CLASIFICAREA FIBRELOR TEXTILE Fibrele textile Naturale Organice Vegetale Animale Neorganice Minerale Organice Artificiale hidratceluloza: -viscoza

eteroceluloza: -acetat de albumina: -cazeina soie Sintetice -capron -lavsan -spandex -nitron -clorura -vinol -polipropilena Chimice Neorganice Minerale -metalice de sticla

de celuloza: de albumina: -azbest de seminte: -lina -bumbac -matase de coaja: -in -cinepa

TEMA: Fibre naturale de ori ine !e etala Bumbacul " este alcatuit din fibre care il valuieste semintele plantei anuale. Din bumbac se obtin tesaturile de lengerie, pentru rochii si ata, tricotaje, cuverturi. Zonele principale de cultura a bumbacului sunt: Asia, Azerbadjan, raioanele sudice ale Kazacstanului si altele. umbacul cu fibra fina se cultiva in !urcmenia, "zbe#istan, !atje#estan. $ste o tufa cu inaltimea de %&-'(& cm, are nevoie de multa caldura si umezeala, de aceea este cultivat in regiunile sudice. )asare la '&-'* zile dupa semanat, iar peste %+ zile infloreste. ,loarea bumbacului cade peste o zi si in locul ei se formeaza fructul in forma de capsula. -nauntrul capsulei sunt .-+ cuiburi in care se gasesc +-/ seminte pe suprafata carora timp de +&-%& de zile cresc si se dezvolta fibrele. 0e fiecare seminta cresc '&-'+ mii de fibra. Dintre multele soiuri de bumbac sunt cultivate 1: - bumbacul cel de barbadros2 - cel Asiatic2 - si cel arborescent. 3ungimea medie a fibrelor este .*.1 mm, iar densitatea lui liniara este '+&-*&& m 4textile5. umbacul are culoarea alba. 6e utilizeaza pentru obtinerea de fire cu o densitate liniara de 7.. 4textile5. umbacul de barbadros 8 este raspindit in regiuni sudice si necesita un timp indelungat de maturizare '1&-*&&zile. umbacul brut recolta este predat la punctele de colectare de unde este transportat la fabricile de curatit bumbacul. ,ibra de bumbac este o celula vegetala alungita avind forma de tub aplatizat ca o panglica cu peretii subtiri ondulate pe spirala si cu un canal intern. 9alitatea fibrei de bumbac depinde de gradul de maturizare. ,ibrele nematurizate cu forma de panglica fara canal si ele au o rezistenta scazuta. ,ibrele de bumbac nematurizate au 7&: celuloza, iar cele complect maturizate /+-/7: celuloza. ,ibra de bumbac este termostabila. 9onfectiile din bumbac pot fi fierte la temperature de pina la '*+ grade 9. 3ungimea fibrei de bumbac variaza de la % la +* mm. 9u cit fibra este mai lunga cu atit este mai subtire cu atit mai trainica. Din fibre scurte se fabrica fibre groase si pufoase, utilizate la confectionarea de tesaturi pentru costume si rochii, tesaturi tehnice si de ambalaje. Inul 8 reprezinta niste fibre obtinute la prelucrarea tulpinei de in. ,ibrele obtinute din tulpina, frunze si semintele plantei se numesc 8 fibre lubiane. -nul este cea mai de pret fibra din cele enumerate. $l este foarte trainic, flexibil si are proprietati utile. )usia si "craina ocupa - loc in lume la cultivarea fibrelor de in. -nul este o planta ierboasa, relativ nu prea rezistenta la caldura. -n )usia si "craina se cultiva * soiuri de in: cel de fuior si cel de seminte. -nul se seamana primavera si dupa '* zile de semanat tulpinile au o culoare galbena-verzuie si se pot recolta. Daca inul este recoltat mai devreme, firele lui sunt mai subtiri, dar daca mai tirziu firele lui sunt mai groase. 0roductivitatea inului de fuior este '1.+-'(.. ;intale pe hectar. Din punct de vedere al proprietatilor fizice-chimice, inul se aseamana cu bumbacul. $lasticitatea fibrelor de in este prea mare, de aceea articolele de in se sifoneaza usor. TEMA: Fibre naturale de ori ine animala Lina 8 constituie invelisul pilos al oilor, caprelor, camilelor, iepurilor si altor animale. Lina de oaie 8 regiunile principale de oerit sunt tinutul 6tavropol, raioanele dea lungul <olgai, 6iberia si altele. $xista oi cu lina fina, semifina, pentru blana, pielicele, carne si grasime, lapte. ,ibra de lina consta din . straturi: cel exterior, cel corptucular si introserie de cazuri maduva. 3ina de oaie are urmatoarele tipuri de fibre: perii lungi si grosi. 3ina fina este constituita din fibre de puf, de aceeasi grosime, lungime si grad de ondulatie. 3ina semifina este constituita din fibre intermediare si de puf. 3ina semigroasa contine afara de puf si peri intermediari, o mica cantitate de fibre groase. Diametrul fibrelor este de .'1& mm iar lungimea de 1&-/& mm. Din lina de oaie fina si semifina se produc stofe subtiri pentru rochii, haine si paltoane de calitate superioara, tricotaj fin. Lina de capra 8 puful de capra este format din cele mai fine fibre de lina care sunt scoase din blana la pieptanat. 0uf mult dau caprele de rasa de don, caprele de aceasta rasa furnizeaza un puf roscat-brun, uneori alb cu o lungime de /&-'&& mm si cu un diametru de '(-*& mm. Din puf de capra se confectioneaza saluri, manusi, incaltaminte de fetru si palarii. Lina de camile 8 este obtinuta prin pieptanarea camilelor mature. De la camilele tinere se obtine prin pieptanarea in timpul napirlirii si au un puf fin cu o lungime de pina la +& mm, din el se confectioneaza saluri si tricotaj pentru copii.

'

Lina de ren 8 contine un puf foarte fin si par aspru. Din lina aceasta se confectioneaza pisla. Puf de iepure salbatic sau de casa 8 fibrele acestui puf sunt foarte subtiri, mai matasoase cu o lungime de 7&-'&& mm. $le sunt scoase din blana de iepure in timpul verii a napirlirii si cu ajutorul pieptenului. Lina tabacareasca 8 este obtinut prin distrugerea cu ajutorul substantelor chimice a sistemului radicular pilos din piele de oaie, capre, camile ori vite cornute mari. Ti#ul $ibrei %ro&imea' Caracteri(area mm )u$ '&-.& mm ,ibra usoara, subtire, ondulata, fara maduva. $xista la oile de orice rasa, cele cu lina fina au toata lina formata din puf. Fibra .&-+& mm -ntermediara intre parul gros si puf, are o maduva intermetenta. 0oate fi intilnita la intermediara oile metise cu lina semigroasa si partiala la cele cu lina groasa. )ar ro& +&-'+& mm ,ibra groasa, aproape fara ondulatie sau complet neondulata, cu o lungime mai mare cu acea a pufului. $ste formata din . straturi: solizos, corticular si maduva. 0erii grosi, fibrele intermediare si puful formeaza lina oilor cu lina aspra. )ar u&cat +&-'+& mm <arianta parului gros, fibra mai putin trainica, neflexibila si putin lucioasa la oile cu lina aspra. )ar mort %&-'+& mm ,ibra groasa, incolora, smarumigoasa a carei parte centrala ocupa pina la /&: din sectiunea transversata. ,ibra nu poate fi vopsita si nu se impleteste. Matasea naturala (sit) 8 este o fibra de matase naturala, sunt subtiri produse de omizile viermilor de matase. 3a fabricile de depanat matase, gogoasele viermilor de matase se oparesc in apa fierbinte si se desfac la masinile automate, automat de depanare a matasei. -n procesul de depanare se unesc impreuna citeva fibre de gogoase. Astfel se obtin fire de matase naturala cruda, care se constituie din citeva fire unite de gogoase incleiate cu o proteina plastificata 8 sericina. )amasitele obtinute la stringerea si depanarea gogoaselor se utilizeaza la confectionarea torsului de matase. ,irele de gogoase se prezinta ca doua fibre paralele de matase cu depuneri neuniforme de sericina. "nele fibre de matase in sectiunea transversala pot fi rotunde, ovale cu . muchii rotunde sau plate in forma de panglici. =rosimea fibrelor de cocon - neuniforma dea lungul lor si se exprima prin densitatea liniara care oscileaza de la &.+ pina la &.'7 tex. >atasea naturala se produce de obicei cu grosimea de '.% si *.. tex. 3ungimea firului de cocon atinge '+&&m stratul de suprafata si cel interior al coconului nu se deapana de aceea lungimea medie a firului depanat e de %&&-/&&m. 6arcina de rupere a firului de cocon e de '& 9.?. 9uloarea firelor fierte de cocon e alba cu nuanta crem. ,ibrele de matase naturala la temperature de peste ''& grade 9 isi pierd rezistenta. 6ub actiunea directa a razelor solare matasea se distruge mai repede decit de toate celelalte fibre naturale fiind radiate timp de *&& ore, rezistenta fibrelor se reduce la +&:. Arderea matasei e identica cu cea a linei. >atasea obtinuta de la viermele alimentat cu frunze de stejar contine fibre mai aspre decit cea obtinuta de la viermele alimentat cu frunzele de agud. =ogoasele de la viermele hranit cu frunze de stejar aproape ca nu se deapana de aceea ele se utilizeaza la obtinerea firelor toarse. >atasea naturala se utilizeaza la confectionarea rochiilor, ate, batiste. Azbestul 8 reprezinta niste fibre naturale minerale care se caracterizeaza prin stabilitate la ardere. 0rin electro si termo stabilitate si se aplica in scopuri industriale. ,ibrele au rezistenta mare la rupere, au luciul matasos. !emperatura lor de topire este de '+&& grade 9. Din fibre de azbest in componenta cu bumbacul 4'+-*&: de bumbac5 se poate fabrica imbracaminte pentru pompieri, pentru muncitori de topire a metalului, cortine teatrale, fringhii. Fibrele chimice 8 ele sunt foarte trainice si se obtin in rezultatul proceselor chimice si fizico-chimice de prelucrare a unor substante naturale sau sintetice. ,ibrele sintetice se impart in * categorii: organice si neorganice. ,ibrele chimice organice sunt fibre artificiale si sintetice, iar cele neorganice sunt fibre minerale. $le pot fi: metalice sau de sticla. Dupa volumul de materie prima ocupa al -- loc dupa bumbac. 0rima fibra chimica a fost obtinuta in '77. in Anglia. -n tara noastra fibra chimica a aparut in '/17. ,ibrele artificiale se obtin din materie prima naturala diversa: din fibre lemnoase, deseurile de bumbac, de metal care in procesul tratarii preliminare se supun purificarii sau transformarii in combinatii macromoleculare noi. Drept materie prima la obtinerea fibrelor sintetice servesc: gazelle, carbunele, petrolul. $le se supun unei prelucrari speciale. 0roductia fibrelor chimice creste cu ritm rapid si se explica prin faptul ca aceste fibre sunt foarte econome. $le sunt trainice si purtatoare. -n amestec cu alte fibre naturale de posibilitatea de a reduce ruperea firelor la filare si tesut. Din ele se confectioneaza rochii, bluze, fuste, panataloni, paltoane si altele. Fibrele artificiale de iscoza 8 aceste fibre se produc pe cale umeda. Drept materie prima initiala serveste celuloza lemnoasa obtinuta din fibre lemnoase de molid, pin, brad, fag. -n cadrul combinatului de celuloza fibra lemnoasa se marunteste pina la aschii cu lungimea de pina la ( mm si se fierbe intro solutie alcalina. 9a urmare se obtine o masa cenusie de celuloza care se inalbeste si se preseaza in foi de carton. 3a combinatul de fibre chimice foile de carton se marcerizeaza timp de ' ora, perioada in care se formeaza celuloza caustica si se indeparteaza combinatiile necelulozice. Dupa stoarcere foile se tin timp de '*-.& ore la temperature de *&-*+ grade 9. -n procesul prematuratiei celuloza caustica se oxideaza sub actiunea oxigenului din atmosfera, are loc scurtarea moleculelor de celuloza. Dupa aceeaeste prelucrata solutia cu sulfura de carbon si se obtine csautogenat de celuloza. $l se dizolva in solutie de 1-+: de natriu caustic si se obtine solutia 8 viscoza. <iscoza se supune timp de *&-*+ ore temperaturii de '% grade 9 in decursul careia se filtreaza si se elibereaza din ea bucle de apa cu ajutorul pompelor si viscoza se transforma prin tevi la masina de filare prin care parcurge niste tuburi de sticla se preseaza intro baie cu acid sulfuric si saruri. -n aceasta baie se neutralizeaza bazele caustice ale viscozii, se descompune csautogenatul si are loc eliberarea celulozei in forma de fibre fine de matase de viscoza. ,ibrele de viscoza au culori duble de tip m@lange. Aceasta fibra are o rezistenta mare la rupere si purtare. -n

timpul purtarii nu se lungeste. ,ibra de viscoza absoarbe '': din umezeala corpului. Dupa ardere este identical cu bumbacul. ,ibrele chimice rezista la incalzire pina la '*& grade 9 fara a fi vreo schimbare in tesatura. Fibre de acetat 8 drept materie prima pentru producerea fibrei de acetat sunt resturile de bumbac care sunt tratate cu solutie de anhidrida acetica in mediu rece de acid acetic. )eactia se numeste de acetilare in rezultatul adaugarii apei sau a acidului acetic diluat se obtine un precipitat care se spala si se dizolva in amestec de alcool cu acetone cu solutia data de filament se efectueaza procedeul de formare a fibrelor pe cale uscata. 6tructura fibrei de acetate e identical cu cea a fibrei de viscoza, insa fibra de acetate poseda brazdele mai mari. Din punct de vedere al componentei chimice fibrele de acetat reprezinta celuloza legata chimic. De aceea insusirile lor difera de cele ale fibrelor de viscoza si cupro-amoniacale. )ezistenta unei fibre de acetate abisnuite e intrucitva mai mica decit acele de viscoza. 6arcina relative de rupere e egala cu '&.7-'..+ tex. -n stare umeda rezistenta se reduce cu .&:. Alungirea de extindere alcatueste **-.&:. $lasticitatea fibrei de acetate e comparative mai mare decit a celei de viscoza sa cupro-amoniacale, de aceea tesaturile acetate sunt mai putin sifonabile. Aigroscopicitatea fibrelor de acetate se dizolva in alcool si acetone. ,iind incalzita peste '1& grade 9, fibrele se topesc. ,ibrele ard incet cu o flacara galbena fomind in virf o gogoasa carbonizata. 6pecificul fibrelor de acetat consta in faptul ca ele poseda proprietatea de a lasa sa patrunda razele ultraviolete. Fibra triacetate 8 spre deosebire de fibra de acetate, fibra triacetate se produce din celuloza complet acetilata. ,ibrele triacetate se deosebesc de cele acetate printro elasticitate mai mare, rezistenta mai mare, prin stabilitate mai mare fata de acetone. Aigroscopicitatea fibrelor e mai mica 4.*:5. -n stare umeda rezistenta de asemenea intrucitva e mai scazuta 4'(*&:5. ,ibrele suporta o incalzire de pina la '(& grade 9. ,ibrele triacetate si de acetat se utilizeaza pe larg la confectionarea tasaturilor si tricotajelor. Fibra de sticla si de metal 8 la producerea fibrelor de sticla se utilizeaza gogoasele de sticla de silicat cu diametrul de '7-*&mm, care se topesc in cuptoare electrice la temperature de '.(&-'%&& grade 9. 0artea de jos a cuptorului reprezinta o placa de platina cu o mare cantitate de orificii. 6uvitele de sticla topita scurginduse prin orificiile filiere se alungesc rapid. ,ormarea fibrelor de sticla se realizeaza cu o viteza de *%&& m pe minut. )acinduse in aer ele se constituie in fibre de sticla foarte subtiri minoturnate sau tubulare. 3a exterior amintind de matasea artificiala fibrele sunt inzestrate cu o rezistenta inalta. 0lastifierea are loc la temperature de +&&-7'+ grade 9, topire la '*&&-'%&& grade 9. ,ibrele se dizolva numai in acid fluorhidric. ,ibrele de sticla sunt mai fragile, dure, instabile la indoirea repetata. Alungirea lor la extindere e de '.+-*:. <opsirea fibrelor de sticla se efctueaza in masa in procesul de producere a gogoaselor de sticla. 0rin adausul in sticla topita a combinatiilor de metale: sarurile de cobalt 8 o culoarea albastra, sarurile de mangan 8 violeta, sarurile de aur 8 rosurubin. ,ibrele de sticla se utilizeaza in ascopuri tehnice si la confectionarea tesaturilor decorative. ,ibrele de metal se produc pe calea extinderii treptate a sirmei de spirala: fir de metal tors cu fire de bumbac sau matase, aluminiul pentru conferirea unui luciu permanent pe suprafata firului se suprapune un strat extrafinde aur sau argint. "nele fire sunt acoperite cu pigmenti colorati si pelicula fina sintetica de protectie. <arietatile de baza ale firelor de metal sunt urmatoarele: filiera 8 fir rotund de metal, beteala 8 fir subtire de metal in forma de spirala, lurex 8 fir plat de aluminiu si altele. ,ibrele de metal se aplica la confectionarea epaletilor si semnelor de distinctie, a articolelor brodate cu aur, a tesaturilor lucioase de seara 8 brocart si pentru tesaturile festive. Fibrele sintetice 8 sunt grupate in dependenta de varietatea polimerului din care sunt executate. Fibrele !oliamidice 8 in tara noastra cel mai frecvent se utilizeaza fibra poliamida de capron. -n ).D.=. acest fel de fibra se numeste 8 dederon. -n ).,.-. 8 perlon. -n 9ehoslovacia 8 silon. -n 0olonia 8 stilon. -n America 8 nulon. -n -talia 8 lilion. Drept materie prima la fabricarea fibrei de capron serveste benzenul si fenolul 4produse de prelucrare a carbunelui de pamint5. Din caprolectama la fabricile de fibre sintetice se produce rasina de capron care nimerind pe filiera in stare topita strabate prin ea si iese in forma de suvite subtiri inchegate la aer in rezultatul suflarii. ,ibrele de curind formate se intend, se rasucesc, se trateaza cu apa fierbinte si aburi pentru fixarea structurii. ,ibrele poliamidice au o forma cilindrica cu pori si crapaturi microscopice. 9aracteristicile esentiale ale fibrelor poliamidice sunt urmatoarele: maniabilitatea, elasticitatea, rezistenta inalta de extindere, stabilitatea la spalat si la rasucirea repetata, rezistenta la ger. ,ibrele se dizolva in acizi concentrate si in fenol. ,ibrele ard cu o flacara albastruie, formind in virf o bila bruna topita. 9apronul se utilizeaza pe larg la confectionarea tesaturilor, articolelor de ciorapi, atei de cusut, dantelor, plasei de pescuit. 3a confectionarea firei fine pentru rochii si bluze se utilizeaza fibra poliamidica modificata selon. Fibrele !oliesterice (la sanul) 8 se produce din produsele prelucrarii petrolului. ,ibrele de lavsan sunt identice in ceea ce priveste structura si proprietatile fizico-mecanice cu fibrele de capron. ,ibrele nu-si schimba insusirile in stare umeda. $le sunt moi, elastice, stabile la ger, la molii, la putrefactie. 6pre deosebire de fibrele de capron, lavsanul se distruge sub actiunea atit a acizilor concentrate cit si a alcaliilor concentrate. Aigroscopicitatea lavsanului e extraordinar de mica, de &.1:, de aceea la confectionarea tesaturilor lavsanul in forma de celofibra se amesteca cu fibre de celofibra naturale sau de viscoza. 3avsanul in stare pura se utilizeaza la executarea atei de cusut, a pinzei de dantela atesaturilor cu destinatie tehnica, a parului de blana artificiala de covoare, etc. -n mod expres se utilizeaza in amestec cu lina. 3avsanul depaseste capronul in ceea ce priveste stabilitatea tehnica, temperature de plastifiere e .+ grade 9, dar la calcare-aburire a tesaturilor de lavsan nesupuse temperaturii de peste '1& grade 9 poate sa aiba loc contractarea lor tehnica si scimbarea culorii. 9a urmare pe tesaturi isi fac loc niste pete de neinlaturare. Fibrele !oliacrilonitrice 8 nitronul se produce din produsele de prelucrare a carbunelui de pamint, petrolului sau a gazului. 3a pipait fibrele de nitron sunt mai moi si mai matasoase in comparatie cu fibrele de capron si lavsan. -n ceea ce priveste stabilitatea la uzura nitronul cedeaza chiar si bumbacului. )ezistenta nitronuluila extindere e de *.+ ori mai mica

decit rezistenta fibrelor de capron si lavsan. Alungirea la extindere alcatueste '%-**:. Aigroscopicitatea fibrelor e foarte mica. ?itronul dispune de un sir de proprietati de valoare. $ stabil la actiunea acizilor minerali, a bazelor caustice si solventilor organici. -n procesul curatirii chimice a imbracamintei, la actiunea bacteriilor, mucegaiului, moliilor depaseste lina in ceea ce priveste insusirile termo-protectoare. !emperatura de plastifiere a nitronului e de *&& grade 9. -ntrodus in foc, nitronul se topeste si arde cu o flacara galbena fumegind cu explozia. !orsul de nitron se utilizeaza la confectionarea hainelor tricotate si in amestec cu lina, bumbacul, fibrele de viscoza, la confectionarea tesaturilor de haine. Fibrele de clorura de !oli inil 8 aceste fibre se produc pe calea umeda din solutia de dimetil-formamida. 6e produc fibre de clorura de polivinil aspre si vopsite dens in forma de fascicul de tip celobibra, lina si bumbac cit si putin contractabile. ,ibra polivinil poseda o stabilitate chimica inalta. $ stabila actiunea acizilor minerali, a bazelor al#aline, a alcoolului si benzinei. Aflinduse in eteri, hidrocarburi clorurate se dilate, nu putrezeste, e stabila la microorganisme, la ger, temperatura initiala de descompunere e de '+& grade 9, de inflamare 1&& grade 9. ,ibra poseda insusiri electro-izolatoare si de protectie acustica, o termo- acvaconductibilitate joasa. !ermoconductibilitatea e de '7 ori mai joasa decit cea a bumbacului. ,ibrele nu se dilate in apa, nu sunt higroscopice dar sunt inzestrate cu capilare. )ezistenta fibrelor in stare umeda e stabile. ,ibrele se utilizeaza pe larg la confectionarea tesaturilor, tricotajului, a torsului pentru tricotatul manual, covoraselor, blanii artificiale, pislei paturilor. Datorita combustibilitatii reduse fibrele se utilizeaza la confectionarea tesaturilor de captuseala, draperiilor, portierelor, perdelelor, covoarelor si a cuverturilor in incaperi commune pe nave, avioane si autovehicule. ,ibra 0<9 modificata clorina se produce din perclorvinil obtinut din etilena sau acetilena. 9lorina se caracterizeaza prin stabilitate la actiunea apei acizilor, nu se dizolva nici in amestecul de acizi concentrate. ,ibrele nu sunt supuse putrefactiei, nu sunt atacate de molii si mucegai. 9lorinei ii lipseste luciul, are o elasticitate redusa in comparative cu alte fibre. ?eajunsul essential al clorinei e stabilitatea termica joasa. 3a temperature de (& grade 9 clorina se contracta termic complet, iar la /& grade 9 se distruge totalmente. 9lorina se electrizeaza, de aceea ca si fibra 0<9 se utilizeaza la confectionarea lengeriei curative. 9lorina se mai utilizeaza la confectionarea tesaturilor de matase in relief, a paturilor de covor si a blanurilor artificiale, a imbracamintei speciale pentru pescari, padurari si muncitori din industria chimica. Fibrele de alcool !oli inilic 8 din cadrul grupului de fibre de alcool polivinilic fac parte: vinolul, letilanul, vinalul, vinilomil, vulanul, meveanul. Vinolul se produce din alcool polivinilic. Acesta este cel mieftin dintre fibrele sintetice. Din punct de vedere a higroscopicitatii 4+-7:5, vinolul se aseamana cu bumbacul. 6arcina relativa de rupere e de .&-1& 9.?.Btex. Alungirea la extindere e de .&-.+:. 0ierderile de rezistenta in stare umeda alcatuiesc '+-*+:. !emperatura de plastifiere e de **&*.&:. 3a temperature de *&&& grade 9 se contracta termic. ,ibra se caracterizeaza prin stabilitate buna la lumina, in ceea ce priveste stabilitatea la uzura depaseste de citeva ori bumbacul. -ntrodusa in para focului fibra se contracta termic, se topeste si apoi arde incet cu o flacara galbena. -ndustria produce de asemenea fibra vinol solubila in apa. <inolul se utilizeaza atit in stare pura cit si in amestec cu bumbacul, lina, celofibra de viscoza la confectionarea tesaturilor de uz casnic. Letilanul este o fibra de alcool polivinilic insolubila in apa de culoare galbena care poseda insusiri antimicrobiene. 6e utilizeaza in medicina si la producerea obiectelo de igiena personala. TEMA: Notiuni enerale de&#re $ilare Fir tor& 8 se numeste firul textil alcatuit din fibre scurte elemntare rasucite longitudinal si consecutiv. !otalitatea operatiilor in rezultatul carora din masa de filamente se obtin fire toarse se numeste 8 $ilare* ,irele utilizate la toarcere se numesc 8 $ire de $ilament* Din cadrul lor fac parte: lina, bumbacul, inul, reziduri de matase naturala, diverse celofibre. 0rocedeul de filare si modul de filare depend de lungimea si grosimea fibrelor. 0rocedeul principal de filare pentru bumbac si celofibra e filarea cordata. 0rin procedeul dat se prelucreaza fibre de lungime medie. ,ibrele lungi de lina, bumbac, matase naturala se obtin prin procedeul de filare cu pieptanatura. 9a urmare se obtin fire toarse subtiri uniforme dense si netede. Din fibre scurte de bumbac, lina se produc prin procedeul de filare cordate cu fire toarse cordata fira pufoase, groase, friabile de grosime neuniforma. 0rocedeele de baza de filare sunt urmatoarele: destramare si scarmanarea fibrelor, pieptanare, netezirea si intinderea si prelifrarea, filareaca atare. 3a fabricile de filat fibre sunt livrate in forma presata in cliduri cu masa de '(&-*+&#g. ,ibrele sunt supuse destramarii si scarmanarii pe parcursul celor . procedee de filare, se efctueaza destramarea masei presate de fibre in smocuri aparte si indepartarea partiala a impuritatilor sub actiunea placilor de metal si dintilor de la masinile de destramare si scarmanare a smocurilor de fibre presate se transforma intro masa fibroasa friabila. 6e trece apoi la pieptanare pentru indepartarea definitiva a impuritatilor si dezmembrarea smocurilor in fibre aparte in cazul aplicarii procedeelor de cordare si de rasucire in procesul de pieptanare fibrele s trec prin suprafete acoperite cu ace subtiri de metal care trec printro pilnie in cazul aplicarii procedeului de cordare se transforma intro fisie care reprezinta un fascicul de fibre. ?etezirea si intinderea panglicii se face pe laminare pe baza unirii citorva panglicii intro singura in vederea uniformizarii ei in grosime. 3aminarele sunt inzestrate cu citeva valturi rotative puse in functie de aburi printre care se da drumul la panglica care treptat se subtiaza iar fibrele tot mai mult se paralevizeaza. 0rin filare se executa la masinile de filar gros la care din panglica aplicind procedeul de intindere si rasucire usoara se formeaza 8 semitorsul. !recind prin masinile de filat tors, semitorsul se intinde tot mai mult, fibrele se indreapta si se aranjeaza paralel.

,ilarea ca atare se executa pe masinile de filat si include intinderea definitive a semitorsului, rasucirea lui in forma de tors si bobinarea torsului. ,ibrele toarse se scot de pe masinile de filare inelare, bobinate pe capete. 6int doua procedee de filare a fibrelor: '. 3a uscat2 *. 3a umed. umbacul, lina, reziduurile de matase naturala celofibra sunt filate in stare uscata. ,ibrele de in se prelucreaza prin procedeul la uscat si cel la umed. 3a filare la umed pentru obtinerea fibrelor toarse de in mai subtiri si mai compacte, semitorsul se trece prin baie cu apa fierbinte apoi prin substante de platifiere. TEMA: Filarea ,elurile firelor si ale torsului, structura si proprietatile lor principale. Fire textile 8 se numesc corpurile flexibile si trainice cu sectiunea stransversala redusa si lungimea mare din care se pot confectiona articole textile. $ste adoptata urmatoarea calificare a fibrelor. '. ,irele 8 se obtin prin rasucirea a mai multe fire impreuna, sunt confectionate din fibre de provenienta vegetala 4bumbac, in5, lina, fibre scurte de matase naturala, fibre chimice. *. >onofirul 8 este un fir izolat care nu se mai poate desface dea lungul fara al distruge si din care se pot confectiona articole textile. .. ,irul elimentar 8 este un fir izolat care nu se poate desface dea lungul fara al distruge si e parte componenta intrun fir complex. 9onsta din fibre subtiri sau groase, naturale, chimice sau minerale dea lungul nespecificata. 1. ,irul comlplex 8 consta din doua sau mai multe fire elimentare unite prin rasucire. +. ,irul rasucit 8 este rasucit din doua sau mai multe fire complexe, din fire de tors sau din ambele. %. ,irul inmanunchiat 8 consta din doua sau mai multe fire complexes au de tors inmanunchiate, insa nerasucite. (. ,irul nodural 8 este confectionat din fibre naturale. 7. ,irul chimic 8 este fabricat prin formarea de substante, inalt moleculare, naturale sau sintetice. /. ,irul artificial 8 este firul chimic fabricat din substante inalt moleculare, naturale. '&. ,irul sintetic 8 este firul chimic din substante inalt moleculare sintetice 4firul sintetic 8 este firul5. ''. ,irul fasonat 8 prezinta modificari locale ale structurii sau culorii, repetate in mod periodic. '*. ,irul armat 8 este infasurat pe toata lungimea sa cu fibre sau cu alte fibre. ,irul texturat este firul a carui structura este modificata prin prelucrari suplimentare, in scopul maririi volumului sau a extensibilitatii lui. '.. ,irul omogen - contine fire de provenienta comuna. '1. ,irul eterogen 8 contine fire de natura diferita. '+. ,ascicolul 8 el contine un numar mare de fire. ,irele se clasifica dupa diverse criterii, dupa felul fibrelor, felul materiei prime, modul de filare, felul de rasucire, dupa felul materiei prime intrebuintata. $xista fire: -de lina pura filate din fibre de lina - in aceste fire sunt mai mult cel mai mult '&C '& de alte feluri utilizate exclusive pentru obtinerea unui anumit aspect exterior. -de semilina 4amestec5 fabricate dintrun amestec de fibre de lina cu fibre vegetale si chimice, de bumbac fabricate din fibre de bumbac, de fibre artificiale sau sintetice. Dupa modul de filare sau de productie se deosebesc: firele de lina pieptanata2 de lina de aparat2 de bumbac de aparat. '%. ,irele de aparat 8 sunt foarte pufoase mai afinate, mai putin trainice mai putin uniforme in lungime decit cele cordate si pieptanate. ,irele de aparat sunt intrebuintate de obicei fara a le rasuci cu altele. '(. ,irele cordate 8 se deosebesc de cele de aparat printro grosime uniforma, sunt mai putin pufoase, mai fine, mai putin afinate si mai rezistente la intindere. ,irele pot fi dintrun singur fir inmanunchiat sau rasucite. '7. ,irele pieptanate 8 se fabrica din materie prima cu fibra lunga 4lina, bumbac, in, ramasita de matase naturala5. 6tructura si proprietatile acestor fibre se deosebesc de celelalte deoarece sunt supuse unei pieptanaturi suplimentare. -n timpul pieptanarii fibra se aseaza dea lungul una linga alta, ceea ce se datoreste faptului ca tesaturile din asa fibra sunt mai putin pufoase si paroase. $le au suprafata neteda, sunt subtiri si rezistente la intindere. '/. ,ibrele mulineu 8 sunt compuse din doua fire elementare de culoare diferita rasucite impreuna. Din asa fibre se produc tesaturi multicolore de lina si bumbac. >ajoritatea fibrelor care se folosesc sunt fibre artificiale, sintetice, chimice. 0entru obtinerea acestor pinze fibrele se rasucesc trecind + procedee: a5 !orsionarea intensive a firului si termo-fixarea acestuia in stare rasucita. Aceasta se datoreste elasticitatii firului. b5 )asucirea, termo-fixarea si al doilea tratament termic, prin asa procedeu din firul de capron se obtine firul de lavsan si lavsant-melan care este mai putin extensibila. c5 =ofrarea 4presarea5 se utilizeaza pentru fabricarea firului voluminous D=ofranE care este putin extensibil 4elastic5. d5 Fndularea firelor netede de capron sau lavsan trecinduse pe muchia fierbinte unei placi si supuninduse tratamentului termic. Asa se fabrica firul textile rilon cu extensibilitatea redusa. e5 6camosarea unui fir de capron printrun tub cu aer comprimat, astfel se fabrica firul aeron putin extensibil. ,irul de ata poate avea rasucirea spre dreapta si se noteaza prin Z - dreapta. 3a fel firul poate fi rasucit spre stinga si se noteaza prin litera 6 8 stinga.

TEMA: )ro#rietatile $ibrelor textile 0rintre proprietatile de baza ale fibrelor textile reglementate de standard se enumera: grosimea, torsiunea, rezistenta, extensibilitatea si neuniformitatea firelor toarse conform caracteristicilor unite. "rosimea 8 firelor se caracterizeaza prin densitate liniara. Densitatea liniara a firelor in sistemul tex se exprima in grame, pe care o au '&&m de fir, cit e mai mare expresia numerica a texului cu atit e mai gros firul. ,irul tors de celofibra, de bumbac si de cordare mixta poate avea o densitate liniara de '*-7+ tex. ,irul tors pieptanat din lina fina atit cea omogena cit si cea in amestec are o densitate liniara de '%-1' tex. ,irul tors pieptanat de lina semiaspra si aspra *77+ tex. Densitatea liniara a firului tors de in '7-.&& tex. Densitatea liniara a firului cordat: de bumbac 7+-*+& tex, de lina fina +&-'(& tex, de lina aspra '*+-%(& tex.texul si numarul metric poate fi determinat prin cintarirea firelor toarse pe cintar sau pe un dispozitiv special numit 8 cadran. #asucirea 8 firelor 4netoarse si toarse5 se caracterizeaza prin numarul de rasuciri 4turatii5 care revine la un metru de lungime, cu cresterea torsiunii firele toarse devin mai netede, mai rezistente, mai elastice. >arimea torsiunii dupa care urmeaza reducerea rezistentei firelor toarse se numeste 8 torsiune critica. )asucirea se determina prin rasucirea modelului de fire toarse pe un dispozitiv special numit 8 torsiometru. !orsiometrul dispune de doua cleme, doi si patru de fixarea modelului de fire. Aparatul de masurat tensiunea care fixeaza alungirea firului in procesul de rasucire, lupta pentru cercetarea firelor in procesul fde rasucire si calculatorul care fixeaza numarul de turatii una dintre eleme e stabile iar a doua care se rasuceste e unita cu calculatorul. 0entru determinarea torsiunii firele complexe si a firelor toarse rasucite din oricare fel de fibre cit si a fibrelor toarse intrun sungur fir cu exceptia celui de bumbac si celofibra se aplica procedeul de rasucire pina la distribuirea paralele a firelor si fibrelor de urzeala. $ste remarcata rasucirea fibrelor spre stinga sis pre dreapta. Drept resucire spre dreapta e considerate acea rasucire care se efectueaza cu mina dreapta de la persoana care il rasuceste. )asucirea spre dreapta se noteaza cu litera Z, iar cea spre stinga cu litera 6. #ezistenta 8 firelor se caracterizeaza prin sarcina de rupere determinate pe calea ruperii modelul la masina de rupere. 9oncomitent poate fi determinate sarcina ed rupere pentru fir sau intregul ghem 4surubita5 cu o lungime de '&&m. $%tensibilitatea 8 firelor se caracterizeaza prin lungime de rupere determinate concomitant cu sarcina de rupere in momentul ruperii modelului la dinamometru. Neregularitatea 8 firelor 4netoarse si toarse5 se caracterizeaza prin marirea abaterii unor indici de la marirea medie. ?eregularitatea firelor in ceea ce priveste grosimea, torsiunea, rezistenta si alungirea se determina prin procedeul de comparare la exterior cu etaloanele 4modele5 de care dispun laboratoarele cit si prin masurarea repetata a indicilor la dispozitivele respective prin calcularea ulterioara a procentului : de neuniformitate dupa formula. ,irele de fibre chimice si firele toarse de celofibra sunt comparative uniforma in ceea ce priveste insusirile decit firele toarse din fibre naturale si fire complexe din matase naturala. TEMA: +e$ectele $irelor textile 9auzele principale de aparitie a defectelor de fire sunt: materia prima de calitate inferioara si cu impuritati, dereglarea mecanismului si intretinerea nesatisfacatoare a utilajului. Firele toarse cu impuritati 8 sunt firele confectionate din materie prima curate nesatisfacatoare. ,irele toarse cu impuritati din bumbac contin de obicei corji de seminte, ramasite ale invelisului, cutie de seminte, firele toarse de lina cu impuritati, resturi de scaie, iar cele de in cu bucati de puzderie. Fibrele imbibate cu grasime sau patate 8 apar in rezultatul nimeririi in masa de fibre a diferitor impuritati si al unsorilor de masina. -n procesul de fierbere a firelor toarse si a tesaturilor petele de obicei sunt indepartate, iar firele imbibate cu grasime ramin patate. Firele toarse cu densitate liniara neregulata 8 sunt firele cu o grosime destul de variata in limitele unei tevi de filature sau a diferitor tevi. Defectul apare in rezultatul extragerii neuniforme a panglicii si a semitorsului. Nopeurile 8 sunt niste ingrosari care apar in urma agatarii de tors a pufului. Ingrosarile de fire 8 apar in rezultatul ruperii semitorsului, capatul caruia se biciuieste si se leaga cu cel invecinat. Defectele de baza la matasa bruta: - ingrosari de fir - pe portiuni mici2 - depuneri - 4ingrosari compacte pe portiuni mari52 - mustati 8 firicele de matase descleiate ce atirna pe suprafata2 Defectele de baza a firelor artificiale: - luciu neuniform si neindestulator a firelor de viscoza - care apare la formareafirelor in baia de prescriptie cu exces de acid liber2 - varietatea de nuante - care apare in rezultatul neregularitatii si impurificarii solutiei de filamente2 - pufozitatea 8 capetele de fire elementare rupte si ramase pe suprafata firelor2 - ondularea 8 incretirea onduloasa a firelo pe portiuni mici. Defectele de fir diminueaza mult aspectul si reduce din calitatea tesaturii si articolelor de croitorie. ,irele toarse cu impuritati provoaca impurificarea tesaturii cu puzderie, scai, invelisuri. ,irele toarse neregulat formeaza in tesuturi dungi. Defectele sunt evidente mai ales dupa vopsirea tesaturii. ,irele patrate cu grosime nu se supun vopsirii.

TEMA: )roductia de te&ut Te&atura 8 ete un articol textile executa la razboiul de tesut prin impletirea unor sisteme de fire reciproc perpendiculare. ,irele plasate dea lungul tasaturii se numesc 8 sisteme de urzeala sa urzeala. ,irele plasate perpendicular tesaturii se numesc 8 sisteme de batatura sa batatura. 0regatirea urzelei pentru tesut include urmatoarele operatii: bobinarea firelor toarse, urzirea, incleierea, alegerea in lamele ite si spata. Bobinarea 8 firelor toarse de pe tevi sau gheme pe bobine se efctueaza la masinile de bobinare pentru inlaturarea defectelor si sporire lungimii firelor. Urzirea 8 consta in depanarea unui numar necesar de fire toarse de o lungime anumita paralel pe solul de urzeala preliminara sau pe solul de urzeala de tesut. -n scopul sporirii productivitatii muncii masinile laminare de urzit sunt inlocuite cu masinile partite. Incleierea 8 consta in incleierea urzelei diazive cu uscarea ulterioara in vederea sporirii rezistentei firelor in rezultatul actiunilor mecanice repetate la razboiul de tesut. >asa cleioasa se prepara din faina, amidon, glicerina si altele. -n prezent produsele alimentare din componenta masei cleioase sunt substituite cu substante chimice-policrilati si silicat de sodiu. Alegerea capatului nou de urzeala in lamela ite si spata 8 se executa manual sau automatizat si numai in cazul reprofilarii razboaielor de tesut pentru un nou articol sau inlocuirei acestor piese de razboi. -n celelate cazuri 47+-/&:5 capetele de urzeala noua se prind de capetele de urzeala lucrate manual nemijlocit la razboi sau cu ajutorul masinii de inodat. Pregatirea bataturii 8 consta in depanarea firelor toarse de pe tevi, gheme sau bobine pe mosoarele speciale de batatura. TEMA: +e$ectele #roductiei de te&ut Aceste defecte apar la ruperea firelor si la dereglarea mecanismelor razboiului de tesut. Defectele influenteaza asupra calitatii tesaturilor si articolelor de confectii. 0rezenta defectelor de tesut pe detaliile vizibile ale articolelor de confectii poate cauza o reducere a calitatii sau chiar rebut de aceea in procesul de croire se intreprind masuri in vederea reducerii defectelor de tesut. Din categoria acestora fac parte urmatoarele: Firele ingrosate 8 sunt un defect rezulta din prezenta in tesatura a firelor de urzeala sau batatura care poseda o densitate liniara mai mare decit grundurile de baza al tesaturii. Ingrosarea locala 8 este un defect cauzat de prezenta firelor ingrosate de urzeala sau batatura pe portiuni mici. Firul e!ident 8 este undefct in forma de fir tesut de urzeala sau batatura care se deosebeste de firele vecine prin intindere, rasucire, culoare sau forma sectiunii. Firul rupt 8 este un defect rezultat din lipsa unui sau a citorva fire de urzeala. "eschiderea 8 este undefect cauzat de lipsa unui sau a multor fire de batatura pe toata lungimea tesaturii sau pe o portiune redusa. #oconii gemeni 8 sunt un defect din * sau mai multe fire de urzeala sau batatura tesute sau impletite impreuna in loc de unul si evident pronuntat. Firele flotante in batatura 8 sunt un defect rezultat din impletirea gresita pe portiuni reduse a firelor de urzeala cu cel de batatura care se evidentiaza in forma de hasura. Firele flotante de urzeala 8 sunt un defect rezultat din impletirea gresita a firelor de urzeala cu cele de batatura care se evidentiaza in forma de hasura. Flotarile de urzeala 8 sunt un defect in forma de fire plasate alaturi si impletite gresit. De asemenea si fire rupte in urzeala sau batatura pe portiuni mici. "esenul tocit 8 este un defect rezultat din impletirea incorecta a imprementului tesaturii din legarea incorecta a urzelei in ite sau in ochiurile masinilor Ga;uard sau in spata. "unga in urzeala 8 este undefect care consta in prezenta unei dungi in toata lungimea tesaturii care se evidentiaza de cealalta suprafata prin densitaHea liniara a firelor prin intindere. Indesarea 8 este un defect care consta in prezenta pe toata latimea tesaturii a unei dungi care se evidentiaza prin densitatea redusa a tesaturii in batatura. "unga in batatura 8 este un defect care consta in prezenta unei dungi transversale pe latimea tesaturii care se evidentiaza prin densitatea liniara sau prin culoarea firelor. Firele lipsa in batatura 8 sunt un defct care consta in prezenta unei dungi pa latimea tesaturii care se evidentiaza prin densitatea redusa a tesaturii in batatura. Alunecarea bataturii 8 este un defect care consta in prezenta unei portiuni scurte, ingrosate, aparute in rezultatul alunearii firului de batatura in fascicul de pe caneta si tesut astfel, in tesatura. $chiurile de batatura 8 ochiurile-circei apar in cazul intinderii neindestulatoare a firului de batatura. %asucirea 8 este un defect intesatura cauzat de spata, desfacerea firelor de urzeala in rezultatul dereglarii densitatii dintilor de spata. Perturturbare integritatii tesaturii 8 este un defct rezulta din distrugerea firelor de urzeala sa de batatura. 3a determinarea calitatii articolelor de confectii evidenta defctelor de tesut se efectueaza in dependenta de componenta fibroasa a tesaturii si densitatii articolelor de confectii.

TEMA: Fini&area te&aturilor 6copul finisarii consta in innobilarea, imbunatatirea calitatii tesaturilor si conferirii lor aspectului de marfa. -n rezultatul finisarii din tesatura extrasa din masina de tesut se obtine tesatura dea gata. 0rocesele chimice si fizico-mecanice care se include in procedeele de finisare se impart in urmatoarele etape: finisarea preliminara 4flambare, descleere, fierbere, albire, mercerizare, vopsirea, imprinarea, finisarea definitiva5. &esaturile de bumbac 8 in procesul de finisare bucatile de tesatura bruta se sorteaza, se distribuie in parti de citeva sute de bucati, se sigileaza cu vopsea stabile si se tighilesc cap la cap la masina de cusut astfel ca cusatura sa fie dreapta si fara cute. 0rocedeele de baza de finisare a tesaturilor de bumbac sunt urmatoarele: flambarea, descleierea, fierberea, albirea,marcerarea, rizarea, scamosarea, vopsirea, imprimarea, apretarea, latirea, calandrarea. Flambarea &pirlirea' 8 se produce la masinile de pirlit cu flacara de gaz de jgheab sau cilindru in scopul indepartarii de pe suprafata tesaturii a firisoarelor de fibra care diminueaza aspectul exterior si complica procesulde imprimare. !oate tesaturile se flambeaza cu exceptia tifonului, tesaturilor flansate si celor destinate scamosarii. (lefuirea 8 se aplica in vederea indepartarii pastei de incleiere. Acest proces consta in impregnarea tesaturii cu solutie slaba de acid sulfuric sau natriu caustic la o temperatura de .&-1& grade 9 cu macerarea ulterioara a tesaturii in masinile pentru funii. 6unt posibile defecte ca descleierea nesatisfacatoare si neregulata cit si slabirea tesaturii in rezultatul actiunii acizilor. Fierberea 8 se produce in scopul indepartarii resturilor de pasta de incleiere a substantelor cerate gresate pectice si cu continut de azot care intra in componenta bumbacului ramasitelor de invelis de seminte. !esaturile se fierb in cazane cu solutii de fierbere care contin hidroxid de natriu cu soda si diferite substante active de suprafata. 3a incalcarea regimului de fierbere si nerespectarea conditiilor de intretinere a utilajului se pot produce urmatoarele defecte: fierberea nesatisfacatoare, prezenta petelor de var si rugina, slabirea tesaturii. Albirea 8 se poate realize prin procedeul classic continuu care include impregnarea, macerarea, spalarea, rasucirea sau prin procedeul discontinuu efectuat de la agregat la albirea cu hipoclorid. Decolorarea are loc sub actiunea clorului liber eliminate la aplicarea procedeului de supraoxidare.6e efectueaza oxidarea amestecurilor de celuloza cu oxHgen atomar care se formeaza din peroxide de hHdrogen. 3a albirea cu clorid de sodium efectul obtinut sub actiunea bioxidului ce clor, care se formeaza din clorit de sodium se pot aplica agenti de albire optici. Defectele posibile: albirea nesatisfacatoare cauzata de concentratia redusa a componentelor din solutia de albire sau nerespectarea regimului tehnologic, slabirea tesaturii in rezultatul hiperconcentrarii solutiilor de albire, ingalbenirea tesaturilor in timpul pastrarii ca urmare a latirii insuficiente. )ercerizare 8 consta in prelucarea de scurta durata a tesaturii intinse cu solutie concentrate de natriu caustic la o temperature de '%-*& grade 9 cu clatirea ulterioara, mai intii cu apa fierbinte apa cu cea rece. 6copul mercerizarii consta in sporirea rezistentei 4pina la *&:5 conferire luciului si gradului anumit de satinare, imbunatatirea insusirii de a se vopsi. Defectele posibile alemercelizarii, luciul nesatisfacator in rezultatul concentratiei reduse de baze caustice in solutia pojghita de rugina cauzata de starea deplorabila a masinilor de mercerizare, ruperea tesaturii ca urmare a extinderii exaggerate, slabirea tesaturii in rezultatul supraconcentratiei si temperaturii solutiei. (camosarea 8 tesaturilor aspre sau albite se produce la masinile de scamosat cu fontura. !esaturile aspre se scamoseaza mai lesne datorita continutului de substante gresante si cerate in fibrele de bumbac indreptate in tesaturile albite. !esaturile albite uneori inainte de scamosare se impregneaza intro emulsie paraffin-stearinica. -n procesul de scamosare pot aparea pe suprafata tesaturii urmatoarele defecte: slabirea tesaturii, scamosarea neuniforma. Vopsirea 8 este un proces de aplicare a colorantilor pe tesatura in vederea conferirii ei a unei culori uniforme compacte de o nuanta sau alta. 9olorantii pot fi naturali si sintetici. 3a vopsirea tesaturilor in fond se utilizeaza coloranti sintetici extrasi din produsele de prelucrare a carbunelui de pamint si a petrolului. Acestea sunt compusi multipli din sirul aromatic. 9olorantii se produc in forma de prafuri fine macinate, paste sau lichide concentrate. 9uloarea, stralucirea si rezistenta colorantului la actiunea luminii sudorii, vaporilor de apa la spalat, cit si la frictionare depend de componenta chimica a colorantului si de structura lui moleculara. 3a aplicarea solutiei cu colorant procesul de vopsire se imparte in urmatoarele etape: impregnarea colorantului din solutie prin suprafata exterioara a fibrei. ,ixarea colorantului pe fibra, patrunderea colorantului in grosimea fibrei. <opsirea poate fi efectuata prin confundarea in solutie cu colorant a pinzei intinse netede a tesaturii sucite funil.6unt utilizate pe larg dispozitivele de vopsire cu actiune continua. 9olorantii directi 8 sunt solubili in apa si coloreaza fibrele vegetale in mediu neutru sau slab alcalin. 9uloarea tesaturii e vie dar e neindestulator de stabile la actiunea luminii, la frictionare umeda. 9olorantii activi 8 alcatuiesc un grup de coloranti progresivi utilizati la vopsirea tesaturilor din fibre de celuloza a matasei naturale si linei. 9oloranti azinici 8 se formeaza pe fibra, confera tesaturilor o culoare stabile preponderant de nuante calde. 9olorantul se sintetizeaza pe tesatura dupa impregnarea ei in doua solutii, carereprezinta partile componente ale colorantului. <opsirea are loc in conditii de temperature scazute de aceea colorantii azoici mai sunt numiti coloranti reci, iar modul de vopsire 8 rece de gheata. <opsirea cu negru 8 de aniline presupune impregnarea tesaturii de sulfat de aniline cu prelucrarea ulterioara in camera de vaporizare si uscare, plina de aburi fierbinti. 6ub actiunea oxigenului din aer aniline se oxideaza pe tesatura, culoarea fiind mai intii verde, violeta apoi neagra. -n rezultatul vopsirii se obtine o culoare neagra profunda, rezistenta la actiunea luminii, la spalat, la frictionare. 6ub actiunea acidului sulfuric asupra fibrelor rezistenta tesaturii scade cu '&-'*:, de aceea dupa vopsire se procedeaza la o clatire minutioasa a tasaturii. Pigmentii 8 sunt niste coloranti organici sau substante minerale insolubile in apa. <opsirea se efectueza prin combinarea fibrelor tesaturii si a pigmentilor cu ajutorul rasinilor sintetice, care la temperartura de '&& garde 9 fixeaza durabil pigmentii pe suprafata tesaturii. 0igmentii imprima diverse nuante stabile mai ales la actiunea luminii. Drept cauze ale defectelor care isi fac aparitia in procesul vopsirii pot fi enumarate: structura neregulata a tesaturii, pregatirea

nesatisfacatoare a tesaturii pentru vopsire la fierbere si albire, nerespectarea recepturii si a regimului de vopsire, dereglarea utilajului. ?evopsitul consta in faptul ca tesatura e albicioasa, iar colorantul na patruns in grosimea tesaturii. Defectul apare in rezultatul pregatirii nesatisfacatoare a tesaturii pentru vopsire, la nerespectarea regimului de vopsire cit si la revopsirea tesaturilor groase de palton. !esatura nevopsita reduce mult din aspectul hainei. Dungile de urzeala sau batatura sunt cauzate de varierea grosimii cit si de prelucrarea neregulata a tesaturii in procesul de vopsire. <opsirea cu nuanta bronz apare la vopsirea sulfurica in rezultatul insuficientei de sulfat de natriu sau surplusul de colorant. 0entru inlaturarea defectului se procedeaza la revopsirea tesaturii. 0etele de vopsea se formeaza la uscarea tesaturii si determina preschimbarea suprafetei vopsite. 0ata e un defect care formeaza o portiune marita sau de alta culoarea de marime variata. 6unt posibile petele de ulei si rugina care pot apare in rezultatul ingrijirii neindestulatoare a utilajului. 3ocurile albicioase se formeaza din cauza prezentei pe tesatura a petelor de var. 0etele de provenienta si dimensiuni diverse se iau in consideratie la determinarea caliattii tesaturii. Imprimarea 8 este un process de insemnare pe tesatura a unui desen in culori. 0e tesaturile de bumbac coloratiile cu desen se fixeaza cu ajutorul masinilor de imprimat. -n industria textilelor se utilizeaza masini de imprimare cu un singur valt si masini de imprimat cu mai multe culori la masina de imprimat cu mai multe valturi. 6unt practicate urmatoarele procedee de imprimare cu coloranti directi prin ronjare prin rezervare. -mprimarea cu coloranti directi 8 consta in aplicarea desenului pe o tesatura alba sau vopsita intro nuanta deschisa. -n scopul fixarii colorantului dupa imprimare tesatura se trateaza cu aburi fierbinti in camere de vaporizare si usoare. Defectele de imprimare se impart in locale, plasate pe portiuni reduse de tesatura si extinse plasate dea lungul bucatii de tesatura. ,inisarea difinitiva a tesaturilor de bumbac include apretarea, intinderea si calandrarea. "nele tesaturi pot avea modalitati speciale de finisare. Apretarea 8 consta in impregnarea tesaturii cu compozitii speciale in vederea conferirii elasticitatii, asprimii necesare, luciului albirii cit si a stabilitatii inalte la uzura. Din componenta apretului fac parte substante diazive si higroscopice, substante care albesc, confera luciul. 9omponentul de baza al apretului este amidonul. -n dependenta de calitatea de amidon in apret tesaturile pot avea o finisare muselina 4moale5 sau aspre. ?eajunsurile apretilor de amidon constau in instabilitatea lor la spalat. 9hiar la prima spalare apretul se indeparteaza si tesaturile isi pierd aspectul initial. Intinderea 8 consta in conferirea tesaturii unei latimi conform standartului si indepartarea deformarilor. !esaturile se umezesc si se supun latirii pe ramele de intindere. #alandrarea 8 tesaturilor se sfectueaza prin prelucrarea lor pe calandrele de finisare. !esatura trecuta prin doua valturi puternice ale calandrului se netezesc si in cazul ca in componenta apretului intra ciara si stearina capata luciul. <alturile calandrului pot fi combinate elastice si din metal incalzite pina la temperature de ''& grade 9. ?u toate tesaturile se supun calandrarii. 9atifeaua, semicatifeaua, costumul tricou nu se preteaza calandrarii. (camosarea 8 repetata presupune o prelucrare repetata la masinile de scamosat si se aplica tesaturilor scamosate dupa albirea, vopsire si imprimare. !oate operatiile finisarii definitive se pot uni intrun singur process incontinuu, efectuat la liniile de pretat-finisat in flux. &esaturile de in 8 finisarea tesaturilor de in e identical cu cea a tesaturilor de bumbac. 6pecificul finisarii tine de structura fibrelor cu un colorit natural mai intens al inului cu o cantitate mai mare de amestecuri grase si cerate. 0rocesele de baza de finisare sunt: sortarea tesaturii brute, marcarea, coaserea, flambarea, tunderea, descleierea, fierberea, albirea, vopsirea sau imprimarea si finisarea finala: apretarea, intinderea, calandrarea. !esaturile de in se produc crude, crud fierte, acidulate, albite si cantitati nu prea mari vopsite sau cu desen imprimat. !esaturile crude se supun flambarii sau tunderii di finisarii finale. !esaturile crud fierte in afara de aceste procedee se mai supun si fierberii de aceea sunt mai putini deschise la culoare decit cele crude. !$saturile acidulate in vederea indepartarii amestecurilor de celuloza sunt tratate cu o solutie diluata de acid sulfuric apoi se clatesc si se supun finisarii finale. 9uloarea tesaturilor acidulate e cenusie-deschisa. -n legatura cu faptul ca in procesul fierberii si albirii are loc o reducere simtitoare a masei 4.&:5 si densitatii tesaturilor de in ca urmare a spalarii substatelor pectice, tesaturile albite de in se executa din fire de in fierte sau partial albite. -mbinarea firelor toarse crude albite si vopsite de in permite a produce tesaturi de in multicolore. 0entru producerea tesaturilor de in de melanj se utilizeaza fire cu un continut de fibre vopsite de colofibra si crude de in. !esaturile multicolore de culori vii si cele cu desene imprimate cu culori mustoase sunt o realizare a industriei inului. 0rocedeele finale de finisare si impregnare speciala a tesaturilor de in sunt identice cu cele pentru bumbac. "n effect de albire mai eficace se obtine prin introducerea in componenta apretului a decolorantilor optici. &esaturile de lina 8 tesaturile de lina se impart in: tesaturi de lina pieptanata si postavuri. !esaturile de lina pieptanata se fabrica din fire pieptanate si semipieptanate, de aceea aceste tesaturi sunt considerate cele mai fina si usoare avind de obicei undesen al impletirii bine conturat. 0ostavurile se produc din fire cordate si se deosebesc de tesaturile din lina pieptanata printro grosime, greutate mai mare, mai pufoase avind o suprafata de pisla sau puf. ,inisarea tesaturilor pieptanate se deosebeste de cea a postavurilor. "nele procese de finisare 4spalarea, decatarea, s.a5 se efctueaza identic atit pentru tesaturile pieptanate cit si pentru postava. Dupa sortare tesatura cruda se curate de noduri, nopeuri si se cirpesc locurile cu defecte. ,irul rupt, firul lipsa in batatura, flatarile in urzeala, cu acul de croire in corespundere cu desenul impletiturii. !esaturile usoare pentru rochii si costume se maresc cite '&-'* bucati. ,iecare bucata de tesatura groasa se supune finisarii in parte si numai dupa tunderea pufului citeva bucati se co impreuna in panglica. 0rocedele de baza de finisare a tesaturilor pieptanate sunt urmatoarele: finisarea prelabila 4flambarea, oparirea,

spalarea, decantarea umeda, carbonizarea, vopsirea sau imprimarea si finisarea: tunderea si curatiera, apretarea, presarea, decantarea finala5. ,inisarea postavurilor include: finisarea umeda 4piuarea5, clatirea, decantarea, carbonizarea, scamosarea, vopsirea si finisarea finala: tunderea si curatire, presarea si decantarea finala. "nele tesaturi de lina se pot supune unor impregnari speciale. &esaturile din matase naturala 8 dupa sortarea tesaturii crude %-'& baloturi de gale ca structura, masa si alti parametric tehnici se inadesc dea lungul intro linie continua care se supune in continuare procedeelor de finisare. 6e executa urmatoarele procedee de baza de finisare: flambarea, fierberea, albirea, vopsire, imprimarea si finisarea finala: apretarea, latirea, uscarea, calandrarea. &esaturile din fibre chimice 8 finisarea initiala a tesatueilor din fibre chimice consta in indepartarea substantelor de ulei si incleiere introduce in procesul de rasucire si descleiere a firelor. !esaturile din fire de viscoza se supun descleierii si apoi se fierb intro solutie slaba de sapun cu soda timp de .&-1& min la o temperatura de 7&-/& grade 9. !esaturile din fire de viscoza nu contin masa de incleiere de aceea ele se fierb in vederea indepartarii substantelor de uleire. !esaturile din fire de viscoza cu fire de bumbac se supun aceloras operatii ca si cele de bumbac. !esaturile de acetate se fierb in solutii slabe de sapun si ammoniac la o temperature nu mai mare de (& grade 9. Vopsirea 8 tesaturilor fibrelor de viscoza si cupro-amoniacale se efectueaza cu coloranti directi sau de cada. 0entru vopsirea tesaturilor din fibre din acetat si sintetice se utilizeaza coloranti disperse, de azotati cationati. Imprimare 8 tesaturilor de crep se produce cu ajutorul sabloanelor a tesaturilor netede a sabloanelor cu plasa sau a masinilor de imprimat. 3a vopsirea si imprimarea tesaturilor din matase naturala si tesaturilor din fibre chimice sunt posibile aceleasi defecte ca si la finisarea tesaturilor de bumbac. Finisarea 8 tesaturilor de fibre chimice poate include: apretarea, latirea si uscarea, decantarea, calandrarea, rectificarea bataturii. TEMA: Structura' com#onenta &i in&u&irea te&aturii 6tructura tesaturii e determinata de distribuirea si legatura dintre firele de urzeala si firele de batatura. 0arametrii structurali ai tesaturii sunt: structura firelor 4densitatea liniara5 si asprimea urzelei si a bataturii, marimea torsiunii lor in tesatura, lucrarea firelor in tesatura, impletirea, densitatea urzelei si a bataturii, structura suprafetei pe fata si pe verso. -ndicii de structura influenteaza asupra aspectului insusirilor si destinatiei tesaturii. 6tructura torsului si a firelor. =rosimea, torsiunea si structura torsului si a firelor influenteaza simtitor asupra structurii tesaturii. Fdata cu marirea densitatii liniare a firelor creste grosimea si masa tesaturii. -mbinarea firelor de densitate liniara diversa permite de a obtine pe tesatura hasuri 4tivuri5 transversale si longitudinale patrate in relief, dungi. Fdata cu marirea torsiunii firelor, grosimea tesaturii se micsoreaza iar elasticitatea si asprimea se maresc. 3a tesaturile transparente din tors si fire cu o torsiune marita in cazul cind ele sunt puse in * straturi se creiaza asa numitul effect moar linii valuroase in schimbare continua. 9laritatea desenului in legatura , luciul tasaturii, capacitatea ei de a se scamosa, caracterul suprafetei depend de directia de rasucire a urzelei si a bataturii. -mbinarea firelor cu diferite directii de torsiune poate creia defectul de impletitura cu desen marunt in tesaturile de pinza. unaoara in tesaturile de tipul crepdesinului, crepsifonului, crepjorjetului, utilizarea firelor textuate forsonate sporeste grosimea, volumetricitatea tesaturii si o prezinta in avantaj in procesul de rascroire a tesaturilor se va tine cont numaidecit de directia firelor de urzeala. -n cazul strimbarii urzelei in articol e posibila deformarea detaliilor si aparitia nuantelor variate. $xtrem de important este de a determinacorect directia urzelei la croirea detaliilor mici din rezidurile decupate dintre sabloane. -ndicii principali conform carora este determinate directia urzelei in tesatura sunt urmatorii: urzeala este orientate spre bordure, daca tesatura are par pieptanat atunci directia parului coincide cu directia urzelei. Daca in cazul aplicarii probei manuale pentru extensibilitate se detemina ca sistemele constituante ale tesaturii se extend neuniform atunci sistemul mai putin extensibil vor alcatui de obicei firele de urzeala 4axceptie pot face tasaturile elastice, tesaturile din fire textuate, crepturile.5 9ercetind la lumina tesaturile cu o densitate redusa, se va observa ca firele de urzeala sunt amplasate mai uniform si mai rectiliniu decit firele batatutra. Directia 4orientarea5 urzelei coincide cu directia dungilor si tivurilor de urzeala 4fire de urzeala care se deosebesc prin culoarea sau grosime5. !esaturile de semimatase contin in urzeala, de obicei, fire de matase. !esaturile din lina sau in in amestec contin, de obicei, in urzeala bumbac. !esaturile de bumbac si lina in cazul cind unul dintre sisteme e torsionat iar celdeal doilea e un fir simplu, au in urzeala, de obicei, fire torsionate. !easaturile de matase in cazul cind unul dintre sisteme se constituie din matase netorsionata, iar cel deal doilea matase crep contin in urzeala, de obicei, matasea netorsionata

'&

TEMA: Le aturile in te&ut 3egatura in tesut este unul dintre cei mai importanti parametric de structura ai tesaturii. De felul legaturii depind luciul, desenul si relieful fetei tesaturii proprietatile ei mecanice, igienice si tehnologice. Desenul legaturii se ia in consideratie la medelarea construirea, croirea tesaturilor si la confectionarea dintre ele a pieselor vestimentare. 3egaturile in tesut sunt extreme de variate si se impart in 1 categorii: - simple 4netede52 - cu desen marunt2 - compuse2 - si cu desen mascat. -n procesul de schitare a legaturilor in tesut pe o hirtie in patratele este acceptat conventional ca fiecare rind vertical de patratele sa se considere drept fir de urzeala, iar fiecare rind de patratele orizontale drept fir de batatura. ,iecare patratel reprezinta intersectia a * fire 4de urzeala si batatura5 si se numeste $lotare. Daca pe fata tesaturii se trage firul de urzeala atunci flotarea se numeste efect de urzeala si la schitarea ei se hasureaza. Daca pe suprafata tesaturii se trage un fir de batatura atunci flotarea se numeste effect de batatura si la schitare ramine alb nehasurat. 6tudiind cu atentie legaturile in tesut patratelele schitatepe hirtie si medele de tesatura veti observa un desen care se repeat in toate directiile. Desenul reluat al legaturii se numesc raport. -n cadrul fiecarei legaturi se deosebeste raportul de urzeala al legaturii si raportul de batatura al legaturii. )aportul de urzeala se constituie dintrun numar de fire de urzeala care formeazadesenul legaturii. 0e schema legaturii in tesut raportul, de obicei, se deseneaza in coltul de jos din stinga prin linii care trec peste hotarele desenului si la intersectare formeaza un patrat sau dreptunghi. Le aturile &im#le ,netedeDin categoria legaturilor simple fac parte: - legatura pinza2 - legatura serj2 - legatura atlas. Drept legaturi caracteristice ale tuturor legaturilor simple sunt in raport fiecare fir de urzeala, se impleteste cu firul de batatura numai o singura data, raportul de urzeala totdeauna este egal raporturi de batatura. Legatura !inza 8 este una dintre cele mai utilizate legaturi in tesut. -n legatura pinza fibrele de urzeala si de batatura se alterneaza peste un fir, pe fata tesaturii apare alternative, ba firul de urzeala u, ba firul de batatura b* )aportul pinza in urzeala si batatura este egal cu doua fire. !esaturile cu legaturi pinza au o suprafata neteda, mata, uniforma si pe fata si pe dos. 3egatura pinza se aplica la confectionarea tesaturilor de bumbac, a citurilor pinzei si fasonului, marchezetului, batistului, etc2 tesaturilor de in 8 a canafasului, crepmarocherului2 tesaturilor de lina 8 a postavului, unor tesaturi pentru rochii si costume. 3egatura pinza confera tesaturii rezistenta cea mai mare si avind densitatea cea mai mare si asprimea sporita. Legatura ser' 8 tesatura cu legatura serj au o tresatura caracteristica, un tip orientat pe diagonala tesaturii. 0e fata tesaturilor de serj tivul, de obicei trece de jos in sus din stinga spre dreapta mai rar din dreapta spre stinga. !resaturile caracteristice de constituire a serjului sunt: numarul cel mai redus de fire in raport de .. 0rin legatura de urzeala a serjului se produc, de obicei, tesaturi din lina in amestec care au urzeala de matase si batatura de bumbac. 0rin legatura de batatura a serjului se produc, de obicei, tesaturi din lina in amestec care au urzeala de bumbac si batatura de lina. Legatura satin 8 tesaturile cu legaturile satin si atlas au pe fata tesaturii flotari alungite, de aceea fata tesaturii de obicei este neteda si 4lucioasa5 lucitoare. 0e fata satinului predomina firele de batatura, iar pe fata atlasului firele de urzeala. -n raportul legaturii satin si atlas sunt cel putin + fire. -n cadrul satinului cu + fire, fiecare fir de urzeala u din raport trece doar o singura data pe fata si apoi se intercaleaza sub 1 fire de batatura b. Astfel in fiecare rind orizontal la schitarea legaturilor se va hasura un patrat si peste 1 se va trece fara a le hasura. -n fiecare rind orizontal ulterior se va face aceeas alternare a efectelor, dar cu o deplasare cu doua fire. Legatura atlas 8 se constituie prin analogie cu cea satin dar in legatura atlas cu + fire, fiecare fir de urzeala u in raport acopera 1 fire de batatura b si trece sub un fir de batatura. ,ata tesaturilor de atlas se constituie din fire de urzeala. Le aturile cu de&en marunt 9ategoria legaturilor cu desen marunt se imparte in doua subdiviziuni: legaturi derivate 8 obtinute prin modificarea, complicarea legaturilor simple si legaturile combinate 8 obtinute prin alternarea si combinarea legaturii combinate. 6pre deosebire de legaturile simple raportul de urzeala si de batatura in legaturile cu desen marunt poate fi diferit. 3a legaturile pinza derivatele se refera legatura rips si legatura panama. Legatura re!s - se obtine prin ungerea firelor de urzeala sau a flotarilor de batatura. ,iecare fir de urzeala in legatura reps poate trece prin doua, trei si mai multe fire de batatura. Legatura !anama 8 este o legatura pinza dubla sau tripla care se constitue pe calea maririi simetrice a flotarilor de urzeala se de batatura. 0anama poate fi efectuata si cu 1 fire. -n ea raportul de urzeala este egal cu raportul de batatura. -n legatura panama desenul e reliefat mai viu decit in legatura pinza. 3egaturile serj derivate include: serjul tare, serjul fragil, serjul inversat, serjul compus. Legatura ser'ul tare 8 se deosebeste de cel simplu prin faptul ca in raport nu sunt flotari singulare in rezultatul carora tesuturile au dungi late, clare. unaoara serjurile tari pot avea urmatoarele raporturi: *B*, .B*, *B1, *B., .B., s.a. Legatura ser'ul fragil si ser'ul in ersat 8 se mai numeste de asemenea legatura in forma de DbradutE, deoarece orientarea dungilor de serj se schimba periodic sub unghiul de /& grade, are loc distrugerea fisiei si desenul obtinut aminteste de un bradut. 6erjul inversat se deosebeste de cel fragil prin faptul ca in locul distrugerii are loc micsorarea fisiilorde serj. -n cazul legaturii de urzeala, fac flotari de batatura, iar alaturi de cele de batatura de urzeala. "nele tesaturi pentru paltoane si costume se executa cu legatura serj fragil si serj inversat. Legatura ser'ul com!us 8 formeaza pe tesetura tivuri diagonale care se alterneaza cu latimi diverse. $l se caracterizeaza respective prin fractia care contine in numerator si in numitor doua sau citeva cifre. unaoara, serjul 'x.B*:12 *x*B1:1I'. 6erjul compus se aplica la confectionarea tesaturilor pentru rochii si paltoane.

''

Le aturile com#u&e 3egaturile compuse se formeaza din trei si mai multe sisteme de fire. 3a categoria de legaturi compuse se refera legatura cu * fete, legatura in * straturi, legatura pichet, legatura scamosata, legatura in bucle, legatura incrutisata. 3egaturile cu * fete si in dou straturi se aplica la confectionarea tesaturilor de bumbac si a drapurilor. 3egatura cu doua fete se formeaza din trei sisteme de fibre care se impletesc strins intre ele: * urzeli si o batatura sau doua bataturi si o urzeala. 3egaturile in doua straturi se formeaza din patru sau + sisteme de fibre si se pot constitui din doua tesaturi aparte unite intre ele cu una dintre cele patru sisteme componente sau cu una suplimentara a cincea. -n tesaturile cu legatura in doua straturi, fata si dosul tesaturii se pot constitui din fire de calitate si componenta fibroasa, difera fata, poate fi simpla vopsita, iar dosul cu tesele multicolore in carouri sau dungi, sau ambele parti simple vopsite, dar de diferite culori. 3egatura pichet este o legatura compusa si se deosebeste de pseudopichet prin prezenta unui sHstem suplimentar. ,ata pichetului se executa in legatura pinza, iar sistemul suplimentar o contracta formind un desen in relief. !esaturile cu legatura scamosata sunt inzestrate pe fata cu puf taiat in pozitie verticala. 0uful poate fi compact sau cu desen in forma de dungi de latime diferita sau cu desen mascat scamosat. -n spatiile dintre dungi pot fi situate desene cu puf scurt. 3egatura scamosata se formeaza din trei sisteme de fibre: un sHstem cu pir si doua sisteme de baza - urzeala si batatura. 6istemele de baza se pot constitui din legatura pinza sau serj si datorita densitatii mari, pot fixa si mentine bine puful. F varietate a legaturii scamosate este legatura cu bucle. Are putin forma de bucle. 3egatura flansata se aplica la executarea tesaturii pentru prosoape, halite de baie,cearsafuri cit si a unor tesaturi decorative. F tresatura caracteristica a tesaturii incrutisate 4majorate5 este prezenta spatiilor 4ochiurilor5 transparente. 3egaturile simple incrucisate se constitue in . sisteme de fire: * urzeli si o batatura. -n procesul de formare a legaturii urzeala incrutisata invalatuceste baza osificata, ba intro parte, ba in alta. !esaturile ajurate formate prin legaturile incrucisate se impugn printo transparenta mare. Aceste legaturi se aplica la executarea tesaturilor de bumbac si de matase pentru bluze, camasi si rochii, pentru perdele a tesaturilor tehnice. Le aturile cu de&en ma&cat 3egaturile cu desen mascat se executa la razboiul de tesut cu masina de fatare. Dimensiunile si forma desenului legaturii cu desen mascat pot fi extreme de variate: ornamente si compozitii vegetale si geometrice, desene cu subiect si tematice. 3egaturile incrucisate se aplica la confectionarea diverselor tesaturi cit si de portrete, tablouri, covoare, goblenuri, plapume,fete de masa. 3egaturile cu desen mascat se compun din * sisteme de fire si se aplica la confectionarea tesaturilor de bumbac 4satin, jocard, damax5, de matase 4alpaca dudun, moscva, vesna, iubileinaia5, tesaturile de lina pentru rochii, fete de matase de in, servete, tesaturilor decorative. 3egaturile compuse cu desen mascat se constitue din . si mai multe sisteme de fire si se utilizeaza la executarea goblenurilor, covoarelor, tesaturilor decorative de mobile, a plapumelor de pichet si a unui numar considerabil de alte tesaturi 4coja, marsianca, simoronia5. TEMA: )ro#rietatile $i(ice ale te&aturii .i ro&co#icitatea 8 se caracterizeaza prin capacitatea tesaturii de a absorbi vaporii de apa din mediul ambient 4aer5. Aigroscopicitatea 4Jh :5 este umeditatea materialului la '&&: de umeditatea relative a aerului si temparetura de *&K-*& grade 9. 3a determinarea insusirilor higroscopice a materialelor textile deseori se recurge la caracterizarea umeditatii reale. Aigroscopicitatea este necesara in mod special pentru tesaturile de lenjerii si rochii. -n cadrul acestui sortiment o higroscopicitate mai mare o poseda tesaturile de in. 0rin higrosopicitate buna se caracterizeaza tesaturile de bumbac, matase naturala cit si cele de viscoza. !esaturile sintetice triacetate poseda o higroscopicitate redusa si doar tesaturile de vinol dispun de o higroscopicitate identical cu cea tesaturii de bumbac. -mpregnarile cu materiale higrofuge, aplicarea structurilor de protectie peliculare a stratului de cauciuc, a preturilor stabile reduce din higroscopicitatea tesaturii. )ermeabilitatea la aer 8 este proprietatea de a conduce aerul si depinde de componenta fibroasa, densitatea si finisarea tesaturii. !esaturile compacte cele impregnate cu material higrofug, tesaturi caucicate nu poseda permeabilitate la aer, sau se caracterizeaza printr-un indice redus al acestei proprietati. )ro#rietatile termo/#rotectoare 8 sunt de mare importanta mai ales pentru tesaturile sortimentului de iarna. Aceste proprietati depind de componenta fibroasa, grosimea densitatea si felul de finisare a tesaturii. ,ibrele de lina sunt mai calduroase, fibrele din in mai reci. 0rocesele de baterilativa, pio, descamosat sporesc proprietatile termoprotectoare ale tesaturii. "tilizarea legaturilor in multe straturi, scamosarea formeaza in tesatura o cantitate mare de straturi intermediare de aer care sporesc proprietatile termoprotectoare. 9ele mai pronuntate proprietati termoprotectoare le poseda tesaturile groase compacte de lina cu puf. Electri(area 8 insusirea de a se electriza este o proprietate a tesaturilor de acumulare la suprafata lor a electricitatii statice. -n rezultatul atingerii sau frecarii, inevitabile in procesul de productie si utilizare a materialelo textile pe suprafata lor are loc incontinuu acumularea si dispersare sarcinii electrice. Daca echilibrul dintre sarcina acumulata si cea dispersata se dergleaza, atunci pe suprafata materialelor se acumuleaza electricitatea statica, are loc electricitatea.

'*

TEMA: )ro#rietatile te&aturilor tricoturilor 0roprietatile geometrice: a-latimea' b- reutatea' c-lun imea* -nsusirile geometrice ale tesaturii includ dimensiunile ei: grosimea, latimea, lungimea bucatii de tesatura. Dimensiunile tesaturilor si densitatea lor de suprafata 4masa unui metru patrat5 influenteaza etapele procesului de confectionare. %ro&imea / tesaturii depinde de grosimea firelor de gradul de torsiune, felul legaturii, densitatii si finisarii. 9u cit e mai mare densitatea liniara a firelor care alcatuiesc tesatura cu atit e mai groasa. 9ele mai fine tesaturi de matase 4crepdesinul, crepjorjedul si crepsifonul5 se produc din matase cruda cu densitatea liniara de '.+% tex* si *... tex* 4cel mai fine tesaturi de bumbac: batistul, marchizetul, sifonul5 din fibre pieptanate de bumbac cu densitatea liniara de +-''.( tex 4drapurile si tesaturile cele mai groase din fire cu densitatea liniara de /*-'%+ tex5. 6istemele de urzeala si batatura din tesatura pot avea un grad diferit de torsiune. Daca una dintre sistemele de fire in tesatura e slab rasucita, iar cea dea doua o inconjoara atunci grosimea tesaturii se mareste. Daca batatura si urzeala au acelas grad de torsiune atunci grosimea tesaturii se micsoreaza. -n dependenta de gradul de intindere si torsiune a firelor de urzeala si batatura grosimea tesaturilor intrun singur strat oscileaza de la * la . diametri pe fir. 3egaturile cu flatari lungi confera tesaturilor o grosime mai mare, de aceea tesaturile cu legaturile pinza de obicei sunt mai subtiri decit cele de satin. Avind ceilalti parametri identici cea mai mare grosime o poseda tesaturile cu legaturi complexe 4scamosate cu * fete in * straturi5. -ntroducerea sistemelor suplimentare la formarea legaturilor complexe mareste grosimea si sporeste insusirile termoprotectoare ale tesaturilor, de aceea tesaturile mai groase poseda cele mai bune insusiri prin termoprotectoare si se aplica la confectionarea hainelore de iarna. Fdata cu cresterea densitatii tesaturii firele toarse se impilsesc sau se deplaseaza si respective grosimea tesaturii se mareste. -n procesul de finisare grosimea tesaturii poate varia. Asemenea procedeu de finisare ca baterea la pina scamosarea, apretarea maresc grosimea tesaturilor, flambarea, presarea, calandrarea micsoreaza grosimea lor. -n procesul de spalare si impregnare creste gradul de torsiune al urzelei si bataturii are loc contractarea tesaturii, de aceea grosimea ei sporeste. =rosimea tesaturii variaza de la &.' pina la ..+ mm si se inregistreaza la un dispozitiv special 8 aparatul de masurat grosimi. $xista citeva constructii de aparate de masurat grosimi, dar principiul lor de functionare este unul si acelas. >odelul de tesatura se instaleaza intre * placi poleite, una dintre care e mobile si e unita cu acul indicator al dispozitivului care marcheaza pe cadran grosimea materialului cercetat in mm. 6ub presiunea placii dispozitivului tesaturile friabile se pot usor contracta si indicii de grosime se micsoreaza de aceea aparatele universale de masurat grosimi dispun de dispozitive de reglare a presiunii asupra tesaturii. $ recomandabil a masura grosimea tesaturilor la o presiune de '.* #0a. Alegerea modelului si elaborarea constructiei imbracamintei depend de grosimea tesaturii. 6e recomanda din tesaturile mai groase a confectiona piese vestimentare cu silueta dreapta si larga, a exclude tivurile in relief, placile cu ornament geometric, buzunarele, buzunarele taiate. >odele constructive din tesaturi fine pot fi mai variate si mai complexe. =rosimea tesaturii influenteaza asupra marimii adaosului de lungime asupra latimii si constructiei tivurilor. De grosimea tesaturilor depinde numarul paturilor la asezare in procesul de croire in flux. +ra#ul 8 se asterne a cite '*-*1 paturi , bastunul, crepul pentru costum a cite .&-1& de paturi, poplinul a cite '&&-'+& de paturi, tesaturile fine de lingerie pina la *&& paturi. De grosimea tesaturilor depinde de asemenea alegerea acului de cusut, felul si costumul , de ata de croitorie, frecventa punctelor de tighelare, regimul de calcare aburire. -n procesul de lucrarea a tesaturilor groase sunt recomandabile ace groase, ata durabila si groasa stiluri mai mari. Durata calcarii aburirii pentru tesuturile groase e mai mare. 3a tesaturile groase e mai lesne a executa tighilarea rezervelor, plasarea cusaturilor statin invizibil. +e latimea / tesaturii depinde alegerea modelului, elaborarea constructiei, asezarea tiparului la croire. 6e distinge latimea de standart a tesaturii este normative de latime a tesaturii date stabilite de standart. 3atimea de facto a tesaturii este rezultatul obtinut la masurarea latimii tasaturii. 3atimea tesaturii in bucatile scurte 4pina la +&m5 se masoara in ., iar bucatile lungi 4peste +&m5Iin + locuri aproximativ la distante egale, darn u mai aproape de .m de bordure balotului. 3atimea se masoara cu o rigla dreapta cu o precizie de pina la &.+cm. Drept latime a tesaturii in balot se ia media aritmetica a celor . masuri calculate in precizie pina la &.&'cm si rotungita pina la &.+cm. -n afara de marimea aritmetica media in conditia de inregistrare a rezultatelor de proba se fixeaza de asemenea marimea valorii minimale a unei masuri. 3a tesaturile de lina si plus latimea se masoara cu litere si fara litere. 3a toate celelalte feluri de tesaturi latimea se marcheaza numai cu o luare in consideratie a lizierelor de tesatura. -ntro bucata si bucatele de tesaturi apartinind unui lot, pot fi oscilari considerabile de latime. Fscilarile de latime intro bucata de tesatura de lina pot alcatui 1-+cm, iar din bucati de (-7cm. 3a croirea in masa a tesaturilor oscilarile brusce de latime pot fi cauza rebutului, de aceea la intreprinderile de confectii latimea tesaturilor este marcata peste fiecare *-.cm. Asezarea tiparului si sablonarea cu creta se efectuiaza cu luarea in consideratie a latimii minimale a tesaturii. Daca latimea oscileaza prea brusc, atunci portiunea in cauza se decupleaza si se indreapta pentru o alta asezare in paturi sau intreaga bucata de tesatura se croieste in particular ca Dpinza rosieE. 0rezenta in bucati si laturi a tesaturilor cu diferenta da latimi complica procesul de croire si reduce productivitatea muncii marind consumul de tesatura la o umiditate de produs. Asezarea cea mai convenabila a tiparelor se utilizeaza cu economie a tesaturii depinde de latimea ei. 3atimea tesaturii care asiguara cel mai mic procent de spatiu dintre sabloane se numeste 8 rationala. 0entru planificarea si evidentierea consumului de tesaturi destinate diverselor produse cit si pentru determinarea numarului de grup este stabilita latimea conventionala atesaturilor2 pentru tesaturile de lina de '..cm, pentru cele de matase si bumbac de '&&cm, de in %'-('cm. -n procesul de croire si confectionare in masa se va tine cont in mod obligatoriu de lun imea tesaturii. 0e masura fabricarii la razboiul de tesut, tesatura se taie ca urmare formindu-se bucati de tesatura de lungime anumita. 3ungimea bucatilor depinde de grosimea si masa lor. !esaturile groase de palton si drapurile dispun de lungimea cea mai mica.

'.

,abricile textile produc tesaturi cu lungimea bucatilor de la '& pina la '+&m. ucata de tasatura poate fi compusa, adica sa se constituie din citeva cupoane. ucata compusa se formeaza in cazul cind in procesul de determinare a calitatii teseturilor destinate retelei comerciale sunt inlaturate prin decuparea defectelor de proportii pentru tesaturile destinate industriei confectiilor. ?u se prevede decuparea spatiilor cu defecte ci se procedeaza la marcarea conventional ape marginea lizieriei. -n bucata compusa lungimea minimala a cuponului e admisibila in limitele a '.+ si %.&cm si depinde de destinatia tesaturii. De pilda lungimea minimala a capotului di bucata compusa determinate pentru tesaturile de palton si drapuri e de *.7m, pentru postavul de panta de .cm. 3ungimea capotului poate fi rationala si nerationala. )ationala este acea lungime a tesaturii care la rascrare poate fi utilizata fara ramasite sau sa formeze discuri in limitele normei. 0entru consumarea rationala a tesaturilor in procesul pregatirii rascroirii se recomanda a selecta cupoanele dupa lungime, a determina lungimea, asezare a tesaturii si a efectua sablonarea cu creta in corespundere cu lungimea cuponului. 0entru utilizarea cit mai eficace a lungimii cupoanelor e preferabil de a proceda la schitarea sabloanelor de tipar a articolelor cu lungime diversa, a aranja sabloanele concomitant pentru * articole sau a aseza '.+2*.+2..+2 garniture de sablon. Aplicarea rationala a tesaturii poate fi obtinuta si prin asezarea combinata a sabloanelor pentru citeva articole, de pilda pentru un costum si o pereche de pantaloni. Si$onabilitatea - este capacitatea tesaturii de a forma la indoiere si sub presiune cute si riduri acre se indeparteaza doar in procesul de calcare aburire. Drept cauza a sifonarii sunt deformatiile plastice, care apar in tesuturi sub actiunea indoirii si comprimarii. ,ibrele care poseda o cata impunatoare din alungirea flexibila si cea elastica, dupa deformarea si comprimarea isi revin mai mult sau mai putin repede si isi recapata pozitia initiala, de aceea sifonarile se atenueaza. 6ifonabilitatea depinde de componenta fibroasa a tesaturii, grosimea si torsiunea firelor, de legaturile de pinza, densitatea si finisarea tesaturii. 6unt mai putin sifonabile tesaturile executate din fibrele: lina, matase naturala, diverse fibre sintetice. !esaturile formate din bumbac, fibre de viscoza si in special din in sunt extreme de sifonabile. >arimea grosimii si torsiunii firelor micsoreaza sifonabilitatea tesaturii. -ndepartarea treptata a sifonarii in tesaturile de lina, matase naturala si sintatice se explica prin manifestarea insusirilor elastice ale fibrelor,datorita carora dupa flexiune fibrele isi refac pozitia initiala. >arirea densitatii impiedica deplasarea firelor in tesatura la indoirea ei de aceea tesaturile groase se sifoneaza mai putin. F influenta mare asupra sifonabilitatii tesaturii o execita $ini&area. 0entru micsorarea sifonabilitatii tesaturilor de bumbac, celofibra, viscoza se aplica finisarile contra sifonarii. -n productia de confectii pentru conferire nesifonabilitata si mentinerea formei numai fusei vestimentare se efectueaza finisarea fusei. TEMA: )ro#rietatile tehnolo ice ale te&aturilor Alunecarea 8 tesaturilor poate avea loc la croire si coasere. Alunecarea depinde de caracterul suprafetei de tesatura, adica de netezimea firelor utilizate si de legaturile in pinza. !esaturile cu suprafata neteda aluneca fiind asezata in paturi, ceea ce poate cauza deplasarea paturilor si schimonosirea detaliilor tiparului. 3a croirea acestor tesuturi, numarul de paturi se micsoreaza, se aplica garniture hirtiei sic lame speciale pentru finisarea asternutului. !esaturile netede necesita o atentie maximala la coasere, deoarece alunecarea detaliilor tiparului de croit poate cauza strimbarea tivului. Friabilitatea 8 tesaturii depinde de felul firelor 4torsului5 legaturii, de densitatea si finisarea tesaturii. "tilizarea firelor netede si a legaturilor cu flotari alungite sporeste friabilitatea tesaturilor. !esaturile cu legaturi atlas si satin sunt mult mai supuse friabilitatii in comparatie cu tesaturile cu legaturi pinza, deoarece poseda flotari mai lungi si deci legaturi mai putin dure dintre urzeala si batatura sunt friabile tesaturile putin compact cit si tasaturile cu densitate relative inalta effectuate din fibre elastice cu torsiune 4crepol5. Flambarea &i tunderea 8 tesaturilor sporesc friabilitatea lor, iar apretarea, presarea, baterea la piua, impregnarea cu diverse materiale o micsoreaza. 0entru a determina friabilitatea tesaturii experimentale, aplicind metoda organoleptica, se decupeaza un model cu dimensiunile de .x.cm, cu acul de croire se coase mai intii un fir apoi * fire impreuna, apoi . etc.!esatura e considerate usor friabila daca + fire se trag usor impreuna. Daca se scot usor .-1 fire, atunci tesatura de o friabilitate medie, daca un singur fir se scoate cu greu, atunci tesatura practice nu e friabila. 0ractic nu sunt friabile tesaturile supuse prea tare baterii in piua si apretarii, tesaturile cauciucate, tesaturile cu suprafata peliculara, piele artificiala sic ea de antilopa. 6unt putin friabile tesaturile necompacte din fire chimice complexe, in special cele sintetice si de matase naturala, tesaturile cu legaturile de atlas si satin din fire netede, tesaturile pieptanate de lina pentru costume si rochii din fire torsionate. Fperind cu tesaturi friabile se sporesc adaosurile la tivuri, se tighileaza sau despica lizura tesaturii. +e#la&area $irelor la cu&aturi 8 poate avea loc la tesaturile putin compacte in procesul de proiectare a imbracamintei. De obicei firele se misca in tivuri la imbracaminte ajustata pe corp care se supun sarcinii cele mai mari de intindere: tivul mediu de la spinare si tivul de coasere a minecii in cazul spinarii ajustate, penselor dea lungul taliei, tivurile de la coate, dunga pantalonilor. -n afara de densitatea tesaturii asupra deplasarii firelor in tivuri influenteaza felul firelor, din care e confectionata tesatura, legaturile, directia tivurilor. -n dependenta de structura tesaturii, firele se pot deplasa dea lungul urzelei sau bataturii. 6unt putin stabile in tesatura firele din tesaturile de matase putin compacte din fire netede,tesaturile din fire de grosime diversa, tesaturile pieptanate de lina cu densitate relative nu prea mare. Deteriorarea tesaturii cu acul la aplicarea tighelului se numeste defect de ti!. 3ocurile cu defect de tiv se incalca integritatea, se micsoreaza rezistenta tasaturii, deoarece acul rupe firele.0oate fi defect partial de tiv si semne vizibile de tighel care dispar in procesul de oparire si la spalat, insusirile tesaturii de a forma defecte de tiv la aplicarea tesaturii se numeste taiere la ti!ele. $a depinde de structura si caracterul de finisare a tesaturii de corespunderea numarului de ac, a atelor, felurilor de tesatura, crestarea acului de tesut. =rosimea si rasucirea torsului, legatura si densitatea tesaturii deasemenea influenteaza asupra taierii ei la tivire. !esaturile putin compacte din tors rasucit sau fire 4voal, marchizet, crep-sifon, crep-jorjet5, tivite cu un ac subtire si ata

'1

fina si se defecteaza deoarece acul aluneca de pe firele torsionate, nimerind intre spatiile dintre ele, practice nu se defecteaza la tivire tesaturile friabile, pufoase 4flanela, finetul, drapurile si postavurile putin compacte5 deoarece acul deplaseaza fibrele fara a deteriora torsul. 0osibilitatea deteriorarii cu acul a tesaturii cu lagaturi pinza e mai mare decit a tesaturilor cu lagaturi serj sau atlas-satin, deoarece in legaturile pinza flotarile sunt cele mai scurte si deci legatura dintre fire este cea mai aspra. Contractia 8 consta in miscarea dimensiunilor tesaturii sub actiunea caldurii si umiditatii. 9ontractia poate avea loc la spalat, la inmuere, calcare-aburirea imbracamintei. 9ontractia tesaturii poate cauza o micsorare a dimensiunilor , piesele vestimentare la strimbarea formelor, detaliilor daca tesaturile hainelor, garniturilor si captuselelor poseda un grad divers de contractie in cazul curatirii chimice la umeditate, la spalet sau calcare umeda, atunci pe imbracaminte pot aparea cute, pliunci. 9auza principala a contractarii consta in faptul ca la toate etapele ale productiei textile 4in procesul filarii, toarcerii si finisarii tesaturilor5 de fibre, fibrele toarse suporta o intindere puternica mai ales dea lungul urzelei si fiind intinse se fixeaza prin apretare, presare, calandrare. 6ub actiunea caldurii si umeditatii se manifesta elasticitatea fibrelor, are loc deletarea lor, se reduce lungimea, ca urmare tesaturile se contracta. =radul de intindere a sistemelor de fire se egaleaza. ,irele din sistemul de urzeala, care au fost intinse puternic se onduleaza, prin aceasta se explica faptul ca contractia in urzeala de obicei mai mare decit in batatura, unele tesaturi dupa spalat se contracta in urzeala si intrucitva se lungesc capata asa numita recontractie, ea apare in cazul daca urzeala a fost intinsa tare si la contractie a fost rasucita considerabil. =radul de torsiune a sistemului de batatura in acet caz se micsoreaza, fibrele de batatura se indreapta si deci latimea tasaturii se mareste intrucitva, recontractia se poate manifesta de pilda in tesaturile care contin urzeala de bumbac si batatura de matase netorsionata de viscoza. 3a scadere, adica la contractia fortata a tesaturii are locmicsoraea dimensiunilor ei pe portiuni anumite, se obtine o asemenea contractie locala prin calcare-aburire a unor poriuni ale tesaturii de lina adunate in forma de cute ondulate nu prea mari. 0entru a micsora procentul de contractie al tesaturii, in industria textile se efectueaza urmatorele procedee de finisare: largirea, decatarea, prelucrarea la masinile de contractie, finisarea speciala fara contractie si cu contractie redusa. -n tesuturile sintetice contractia are loc si fara umezirea lor adica sub actiunea caldurii, asa numita contractie termica. 0entru fixare, dimensiunile sistetice in cadrul intreprinderilor se realizeaza fixarea termica a tesaturilor sintetice si a celor cu adios de fibre sintetice. !esaturile supuse poseda un procent mai mic de contractie, bunaoara contractia tesaturilor de lina cu lavsan pina la fixarea termica alcatuita %:, dupa fixarea termica &.+:. Daca temperature de prelucrare termica a tesaturilor depaseste pe cea de fixarea ternica atunci tesaturile nu pot contracta chiar si dupa fixarea termica. 0ractica demonstreaza ca la organizarea justa a procesului de confectionare a tesaturilor utilizate la elaboraea imbracamintei nu va depasi 1:.!esaturile compacte si cele lavsan supuse fixarii termice practice nu se contracta de aceea la alunecarea materialelor de cusut pentru tesatura de baza a hainelor pentru captuseala si garniture se tine numai decit de contractia lor tesaturile care poseda o contractie mare inainte de croire se vor decontracta daca tesatura de baza are o contractie mare inainte de croire se vor decontracta daca tesatura de baza are o contractie neinsemnata, atunci tesatura de captuseala 4bordura5 se mai decontracteaza de leginduse un material de captuseala cu cea mai mica contractie o tesatura sintetica ori tricot. 0roprietatea tesaturilor de a capata o forma anumita in procesul de calcare/aburire. -n procesul de calcare, presare, prelucrare pe manechine cu aburi tesaturile suporta actiunea temperaturilor inalte, a presiunii umaditatii. 0entru efectuarea tuturor procedeelor de calcare-aburire se va respecta numaidecit un regim strict care va sigura calitaea inalta a confectiei, se pastreaza rezistenta si stabilitatii lor la uzura a tesaturilor. )egimul de calcare-aburire se subintelege temperature corespunzatoare a suprafetei de calcare, gradul de umeditate a tesaturilor marimea presiunii asupra tesaturii a fierului de calcat si a presiunii de prelucrare a tesaturii. Re imul de calcare/aburire a te&aturii / se determina prin componenta ei fibroasa, calcarea-aburirea se va efectua in conformitatea caracterul de structura a tasaturii, e recomandabil ca tasaturile cu puf scurt orientat vertical 4catifeaua pufat, velivetul5 sa se calce pe dos pe banda de decordare printro cirpa umeda exercitind asupra tesaturii o presiune minimala si respectam regimul de calcare-aburire.!esaturile cu desen relief 4de tipul 9osmos5 nu se supun calcarii, sburirii sau se calca cu prescriptie pe dos in pozitie suspendata pe o perna moale. 0riseul si gofreul se obtin in rezultatul unui mod special de calcare aburire a tesaturii care se efectueaza in obtinerea unui numar considerabil de pliuri de forma diversa, tesaturile se supun aburirii timp de *&min la temperature de rezistenta termica a fibrelor, a celor de lavsan, torsului de nitron '7&, de in '+&, de viscoza '1&, de bumbac '.&, de capron '*&, lina ''&, de matase naturala '&&, de acetat /&. -nsusirea tesaturii de a plisa depinde de componenta ei fibroasa, daca stabilitatea pliseului la tesaturile de lavsan se accepta dretp '&&:, atunci stabilitatea pliseului la tesaturile de lina este de *+:, tesaturile de matase naturala si fire de acetate de *&:, din fire de viscoza +:. -n cazul nerespectarii regimului de calcare aburire tesaturile se pot defecta ca urmare a depasirii temperaturii accesibile pe tesaturile de fibre naturale se formeaza flambari 4pirlituri5, avind un spectru de la culoarea galbena pina la cea brum-cenusie. !esatura in locuri pirlite isi pierde rezistenta cu +&: si mai mult se deterioreaza complet. 3a temperatura de peste '1& grade 9 si umeditatea puternica tesaturile de fibre acetate se formeaza portiuni lucioase greu de inlaturat in cazul supunerii unei presiuni puternice cu presa sau fierul de calcat pe tesaturile compacte, pieptanate in locurile cu cusaturi apar bisectoare lucioase. 0e tesaturile pulsate pot apare ca urmare a pierderii parului, fiind inlaturate prin aburirea tesaturii.

'+

TEMA: Atele de cu&ut Atele de bumbac 8 se produc din fire pieptanate prin reunirea lor la tors. )asucirea si finisarea, fierberea, albirea, vopsirea, apretarea, polizarea se produc fire puse in .,%,'* parti. !orsiunea e considerate uniforma daca la compunerea virfurilor de ate de 'm bucla obtinuta se rasuceste cel mult de % ori. 6e distrug ate de cusut cu torsiune finala de orientare de dreapta 8 z si stinga 8 s. 6e produc ate crude, negre, albe si in culori. ,ibrele se impart in fire mate acoperite cu uleiuri tehnice sau un strat fin de parafina si lucioasa, poleite dupa aplicarea apretului cu un continut de amidon, substantele liante, ceara, stearina. -n dependenta de cantitatea de amidon in apret firele lucioase pot fi moi si aspre, in dependenta de grosime atele de cusut dotate cu numere comerciale '&,*&,.&,%&,(&,'&&,'*&. Alegerea numarului de ate de cusut se va efectua in dependenta de grosimea materialelor si de felul lucrarilor indeplinite. 9alitatea atelor se caracterizeaza in alungire, elasticitate, uniformitate, gradul de aburire, rezistenta vopsirii si uniformitatea tesaturii, prezenta defectelor exterioare. )ezistenta la alungire este indicele principal al calitatii atelor de cusut si depinde de numarul de reunire. ,irele crude si albe sunt rezistente decit cele negre si in culori. -ar firele lucitoare mai rezistente ca cele mate. Alungirea si ruperea firelor depinde de numarul, cantitatea de reunire, torsiune, finisarea lor variaza de la .-%: din punctele de vedere ale defectelor exterioare. Atele de cusut se impart in * calitati. 9alitatea atelor este determinate prin examinarea la exterior si depinde de numarul defectelor observate. 0entru atele albe de calitatea - sunt admisibile pina la 1+ puncte, pentru atele negre si in culori pina la .%. 0entru atele de calitatea a -- sistemul de puncte nu trebuie sa depaseasca de ''& puncte. -n loc de ate de cusut pentru surfilarea marginilor, inseilarea si coaserea detaliilor se recomanda fire de bumbac cu densitatea liniara de '+..tex x. si .(x.. Atele de mata&e 8 se produc pe calea rasucirii duble a matasei crude. >ai intii se unesc citeva fire deja rasucite si se rasucesc in directia opusa torsiunii initiale, apoi atele se fierb si se vopsesc, din punct de vedere a grosimii, firele de matase se impart in urmatoarele numere %+,..,'7. 6e produc ate de matase in mosoare 4cite *+g5, bobine, tevi de hirtie si ghemuri. Atele de matase de viscoza se produc prin rasucirea dubla a atelor complexe de viscoza, atele de viscoza se produc in ghem. 0rin rasucirea a /& de ate matase cruda se produc matase naturala rasucita groasa, matase toarsa fina. Densitatea liniara a matasei toarse e de '1. sa ...tex, lungimea ei in ghemuri e de la 7 pina la +&m. Atele &intetice 8 urzirea larga in industria confectiilor a tesaturilor sintetice, pinzelor de tricot, materialelor dublate, pielelor artificiale si de antelope, tesaturilor cu impragnari contra contractarii, reducerii sifonabilitatii cu materiale higrofuge ceea ce necesita aplicarea atelor rezistente care nu se contracteaza sau se contracteaza putin, de aceea tot mai larg se utilizeaza atele din fire complexe. 0roducerea atelor din fire complexe de capron si lavsan include reunirea firelor la tors, rasucirea, fierberea, albirea sau vopsirea, finisarea. Atele de ca#ron 8 depasesc toate celelalte ate in ceea ce priveste rezistenta la alungire si la uzura. 3a capitolul deficientei ale atelor de capron pot fi mentionate stabilitatea termica scazuta, capacitatea de a se topi. 6e produc ate de capron num.+&K care se aplica la toate operatiile de confectionare a articolelor din materiale sintetice si dublate din piele, tesaturi cu finisarea furniturilor. 9alcarea, aburirea articolelor confectionate cu ate de capron se va efectua printro bucata de pinza umeda. Atele de la!&an 8 depasesc pe cele de capron in ceea ce priveste stabilitatea termica si datorita unor elasticitati mai mici , nu increteste la cusaturi. Atele de lavsan num **l, ..l, ++l, /&l se aplica la confectionarea lengeriei, camasilor, bluzelor si altor haine. !opirea atelor de capron si lavsan in masinile de cusut si friabilitatea lor care rezulta de aici, reduce domeniul lor de aplicare. Ftele de unsatura de cusut cu miez de fire de capron sau lavsan acoperite cu fire de bumbac sau de polinoza, miezul din fire sintetice le asigura o rezistente inalta la uzura, iar impletitura exterioara protejeaza atele de topire la exterior. Atele acoperite cu fire de bumbac nu se deosebesc de cele de bumbac, dar contractarea lor e mai mica. Atele de cusatura se pot utilize in locul celor de bumbac. Atele texturate 8 de cusut sunt niste ate volumetrice, ele se produc din fire elastice, melan si cu bucle de tip talsan. 0entru sporirea rezistentei termice atele sunt supuse unei tratari speciale. Atele texturate se recomanda la aplicarea la cusaturile de combinare, la confectionarea lengeriei, costumelor de baie. Ateletexturate de cusut avind densitatea liniara de '%.% tex x* se pot utilize in locul atelor de lavsan. ?uantele de capron si lavsan in timpul sfoara, unditeie pot fi transparente si semitransparente, incolore si colore. ?uantele poseda o asprime sporita si capacitatea de a prelua culoarea materialului. >onofirele transparente se utilizeaza la confectionarea camasilor, lengeriei, rochiilor, costume din tesaturi sintetice fine si pinze de tricot. Atele funurii se utilizeaza la confectionarea hainelor din materiale din culori intunecate. >onofirele de poliprotilena 4transparente5 se utilizeaza la incleierea detaliilor in procesul de confectionare a hainelor si la curatirea chimica ulterioara a confectiilor, se dizolva pe preprotilena. Atele de celo$ibra 8 pot fi de polinoza si lavsan. 3a exterior atele se aseamana cu cele de bumbac, dar sunt mai stralucitoare si matasoase. Atele de fibrele de polinoza sunt mai stabile la spalat si curatirea chimica. 6tabilitatea termica inalta asigura utilizarea lor larga la confectionarea tuturor variatatilor de haine fara reducerea vitezei de lucru a masinilor de cusut. Materiale ade(i!e Cleiurile #oliamidice 8 se produc de rasini poliamida. 0oseda de stabilitatea acizilor la ger, la curatirea chimica, dar sunt instalate la fierbere in solutie de sapun si soda, de aceea se utilizeaza la confectionarea articolelor nesupuse spalaturilor. Te&atura de bordura - de in cu praful adeziv se produce pe baza de tasatura de bordure de in putin contractabila si se utilizeaza in calitate de garniture pentru gulere, revere la confectionarea hainelor din tesaturi dense, grele.

'%

Te&atura de bordure cu $ibre de ca#ron 8 se produc prin aplicarea prafului adeziv si se utilizeaza la confectionarea hainelor. Te&aturile de arniture &camo&ate de bumbac 8 se produc aplicinduse praful diaziv. 0e partea nescamosata a tesaturilor crude se utilizeaza la dublura detaliilor de la costume barbatesti. )latamida' de&tamida &i riltexul 8 se produc prin aplicarea imprajurarii uniforme punctuate adezive din praf adeziv de import pe tesatura de viscoza sau tesatura de viscoza si lavsan. 6e utilizeaza la dublarea frontala a detaliilorvestoanelor barbatesti. Termolanul 8 este material adeziv de garniture din amestec de fibre de viscoza si nitron cu praf adeziv, se dubleaza la dublarea detaliilor, articolelor de tricot. )an0enelul ade(i! 8 este un textil netesut din fire plasate haotic neintrerupte de poliamida incleiate intre ele in momentul construirii pinzei fibroase. 6e utilizeaza la legarea detaliilor de confectii. )olietilena 8 sub tensiunea inalta se caracterizeaza prin stabilitate la spalat, la actiunea factorilor atmosferici, dar e instabila la curatirea chimica. Te&atura #entru arniture #entru ulere 8 se produce pe baza de tesatura de bumbac cu apret stabil la spalat, se utilizeaza in calitate de garniture pentru gulere si mansete ale camasilor barbatesti. Te&atura de arniture #entru ulere in#re nata #unctat cu #olietilena 8 se produce pe baza de pinza fina, se utilizeaza la dublarea gulerelor si mansetelor de la camasile barbatesti. Cleiurile de clorura de #oli!inil 8 se utilizeaza in forma de pelicula 4plasticat5 sau pasta. Asprimea sporita a combinatiei cleioase reduce arialul de aplicare a cleiurilor de clorura de polivinil. )eliculele 8 se utilizeaza la executarea epoletilor si butonierelor, pentru unirea gulerelor, mansetelor si ornamentelor, pentru uniforme, pasta la legarea materialelor combinate. 9ombinatia adeziva obtinuta poseda impermiabilitatea la apa, stabilitatea la ger, rezistenta. TEMA: Furnituri de imbracaminte Na&turii 8 pentru imbracaminte sunt extrem de variati in ceea ce priveste materialul, modul de producere, forma, culoarea, dimensiunile si insusirile. ?asturii di material plastic de polieter si poliamida se executa prin procedeul mecanic care include ascutirea fetei si dosului, sfredelirea gaurilor si finisarea lor. ?asturii amonoplastici se preseaza din prafuri care la o temperature si o presiune inalta se topesc si preiau forma corespunzatoare. ?asturii din polistirol se executa prin procedeul de turnare sub presiune. ?asturii din lemn si os se ascuta, cei de sticla se toarna din sticla topita, nasturii de metal se stanteaza. ?asturii aminoplastici sunt rezistenti la actiunea apei, nu ard si stabilitatea lor termica e de 7& grade 9. ?asturii se caracterizeaza printro rezistenta inalta la lumina, apa, aer, se coloreaza usor cu diverse culori. '. ?asturii de polistirol si sopolimeri sunt instabili din punct de vedere dHnamic2 *. ?asturii fenoplasi din rasini poliamidice si polieterice la o rezistenta chimica satisfacatoare poseda o stabilitate ternica de ''& grade 9 .. ?asturii de sidef poseda un luciu, sunt stabili la actiunea apei la infirbintarea acizilor si baze alcaline2 1. ?asturii de sticla se caracterizeaza prin fragilitate2 +. ?asturii de corn se supun cu greu stantarii, marginile de nasturi pot fi crestate, ceea ce poate subtia usor ata, rupindo. %. ?asturii de lemn sunt putin rezistenti, sub actiunea apei isi pierd forma si luciul2 (. ?asturii de os sunt rezistenti la infierbintare, dar se ingalbenesc cu timpul2 7. ?asturii metalici poseda o rezistenta inalta si stabilitate chimica. 9erintele de baza fata de nasturi sunt: rezistenta, stabilitatea la actiunea apei, la fierberea in solutie cu sapun. 9alitatea nasturilor se determina prin examinarea exteriorului sip e calea verificarii insusirilor lor de baza. Din punct de vedere al destinatiei, nasturii se impart in: nasturi pentru paltoane, costume, rochii, pantaloni, de lingerie, uniforma si pentru copii. 6e deosebesc nasturi dupa forma, dupa cora-rul finisarii de suprafata, dupa culoare. Din punct de vedere al modului de fixare la haina nasturii pot dispune cu * sau 1 orificii cu urechea slefuita inchisa sau semitaiata, fasonati pe haina. Dimensiunile nasturilor se indica prin diametrul si mm. ?asturii pentru barbate eu o forma cit se poatemai simpla. ?asturii de dama sunt extreme de variati in ceea ce priveste forma si culoarea.

'(