Universitatea din Oradea

Facultatea :Inginerie Energetica si Management Industrial

Specializarea :I.E.I

Disciplina :Structuri textile-Fire

FIRE

Student: Bungau Florina Iuliana

An II
 Referat:
Tipuri de fire

Fibrele textile sunt corpuri solide de origine vegetală, animală, minerală,

sau obţinută pe cale chimică, a cărui lungime întrece de mai multe ori dimensiunea
secţiunii transversale.
Fibrele textile utilizate pentru obţinerea firelor şi a altor produse textile sunt
caracterizate printr-o serie de proprietăţi fizico-mecanice şi chimice care le conferă
caracteristici ce fac posibilă transformarea lor în semifabricate cu diferite proprietăţi şi
caracteristici

1 CLASIFICAREA FIRELOR TEXTILE

Firele sunt semifabricate textile obţinute prin filarea înşiruirilor de fibre
scurte în filaturi sau a polimerilor în combinate chimice.
Firele obţinute în filaturi sunt realizate prin consolidarea fibrelor scurte în
anumite structuri, prin torsionarea înşiruirilor de fibre. Firele obţinute în
combinatele chimice sunt fire filamentare şi au lungime teoretic infinită. Firele
filamentare se pot grupa în fire textile şi fire tehnice.
Firele filate şi respectiv firele filamentare sunt obţinute pe tehnologii
specifice care se stabilesc în funcţie de natura materiilor prime, de caracteristicile
firelor, de parametrii tehnologici şi de tipul de produs finit pentru care sunt
proiectate firele.
Clasificarea firelor textile se poarte realiza după diverse criterii:
1. După natura materiei prime:
—fire din fibre naturale: fire de bumbac, lână, in, cânepă, mătase naturală;
—fire din fibre chimice 100%, sau din amestecuri ale fibrelor chimice cu
fibrele naturale: fire tip bumbac, fire tip lână etc.;
—fire speciale.
2. După procedeul de obţinere :
 —fire cardate;
—fire pieptănate;
—fire semipieptănate;
—fire de vigonie.
3. După gradul de subţirime:
—fire groase: Tt=(50...200)tex-bumbac; Tt=(100...1000)tex-
lână; Tt=(200...1000)tex-liberiene;
—fire medii: Tt=(13...51)tex- bumbac; Tt=(50...101)tex-lână;
Tt=(100...201)tex-liberiene;
—fire fine: Tt=(5...12)tex- bumbac; Tt=(20...49)tex-lână;
Tt=(20...99)tex- liberiene.

4. După destinaţie, firele utilizate în ţesătorii se clasifică în:

—fire de urzeală;
—fire de bătătură.
5. După structură, firele se clasifică conform figurii 2.2.
Conform clasificării prezentate în figura 2.2, firele se împart în fire filate din
fibre scurte, în fire din fibre naturale sau fire din fibre chimice.
 Firele obţinute în filaturi pe tehnologii de prelucrare cardate, pieptănate sau
semipieptănate mai sunt numite fire filate din fibre scurte. Firele filamentare sunt
obţinute prin filare din topitură de polimer, sau prin filare din soluţie de polimer. În
funcţie de numărul filamentelor din structura lor firele filamentare aceste fire se pot
grupa în fire monofilamentare şi fire polifilamentare.
Firele polifilamentare au în structura lor un număr relativ mare de
filamente şi din punct de vedere a structurii lor acestea se grupează la rândul lor în
fire netede (fire fără ondulaţii), în fire texturate şi în fire rotoset.
Firele netede au un luciu pronunţat în timp ce firele texturate au ondulaţii
conferite în timpul operaţiei de texturare.
Texturarea firelor este operaţia care are ca efect creşterea volumului
aparent al firelor, creşterea elasticităţii, a capacităţii de izolare termică a firelor.
Firele texturate au un luciu mai puţin pronunţat în comparaţie cu firele netede, au o
bună capacitate de izolare termică şi o higroscopicitate mai mare.
Firele rotoset sunt fire polifilamentare care prezintă la anumite distanţe o
serie de puncte de buclare a fibrelor elementare constituente în vederea consolidării
mănunchiului de filamente din structura firului. Rotosetarea firelor se realizează cu
ajutorul unui jet de aer comprimat prin intermediul unor duze de rotosetare.
Firele multiple au în structura lor două sau mai multe fire simple
consolidate prin răsucire.
Firele răsucite sunt obţinute prin reunirea şi consolidarea prin răsucire a
(2…3) fire simple. Firele simple din structura firului răsucit au de obicei
caracteristici asemănătoare (fineţe, torsiune, culoare etc).
Firele speciale sunt fire multiple obţinute prin reunirea a două sau mai
multe fire răsucite, după tehnologii specifice sau sunt fire cu un nivel relativ mare
al torsiunilor.
Firele crép sunt realizate din fire din vâscoză sau fire acetat, puternic
torsionate cu valori ale torsiunilor de (2500…3000)răs/m. Nivelul ridicat al
gradului de torsionare le conferă firelor un aspect specific (volum mare, tendinţă
puternică de formare a cârceilor etc).
Firele cord sunt firele obţinute prin dublarea şi răsucirea împreună a două
sau mai multe fire răsucite în prealabil în vederea obţinerii unor fire cu
caracteristici mecanice îmbunătăţite. Firele cord sunt de obicei fire filamentare
tehnice şi sunt destinate obţinerii produselor tehnice care au valori mari ale
rezistenţei la tracţiune, a produselor cu bună stabilitate dimensională (inserţii curele
trapezoidale, inserţii pentru benzi transportoare, inserţii pentru anvelope etc).
Firele de efect sunt fire obţinute prin diverse procedee tehnologice care le
conferă firelor un anumit aspect specific care se poate realiza în timpul filării
firelor din fibre scurte sau în timpul răsucirii de efect. Firele de efect sunt folosite
de obicei pentru articole decorative, pentru realizarea produselor de îmbrăcăminte
 cât şi pentru obţinerea tapiţeriilor folosite în industria mobilei şi a autoturismelor.
Firele de efect sunt concepute pentru a răspunde în special caracteristicilor estetice
ale produselor textile.

2 PROPRIETĂŢILE MATERIILOR PRIME ŞI ALE PRODUSELOR

TEXTILE
Proprietăţile fibrelor şi ale firelor textile au o importanţă deosebită asupra
produselor finite obţinute (tricoturi şi ţesături). Proprietăţile tricoturilor şi a
ţesăturilor depind de proprietăţile materiilor prime utilizate dar şi de tehnologia de
fabricaţie, de tipul utilajelor, de parametrii tehnologici şi cinematici de reglaj ai
maşinilor.
Proprietăţile fibrelor şi firelor textile se pot grupa astfel:
—proprietăţi chimice;
—proprietăţi fizice;
—proprietăţi mecanice;
—proprietăţi tehnologice;
—alte proprietăţi.

3 PROPRIETĂŢI CHIMICE ALE FIRELOR TEXTILE

Materialele textile au în general aceleaşi proprietăţi chimice ca şi polimerii

înalţi din care se compun. Proprietăţile chimice au o importanţă deosebită deoarece
în funcţie de acestea se stabileşte tehnologia de obţinere şi prelucrare a fibrelor,
firelor, a tricoturilor şi a ţesăturilor textile. În funcţie de natura lor materialele
textile au anumite proprietăţi chimice.

3.1 Proprietăţi chimice ale materialelor textile de natură animală

Materialele textile de origine animală au următoarele proprietăţi chimice:
—Fibrele şi firele şi alte materiale de origine animală au o bună stabilitate la acţiunea
acizilor minerali şi oxidanţilor. Acidul sulfuric în concentraţie de (5...6)% nu are ca
efect distrugerea fibrelor de lână, indiferent de temperatură şi de durata de contact.
Acidul azotic concentrat determină umflarea fibrelor şi colorarea lor în galben, urmată
de distrugerea lor. Fibrele de lână sunt rezistente la acţiunea

oxidanţilor, luminii şi a agenţilor atmosferici, în schimb fibrele de mătase naturală

sunt foarte sensibile la acţiunea acestora. Hipocloritul de sodiu şi de calciu, atacă
mătasea chiar în concentraţii foarte mici;
—Materialele de origine animală sunt foarte sensibile faţă de acţiunea bazelor, care le
degradează. Tratarea lânii, de exemplu, cu soluţii de hidroxid de sodiu în concentraţii
de 10% are ca efect dizolvarea fibrelor de lână. Acest fenomen se produce în special la
temperatura de fierbere, în timpul tratamentelor termice.
Soluţiile diluate ale bazelor distrug fibrele de mătase naturală.
—Acizii organici nu atacă lâna, însă aceşti acizi sunt reţinuţi mai greu de către fibrele
de origine animală comparativ cu acizii minerali
.
3.2 Proprietati fizice ale materialelor textile
Proprietăţile fizice ale fibrelor şi firelor textile cu o influenţă deosebită asupra
caracteristicilor principale ale produselor textile. Principalele proprietăţi fizice ale
firelor şi fibrelor textile sunt următoarele: gradul de subţirime al fibrelor şi al
semifabricatelor textile, lungimea fibrelor, culoarea fibrelor, luciul fibrelor,
higroscopicitatea, ondulaţia fibrelor, proprietăţile termice şi electrice ale fibrelor şi
semifabricatelor textile.

2.3.2.1. Densitatea de lungime a firelor multiple

Calculul densităţii de lungime a firelor multiple se particularizează pentru
următoarele două cazuri distincte:
1. Fire multiple din fire cu aceeaşi densitate de lungime;
2. Fire multiple din fire cu densitate de lungime diferită.

1. Densitatea de lungime a firelor răsucite obţinute prin reunirea a două

sau mai multe fire simple cu aceeaşi densitate de lungime
Se consideră lungimea L de fir răsucit care are masa M şi densitatea de
lungime Tt. Firul răsucit este format din D fire simple fiecare fir are densitatea de
lungime Tto. Firele simple participă la lungimea unitară L a firului răsucit cu
lungimea Lo şi cu masa Mo.
Densitatea de lungime a firului răsucit este definită de relaţia următoare
mănunchiului de filamente din structura firului. Rotosetarea firelor se realizează cu
ajutorul unui jet de aer comprimat prin intermediul unor duze de rotosetare.
Firele multiple au în structura lor două sau mai multe fire simple
consolidate prin răsucire.
Firele răsucite sunt obţinute prin reunirea şi consolidarea prin răsucire a
(2…3) fire simple. Firele simple din structura firului răsucit au de obicei
caracteristici asemănătoare (fineţe, torsiune, culoare etc).
Firele speciale sunt fire multiple obţinute prin reunirea a două sau mai
multe fire răsucite, după tehnologii specifice sau sunt fire cu un nivel relativ mare
al torsiunilor.
Firele crép sunt realizate din fire din vâscoză sau fire acetat, puternic
torsionate cu valori ale torsiunilor de (2500…3000)răs/m. Nivelul ridicat al
gradului de torsionare le conferă firelor un aspect specific (volum mare, tendinţă
puternică de formare a cârceilor etc).
Firele cord sunt firele obţinute prin dublarea şi răsucirea împreună a două
sau mai multe fire răsucite în prealabil în vederea obţinerii unor fire cu
caracteristici mecanice îmbunătăţite. Firele cord sunt de obicei fire filamentare
tehnice şi sunt destinate obţinerii produselor tehnice care au valori mari ale
rezistenţei la tracţiune, a produselor cu bună stabilitate dimensională (inserţii curele
trapezoidale, inserţii pentru benzi transportoare, inserţii pentru anvelope etc).
Firele de efect sunt fire obţinute prin diverse procedee tehnologice care le
conferă firelor un anumit aspect specific care se poate realiza în timpul filării
firelor din fibre scurte sau în timpul răsucirii de efect. Firele de efect sunt folosite
de obicei pentru articole decorative, pentru realizarea produselor de îmbrăcăminte
cât şi pentru obţinerea tapiţeriilor folosite în industria mobilei şi a autoturismelor.
Firele de efect sunt concepute pentru a răspunde în special caracteristicilor estetice
ale produselor textile.

a. PROPRIETĂŢILE MATERIILOR PRIME ŞI ALE

PRODUSELOR
TEXTILE
Proprietăţile fibrelor şi ale firelor textile au o importanţă deosebită asupra
produselor finite obţinute (tricoturi şi ţesături). Proprietăţile tricoturilor şi a
ţesăturilor depind de proprietăţile materiilor prime utilizate dar şi de tehnologia de
fabricaţie, de tipul utilajelor, de parametrii tehnologici şi cinematici de reglaj ai
maşinilor.
Proprietăţile fibrelor şi firelor textile se pot grupa astfel:
—proprietăţi chimice;
—proprietăţi fizice;
—proprietăţi mecanice;
—proprietăţi tehnologice;
—alte proprietăţi.