure rezistenta la actiunea factorilor fizicochimici la care este supus atat in timpul procesului de fabricatie cat si in timpul procesului de purtare; Rezistenta acestuia sa fie cel putin comparabila daca nu mai buna cu a materialelor clasice utilizate in prezent pe pozitie similara; Utilizarea sa sa ofere un avantaj real produsului ce il incorporeaza; Procesul de obtinere sau de includere in componenta produsului finit sa nu influienteze in mod ireversibil natura procesului clasic de fabricatie astfel incat sa permita revenirea cu usurinta la procesul clasic de fabricatie. Implementarea sa fie cat mai facila fara a implica costuri substantiale suplimentare in procesul de productie (forta de munca exagerata, logistica extrem de costisitoare etc.) Costul materialelor constituente sa nu reprezinte un impediment in utilizarea compozitului (semifabricat sau materie prima) la scara larga.

Odata implementat in procesul de fabricatie materialul compozit va avea face parte integranta dintr-un produs finit asadar va trbui sa mai indeplineasca o serie de conditii : Prezenta sa sa nu diminuieze functia utilitara de protectie a incaltamintei ; Sa permita realizarea functiei ortopedice ce vizeaz pstrarea, prin intermediul nclmintei, a structurii anatomice normale; Sa asigure echilibrarea ncrcrii transmise prin picior ctre suprafaa de reazem; Sa indeplineasca funcia fiziologico-igienic ce vizeaz asigurarea corespondenei ntre forma i dimensiunea interioar a nclmintei cu cele ale piciorului n static i dinamic i asigurarea microclimatului adecvat funcionrii normale a piciorului n spaiul interior al nclmintei; Sa integreze pe cat posibil funcia informaional ce ofer informaii asupra purttorului (gradul de cultur,activitatea pe care o desfoar) i asupra produsului (lungime, lime informaii asupra productorului, informaii asupra compoziiei); Sa sustina prin prezenta sa funcia estetic privind gradul de performan al produsului, ncadrarea n linia modei, nivelul de execuie al produsului (acurateea execuiei mbinrii, plasrii ornamentelor, culorilor,etc.)

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Daca elementul compozit ales satisface aceste conditii poate fi acceptat ca parte componenta a unui produs de incaltaminte. Prezentul raport isi propune analiza posibilitatilor reale de obtinere si implementare a unui material compozit in structura ansamblului inferior (subansamblu interior acoperis de brant) astfel incat acesta sa indeplineasca functiile enumerate anterior si sa reprezinte un element biologic activ la nivelul incaltamintei cu rol profilactic si de tratament al diverselor afectiuni ce pot aparea la nivelul piciorului. 2. Climatul subvestimentar si influienta acestuia asupra afectiunilor piciorului

nclmintea trebuie s ajute la ndeplinirea de ctre picior (respectiv de ntregul organism) a funciilor sale fiziologice : micarea ,circulaia sngelui inervarea termoreglarea . Este cunoscut faptul ca toate functiile fiziologice ale organismului uman se afla in interconexiune . Sistemul izotermic al omului asigura temperatura corpului la nivel constant de 370.8C , iar temperatura segmentelor terminale, respectiv a piciorului este de 27-33C pentru mentinerea constanta a temperaturii corpului si a segmentelor ei, organismul uman este dotat cu diferite mecanisme de termoreglare , unul dintre acestea fiind eliminarea transpiratiei si odata cu ea indepartarea caldurii in exces. Modificarea activitatii fizice a omului, orice actiune mecanica , electrica sau termica a mediului , ca urmare si actiunea exercitata de catre incaltaminte asupra organismului, modifica consumul energetic, bilantul termic si in mod corespunzator mecanismul de reactie al transpiratiei. Astfel in procesul de termoreglare de pe suprafata piciorului, pe care se afla

circa 200-600 glande sudoripare pe cm2, poate sa se elimine o cantitate; de transpiratie de 315 g/h, in functie de efortul depus si de conditiile de mediu. Transpiratia secretata se prezinta ca un lichid incolor cu densitate 1g/cm3 cu un continut de 98-99% apa, iar in rest urme de clorura de sodiu acid lactic, uree, acizi grasi etc. Se stie ca pe suprafata piciorului exista diverse microorganisme : microbi, bacterii, ciuperci. Ridicarea temperaturii si a umiditatii in interiorul incaltamintei ofera conditii ideale pentru dezvoltarea dermatozelor si in special a micozelor (inbolnaviri ale pielii cauzate de ciuperci) daca sistemul de materiale ce formeaza ansamblul superior si inferior al incaltamintei nu permite indepartarea caldurii in exces si a umiditatii in spatiul interior al incaltamintei piciorul se supraincalzeste se perturba functionarea normala a glandelor sudoripare manifestata prin cresterea insemnata a cantitatii de transpiratie secretata si modificarea continutului acesteia. Intensificarea activitatii glandelor sudoripare conduce la indepartarea din organism a sarurilor cea ce poate determina o hipotensiune arteriala care sa duca la instalerea unei stari de oboseala accentuata. Discomfortul la purtare se manifesta si prin senzatia de strangere care apare datorita unei comprimari a piciorului atunci cand acesta isi mareste volumul ca urmare a cresterii temperaturii si umiditatii in spatiul interior al incaltamintei. Ca urmare microclimatul din spatiul interior al incaltamintei influienteaza in masura insemnata starea de sanatate si capacitate de munca a omului. In ultimii ani au inceput sa se foloseasca pentru incaltaminte piei sintetice si artificiale care spre deosebire de pielea naturala au proprietati igienice deficitare. Daca sunt materiale cu proprietati igienice deficitare se plaseaza un strat de material de captuseala capabil sa absoarba umiditatea (vaporii de apa) comfortul piciorului in incaltaminte va creste mai mult daca aceste materiale sunt imbunatatite din punct de vedere chimic cu grupari biologic active actionand ca sisteme pentru eliberare controlata de medicament; si prin simpla purtare a unui pantof putem preveni dar si trata diferite afectiuni ala piciorului. In cazul in care se inregistreaza afectiuni la nivelul piciorului aplicarea unor astfel de tratamente alternative poate usura foarte mult procesul de vindecare. Daca se va lua spre exemplu piciorul bolnavului de diabet aplicarea unui astfel de tratament, putem spune , ca devine imperios necesara. Asadar se justifica continua cercetare in domeniul materialelor compozite si biocompozite pentru a fi utilizate la nivelul incaltamintei ortopedice si nu numai. Conform Societii Germane de Ortopedie "nclmintea ortopedic este acel instrument terapeutic prescris de specialistul ortoped. Este o nclminte de comand, destinat piciorului individual care prezint, anumite deformaii sau boli , fiind obinut pe baza unor tehnici speciale de msurare i proiectare. Aceasta trebuie s prezinte caracteristici speciale de distribuia presiunilor, stabilitate, corectarea sau compensarea defectelor i s ajute la imobilizarea unor articulaii sau din contr s favorizeze anumite micri n articulaii de la clci spre degete. Denumirea de nclminte ortopedic realizat n mas sau produs folosind calapoade de serie nu este corect chiar dac ea prezint caracteristici, particulare legate de o anumit anomalie. Dou caracteristici de baz se desprind din aceast definiie: nclmintea ortopedic trebuie s fie realizat individual pentru fiecare subiect n parte;

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

- nclmintea ortopedic trebuie s fie un instrument medical cu rol terapeutic; n schimb, elementele ortopedice pot fi adugate nclmintei obinuite, produs n serie mare, cu condiia ca prescrierea unui astfel de element sa cad n sarcina medicului specialist. Aceste msuri sunt cunoscute ca modificri ortopedice ale incltmintei de serie . Exist specialiti care afirm c nclmintea ortopedic nu este altceva dect o soluie de compromis. Aceasta deoarece exist situaii n care aceeai afeciune poate fi tratat n diferite moduri, de exemplu fie chirurgical fie cu ajutorul ortozelor (elemente cu rol ortopedic). Pe de alt parte elementele ortopedice pot avea caracteristici fizico-mecanice ce nu le permit preluarea n totalitate a funciilor piciorului. Recomandarea privind purtarea unei nclminte ortopedice trebuie s ia n considerare urmtoarele aspecte: tipul de nclminte; metoda de construcie a nclmintei : pe baz de mulaj sau pe baz de msurtori individualizate; designul ansamblului superior;

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

necesitatea unor elemente compensatorii; designul branului n cazul n care elementele compensatorii nu sunt necesare; designul tlpii; nlimea tocului i forma acestuia; materialele recomandate pentru fee, cptueli, talp etc.

Aprut iniial ca un slogan publicitar destinat a atrage atenia asupra anumitor caracteristici ale nclmintei de serie, noiunea "ortopedic" asociat nclmintei destinate purttorilor fr probleme la nivelul piciorului sau a membrului inferior se pare c s-a ncetenit. Aceast inclminte este destinat purttorilor care nu prezint anomalii structurale sau funcionale la nivelul membrului inferior, dar care pun pe primul plan comoditatea la purtare n detrimentul altor aspecte legate cum ar fi, de exemplu , de nlimea tocului sau forma vrfului "la mod" la un moment dat. Asistam astazi la denumiri comerciale ca "talp ortopedic", brant ortopedic detaabil, talonet ortopedic" etc. Incorecte din punct de vedere medical aceste notiuni sunt totui acceptate n exprimarea curent. Poate ca mai corect ar fi notiunea de incaltaminte sau elemente cu rol profilactic sau terapeutic care pot fi corectoare sau compensatoare.

definirea unui produs ca nclminte ortopedica trebuie s in seama de caracteristicile impuse de caracterul individual si rolul terapeutic al acesteia. exist situaii n care medicul ortoped prescrie folosirea unor elemente ortopedice cu rol compensator sau corector, elemente ce pot fi ataate nclmintei obinuite, situaie n care avem dea face cu incaltaminte modificata in scop terapeutic. pe pia poate exista o nclminte care s prezinte elemente ortopedice, situaie care nu explic n totalitate folosirea noiunii de nclminte ortopedic pentru o nclminte destinat masei de consumatori. Termenul de nclminte profilactic poate c este mai apropiat. Faptul c purtarea unei nclminte necorespunztoare poate conduce n timp la apariia unor anomalii este foarte bine cunoscut. Purttorii unor astfel de produse devin n timp pacieni siguri ai specialistului ortoped necesitnd mai devreme sau mai trziu o nclminte ortopedic sau modificat ortopedic. Studiul realizat n cadrul Societii americane de ortopedie (la nivelul anului 1993), pe un numr de 356 subieci de sex feminin cu vrste cuprinse ntre 20 i 60 de ani a evideniat urmtoarele aspecte: -nclmintea purtat de subieci este responsabil pentru majoritatea anomaliilor i afeciunilor piciorului. Printre anomaliile ce apar ca urmare a purtrii unei nclminte incomod dimensional i prost confecionat specialitii au evideniat: hallux valgus, degetele ciocan, calozitti monturi, dureri localizate la nivelul metatarsului i a clciului. -80% dintre subieci acuz diverse dureri la nivelul picioarelor, iar 76% au una sau mai multe anomalii localizate la nivelul zonei anterioare (zona degetelor). Hallux valgus este cea mai des ntlnit anomalie i este prezent la 54 % dintre femei. -n urma msurrii piciorului subiecilor i a dimensiunilor interioare ale nclmintei purtate n mod frecvent de acetia s-a constatat c n 88% din cazuri nclmintea era n medie cu 1.2 cm. mai mic dect lungimea piciorului. -ntruct n 23% din cazuri nu s-au semnalat anomalii sau dureri localizate la nivelul piciorului cu toate c nclmintea purtat se ncadra n tendinele modei (toc nalt, vrf ascuit) demonstreaz c exist i ali factori de risc care le fac pe unele femei mai vulnerabile. Clasificarea nclmintei ortopedice In funcie de rolul nclmintei sau a elementelor adugate acesteia putem avea: -nclminte (elemente) cu rol corector a cror purtare va fi strict supravegheat, de specialist, singurul. n msur s recomand un regim de purtare alternativ cu o nclminte obinuit, n funcie de evoluia clinic a pacientului -nclminte (elemente) cu rol compensator destinat a suplini lipsa unor segmente ale sistemului de rezisten, aezarea incorect a oaselor n sistem i echilibrul n static i dinamic sau poziii anormale ale piciorului sau ale membrului inferior.

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Un alt criteriu de clasificare a nclmintei medicale (fie ortopedic, fie modificat ortopedic) se refer la segmentul la care se localizeaz afeciunea. Conform acestui criteriu putem avea nclminte medical destinat afeciunilor cu localizare la nivelul: degetelor, clciului,

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

bolilor longitudinale ale piciorului, articulaiilor (metatarsofalangiene, tibio-tarsiene, genunchiului),

unuia dintre cele doua membre inferioare in cazul diferentelor de lungime sau a paraliziilor etc.

Anomalii structurale ale piciorului

Devierea piciorului in exterior (picior valgus) Deviereea piciorului in interior (picior varus) Calcaiul nu atinge planul de sprijin(equinus) Degetele nu ating planul de sprijin (calcaneus) Picior plat (picior planus) Picior puternic scobit(picior cavus) Degete ghiara si degete ciocan Devierea degetului mare in exterior(hallus valgus) Hallux rigidus

Picior equino varus- Devierea calcaiului in interior asociata cu imposibilitatea sprijinului pe calcai. Picior deformat ca urmare a artritei reumatoide Piciorul diabeticilor

Ultima anomalie inregistrata la nivelul piciorului este si cea carea prezinta baza de pornire in acest intreg studiu. Asigurarea unei suprafete de sprijin din material compozit cu potential bio-activ la nivel plantar inseamna usurarea tratamentului si prevenirea unor situatii extrem de neplacute la care se poate ajunge in cazul unui bolnav de diabet zaharat.

La fiecare 30 de minute, undeva in lume, un picior este pierdut din cauza diabetului. Persoanele cu diabet prezinta un risc de 25 de ori mai mare sa-si piarda un picior, decat cele fara diabet. Din totalul amputarilor de membre inferioare mai mult de 70% provin din randul diabeticilor. Pana la 5% dintre persoanele cu diabet prezinta ulceratii ale piciorului si una din sase persoane cu diabet va avea o asemenea ulceratie pe parcursul vietii.

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

3. Piciorul diabetic in contextul medicinei generale Atunci cand vorbim de piciorul diabetic, vorbim de acel domeniu relativ recent conturat, care cuprinde patologiile gasite la nivelul picioarelor pacientilor cu diabet zaharat. Piciorul, in acest context, este definit a fi aria situata dedesubtul gleznelor. Insa multe patologii cu originea deasupra acestei zone au rasfrangeri la nivelul piciorului. Ca exemplu, piciorul diabetic cuprinde neuropatia periferica, avand simptome de "parestezie" la nivelul picioarelor. Aceste "parestezii" pot fi cauzate atat de neuropatia periferica diabetica, cat si de discopatia lombara. Asadar, problemele piciorului diabetic nu pot fi privite izolat. Deoarece punctul final al piciorului diabetic neingrijit sau prost ingrijit este gangrena, cu amputatie si cresterea riscului mortalitatii, problemele piciorului diabetic sunt de luat in serios, oricat de banale ar parea. Aspecte clinice Trei factori contribuie la problemele piciorului diabetic: arteriopatia, neuropatia si infectia. Insa, din punct de vedere practic, vorbim adesea de piciorul neuropat, piciorul arteriopat si piciorul neuroischemic. Piciorul neuropat. Neuropatia periferica este cel mai frecvent intalnita complicatie a diabetului zaharat. Aproape toti pacientii cu diabet zaharat au neuropatie periferica. La debutul diabetului zaharat (adica la momentul diagnosticului), multi pacienti prezinta aceste tulburari, deoarece, printre altele, ei deja au fost supusi unei perioade indelungate cu glicemii ridicate, cu consecinte asupra sistemului nervos. Anamnestic, pacientul cu picior neuropat prezinta simptomele pe care multi practicieni le numesc "parestezie". Termenul acesta este atat de vag si inutil, cel putin din experienta acestui autor, incat nu ar trebui folosit din punct de vedere al piciorului diabetic. Motivul este ca sub paravanul acestui termen se ascund simptome cum ar fi senzatiile de furnicaturi, de intepaturi, de caldura, usturimi, fierbinteala, arsura sau de rece, racire si incalzire alternativa, de inghetare, de amorteala, de "a calca pe perne" sau "pe puf " . In practica, aceste simptome pot fi gasite ori izolat (adica un singur simptom), ori mai multe in acelasi timp, la acesti pacienti. Cu tratament, unele pot disparea sau se pot ameliora in grade diferite. Daca sunt toate numite "parestezie", monitorizarea pacientului, din punct de vedere al medicului, nu poate fi facuta cu eficienta necesara. De asemenea, pentru pacientii care sufera de aceasta patologie, care adesea sunt batrani, discutiile despre modificarea simptomelor vor releva ca unele sunt ameliorate, desi altele pot fi stationare sau agravate, ceea ce poate avea un efect puternic psihologic asupra lor, dandu-le motivul de care au nevoie pentru a mai continua tratamentul. Alte simptome ale neuropatiei periferice sunt

dureri, senzatie de slabiciune si de instabilitate la nivelul picioarelor, precum si crampe nocturne, hiperestezie, cea din urma putand fi foarte severa. Caracteristicile importante ale acestor simptome sunt reprezentate de: agravarea nocturna, ameliorarea prin miscare sau masaj, dar mai important, agravarea in perioadele de dezechilibru metabolic. Piciorul arteriopat. Arteriopatia in diabetul zaharat afecteaza toate ramurile sistemului vascular. La pacientii cu diabet zaharat, leziunile arteriosclerotice apar mai precoce si sunt mai difuze decat la populatia generala. Cauza principala este tulburarea metabolica intrunita la acesti pacienti. Unele forme de arteriopatie - arterioscleroza mediala Manckeberg - sunt consecinta unei neuropatiei vegetative. Simptomele arteriopate sunt agravarea nocturna, claudicatia intermitenta, ameliorarea in repaus, mai ales cu piciorul in pozitia mai joasa. De asemenea, pacientii pot acuza senzatia de rece la nivelul piciorului, spre deosebire de pacientii cu neuropatie. Infectia. Diabetul zaharat este asociat cu scaderea capacitatii imune, care este exacerbata in timpul crizelor hiperglicemice. La nivelul picioarelor, cele mai frecvente infectii sunt fungice, afectand spatiile interdigitale si unghiile. Adesea, pacientii acuza prurit interdigital sau deformarea unghiilor cu fragilitatea lor, precum si dificultate la taierea lor. Piciorul neuropat clasic este cald, roz, poate fi uscat, cu pierderea pilozitatii la nivelul gambelor (neuropatia vegetativa). Calusul este o zona de hiperkeratoza densa, marcata, cauzata de traumatisme frecvente. Se gaseste adesea in partea plantara, la nivelul capetelor metatarsienelor sau intre degete (la cei care poarta pantofi stransi). Hiperkeratoza plantara se refera la zone mai difuze si mai putin marcate decat calusul. Sub aceste calusuri se gasesc adesea ulcere, care se anunta prin prezenta hematoamelor. Se pot asocia fisuri plantare, mai ales la nivelul calcaneului. Ele pot fi dureroase, pot ulcera si se pot infecta. Diagnosticul diferential include afectiuni precum: psoriazis, tinea pedis si eczema. Hematoamele subunghiale sunt adesea ignorate de pacienti si de medici. Ele sunt o consecinta a unui traumatism silentios la nivelul picioarelor, iar in forma severa apare pierderea sensibilitatii la nivelul picioarelor. Onicodistrofia este cauzata de traumatisme frecvente si se caracterizeaza prin prezenta unghiilor deformate si decolorate, cu ridurile transversale relativ proeminente. Nu au tendinta la fragilitate pe care o au unghiile infectate fungic. Ulcerul neuropat este ulcerul cauzat de neuropatie. Aproape 70% dintre pacienti au aceste ulcere. Ele sunt nedureroase de obicei, cu calus in jur, bazele curate, roz, chiar cu tesut de granulatie, localizate in zonele de traumatism, caci o combinatie intre traumatism si lipsa de protectie sunt cauzele cele mai frecvente ale acestor ulcere. Piciorul arteriopat este in mod clasic rece, mai violaceu, avand tegumentul mai subtire. De asemenea, tegumentul poate avea o tenta eritematoviolacee, mai ales la nivelul degetelor. Unghiile pot fi decolorate, iar pierderea pilozitatii este prezenta si aici. Ulcerele arteriopate sunt dureroase, necrotice la baza, bine delimitate, mici, cu zona inconjuratoare violacee. Forma clasica este angiodermita necrotizanta. Alte forme de ulcere pot surveni la varful degetelor, mai ales in pacientii cu tegumente violacee sau eritematoviolacee. Pacientii cu hipertensiune si insuficienta renala cronica prezinta mai frecvent asemenea ulcere. Pulsurile la pacientii cu picior arteriopat pot fi greu de palpat sau chiar absente. Infectiile la nivelul piciorului diabetic sunt adesea fungice si bacteriene. Cel mai frecvent intalnite sunt cele fungice, adesea in zona interdigitala. Acestea pot fi

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

10

suprainfectate bacterian, motiv pentru care identificarea, precum si tratarea lor este o prioritate. Dermatofitii, apoi Candida sunt agentii infectiosi cei mai des incriminati. Infectiile bacteriene de novo sunt adesea cauzate de stafilococul auriu si sunt intalnite in perioadele de dezechilibru metabolic. Alte infectii bacteriene sunt complicatii ale ulcerelor sau ale infectiilor fungice. Tratamentul consta in tratamentul de fond si tratamentul problemelor curente. Toate aceste tratamente trebuie sa fie insotite de o echilibrare adecvata metabolica. Tratamentul de fond consta in terapia neuropatiei, care poate fi medicamentoasa, folosind agenti precum Neuromion, acidul alfa-lipoic, vitamina E si analgezice nesteroidiene (atat topice, cat si locale). Tratamentele nemedicamentoase - stimularile electrice transcutanate, masajul, acupunctura si presopunctura, precum si homeopatia, tind sa aiba rezultate de durata, fara a avea efectele secundare ale medicamentelor. Ca terapie adjuvanta, pacientul este incurajat sa mearga putin peste limita tolerantei, inainte de a se odihni, astfel antrenand o crestere a tolerantei. In cazurile severe, trimiterea catre centre specializate va fi necesara, pentru a putea ca pacientul sa poata beneficia de chirurgia vasculara. Infectiile sunt tratate cu antimicotice (locale/sistemice) sau antibacteriene. Calusul si hiperkeratoza plantara se trateaza cu keratolitice locale. De asemenea, calusurile pot fi excizate, cu mare grija, fara a rezulta in ulcere, dar preferabil de persoane experimentate. Ulcerele se trateaza prin toaleta locala si, dupa caz, antibioterapie profilactica, apoi pacientii sunt trimisi in centre specializate. Se propune aceasta modalitate deoarece ulcerele pot usor si, chiar fara un motiv aparent, foarte brusc deveni complicate, ducand la gangrena. Domeniul piciorului diabetic este unul de foarte mare interes. Avand in vedere complicatiile grave, precum amputatia, care pot fi dizabilitante pentru pacienti atat fizic, cat si psihic, implicand costuri ridicate de ingrijire la domiciliu, trebuie depuse toate eforturile pentru a trata cat mai bine si cat mai precoce cu putinta problemele survenite la nivelul picioarelor. Pentru a evita complicatiile, bolnavii de diabet trebuie sa tina seama de o serie de reguli de prevenire a amputatiilor piciorului: Verificarea zilnica a picioarelor pentru a sesiza eventuale taieturi, basici,vanatai sau modificari de culoare, inflamatii sau rani deschise; Protejarea picioarelor. Purtarea pantofilor potriviti inauntru si in afara casei pentru a evita ranirea picioarelor; Controlul interiorului pantofilor pentru a observa pietre, obiecte ascutite sau suprafete dure; Purtarea sosetelor poate ajuta la prevenirea leziunilor. Asigurarea de faptul ca nu sunt prea stramte si trebuie spalate zilnic; Norme extrem de severe de igiena piciorului; Controlul medical saptamanal.

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

11

Persoanele care sufera de diabet zaharat necesita o ingrijire speciala a membrelor inferioare, in special a piciorului. Diabetul zaharat este o afectiune in care poate apare afectarea terminatiilor nervoase si a nervilor (polinevrita), precum si afectarea vaselor sanguine mici (angiopatie), care au ca rezultat diminuarea sensibilitatii la nivelul piciorului, astfel ca leziunile aparute la acest nivel pot fi usor trecute cu vederea (unii pacienti cu diabet zaharat nu simt durerea). Diabetul zaharat interfera de asemenea si cu sistemul imun, astfel ca organismul este mai predispus infectiilor decat la persoane sanatoase. Orice leziune, chiar minora, poate determina ulceratii si se poate suprainfecta. O ingrijire si o igiena adecvata a picioarelor in cazul persoanelor cu diabet, poate preveni aparitia unor astfel de complicatii. In consecinta introducerea unui element compozit biologic activ la nivelul incaltamintei purtate zi de zi creste nivelul profilactic, creste viteza de vindecare in cazul in care s-a produs afectiunea si reduce semnificativ disconfortul si efectele secundare datorate tratamentelor clasice. 4. Modalitati de structurare si obtinere a materialului compozit biologic activ Sistemul propus are la baza procesul de regenerare a celulozei din carboximetil celuloza; procedura facandu-se pe un suport din filamente de carbon orientate ortogonal si impletite sub forma de tesatura. Suplimentar carboximetilceluloza va fi tratata cu sare Glauber pentru cresterea porozitatii (proprietate cu directa actiune asupra higroscopicitatii); dupa regenerare este necesara functionalizarea celulozei cu acidul poliaspartic pentru a putea lega chimic de acest compozit gruparile biologic active. Din punct de vedere structural celuloza regenerata formeaza matricea compozitului, ranforsantul fiind reprezentat de tesatura de filamente de carbon. Pentru a realiza mai usor un astfel de material se adopta dispunerea intr-o structura de tip sandwich avand la exterior 2 straturi de fibre de carbon intre care se introduc spongii de celuloza functionalizati. Desi structura chimica a acestora este similara cu cea a fibrotexului, material utilizat in prezent la confectionarea branturilor, structura de rezistenta este mult mai slaba tocmai datorita functionalizarii si tratarii suplimentare in procesul de obtinere cu sare Glauber. Asadar, desi rolul este de acoperis de brant, este necesara ranforsarea cu un element suplimentar constituyit din reteaua de filamente de carbon. Acestea din urma asigurand rezistenta si stabilitatea semifabricatului la actiunea factorilor mecanici (frecare, indoiri repetate) si chimici aparuti in timpul procesului de fabricatie sau de purtare. Toate aceste operatii trebuiesc insa executate fara a perturba potentialul biologic al compozitului acesta fiind si principalul avantaj urmarit in implementarea intregului sistem.

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

12

Sistemele polimerice si eliberarea controlata

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Sistemele polimerice farmacologice explorate includ patru categorii mari: medicamente polimerice (polimeri sau copolimeri cu activiti proprii fiziologice) i aici sunt incluse: -polizaharide; -glicoproteine; -polinucleotide. polimeri transportori ai medicamentelor (polimeri ce au legturi active cu medicamentele) polimeri ce elibereaz controlat in timp medicamentele imobilizate (medicamentele pot fi ncapsulate n polimeri solubili n ap care se dizolv n diferite proporii i elibereaz medicamentul la diferite perioade de timp sau pot fi introduse n matricea polimerului i eliberate prin difuzie n diferite rapoarte) polimeri cu locaie specific pentru medicamente (aceti polimeri au grupe funcionale specifice ataate, transportoare de medicamente).Aceste grupe pot fi combinate cu diferii receptori specifici pe proteine, la suprafaa celulelor sau n zona lipidelor pentru a realiza diferite legturi transportoare de medicamente. S-au studiat cteva polizaharide(cele mai active au fost amilazele polioxidate), materiale ce prezint legturi biodegradabile prin oxidare, cu proprieti n special antivirale i antitumorale. n eliberarea controlat, interesul dominant este mrirea timpului de eficien a dozei terapeutice, dintr-o singur administrare pentru a preveni i minimiza concentraiile dozelor, care sunt uneori prea mari. Avantajul eliberrii controlate, n principal, l confer capacitatea de a elibera medicamentul intr-un mod mai selectiv, concentrat, pe zone specifice: astfel, se reduce numrul de doze, se mrete eficacitatea, scad variaiile de concentraii ale medicamentelor, absorbia fiind mai consistent, mai eficient, reducndu-se astfel toxicitatea la nivelul metabolismului. Eficienta materialelor de tipul hidrogelurilor rezulta din similitudinile pe care aceste materiale le prezint cu esuturile naturale, preparndu-se astfel hidrogeluri cu o mare varietate a compoziiei Convenional, un hidrogel este imersat n soluia apoas a medicamentului nainte de administrare. n acest caz medicamentul este dispersat n matricea polimerului, existent n faz solid. Atunci cnd sistemul este plasat ntr-un mediu de dispersie (ex. apa), mediul penetreaz regiunile solide iar matricea polimerului ncepe s se umfle, lanurile macromoleculare cptnd in acest fel mobilitate. Astfel regiunile flexibile permit difuzia medicamentului. Aceste sisteme reprezint o categorie de sisteme de eliberare controlat. Funcie de viteza de umflare a polimerului n raport cu eliberare controlat, s-a observat un comportament de eliberare numit clasa nti atunci cnd difuzia medicamentului prezint caracteristici de difuzie Fickian ca rspuns la rearanjrile structurale a unui polimer ntr-un solvent de umflare. n scopul imobilizrii medicamentelor prin legare chimica covalenta se pot utiliza att derivai polizaharidici ct i polimeri sintetici, posednd ca substituent grupri funcionale complementare principiului activ.

13

Transformarea gruprilor carboxilice n clorura acid face posibil reacia la noul suport macromolecular a unor medicamente cu grupri hidroxilice sau aminice , n condiii bande de reacie, care nu afecteaz structura sau activitatea principiului activ. Transformarea gruprilor carboxilice n sare face posibila i: Legare ionica a unor medicamente sub form de clorhidrat, precum i, Legarea chimic covalent, prin legturi: - amidice ( la grupele carboxilice sau aminice ale suporturilor); - esterice ( la grupele sale hidroxilice). Legarea chimic a medicamentului la suporturi macromoleculare poate fi abordat n dou variante: - legarea ionic const n introducerea unui medicament sub form de clorhidrat ( n deosebi antibiotice) n soluia unui polimer sub forma de sare, sub agitare. Prin schimb ionic, medicamentul cupleaz la suport, provocnd precipitarea unui produs. n acest scop, se pot utiliza ca suport, xantanul ( solubil n ap) sau derivai polizaharidici ( carboximetilceluloza, carboxietilceluloza) reticulai. - legarea covalent const n cuplarea medicamentului la suport prin legturi covalente, de tip esteric sau amidic. Pot fi abordate trei ci de cuplare: a) crearea de grupe reactive pe lanul macromolecular de tip clorur acid. Suporturile vizate sunt carboximetilceluloza, carboxietilceluloza, xantanul, sau polimeri i copolimeri acrilici, respectiv metacrilici. Clorurile acide polimere astfel sintetizate pot condensa direct ( far activator n condiii blnde), medicamentul dizolvat n acelai solvent ca i al polimerului sau n sistem eterogen (dac polimerul suport nu este solubil). b) condensarea gruprilor carboxilice sau hidroxilice ale suportului cu grupe complementare ale medicamentului, n prezena unor carbodiimide, ca activatori. n acest scop, polimerul ( derivat polizaharidic sau copolimer) se dizolva n solventul organic, adugndu-se o cantitate de diciclohexilcarbodiimid, cu rolul de a activa i facilita condensarea medicamentului la suport. Reacia poate fi condus sub agitare intens i n polimerul sub form de hidrogel. Produsul de reacie se separ prin precipitare cu un nesolvent, fiind ulterior splat pentru ndeprtarea diciclohexilureei formate. c) derivaii de N-iperita sunt cunoscui pentru aciunea lor antitumoral, dar i pentru agresivitatea lor deosebit, inclusiv fa de celulele sntoase. Temperarea aciunii lor se poate realiza prin legare chimic la suporturi macromoleculare. Prezena atomilor de clor ( n tri--cloretil-N-iperita) face posibil legarea acestuia la un suport polizaharidic sau sintetic, coninnd gruparea carboxilat. Se folosete ca suport sarea de argint a carboximetilcelulozei sau xantanului , obinut n prealabil, pe care se cupleaz derivai di- sau tri- substituii ai N-iperitei. Prin cuplarea covalent la grupele carboxilice ale suporturilor menionate anterior vor fi imobilizate o serie de principii active noi, ndeosebi derivai din clasa acidului asparagic i asparaginei. Reacia const n nchiderea unor cicluri oxazolonice sau oxazolidonice. Majoritatea legturilor uzuale medicament-matrice sunt de tip esteric, amidic, carbonat i hidrazonic, deci ele sunt potenial hidrolizabile n sisteme apoase; aceasta nu nseamn ca ele sunt de fapt hidrolizate ntr-o proporie util, dup administrare, ca s poat prsi organismele vii. Asupra acestei chestiuni se pare c nu s-au publicat studii amnunite, ci doar unele consideraii pariale. De aceea, urmtoarele reguli au doar scopul de a constitui un ghid empiric i se pot afla multe excepii de la ele:

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

14

- legturile amidice , dac sunt de tip activat, sunt probabil puin scindate n lipsa unor distanatori. Cnd se introduce un distanator ele se pot scinda n interiorul lizozomilor, dar sunt stabile n tractul gastrointestinal i posibil i n fluxul sangvin. Acelai comportament este probabil real i pentru legturile ureice(-NHCONH-); - legturile esterice (-COO-) sunt scindabile n fluidele din corpul uman, n prezenta distanatorilor. Esterii medicamentelor carboxilate cu matrici hidroxilate sunt probabil scindabili n mai multe cazuri; - esterii medicamentelor hidroxilate cu acizi carbamici polimeri (NHCOO-) i cu carbonai polimeri (-O-COO-) pot fi considerai scindabili; - hidrazonele polimere (-CONHN=) i bazele Schiff(-C=N-) sunt scindabile. Regulile de mai sus se refer la produii solubili n ap n absena obstacolelor sterice mari din jurul legturii ce trebuie hidrolizat. Trebuie remarcat, totui, c gradul de scindabilitate trebuie verificat n fiecare caz, deoarece el poate varia considerabil n mediile biologice, chiar i la produii cu structuri similare. Mai mult, un anumit grad de eliberare a medicamentului poate s fie sau nu semnificativ concordant cu activitatea medicamentului eliberat. Medicamentele pot fi legate de suporturile polimere, fie prin legturi chimice, covalente sau ionice sau prin altele, cum sunt cele de tipul Van der Waals sau forte dipoldipol. Spre exemplu, sistemele transdermale, sau cele utilizate n dermatologie si oftalmologie necesit legturi ionice intre medicament i suportul polimeric. Sistemele parentale i cele intravenoase sunt realizate prin tehnici de microncapsulare sau prin legturi covalente ale medicamentelor la polimerii compatibili cu sngele. Natura legturii medicament-suport depinde de modul de administrare a principiului biologic activ. De exemplu, legturile covalente sunt recomandate pentru administrarea medicamentelor pe cale oral. n cazul n care legarea se face ntr-un alt mod, dect prin fixare covalent, la trecerea sistemului polimer-medicament prin diferite zone ale corpului se pot produce importante modificri conformaionale ce pot schimba dramatic activitatea biologic. Unul dintre diferitele exemple de cuplare a polimerilor cu medicamentele, l reprezint cuplarea xantanului cu cloramfenicolul, n prezena de DCC , obinndu-se astfel produi de cuplare cu un procent de peste 30% de cloramfenicol. Dac n cazul administrrii cloramfenicolului liber concentraia acestuia avea o evoluie rapida ctre un maxim i apoi o scdere brusc a acesteia, n cazul sistemului xantan-cloramfenicol in vivo maximul concentraiei n medicament se pstreaz la valoare constant aproximativ 4 ore. Dac o nou doz este administrat dup 8 ore, coninutul n cloramfenicol ramne constant pentru aproximativ 12 ore:

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

15

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

COOH + O 2N CH CH CH2 OH DCC

Xantan

OH NHCOCHCl2

OH Xantan COOCH2 CH CH NHCOCHCl2 NO2 + H2O

Ampicilina a fost diciclohexilcarbodiimida:

COOH H3C H3C S

cuplat
O

pe

xantan

folosind

drept

catalizator

N NHCOCHC6H5 NH2

DCC pH= 6.8

Xantan

COOH +

O N COHN XantanCOHN CH C6H5 S

COOH H3C H3C + H2O

5. Sisteme pentru eliberare controlata de medicamente (dds) De-a lungul timpului tratamentul bolilor acute sau cronice a fost fcut utiliznd ca purttori ai substanei medicamentoase formele obinuite de administrare ( tablete, capsule, pilule, supozitoare, creme, soluii, aerosoli) ct i pe cele injectabile. Astzi acestea sunt principalele produse farmaceutice care sunt prescrise i pot fi gsite pe pia. Pentru a realiza i menine n acelai timp n organism doza terapeutic necesar, trebuie ca aceste forme s fie administrate de cteva ori pe zi. Dup administrare de doze repetate, conform unor regimuri de dozare alctuite pe principii farmacocinetice se pot realiza n snge concentraii medicamentoase n domeniul terapeutic, cu o mare probabilitate de a fi eficiente i sigure. Totui nivelul acestora este fluctuant i exist numeroi factori care pot modifca valoarea lor, ceea ce determina apariia unor fenomene adverse medicamentoase. Pentru a menine concentraia substanei medicamentoase n plasma la o valoare constant (Css) fr fluctuaii ntre un Cmax i un Cmin, este necesar ca acestea s ptrund n organism cu o vitez constant caracteristic unei cinetici de ordinul zero (k0): k0 = Cltot * Css unde Cltot este clearence-ul total al organismului pentru substana medicamentoas. Cercetrile n acest domeniu au dus la realizarea de noi tehnici i sisteme pentru eliberare

16

controlat a medicamentelor. Aceste noi tehnici sunt capabile s controleze viteza de eliberare a medicamentului, durata de meninere a efectului terapeutic i/sau eliberarea intit a principiului activ. De asemenea, aceste cercetri, care au dus la dezvoltarea sistemelor de administrare a medicamentelor i la revoluionarea sistemelor de eliberare controlat a medicamentelor cu obinere de beneficii terapeutice au creat i o serie de confuzii legate de terminologia acestor tehnici i anume ntre noiunile de eliberare controlat i eliberare susinut. Produsele cu eliberare susinut sunt sisteme care au fost proiectate n scopul obinerii n organism a unei doze iniiale, disponibil la o valoare ridicat, constant, pentru intervalul de timp propus. Produsele cu eliberare controlatsunt sisteme care posed un caracter predictibil ( modificat) de eliberare, care evolueaz n funcie de reguli care guverneaz sistemul receptor. Totui, dei se cunosc astzi substane medicamentoase deosebit de eficiente, efectul lor este uneori diminuat din cauza dificultii de a-i gsi drumul la locul aciunii ntr-o concentraie corespunztoare. Acest lucru a dus la apariia conceptului intracelular specific emis nc din 1906 de ctre Paul Erlich, care a afirmat c moleculele cu o activitate pentru anumite esuturi...... pot fi folosite ca transportori ai agenilor cittotoxici. Prin urmare, un mare avnt a luat i terapia medicamentoas intit, care este diferit de cea cu cedare localizat a substanei medicamentoase. Localizarea implic eliberarea substanei medicamentoase la un nivel morfologic grosier, n timp ce conceptul de intire implic o dirijare a complexelor substan medicamentoas-transportor la tipuri de celule specifice. Printr-o astfel de terapie nu se realizeaz doar o selectivitate a celulelor int, specifice, dar i o evitare a regiunilor din organism n care substana medicamentoas n cauz este prea toxic sau n care este rapid degradat. n acelai timp, trebuie stabilit ce doz de substan medicamentoas este necesar la locul aciunii. Clasificare Este imposibil de realizat o clasificare riguroas i pur n baza unei singure variabile (structura chimic, mod de aciune, aciune farmacocinetic), dar luandu-se n considerare detaliile tehnice sofisticate ale acestor sisteme s-a ajuns la urmtoarea clasificare de ansamblu: sisteme de eliberare controlat preprogramate; sisteme de eliberare controlat cu activare modulat; sisteme de eliberare controlat activate prin mecanism de tip feed-back; sisteme de eliberare controlat intit. DDS preprogramate n aceast categorie , medicamentul este eliberat conform unor profile specifice preprogramate, acest lucru fiind posibil datorit design-ului specific al sistemului care controleaz difuzia moleculelor de medicament n i/de o parte i de alta a mediului n care se afl amplasat sistemul. n acest caz se respect, de cele mai multe ori, legea lui Fick. La rndul lor , aceste sisteme sunt submprite dup modul n care principiul activ este eliberat, n: a) sisteme care elibereaz substana medicamentoas prin

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

17

permeaie printr-o membran; b) sisteme care elibereaz substana medicamentoas prin difuzie dintr-o matrice polimeric; c) sisteme care elibereaz substana medicamentoas prin dispersia unei soluii apoase a principiului activ ntr-un polimer biocompatibil. A.) Sisteme care elibereaz substana medicamentoas prin permeaie printr-o membran polimeric; n aceste sisteme medicamentul este total sau parial ncapsulat ntr-un compartiment al rezervorului de medicament. Medicamentul este acoperit de o membran polimeric care prezint permeabilitate specific. Rezervorul de medicament poate fi sub form solid, de suspensie sau lichid. Membrana polimeric poate fi : o impermeabil (dintr-un material polimeric neporos omogen sau heterogen); o microporoas o semipermeabil Medicamentul poate fi ncapsulat prin urmtoarele procedee: formare prin injecie, capsulare, microncapsulare, etc. Aceste sisteme de eliberare pot fi gsite sub diferite forme i mrimi . B.) Sisteme care elibereaz substana medicamentoas prin difuzie dintr-o matrice polimeric

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

La aceste sisteme rezervorul de medicament este reprezentat de o dispersie omogen a particulelor de medicament ntr-o matrice polimeric realizat dintr-un polimer lipofilic sau hidrofilic. Dispersia medicamentoas a fost obtinut prin: 1.) amestecarea dozei terapeutice finale sub form de particule de medicament cu soluia polimeric sau cu baza polimeric vscoas urmat de reticularea polimerului; 2.) amestecarea medicamentului n stare solid cu un cauciuc polimeric la o anumit temperatur. Dispersia medicament-polimer obinut a fost extrudat pentru obinerea de astfel de dispozitive de forme i mrimi diferite cu aplicaii specifice. 3.) dizolvarea medicamentului i a polimerului ntr-un solvent comun, urmat de evaporarea solventului la o anumit temperatur sau sub vid.

18

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

(a) matrice polimerica lipofila

(b) matrice polimerica hidrofila . ... . . . . . .. .. .. .... . . .. . . . ...

. .. . . . . ... . . . . .. . ... . . .. . .. . . . ...

medicament eliberat

. .. .

rezervor de medicament (dispersie)

zona de medicament eliberat . . .. .. . .. . . medicament eliberat . .. . . ... ... . ... . . . . ... . .. .. . . . ... strat de gel

Sistem de eliberare a substantei medicamentoase prin difuzie dintr-o matrice polimerica

Figura 3

C.) Sisteme care elibereaz substana medicamentoas prin dispersia unei soluii apoase a principiului activ ntr-un polimer biocompatibil Se pot obine, de asemenea, ca i n cazul sistemelor precedente, dispozitive de eliberare controlat de forme i mrimi variate. Funcie de proprietile fizico-chimice ale medicamentului i de viteza de eliberare dorit, dispozitivele pot fi acoperite cu un strat de polimer biocompatibil care s modifice mecanismul i viteza de eliberare. Eliberarea moleculelor de medicament din aceste sisteme poate fi urmat de degradarea sau difuzarea matricii polimerice . Structura celulozei Celuloza, un homopolimer polidispers liniar conine uniti de anhidroglucoz unite prin legturi -1,4-glicozidice. Polimerul conine trei grupe hidroxil reactive la atomii de carbon 2,3 i 6 care, n general sunt accesibili la conversiile ce au loc la grupele alcoolice primare i secundare. Din acest punct de vedere, bazat pe structura celulozei i pe distribuia uniform a grupelor hidroxilice, se poate determina o reea de legturi prin puni de hidrogen ce genereaz structuri supramoleculare semicristaline:

19

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

OH OH O
HO

HO HO

O OH OH O

OH O HO n-2

OH OH H O

grupari terminale nereducatoare

unitati de anhidroglucoza (n=variaza functie de gradul de substitutie)

grupari terminale reducatoare

Figura 4

Funcionalizarea celulozei i a carboximetilcelulozei n schema urmtoare sunt prezentate cteva metode de funcionalizare a celulozei i carboximetilcelulozei (CMC):

ClOC

NO2 Cell O CO NO2

reducere Cell O CO NH2

HONO HCl

Cell

O CO

N N] Cl

cuplare cu medicament

ClCH2 CellOH

NO2 Cell

O CH2

1.reducere 2.HONO NO2 HCl

Cell

O CH2

N N] Cl

cuplare

Reactiv Dyes/reducere

HONO Cell NH2 HCl sare de diazoniu cuplare

etilcloroformare Cell

O C O O

H2N Med

OH Cell OCO NH Med

20

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Cell

OCH2COOH

SOCl2

Cell

OCH2 Cell

COCl OCH2 CONH Med

H2N Med

H2N

NH2 Cell OCH2 CONH NH2

HONO HCl Cell OCH2 COCl H2N

sare de diazoniu

cuplare

COOH Cell OCH2 CONH COOH NH R Cell OCH2 CONH CO O C

+

R N C N (DCC) / H
+

NH R

H2N Med HO Med

Cell

OCH2

CONH

CO NH Med

Cell

OCH2

CONH

CO O Med

Cell

OCH2COOH

SOCl2

R N C N Cell OCH2 COCl (DCC) / H

+

NH R Cell O CH2 C O O
+

H2N Med HO Med

Cell

OCH2 OCH2

CONH

Med

C NH R Cell COO Med

Figura 5 Materialele celulozice, astfel modificate, pot fi folosite, sub form de matrici polimere (spongi), cu proprieti absorbabile, biocompatibile i biodegradabile.

21

6. Principiile proiectarii constructive a unui articol de incaltaminte ce incorporeaza in structura un element compozit Structura incaltamintei. Reperele care intr n componena unui articol de nclminte, n
funcie de poziia fa de picior se grupeaz n doua ansambluri: -ansamblul superior; -ansamblul inferior. Din punct de vedere al caracteristicilor materialelor din care se structureaz,reperele componente ale ansamblului,acestea sunt materiale naturale sau nlocuitori de piele,flexibile pentru ansamblul superior, rigide n marea lor majoritate pentru ansamblul inferior. Ansamblul superior se compune din urmtoarele subansamble: -subansamblul exterior a crui repere formeaz aa numitele fee ale nclmintei: -cput-reperul din partea anterioar; -vipusc sau taif reper din partea posterioar; -carmb-reperele laterale; -limba. Reperele acestui subansamblu sunt supuse att n procesul de confecionare ct i la purtare unor solicitri diferite. Astfel n procesul confecionrii, nclmintea sufer solicitri de ntindere sau traciune pentru a se trece de la forma plan a reperelor la forma spaial a produselor. Astfel materialele din care se vor realiza reperele trebuie s corespund anumitor cerine: s aib rezisten la ntindere, alungire la traciune, comportare elastic, rezisten la sfiere. Din aceste motive se recomand utilizarea ca materiale a sortimentelor de piei naturale (bovine, porcine, etc.). n timpul purtrii, reperele subansamblului, i nu numai, sunt supuse procesului de ndoiri repetate, aciunii agenilor exteriori (umiditatea, praful), aciunii transpiraiei. De aceea materialele trebuie s aib o comportare elastic, o impermeabilitate bun ct i o capacitate de absorbie. -subansamblul intermediar care cuprinde dou categorii de repere: -repere rigide: bombeul i staiful. Acestea sunt supuse unor solicitri de traciune odat cu feele,de aceea materialele trebuie s aib o capacitate de deformare plastic, folosindu-se diferite materiale textile impregnate i acoperite cu pelicule de polimeri termoplastici sau solventoplastici; -reperele flexibile: cptuelile interioare,acestea fiind supuse la aceleai solicitri ca i reperele subansamblului exterior.Materialele trebuie s aib rezisten la ntindere i s nu rigidizeze subansamblul, folosindu-se esturi tricoturi, neesute. -subansamblul interior care cuprinde un numr de repere din diferite materiale ,de forme diferite ,ce formeaz aa numitele cptueli exterioare: -cptueal exterioar-cput;

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

22

-cptueal exterioar-carmb.

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Ansamblul inferior cuprinde urmtoarele subansambluri: -subansamblul interior ce cuprinde urmtoarele repere: -branul din sortimente de piele din gt sau poale.talpa din fibre de piele,fibrotex; -acoperiul de bran din sortimente de piele:mein sau palt; - ntritura de bran din carton dur pentru nclminte; -glencul din oel; -subansamblul intermediar alctuit din reperele: -umplutura-supus unor solicitri de ndoiri repetate ceea ce implic o flexibilitate ridicat folosindu-se ca materiale deeuri din pieile pentru fee; -platforma-supus ndoirilor repetate realizat din piele sau cauciuc microporos; -rama-realizat din sortimente de piei naturale (gt sau poale),nlocuitor de piele(cauciuc,P.V.C.) -subansamblul exterior format din: talp toc. Aceste repere sunt supuse unor solicitri de ndoiri repetate, frecare, aciunea distructiv a mediului, realizndu-se din piei naturale sortimentul crupon sau diveri nlocuitori de piele (poliuretani, cauciuc, P.V.C.) Se observa ca structura produsului ce va fi realizat nu difera cu nimic de structura clasica a oricarui produs de incaltaminte chiar daca produsul incorporeaza un semifabricat din material compozit; in consecinta se urmaresc aceleasi principii de proiectare si aceasta deoarece nu se realizeaza un produs ortopedic ci se modifica din punct de vedere ortopedic un produs destinat masei largi de consumatori. Fie ca se va utiliza un sistem CAD/CAM specializat in proiectarea incaltamintei sau se vor urma etapele procesului de proiectarea clasica prezenta materialului compozit neinfluientand acest proces.

Modelul se va executa n sistemul de confecii I.L. prezentat n seciune n figura 6.

1-fee; 2-cptueli exterioare; 3bran; 4-umplutur; 5-talp; Dup formarea ansamblului superior rezerva de tragere este mbinat prin lipire cu branul, apoi talpa se mbin prin lipire cu rezerva de tragere.

Figura 6 Sistemul de confectie IL

23

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Seria de marimi pentru care se propune realizarea produsului este figurata n tabelul 1. Tabelul 1 Seria de marimi Caracteristica dimensional 39,5
Inaltimea carambului la spate

Seria de mrimi

Tolerana admis

40 79

40,5 79

41 80

41,5 80

42 81 5

42,5 81

43 82

43,5 82

44 83

44,5 83

46 84 +1 +1

78

Grosimea tlpii

Graficul de distributie cantitativa pe baza seriei de marimi figura 7

18 16 14 12 Frecventa 10 % 8 6 4 2 0

18 16 12 11 13

7 4 1 5

Frecventa 6 4 3

Figura 7 Distributia procentuala pe seria de marimi

In ceea ce priveste natura materialelor componente, denumirea industriala a acestora si principalele caracteristici tehnice acestea se vor adopta conformn tabelului 2.

24

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Denumire reper 01 zona de niretare 02 Carmbi 03 taif Semifabricat ales PIELE RIN NAPPA BLACK Document tehnic restrictiv ISO 9002 Categorie grosime(mm) 0,9-2 Grosime nominal(mm) 2 Caracteristici tehnice definitorii Strat superior finisat, tbcit cu sruri de crom; alungire la rupere max 65% rezistenta la trctiune 1,52MPa; rezistenta la sfiere 15N/mm absorbie 40% Strat de estura acoperit cu pasta din piele; alungire la ruperemax 70% rezistenta la tractiune 302 35N/mm absorbie 20% Temperatur de plastifiere 80100grade Masa g/m 50050 -temperatur de aplicare: -60 ; 0 90 C; capacitate de absorbie 5%; imersie 28 zile alungire la rupere 70% conductibiliate termic =0.05 Form i dimensiuni semifabricat Piei ntregi sau canate

Subanasamblu A.S. Exterior

04 Guler

PIELE SUEDE WHITE

ISO 9001/2002

3-4

3-4

Suluri de latime 70050mm

A.S.Intermediar

05 Bombeu 06 taif

PLASTOFLEX

N.D.I. 87634/89

BS500

0,75-0,1

Latime 70050mm sub forma de textil rigidizat Plci de lime 2m i lungime 2m

08 Amortizor limb 09 Amortizor guler

SPUMA POLIURETANICA POLIFOAM

ISO 9001/2000

25

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

A.S. Interior 10 Cptuseala carmbi POLIURETAN Suluri de latime 70050mm Prezentare ca n cazul materialelor textile STAS 3354/89 Cat.B 0,6-0,9 080,1 traciune 2 (N/mm ) min. 11 umiditate (%)max. 16 ; sfiere(N/mm) min. 16; permeabilitate la vapori de ap mg/24h min.300; relativ la rupere max. (%)50 rezisten la 2 traciune(daN/mm ) 1-1,3(porcine) Se va utiliza mein cu faa neted natural sub form d piei ntregi sau canate

11 Cptueala zon de niretare

MEINA

A.I.

12 acoperi de bran 13 bran

COMPOZIT CU FIBRE DE CARBON IBI SOLEX EN344/2000 2,5 2,5 compoziie: 50%fibre sintetice, 50%rasini carbonice

Reper semifabricat Plci 100cmx150cm Reper semifabricat Reper semifabricat

14 Glenc 15 Talp

OEL CAUCIUC

26

In ceea ce privesc etapele procesului de proiectarea acestea sunt :

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Obinerea desfuratei medii convenionale a calapodului: nsemnarea calapodului conform figurii 8

Figura 8 - Insemnarea calapodului Copierea suprafeei dorsale a calapodului Obinerea desfuratei medii fie prin procedeul clasic sau digitizare 3D

PROIECTAREA ANSAMBLULUI SUPERIOR I INFERIOR Poziionarea desfuratei medii n sistemul de axe XOY S-au obinut, pe baza corelaiilor ntre parametrii antropometrici ai piciorului i seciunile ce definesc liniile de baz, coeficienii pentru calculul poziiei liniilor de baz: Tabel 3.
Linia de baz I II III IV V Punctul anatomic centrul maleolei interne punctul de ndoire al piciorului punctul de mijloc al piciorului Centrularticulaiei metatarsofalangiene I extremitatea degetului V Coeficientul de calcul 0,23 0,41 0,48 0,68 0,78

27

Stabilire rezervei de tragere

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Astfel, pentru sistemul I.L. i fee din piele box cu fa natural adoptm urmtoarele rezerve: -zona punctului tocului 16mm; -zona mijlocului tocului 17mm; -regiunea glencului 18mm; -regiunea degetelor 16mm; -nceputul vrfului 14mm; -mijlocul vrfului 12mm; -punctul degetului l0mm; ELABORAREA DESENULUI DE BAZ AL FEELOR Aa cum s-a menionat anterior, la baza elaborrii desenului de baz al feelor st desfurata medie convenional (copia medie) a calapodului. Realizarea unei construcii raionale este determinat de respectarea unor principii generale privind elaborarea liniilor de construcie n dependen cu particularitile anatomice ale piciorului. ADOPTAREA REZERVELOR TEHNOLOGICE Dup stabilirea desenului de baz al feelor, este necesar s se realizeze detalierea lui i trasarea rezervelor tehnologice n vederea obinerii tiparelor pe baza crora se vor confeciona cuitele de stan. Prin detalierea desenului de baz se nelege mprirea acestuia n reperele componente. Rezervele de prelucrare a marginilor: -au valori diferite n funcie de modul de prelucrare a marginilor vizibile, exemplu n figura de mai jos:

28

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Figura 9 - tipuri de prelucrare a marginilor

Marginea simpl (figura a) -n acest caz fa de dimensiunea nominal,rezerva tehnologic este zero,marginile reperelor urmnd a fi subiate n vederea uniformizrii grosimii i apoi vopsite. ndoirea marginii (figura b)-este un mod de prelucrare frecvent utilizat, aplicndu-se att la repere de piei naturale ct i la nlocuitori, n acest caz se las o rezerv de 4-5 mm iar anterior ndoirii, marginea fiind subiat pe o lime dubl fa de rezerv pentru a evita ngroarea marginii n urma ndoirii. Arederea marginii (figura c)-este un mod de prelucrare utilizat la anumite sortimente de nclminte mai puin pretenioase avnd restricii de aplicare la reperele din piei cu structura afnat (evro,evret). Sub aciunea temperaturii ridicate (700-900C) se obine o deformare permanent a marginii arse, imitndu-se astfel marginea ndoit dar cu un consum mai mic de -material,rezerva pentru arderea marginii fiind de 1-1,5 mm. Dantelarea marginii (figura d)-este un mod de prelucrare n vederea nfrumuserii marginilor vizibile ce necesit o rezerv de aproximativ 1,5-2 mm pentru nlimea desenului dantelat la care se adaug 1-1,5 mm surplus necesar pentru obinerea desenului ntreg al marginii dantelate. Se realizeaz subierea pentru a asigura uniformitatea grosimii marginii pe contur. Rezerve de mbinare ale marginilor -aceste rezerve au valori diferite n funcie de tipurile de mbinri folosite (modul de asociere al reperelor n mbinare, grosimea reperelor, numrul de custuri, prezena perforaiilor,etc.).

29

Tipuri de mbinri ale marginilor: a)mbinarea prin suprapunere

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

n acest caz reperul superior, cu marginea prelucrat, se suprapune peste reperul inferior, a crui margine a fost subiat pentru a se evita ngroarea seciunii semifabricatului. Rezerva reperului inferior se calculeaz n funcie de numrul de custuri, distana ntre margine i custur, distana ntre custuri, mrimea perforaiilor, etc. Se recomand urmtoarele normative: -distana de la marginea prelucrat a reperului superior pn la prima cusatur, 0,8-1 mm; -distana ntre custuri apropiate n absena perforaiilor, 0,8-1,5 mm; -distana ntre custuri apropiate incluznd perforaiile este egal cu diametrul perforaiilor la care se adauga 2-3 mm; -distana de la ultima custur la marginea reperului inferior -la piei,4-5 mm -la esturi,6 mm Cunoscnd limea perforaiilor pielii de ctre ac la mbinrile cu 2-3 custuri rezerva calculat se mrete cu 0,5 mm.

Figura 10 b )mbinarea jumtate ntoars Este ntlnit adesea la mbinarea carmbilor la spate, n acest caz reperele avnd marginile subiate, se suprapun fa pe fa i se mbin printr-o custur apoi se rabate la 180 unul din repere. Rezerva de mbinare n acest caz 1.5-2 mm n funcie de grosimea reperelor.

Figura 11 c)Imbinare ntoars

30

Se folosete n special la mbinarea carmbului cu cptueala exterioar.n acest caz, cptueala se suprapune peste fa cu marginea subiat se mbin printr-o custur i se rabate cu 360 cptueala. Marginea reperelor trebuie prevzuta cu o rezerv de 2,5-3 mm.

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Figura 12

d)mbinarea prin juxtapunere Cele dou repere se juxtapun i se mbin prin custur zig-zag. Marginea reperelor nu necesit rezerv de mbinare. Pentru reperele din esturi i nlocuitori rezervele sunt mai mari cu 2-3 mm fa de cele prevzute n aceleai la reperele din piei naturale. Rezervele de pregtire a marginilor ct i rezervele de mbinare se traseaz cu linia de contur a reperului la distana calculat. Aceste rezerve se traseaz att pe desenul de baz, pentru a obine desenul de control ct i pe detaliate, pentru a obine conturul final al acestora, n vederea obinerii cuitelor de stan. Acest contur final trebuie retuat n sensul rotunjirii colurilor acolo unde este posibil i numai n msura n care rotunjirea colurilor nu reduce rezistena mbinrii n zona respectiv. Aceast rotunjire a colurilor reperelor influeneaz favorabil reducerea de material n procesul croirii fiind posibil o aezare mai bun a reperelor pe suprafaa materialului.

Figura 13 PROIECTAREA SUBANSAMBLULUI INTERMEDIAR La construirea taifului se recomand s se foloseasc parametrii constructivi indicai n tabelul nr.4 Tabel 4
Destinaia nclmintei i nlimea tocului Femei cu toc nalt cu toc mediu cu toc jos Brbai Unghiul (grade) a 5 3 2 3 P 24 16 8 10 Lungimea segmentului OK n %Lcm 0,54 0,45 0,42 0,42

31

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

PROIECTAREA SUBANSAMBLULUI INTERIOR Cptuelile exterioare, ca parte component a ansamblului superior ndeplinesc funcii importante att n faza de confecionare ct i n cea de utilizare a produsului: -diminueaz posibilitate de rupere a feelor n timpul confecionrii prin preluarea unei pri din efortul de ntindere n procesul formrii spaiale; protejeaz suprafaa dorsal a piciorului mpotriva aciunii exercitate de ctre custurile de mbinare a reperelor subansamblului exterior (feele); -evit contactul direct al piciorului cu reperele rigide ale ansamblului superior (taif i bombeu); -protejeaz feele de aciunea direct a transpiraiei, prelungind astfel durata de utilizare a produsului; -previne deformarea feelor n timpul exploatrii produsului,asigurnd pstrarea in timp a aspectului estetic al produsului. Alegerea materialelor din care se confecioneaz reperele cptuelii exterioare trebuie s aib n vedere solicitrile specifice diverselor zone ale semifabricatului att n timpul confecionrii ct i la purtare. Reperele de cptueal sunt supuse, n special n regiunea articulaiilor metatarsofalangiene, acelorai eforturi ca i reperele subansamblului exterior al nclmintei (feele), respectiv la ntindere n timpul tragerii pe calapod i la solicitri de ndoiri repetate n timpul utilizrii produsului. Din acest motiv reperele ansamblului superior sunt examinate ca un sistem care ndeplinete aceleai funcii la solicitrile complexe la care este supus zona anterioar a semifabricatului. n timpul purtrii produsului, ca urmare a uoarelor alunecri ale piciorului n nclminte, att n sens longitudinal ct i n sens transversal, se produce o uzur prin frecare a cptuelilor exterioare n regiunea clciului, la superioar a carmbului i n zona ristului. La baza elaborrii construciei cptuelilor exterioare st conturul desenului feelor (subansamblul exterior) far rezerve de prelucrare a marginilor sau de prelucrare. Conturul cptuelilor exterioare se traseaz corespunztor particularitilor constructive ale modelului de fee.

7. ELABORAREA INCADRARILOR SI CALCULUL NORMELOR DE CONSUM PENTRU REPERELE DIN MATERIAL COMPOZIT

32

Odata cu finalizarea etapelor de proiectare pentru o mai buna incadrare in lantul procesului tehnologic si pentru o eficientizare economiva este necesara etapa de elaborare a incadrarilor si calculul normelor de consum. Structura produsului face ca acest proces sa se desfasoare intocmai ca pentru orice alt produs de incaltaminte doar ca se va tine cont de faptul ca reperul acoperis de brant va fi realizat dintr-un material compozit ce va trebui livrat asemeni spumelor poliuretanice sub forma de placi. Prin urmare calculul nomei de consum se va face dupa formula:

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Nc =

Bmax Loptim nB nL

(dm 2 / pereche)

Bmax=B+toleranta admisa nL - numrul de repere aezate n lungime; nB - numrul de repere aezate pe lime; L2 este prea mare pentru a se putea modifica dimensiunea L din 50 n 50 mm obinnd dimensiunea Loptim = L-n x50(mm) Norma de consum pe pereche se determin nmulind norma de consum pentru un reper cu numrul reperelor similare n pereche cu relaia: Nc*=Nc x ns (dm2/pereche) Pe baza variantelor de aezri obinute pe calculator se calculeaz norma de consum pentru fiecare reper n parte adaptnd calculul la tipul de nlocuitor folosit ulterior urmnd ca rezultatele s fie nmulite cu numrul reperelor din set pentru a putea fi centralizate n tabele.

8. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC PENTRU PRODUSUL PROIECTAT CE ARE IN COMPONENTA REPERE DIN MATERIAL COMPOZIT SI INFLUIENTA TIPULUI DE MATERIAL ASUPRA ELEMENTELOR DE PROCES Schema general a procesului tehnologic n atelierele de fabricaie a nclmintei Pentru fabricarea articolelor de nclminte proiectate se elaboreaz procesul tehnologic ce va fi compus dintr-o serie de procese scurte care vor conine toate operaiile necesare ncepnd de la debitarea reperelor componente ,prelucrarea acestora, realizarea de subansambluri i ansambluri, formare spaial, structurarea i finisarea. Procesul tehnologic este condiionat n mod dominant de sistemul de confecie n care se realizeaz articolul.

33

Particularitatea de principiu a procesului de fabricaie a oricrui produs de nclminte const n aceea c prezint dou ramuri care se dezvolt iniial n paralel i care se unesc, la un moment dat, alctuind trunchiul comun care constituie procesul de formare spaial , structurare i finisare a produsului. Sub aspect organizatoric ,fiecare proces parial se realizeaz n cadrul unui anumit atelier.Exista situatii particulare cnd paii tehnologici pot fi deplasai dintr-un atelier n altul sau cnd se grupeaz ntr-un acelai atelier cteva procese scurte.Schema de principiu a procesului tehnologic i relaiile dintre atelierele de fabricaie a nclmintei se prezint in figura 14.

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

34

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Figura 14 Schema generala a procesului tehnologic

35

Grupul de operaii de pe ramura A se execut concomitent (n paralel ) cu grupul celor de pe ramura B. Debitarea reperelor flexibile se face n atelierul de debitare repere flexibile, iar pregtirea i asamblarea lor n scopul obinerii ansamblului superior ,se execut n atelierul de prelucrare asamblare repere flexibile. n acelai timp reperele rigide sunt decupate n atelierul de decupare repere rigide dup care sunt prelucrate n atelierul de prelucrare asamblare rigide. Ansamblul superior ,reperele rigide i subansamblurile componente ale ansamblului inferior ,regrupate pe comisioane n cadrul programului de fabricaie n depozitul de regrupare i continu apoi prelucrarea n atelierul pentru formarea spaial ,structurare (tlpuire) i finisarea produsului obinut, parcurgnd ramura comnun, C. Dup C.T.C.-ul efectuat la finalul procesului ,produsele finite ambalate se transport n depozitul central de produse finite de unde vor fi livrate beneficiarilor . Pentru asigurarea desfurrii continue a procesului de fabricaie se impune a fi luate msuri organizatorice referitoare la programarea lansrii produciei pe cele dou ramuri paralele A i B, astfel nct ele s se reuneasc n acelai moment pentru ca procesul s se continue far ntrerupere ,pe ramura final, comun,C. Schema procesului tehnologic particularizat Se face precizarea c la fabricarea nclmintei ce are n componen ansamblului inferior elemente de material compozit, datorita metodelor de obtinere a acestora se propun doua variante de structurare a procesului tehnologic. In varianta A este descrisa modalitatea de organizare a procesului tehnologic pentru cazul in care se alege un furnizor caruia sa i se furnizeze documentatia si modalitatea de lucru si care la randul sau sa obtina materialul compozit in structura sandwich sub forma de placi ce vor fi ulterior debitate structurate ca semifabricat si livrate fabricii producatoare de incaltaminte. In acest caz in schema particularizata a procesului tehnologic intervine ramura B cu depozitul de repere prefabricate compozite ce vor fi introduse in proces inainte de etapa de formare structurare. n aceste condiii, schema procesului tehnologic se modific conform fig. nr.15

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

36

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Figura 15 Schema particularizata a procesului tehnologic varianta A Pentru varianta in care se alege achizitionarea materiilor prime necesare obtinerii semifabricatelor compozite si prelucrarea acestora in cadrul unitatii producatoare de incaltaminte schema particularizata a procesului tehnologic se va prezenta ca in figura 16.

37

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Figura 16 Schema perticularizata a procesului tehnologic varianta B.

38

In acest caz, receptia materiilor prime se poate face intr-un depozit central de receptie comun, nefiind necesare conditii speciale de depozitare in cazul compozitelor. Din depozitul central se face lansarea materialelor pentru toate cele trei ramuri. Pe ramura B ,in acest caz, apare depozitul de materii prime compozite si atelierul de prelucrare structurare semifabricate compozite unde are loc obtinerea placilor de material (stratificarea pentru obtinerea structurii sandwich), debitarea acestora in formele dorite si eventual preformarea acoperisurilor de brant. Semifabricatele astfel obtinute vor intalni reperele componente al produsului finit in depozitul de regrupare lansare de unde vor porni pe ramura comuna C a procesului de fabricatie. Se va alege una din cele doua variante propuse avand in vedere necesarul de muncitori solicitat de fiecare varianta in parte, gradul si posibilitatea de instruire a acestora, spatiul de lucru disponibil, suportul logistic necesar si posibilitatea asigurarii acestuia si costurile implicate de aceste etape suplimentare de proces tehnologic. In ceea ce priveste calcul normelor de timp si repartizarea eficienta a fortei de munca pe etapele de proces tehnologic aceste nu sunt influientate de prezenta compozitului in structura prin urmare se vor adopta metodologiile cunoscute de calcul.

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Concluzii Problematica asimilrii compuilor macromoleculari n terapeutic este deosebit de complex, datorit siturii acestor compui la limita a dou domenii, cel al chimiei polimerilor i cel medical, n special cel al farmacologiei."Inteligena" determinat de structura lor le confer avantajul de a fi sisteme termodinamic deschise, schimbnd substana chimic cu mediul nconjurtor i modificnd starea molecular n procesul de producere al lucrului mecanic. Rezultatele experimentrilor clinice atest valoarea deosebit a unor compui macromoleculari naturali i sintetici att ca medicamente propriu-zise, ct i ca adjuvani pentru condiionarea i imobilizarea unor substane biologic active. n acest sens, dintre compuii macromoleculari tot mai utilizai ca suporturi pentru grefarea i imobilizarea unor principii active, au fost i mai sunt nc, intens utilizate i cercetate polizaharidele. Avantajul eliberrii controlate, n principal, l confer capacitatea de a elibera medicamentul intr-un mod mai selectiv, concentrat, pe zone specifice:astfel, se reduce numrul de doze, se marete eficacitatea, scad variaiile de concentraii ale medicamentelor, absorbia fiind mai consistent, mai eficient, reducndu-se astfel toxicitatea la nivelul metabolismului. Cercetarile in domeniu au dus la realizarea de noi tehnici si sisteme pentru eliberare controlata a medicamentelor. Aceste noi tehnici sunt capabile sa controleze rata de eliberare a medicamentului, durata de mentinere a efectului terapeutic si/sau eliberarea tintita a principiului activ Au fost proiectate diverse astfel de sisteme de eliberare, dar modalitatea de transport a moleculelor de medicament din sistem la tesutul tinta este inca atent si larg cercetata.
Amplasarea unui astfel de material se face la nivelul acoperisului de brant pentru ca se considera ca fixarea pe aceasta zona, prezinta fiabilitate si eficirnta maxima. Asadar, sistemul de amplasare al materialului compozit se va face ca acoperis de brant, nu ca brant, deoarece nu prezinta

39

calitatile mecanice ale brantului ( rezistenta la frecare umeda, rezistenta la flexiuni repetate, etc). Pe cat posibil este indicat ca acest material sa fie aplicat in totalitate pe suprafata brantului, ca in figura :

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Figura 16 Metoda optima de amplasare a materialului compozit cu eficienta maxima din punct de vedere a actiunii biologic active

Aplicarea sa pe brant se poate face prin lipire cu adeziv, materialul avand o comportare optima in contact cu adezivul, sau pentru ai mari rezistenta la frecare umeda a acestuia, materialul poate fi introdus intr-o husa confectionata din material textil ( cu legatura tip panza ) de porozitate ridicata care sa permita transferul de substante dintre material si picior, varianta prezentata in figura 16 sectiune prin brant

Figura 16 Sectiune brant-acoperis de brant

Deoarece in stare uscata materialul are plasticitate destul de ridicata, nerevenind la forma initiala decat in proportie de 50 % , pentru a obtine un acoperis de brant confectionat dintr-un astfel de material, cu o grosime finala de trei milimetri, se va monta in prealabil materialul de grosime 6 mm. In final, dupa incaltarea produsului prin presare piciorul isi va

40

forma patul piciorului cu zone de grosime variabila, functie de forma zonei plantare si de presiunea diferita exercitata in diferite puncte ale acesteia.
In momentul in care materialul receptioneaza o cantitate de umiditate prin colectarea transpiratiei, acesta fiind un hidrogel are capacitatea de a-si mari gradul de elasticitate, mentinadu-se astfel un contact permanent si fidel cu suprafata plantara. Materialul fiind insa in stare de prototip, prezinta un deficit din punct de vedere economic. Productia sa nefiind inca industrializata, el este obtinut la nivel de laborator, ceea ce face ca pretul da achizitie sa fie ridicat. De aceea, pentru a diminua acest dezavantaj, temporar, se poate interveni in activitatea de proiectare, iar amplasarea acestui material se poate face nu neaparat pe toata suprafata brantului, ci in zonele de maxim interes, ca in figura.

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

Figura 17 - Zone biologice de interes

Spongii de celuloz cercetai sunt materiale cu potenial ridicat n utilizarea lor n domeniul medical, datorit proprietilor lor foarte bune de biocompatibilitate , fiind materiale non-toxice, cu capacitate de absorbia a apei ridicat, cu rezisten la compresie, ceea ce i fac candidai cu potenial la fabricarea diferitelor materiale cu destinaie n principal medical.

41

BIBLIOGRAFIE

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008

[I]

D. Hull-An Introduction to composite materials, Cambridge University Press, 1991;

[2] Strong B., Fundamentals of Composites Manufacturing, Dearborn, Michigan: Society of Manufacturing Engineers (SME), 1989; [3] Lacovara B., Defining Composites, Composite Fabricators Association (CFA)2000;

[4] Cociu V., Malureanu G., Bazele tehnologiei confeciilor din piele i nlocuitori, partea a II-a, Rotaprint, I.P.Iai, 1993; [5] Malureanu G., Mihai A., Bazele proiectrii nclmintei, Performantica, 2003;

[6] Volocariu R. S., Procese de fabricaie n industria produselor din piele i nlocuitori, Ed. Gh.Asachi , Iai, 1999; [7] Chiene Y. W.,Microseales drug delivery systems : Fabrication and performance, in: Methods in Enzymology ( K.J. Widder and R. Green, Eds.), Volume 112, Academic Press, New York, 461-470 (1985); [8] Blackshewar P J., Rohde T. D., Grotling J.C., Dorman F.D., Perkins P.R., Varco R.L., Buchwald H., Control of blood glucose in experimental diabetes by means of a totally implantable insulin infusion device. Diabetes, 28: 634-639 (1979);

S.Ciovic, B. Lonnberg, K. Lonnqvist, Cellulose Composite Materials as SorbentsSorption and Rheological Proprieties, Cellulosic Utilisation, Research and Rewards in Cellulosic, Elsevier Applyed Science, Tokyo, Japan, 1988;
[9]

Appleyard S.P., Rand B., Proceeding of Design and Control of Structure of Advanced Carbon Materials for Enhanced Performance Workshop, Kluwert Academic Publishers, 2001,183-206;
[10]

[11] A.S. Tschegolja, F.N. Kaputskij, D.D.Grinshpan, E.Z. Burd, V.B.Kvasha, Lenzinger Ber., 51, p.5, 1981; [12] Alina Murariu, Krzysztof Pielichowski ,Sorin Ciovica, , Ciprian Murariu, Corina Mocanu, Microwave- a Novel Aproach for Synthesis of Biopolymeric Materials, Conference presentation at Faculty Days Celebration Simposium, November 2005; [13] V.Tamuzs, C. Murariu Compressive behavior of carbon fiber composite.Poster presentation at 2nd Young Researchers' Conference on FRP Reinforcement in Construction Dbendorf, Switzerland January 18, 2007; [14] Nick A. Guldemond, Geert HIM Walenkamp, Pieter Leffers and Fred Nieman The effect of insole configurations on plantar pressure in diabetic patients with neuropathic feet online publication : http://www.sciencedirect.com/ 29 May 2008 ;

42

[15] Lindy Begga and Joshua Burnsa,High Risk Foot Clinic, Westmead Hospital, NSW, Australia "A comparison of insole materials on plantar pressure and comfort in the neuroischaemic diabetic foot" Published by Elsevier Ltd. http://www.elsevier.com/wps/find/homepage.cws_home 2008; [16] IDNBM N. Paulescu Dr. L.C. Nwabudike "Piciorul diabetic in contextul medicinei generale" http://medic.pulsmedia.ro/subtopic--Supliment--550.html - 2006

Ciprian Murariu Raport anual de activitate - 2008