Capitolul :

Materiale Fibroase
Tema:
Fibre naturale,artificiale și sintetice
A elaborat eleva Russoi Sabina
 Astăzi vom vorbi despre:

*Noțiuni generale despre fibre

*Clasificarea fibrelor
*Fibrele naturale
*Fibrele artificiale
*Fibrele sintetice
*Noțiuni generale despre fibre
Fibre se numesc corpurile elastice,subțiri și dure,lungimea cărora depășește de cîteva ori dimensiunile lor
transversale.Textile se numesc fibrele folosite pentru executarea firelor toarse,țesăturilor,tricourilor,materialelor
netoarse etc.
*Clasificarea fibrelor
Fibrele sînt clasificate conform apartenenței și componenței chimice.Toate fibrele se împart în două clase:naturale
și chimice.Naturale se numesc fibrele,care sînt în natură,chimice-fibrele confecționate în condiții de fabrică.Din
categoria fibrelor naturale fac parte fibrele de origine vegetală(fibrele de celuloză-bumbac,in,fibre de cînepă
etc.)de origine animală(proteice-lînă,mătase naturală) și de origine minerală(azbest).Fibrele chimice se împart în
artificiale și sintetice.Fibrele artificiale se pot obține din materie primă de origine vegetală,animală și minerală,de
aceea ele, ca și cele naturale ,se împart în fibre de celuloză(viscoză,acetat,triacetat,cuproamoniacale etc.),
proteice (de cazeină etc.),minerale(de sticlă și metalice).Sintetice se numesc fibrele,care se obțin prin sinteza
(combinarea) moleculelor comparativ simple.Din clasa fibrelor sintetice fac parte fibrele de capron,lavsan,nitron,
clorină,vinol,polietilenă,polipropilenă etc.
*Fibrele naturale
Bumbacul reprezintă niște fibre foarte subțiri,care acoperă semințele plantei de bumbac.Bumbacul este o materie primă de
importanță majoră în industria textilă.O fibră de bumbac reprezintă o celulă vegetală,care se dezvoltă din celulele pojghiței de
semințe.Din punct de vedere al componenței chimice bumbacul reprezintă celuloză.Fibrele coapte de bumbac se constituie 95-96%
din celuloză și 4-5% din amestecuri-de grăsime,ceară,cromatice și minerale.Stratul de suprafață de grăsimi și celuloză se numește
cuticulă.Lungimea și grosimea fibrelor sunt reciproc legate și depind de soiul plantei de bumbac.Fibrele de bumbac sunt de
culoarea albă cu o nuanță crem.Există soiuri de plante de bumbac care rodesc fibre de culoare bej,verde etc.Pigmentul cromatic
se conține în cuticulă.Bumbacul se caracterizează printr-un grad destul de înalt de higroscopicitate.Procentul de umiditate
depinde de condițiile de umiditate,de temperatură și de gradul de îmburuienire a bumbacului.Bumbacul absoarbe umiditatea și a
fel de repede o restituie,adică se usucă repede.Introduse în apă fibrele se dilată,rezistența lor la dilatare sporind cu 15-
17%.Bumbacul e expus acțiunii acizilor și bazelor alcaline.El e puțin rezistent la acizi și se distruge fiind tratat chiar și cu acizi
diluați:în urma acțiunii îndelungate a acizilor asupra țesăturii de bumbac ți uscării ulterioare a țesăturii,rezistența ei scade așa de
mult,încît ea se rupe și în rezultatul aplicării unui efort fizic neînsemnat,la fel ca și foița de țigară.Acidul sulfuric concentrat
carbonizează fibrele.Bazele caustice reci provoaca dilatarea fibrelor,dispariția ondulațiilor,suprafața lor devine netedă,apare un
luciu mătăsos,rezistența și capacitatea lor de a se vopsi crește.Această însușire a fibrelor se utilizează la finisarea specială a
țesăturilor,care se numește mercerizare.Bazele caustice fierbinți,la prezența în aer a oxigenului,oxidează celuloza de bumbac și
micșorează rezistența fibrelor.Odată cu mărirea temperaturii apare o îngălbenire ușoară,apoi fibrele capătă o nuanță brun-
cenușie,iar la temperatura de 250°C fibrele se carbonizează.Fibrele de bumbac ard cu o pară galbenă și se mistuie în foc pînă la
temelie,formînd un scrum cenușiu.La arderea fibrelor se resimte un miros de hîrtie arsă.
Inul reprezintă niște fibre,obținute la prelucrarea tulpinii de in.Fibrele obținute din tulpina,frunzele și tegumentul seminal al
plantei,se numesc fibre lubiane.Se disting fibre de in elementare și tehnice.Fibra elementară reprezintă o singură celulă
vegetală.Fibrele tehnice se constituie din mănunchiuri de fibre elementare,încleiate între ele cu substanțe pectice(substanțe
naturale de clei).Fibrele de in conțin 80% de celuloză și 20% de amestecuri,adică substanțe grase,cerate,colorate,minerale și
lignină(produs de lemnificare a celulei).Lignina conferă fibrelor asprime.Fibrele de in conțin circa 5% de lignină.Aceasta explică
asprimea lor sporită în comparație cu fibrele de bumbac.Culoarea fibrelor variază de la cenușiu-deschis pînă la cenușiu-închis.Inul
se distinge printr-un luciu anumit,deoarece fibrele lui au o suprafață netedă.Inul absoarbe și restituie repede vaporii de apă.Sub
acțiunea apei rezistența fibrelor elementare crește,iar a celor tehnice scade,deoarece are loc macerarea substanțelor
pectice,ceia ce subminează legatura dintre unele mănunchiuri de fibre.O trăsătură distinctivă a inului e termoconductibilitatea lui
înaltă, de aceia la pipăit fibrele de in sunt întotdeauna răcoroase.Astfel de însușiri igienice valoroase ale inului ca
higroscopicitatea bună,capacitatea de a absorbi și a volatiliza rapid vaporii de apă,termoconductibilitatea înaltă îl fac
indispensabil pentru îmbrăcămintea de vară.Fibrele de in se colorează și se albesc mai greu decît fibrele de bumbac.Inul arde ca și
bumbacul.
Lîna reprezintă niște formații corniforme ale învelișului epitelic(pilos)al unor animale.În industria textilă cel mai frecvent se
utilizează lîna de oaie,cît și părul de cămilă,capră,vacă,puful de la iepurii-de-casă.În structura fibrei(părului)de lînă se disting
rădăcina și corpul.Rădăcina constituie partea părului,acoperită de înveliș epitelic.Corpul e partea părului,expusă deasupra
învelișului epitelic și e alcătuită din albumină-cheratină.Corpul părului se constituie din trei straturi:solzos,cortical și
cordiform.Stratul solzos(cuticula)e alcătuit din celule plate cornificate,clădite una peste alta în formă de cărămizi,conținînd,în
fond,cheratină amorfă.Stratul cortical e alcătuit din celule fusiforme cornificate,încleiate între ele.E umplut parțial cu ațe
îngemănate(fibrile) de substanță cornificată-cheratină,orientate paralel axului.Stratul cortical formează corpul părului și-i
determină proprietățile de bazî-durabilitatea și flexibilitatea.Stratul cordiform se compune din celule mari cu substanțe
cheratice,fiind umplut cu bule de aer.Părul tuns de la oaie reprezintă un înveliș compact,care se numește lînă.Culoarea lînii de oi
cu lînă fină e cea albă,cu nuanță crem.Lîna aspră și semiasprăuneori e de nuanță cenușie,roșcată,neagră.Lîna este înzestrată în
fradul cel mai înalt în comparație cu celelalte fibre cu hidroscopicitate și însușirea de a absorbi și de a restitui încet vaporii de
apă.Sub acțiunea căldurii fibrele obțin proprietatea de a se alungi pînă la 60% și mai mult.Pe baza proprietății lînii de a-și schimba
gradul de întindere și contractare călcare-aburire sînt efectuate astfel de procese ca calandrarea,alungirea și decatarea.La arderea
lînii fibrele se carbonizează la para focului,fiind scoase din pară arderea încetează,în vîrf se formează o gogoasă neagră
carbonizată,se simte mirosul de pană arsă.
Mătasea naturală se constituie din fire subțiri,produse de omizile viermilor de mătase.La fabricile de depănat mătase gogoașele
viermilor de mătase se opăresc în apă fierbinte și se desfac la mașinile automat de depănare a mătasei.În procesul de depănare se
unesc împreună cîteva fire de gogoașe.Astfel se obțin fire de mătase naturală crudă,care se constituie din cîteva fire unite de
gogoase,încleiate cu o proteină plastificată-sericina.Firul de gogoașă e alcătuit din proteine: fibroină,(75%) și
sericină(25%).Culoarea firelor fierte de cocon e albă,cu nuantă crem.Arderea mătasei naturale e identică cu cea a
lînii.Mătasea,obținută de la viermele alimentat cu frunze de stejar,conține fibre mai aspre decît cea obținută de la viermele
alimentat cu frunze de agud.Gogoașele de la viermele hrănit cu frunze de stejar aproape că nu se deapănă,de aceea ele se
utilizează la obținerea firelor toarse.
*Fibrele artificiale
Fibra de viscoză.Aceste fibre se produc pe cale umedă.Drept materie primă inițială servește celuloza lemnoasă,obținută din fibre
lemnoase de molid,pin,brad,fag.În cadrul combinatului de celuloză fibra lemnoasă se mărunțește pînă la așchii cu lungimea de
7mm și se fierbe într-o soluție alcalină.Ca urmare se obține o masă cenușie de celuloză,care se înălbește și se presează în foi de
carton.La combinatul de fibre chimice foile de carton se marcerizează timp de o oră,perioadă în care se formează celuloza
caustică și se îndepărtează combinațiile necelulozice.După stoarcere foile se pisează pînă la obținerea une mase de celuloză,care
e supusă prematurației,adică se ține timp de 12-30 ore la temperatura de 20-25°C.În procesul prematurației celuloza caustică se
oxidează sub acțiunea oxigenului din atmosferă,are loc scurtatea moleculelor de celuloză.Apoi are loc xantogenarea-prelucrarea
celulozei caustice cu sulfură de carbon și se obține un xantogenat de celuloză,care dispune de însușirea de a se dizolva în soluția
slabă de bază caustică.La dizolvarea xantogenatului de celuloză în soluția de 4-5%de natriu caustic se obține o soluție vîscoasă de
filament-viscoza.Soluția de filament timp de 25-30 ore se supune la temperatura de 16°C procesului de maturație,în decursul
căruia ea se amestecă,se filtrează și se eliberează de bulele de aer.În procesul de maturație soluția de filament capătă însușirea
de a se coagula și de a se constitui în fire.Cu ajutorul pompelor viscoza se transferă prin conducta de țevi spre mașina de
filament,parcurge niște tuburi de sticlă și se presează prin filiere într-o baie de precipitare cu acid sulfuric și sărurile sale.În baia
de precipitare sunt neutralizate bazele caustice ale viscozei,se descompune xantogenatul și are loc eliberarea celulozei în formă
de fibre fine de mătase de viscoză.Firele de culori duble de tip melanj se formează prin combinarea în baia de precipitare a două
șuvițe de diferite culori a soluției de filament.Astfel de fibră este înzestrată cu un efect optic original și de coloratură
specifică,care nu se poate obține prin alte metode.Firele de tip melanj se utilizează pe larg la confecționarea articolelor de tricot
și a țesăturilor de căptușeală.
Fibra de polinoză e o varietate a fibrelor de celofibră de viscoză și prin proprietățile sale este similară întrucîtva fibrelor fine de
bumbac.În procesul de producere a fibrelor de polinoză formarea lor are loc prin metoda a 2 băi.Fibrele de polinoză se utilizează
atît în stare curată,cît și în amestec cu bumbac pentru confecționarea țesăturilor de cămăși și impermeabile,a pînzelor fine de
tricot,a firelor de cusut.Fibrele de polinoză substituie eficace bumbacul cu fibre fine la confecționarea țesăturilor necomprimante
și puțin comprimante,care se caracterizează prin aspect plăcut,mătăsos.Fibra de viscoză cu modul înalt(VVM)este o varietate de
celofibră de viscoză și un echivalent economic valoros al bumbacului.
Formarea,extinderea,zvîntarea,tăierea și ambalarea fibrelor se execută pe o linie înalt productivă în flux.În procesul de fabricare
în soluția de viscoză se introduc modificatori-substanțe,care contribuie la înghegarea mai uniformă a xantogenatului de celuloză în
baia de precipitare.Fibrele se utilizează atît în stare curată,cît și în amestec cu bumbac și fibre sintetice,în special cu fibre
polieterice,la confecționarea țesăturilor pentru rochii,cămăși,costume,lenjerie de tricot,îmbrăcăminte pentru sport și odihnă.
Fibra cuproamoniacală se produce din celuloză de bumbac.Soluția de filament se obține pe calea dizolvării pufului de bumbac în
reactivul cuproamoniacal.Modul de obținere a fibrelor e pe cale umedă:baia de precipitare conține apă sau bază slabă.În secțiune
transversală fibrele au o formă aproape rotundă.Longitudinal fibrele reprezintă niște cilindri.Ele sunt mai fine,moi,strălucesc mai
puțin și sunt mai rezistente în stare umedă(cu 40-45%)decît fibrele de viscoză.Proprietățile chimice și arderea fibrelor
cuproamoniacale sunt identice celor ale fibrelor de viscoză.Fibrele cuproamoniacale au un areal redus de aplicare,deoarece
producerea lor necesită cheltuieli mai mari a fibrelor de viscoză.
Fibra de acetat.Drept materie primă pentru producerea fibrelor de acetat servesc reziduurile de bumbac,care sunt tratate cu
anhidrină acetică în mediu rece de acid acetic.Reacția se numește de acetilare.În rezultatul adăugării apei sau a acidului acetic
diluat se obține un precipitat,care se spală și se dizolvă în amestec de alcool cu acetonă.Cu soluția dată de filament se efectuează
procedeul de formare a fibrelor pe cale uscată.Structura fibrei de acetat e identică cu cea a fibrei de viscoză,însă fibra de acetat
posedă brazdele mai mari.Din punct de vedere al componenței chimice fibrele de acetat reprezintă celuloză legată chimic,de
aceea însușirile lor diferă de cele ale fibrelor de viscoză și cuproamoniacale.Fibrele de acetat se dizolvă în alcool și acetonă.Fiind
încălzite peste 140°C,fibrele se topesc.(Toate celelalte fibre vegetale la o încălzire puternică se carbonizează.)Fibrele ard încet,
cu o flacără galbenă,formînd în vîrf o gogoașă carbonizată.Specificul fibrelor de acetat constă în faptul că ele posedă proprietatea
de a lăsa să pătrundă razele ultraviolete.
Fibra triacetată.Spre deosebire de fibra de acetat,fibra triacetată se produce din celuloză complet acetilată.
Fibrele triacetate se deosebesc de cele de acetat printr-o elasticitate mai mare,rezistența mai mare,prin stabilitate mai mare față
de acetonă.Higroscopicitatea fibrelor e mai mică(3,2%),în stare umedă rezistența,de asemenea,
întrucîtva e mai scăzută(17-20%).Fibrele suportă o încălzire de pînă la 170°C.Fibrele triacetate și de acetat se utilizează pe larg la
confecționarea țesăturilor și tricoturilor.
*Fibrele sintetice
Fibrele poliamidice.În U.R.S.S cel mai frecvent se utilizează fibra poliamidă de capron.Drept materie primă la fabricarea fibrei de
capron servește benzenul și fenolul(produse de prelucrare a cărbunelui de pămînt).Din caprolactamă la fabricile de fibre sintetice
se produce rășina de capron,care,nimerind pe filieră în stare topită,străbate prin ea și iese în formă de șuvițe subțiri,
înghegate la aer în rezultatulsuflării.Fibrele de curînd formate se întind,se răsucesc,se tratează cu apă fierbinte și aburi pentru
fixiarea structurii.Sunt elaborate metode de obținere a fibrei tubulare de capron cu însușiri termoizolatoare înalte,a fibrei
profilate și cu contractare înaltă(contractarea de 30-35%).Caracteristicile esențialeale fibrelor poliamidice sunt următoarele:
maniabilitatea, elasticitatea, rezistența înaltă la extindere,stabilitatea la spălat și la răsucirea repetată,stabilitatea chimică
înaltă,rezistență la ger,la acțiunea microorganismelor și a mucegaiului.Prin rezistența la alungire capronul depășește de 2,5 ori
fonta. Fibrele se dizolvă în acizi concentrați și în fenol.Fibrele ard cu flacără albăstruie,formînd în vîrf o bilă brună topită. La
deficiențe se poate referi higroscopicitatea redusă și termoizolarea mică a fibrelor.Capronul este produs sub formă de fire
complexe,fibre de celofibră,monofibre.Se utilizează pe larg la confecționarea țesăturilor, articolelor de ciorapi,aței de cusut,
dantelelor,otgoanelor,plasei de pescuit etc.Anidul și enantul au,în fond,numai o destinație tehnică:cord pentru anvelope auto și
avia,curele de transmisie și transportare, otgoane,plase de pescuit, materiale electroizolatoare și de filtrare,dar se mai aplică și la
producerea mărfurilor de larg consum.La confecționarea țesăturilor fine pentru rochii și bluze se utilizează fibra poliamidică
modificată șelon.
Fibrele poliesterice.Lavsanul se produce din produsele prelucrării petrolului.Fibrele de lavsan sunt identice în ceea ce privește
structura și proprietățile fizico-mecanice cu fibrele de capron.Fibrele nu-și schimbă însușirile în stare umedă,ele sunt moi,
elastice,stabile la ger,la molii,la putrefacție.Spre deosebire de fibrele de capron ,lavsanul se distruge sub acțiunea atît a acizilor
concentrați ,cît și a alcaliilor concentrate.Lavsanul în stare curată se utilizează la executarea aței de cusut,a pînzei de dantelă,a
țesăturilor cu destinație tehnică,a părului de blană artificială,de covoare etc.În mod expus se utilizează în amestec cu lîna.
Lavsanul depășește capronul în ceea ce privește stabilitatea tehnică:temperatura la plastifiere e de 35°C,dar la călcare-aburire a
țesăturilor de lavsan,nesupuse termofixării(tratării speciale),la temperatura de peste 140°C poate să aibă loc contractarea lor
tehnică și schimbarea culorii.Ca urmare pe țesături își fac loc niște pete de neînlăturat.
Fibrele poliacrilonitrilice(PAN).Nitronul se produce din produsele de prelucrare a cărbunelui de pămînt,petrolului sau a gazului.
La pipăit fibrele de nitron sunt mai moi și mai mătăsoase în comparație cu fibrele de capron și lavsan. Nitronul dispune de un șir
de proprietăți de valoare:e stabil la acțiunea acizilor minerali,a bazelor caustice și solvenților organici în procesul curățirii chimice
a îmbrăcămintei,la acțiunea bacteriilor, mucegaiurilor, moliilor. Depășește lîna în ceea ce privește însușirile
termoprotectoare.Temperatura de plastifiere a nitronului e de 200-250°C.Introdus în foc,nitronul se topește și arde cu flacără
galbenă fumegîndă cu explozie.Torsul de nitron se utilizează la confecționarea hainelor tricotate și în amestec cu lîna, bumbacul,
fibrele de viscoză la confecționarea țesăturilor de haine.
Fibrele de clorură de polivinil(PVC).Aceste fibre se produc pe cale umedă din soluția de dimetilformamidă.Fibrele se utilizează
pe larg la confecționarea țesăturilor,tricotajului,a torsului pentru tricotatul manual,covorașelor,blănii artificiale, pîslei, păturilor.
Datorită combustibilității reduse fibrele se utilizează la confecționarea țesăturilor de căptușeală, draperiilor, portierelor,
perdelelor,covorașelor și a cuverturilor în încăperi comune,pe nave,avioane și autovehicule.neajunsul esențial al clorinei e
stabilitatea termică joasă.La temperatura de 70°C clorina se contractă termic complet,iar la 90°C se distruge totalmente.La
curățirea chimică pe uscat clorina se poate dizolva în tricloretilenă și percloretilenă.Clorina nu arde și nu întreține arderea.
Introdusă în para focului,fibra se carbonizează,se pricepe mirosul de dust.Adaosul de clorină micșorează combustibilitatea
materialelor.Clorina se electrizează,de aceea,ca și fibra PVC,se utilizează la confecționarea lenjeriei curative.Clorina se mai
utilizează la confecționarea țesăturilor de mătase în relief,a părului de covor și a blănurilor artificiale,a îmbrăcămintei speciale
pentru pescari,pădurari și muncitori din industria chimică.Clorina e mai costisitoar și se caracterizează prin indici de stabilitate
termică mai reduși.
Fibrele de alcool polivinilic.Din cadrul grupului de fibre de alcool polivinilic fac parte:vinolul, letilanul(U.R.S.S), vinalul,vinilonul,
vinilanul,vulonul (Japonia),mevlonul(S.U.A).Vinolul se produce din alcool polivinilic.Acesta e cel mai ieftin dintre fibrele sintetice.
Fibra se caracterizează prin stabilitatea bună la lumină,în ceea ce privește stabilitatea la uzură depășește de cîteva ori bumbacul.
Introdusă în para focului,fibra se contractătermic,se topește și apoi arde încet cu o flacără galbenă.Industria produce,de
asemenea,fibra vinol,solubilă în apă.Vinolul se utilizează atît în stare curată,cît în amestec cu bumbacul,lîna,celofibra de viscoză,
la confecționarea țesăturilor de uz casnic.Letilanul ste o fibră de alcool polivinilic insolubilă în apă,de culoare galbenă,care posedă
însușiri antimicrobiene.Se utilizează în medicină și la producerea obiectelor de igienă personală.
Fibrele de poliolefină.Din grupul de fibre de poliolefină fac parte fibrele obținute din polietilenă și polipropilenă.Asemănătoare
cu fibrele de polipropilenă în Cehoslovacia se produce pevlenul,în S.U.A-prolenul,Japonia-pailenul.Drept materie primă de bază
servesc produsele de prelucrare a petrolului-propilena și etilena.Pentru sporirea stabilității fibrelor la acțiunea căldurii și luminii
în polimer se introduc adaosuri speciale.Din polipropilenă se produc fire complexe,fire volumetrice torsionale, celofibre,
monofibre,din polietilenă-fire textile și monofibre.Fibrele de poliolefină,posedînd proprietăți fizico-mecanice înalte,se
caracterizează prin stabilitate chimică înaltă și stabilitate la acțiunea microorganismelor.Din fibre de poliolefină se execută
țesături impermeabile,decorative,părul de covor,materiale tehnice.
Fibrele de poliuretan.În U.R.S.S. Se produc fire de poliuretan complexe spandex.Fibrele identice din S.U.A. Se numesc viren,
licra,din Japonia-opelon.Fibrele spandex se aseamănă cu celelalte fibre sintetice,dar prin proprietățile lor fizico-mecanice ele se
referă la elastomere,adică se caracterizează prin indici înalți de refacere a elasticității.Se utilizează la confecționarea țesăturilor,
tricotului și panglicilor pentru articole de tricot sportiv,a celor de corsaj și curative elastice.