Bumbacul si matasea

Bumbacul este o plant tehnic care face parte din familia Malvaceae care se
prezint sub form de tufe. Seminele sale sunt toxice, ele coninnd 1,5 % Gospol.
!umbacul este un material foarte mult utilizat "n industria textil. !umbacul este o fibra
naturala recoltata din planta de bumbac. !umbacul este una dintre cele mai folosite fibre
naturale existente in prezent. #ste pretenios fa de cldur,deaceea bumbacul necesita
resurse de apa foarte mari. Seminele sunt "ncon$urate de peri albi i lun%i din care se
obin firele de bumbac.
&n secolul al '()lea, a fost un impuls pentru bumbacul or%anic, durabil, cultivat si
recoltat fara utilizarea pesticidelor si a exploatarii umane. #ste mult mai scump decat
soiurile conventionale de ferma, cu toate acestea, nu este un material practic pentru
ma$oritatea consumatorilor.
*ibra de bumbac este monocelulara si contine intre +()+' % celuloza,uneori chiar
+5)+, %. -atenele moleculare de celuloza sunt dispuse sub forma de retea formand
microfibrile. Microfibrilele formeaza fibrile care formeaza manunchiuri dispuse
concentric, paralele cu axa lon%itudinala,putin rasucite in $urul acesteia .aprox /(01.
2olimerul natural care sta la baza fibrei este celuloza.
Bumbacul este inflamabil
!umbacul este oarecum inflamabil, in special bumbacul usor, care detine o
multime de bule de aer. 3numite fibre sunt tratate chimic pentru a reduce
inflamabilitatea. 4 anumita cantitate de vata este amestecata cu alte fibre naturale, cum ar
fi inul, pentru proprietatile sale particulare, sau pentru a adau%a textura si putere in fibre.
*ibrele pot fi tesute sau tricotate. 3cestea pot fi transformate in flanel, pantaloni de
catifea, muselina, len$erii de pat, asternuturi, pilote, cuverturi, prosoape si o varietate de
alte materiale folosite.
-nd fibra de bumbac este aprinsa, aceasta arde cu o flacara de scurta intensitate
si miroase a frunze arse. 5n timpul arderii, datorita curentilor de aer, fra%mente mici de
fibra se desprind si ard, pna la epuizare, "n aer. -enusa ramasa este fina si sfarmicioasa.
Obtinerea bumbacului,

6a coacere, fructul se desface "n 5 pri, elibernd seminele "ncon$urate de fire lun%i,
subiri. 7upa recoltare, bumbacul trebuie pieptanat pentru a indeparta semintele. 3ceasta
modalitate a fost utilizata pana la inventia %inului de bumbac, care separa rapid semintele din
fibre si piepteni pentru filare. &n timp ce o sin%ura fibra nu este foarte puternica,atunci cand
mai multe fibre ondulatoare sunt intinse si rasucite impreuna, ele formeaza un fir puternic,
neted.
Proprietatile bumbacului
2rintre proprietile bumbacului se numr8
luciul8 bumbacul are un luciu mat9
culoarea8 "n %eneral la bumbac culoarea este alb sau %lbuie, depinznd de felul
pi%menilor naturali9
lun%imea8 fibre scurte9
hi%roscopicitatea8 proprietatea firelor de a absorbi lichidele din mediul ambiant.
&mportana economic a bumbacului8 )firele albe9 )vata9 )uleiul din semine, care este
folosit pentru obinerea spunului.
Comportarea bumbacului la:
temperatura
:ezista pana la 1/(0- apoi se descompune.
substante chimice
6a acizi8nu rezista,fiind dizolvat de catre acizii concentrate
6a substante oxidante8esteslab rezistent dar se albeste cu solutii diluate
Matasea
Matasea naturala este o fibra cu componenta proteica, obtinuta din secretia
viermelui de matase,sub forma unui filament de ctre larva viermelui de mtase, care
apar;ine ordinului 6epidoptera. -ea mai mare cantitate de mtase este produs de specia
!ombx mori, o insect care se hrne<te cu frunze de dud.6arvele care produc matasea
traiesc aproximativ ,)1( zile.
*irul de mtase se ob;ine dintr)un lichid vscos, produs "n corpul larvei. Glanda care
produce solu;ia de proteine const dintr)o parte posterioar, sub form de tub, lun% de
circa /( cm, un rezervor scurt, cu un diametru de /=> mm <i o sec;iune anterioar foarte
sub;ire, care duce la orificiul sau filiera din capul larvei
Compoziia secretiilor .%o%o<ilor1 de mtase este urmtoarea8
= ap8 ?/,> %9
= fibr continu de mtase8 1> %9
= puf exterior de mtase8 (,@%9
= crisalid <i strat interior de protec;ie8 '' %.
Culoarea matasii naturale
-uloarea mtsii brute este dat de pi%men; ii din sericin .%alben, %alben)verzui
sau alb19 dup de%omare, mtasea este alb strlucitoare.
Proprietile chimice ale mtsii
2ropriet;ile chimice ale mtsii sunt asemntoare cu ale lnii, cu excep;ia celor
le%ate de pun;ile cistinice. *a; de a%en;ii alcalini, mtasea, ca <i celelalte proteine,
prezint o sensibilitate accentuat9 la concentra;ii mari ale acestora mtaseasea se dizolv,
ca de altfel <i "n solu;ii amoniacale ale oxidului de cupru sau nichel. 3cizii minerali
concentra;i provoac hidrolizale%turilor =-4=AB= din catena principal, dar la
concentra;ii moderate, fibroina este mai rezistent. 3cidul peracetic de%radeaz mai
repede fibroina. Cinnd cont de faptul c mtasea are o pondere mai mare de catene
laterale cu caracter acid dect lna, punctul izoelectric va fi mai acid <i anume /,?. 3vnd
multe %rupe func;ionale, fibroina, ca <i cheratina, poate lua parte la numeroase reac;ii,
printre care8 acilare, alchilare, condensare <i reticulare, %refare. *ibroina re;ine cu foarte
mare u<urin; o serie de sruri metalice, ca de exemplu, de staniu, de zinc etc., ceea ce
duce la D"n%reunareaE mtsii, cu "mbunt;irea drapa$ului.
Tara de origine a matasei
Fara ori%inala a matasei naturale este -hina. -entrele sunt concentrate "n -hina de
#st si Sud)#st, renumit fiind centrul Shandon%, 6G#shan, 3naan%, Gaipen%, 6uda,
Hin%ada.