BUMBACUL

Bumbacul este considerat una dintre cele mai importante culturi agricole. Planta este baza producției
de bumbac. Fibrele valoroase sunt esențiale pentru crearea de țesături, vată și fire.

Cultura este termofilă. Potrivite pentru cultivare sunt regiunile exclusiv sudice cu soare suficient, fără
îngheț, precipitații moderate. Plantele de bumbac preferă zonele climatice subtropicale și tropicale. Se
cultivă pe teritoriu: Asia Centrala; Caucazul de Nord; Uzbekistan; Kazahstan; Georgia.

Genul botanic aparține familiei Malvov. Include peste 50 de specii. Plantele utilizate pentru producția
de bumbac sunt predominant anuale. Înălțimea lor nu depășește 2 m. Tulpina este mai degrabă
ramificată. Rădăcina poate avea o lungime de până la 3 m.

Frunzele de pe tufișurile de bumbac sunt aranjate alternativ și sunt atașate cu tulpini lungi. Plăcile au
formă de arțar. Numeroase flori sunt galbene. După ofilirea lor, se formează fructul. Reprezintă o cutie
ovală sau rotunjită cu semințe. Pe măsură ce se coc, fructul este dezvăluit. Conținutul arată ca pulpa cu
semințe.
Bumbacul include două tipuri de fire de păr:
 lung și pufos;
 scurt și păros.
În domeniul agriculturii, se utilizează următoarele tipuri de culturi: ierboasă; Indo-chineză; Peruvian;
comun.

Bumbacul este o fibra naturala,polimerica,vegetala, recoltata de pe semintele plantei de bumbac.

Polimerul natural care sta la baza fibrei este celuloza. Planta de bumbac prefera zonele de clima
temperate si calda,fiind necesare precipitatiile in perioada de crestere si abrenta acestora in perioada
de recoltare.
Bumbacul face parte din famililia GROSSYPIUM.
Exista mai multe soiuri de bumbac dintre care:
· Soiul HIRSUTUM (Lf=20-35mm)
· Soiul HERBACOM (Lf=17-26mm)
· Soiul BARBADENSIS (Lf=30-51mm)

Bumbacul este materie prima de baza pentru industria textila.

Recoltarea si obtinerea fibrei de bumbac

Fibrele de bumbac se obtin din capsulele plantei de bumbac, in care se afla 2-6 seminte de care sunt
legate fibrele. Fibrele sunt prelungiri epidermice unicelulare ale semintelor. Dezvoltarea fibrelorare loc
de la scuturarea florii pana la 60 zile. Pana la 20 zile de la caderea petalelor se dezvolta ovarul, devenind
capsula. In interiorul ei se formeaza semintele acoperite cu fibre de bumbac , care au perete subtire
numit perete primar. De la 20 pana la 60 de zile are loc maturizarea fibrei. Peretele primar se
ingroasa,se formeaza peretele secundar prin depunerea de lamele concentrice de celuloza.
La maturitate capsulele se deschid si bumbacul trebuie recoltat.
Recoltarea se poate face manual,mecanic sau pneumatic.
Dupa recoltare bumbacul este dus la statia de egrenare unde se efectuaeaza urmatoarele operatii:
Receptia = preluarea si inregistrarea cantitativa
Sortarea = separarea in functie de anumite caracteristici
Curatirea primara = eliminarea impuritatilor mari,vizibile care nu necesita operatii complexe de
curatire
Egrenarea = separarea semintelor de fibre
Lintersarea = seperarea fibrelor foarte scurte numite linters
Presarea si imbalotare = se preseaza in baloti de 150-200 kg care usureaza transportul si
depozitarea
Balotii obtinuti sunt apoi trimisi spre filaturi unde sunt folositi ca materie prima.

Fibra de bumbac e monocelulara si contine intre 90-92 % celuloza, uneori chiar 95-98 %. Celuloza este
un polimer filiform macromolecular cu grad de polimerizare 3000. Catenele moleculare de celuloza sunt
dispuse sub forma de retea formand microfibrile. Microfibrilele formeaza fibrile care formeaza
manunchiuri dispuse concentric, paralele cu axa longitudinala, putin rasucite in jurul acesteia (aprox
30`). Fibrilele formeaza lamele care intra in structura peretelui fibrei. Fibra este formata din perete la
exterior si lumen la interior.
Peretele fibrei este alcatuit din:
- perete primar: contine cca 25 lamele, are o grosime de 0,5micrometri cu un continut de celuloza
scazut. La exterior are cuticula care contine ceruri si pectide care insotesc celuloza,au rol protector si
dau un caracter hidrofob.
- perete secundar: contine 20-45 lamele , la maturitete este de 10 ori mai gros decat peretele primar si
este alcatuit aproape 100% din celuloza.
- lumenul: este un canal care strabate fibra si care reflecta gradul de maturitate.

Aspect la microscop
Bumbacul este usor de identificat la microscop. In sectiune longitudinala are forma de pamblica
rasucita. Bumbacul mercerizat este cilindric avand usoare ondulatii. Bumbacul mort este plat. In
sectiune transversala este alungit, indoit ,curbat, cel mort are in interior un cerc iar cel mercerizat un
punct.

Proprietatile fibrei de bumbac

Sunt determinate de gradul de maturitate.

1.Culoarea
Bumbacul are culoare alb galbuie ,crem. Se albeste cu oxidanti sau prin mercerizare.

2.Luciul
Are luciu slab ,in functie de soi si de tara de origine. Daca bumbacul este mercerizat luciul creste.

3.Finetea
-finete mica: sub Nm=5000
-finete medie Nm=5000-6000
-finete mare: peste Nm=6000

4.Lungimea
Lungimea fibrei de bumbac este cuprinsa intre 17 si 51 mm.
Exista fibre de bumbac: -foarte scurte<24mm
-scurte 24-28mm
-medii 28-33mm
-lungi 33-36mm
-foarte lungi >36mm

5.Gradul de maturitate(GM)
GM=grosimea peretelui/latimea fibrei
GM = 60-80 bumbac matur
GM> 84 bumbac foarte matur
GM <60 bumbac mort

6.Higroscopicitatea
Umiditatea reala este Ur=20-24%
Umiditatea legala este R=8,5%

7.Comportare la temperatura
Rezista pana la 130`C apoi se descompune.

8.Comportare la ardere
Bumbacul arde repede, cu flacara luminoasa, miroase la fel ca hartia arsa, lasand cenusa putina la fel ca
hartia.
9.Lungimea de rupere Lr=lungimea la care bumbacul se rupe sub greutate proprie. Lr=23-24 km

10.Alungirea la rupereAr=3-10 %]
11.Comportarea la substante chimice
- la acizi: nu rezista,fiind dizolvat de catre acizii concentrati
- la alcali: rezista , alcalii fiind folositi la curatare, albire, mercerizare
- substante oxidante: este slab rezistent dar se albeste cu solutii diluate
12.Reactiv de identificare: CUPROETILENDIAMINA
13.Rezistenta la conditiile de mediu
- se degradeaza in timp sub actiunea factorilor naturali(mai ales lumina solara)

Intrebuintarile bumbacului
· Articole vestimentare: tesute(rochii,camasi,fuste,pantaloni), tricotate(lenjerie,tricouri,ciorapi)
· Articole tehnice: fitile, furtunuri,benzi...
· Articole sanitare: tifon, pansamente,vata.
· Materie prima pentru obtinerea fibrelor artificiale.
Proprietățile bumbacului contribuie la utilizarea acestuia în domeniul medicinei tradiționale.
Anual aparține și plantelor de miere.

1ana " Datorita proprietatilor sale binecunoscute calduroasa, moale, se vopseste si se

lucreaza excelent, lana este ideala pentru confectionarea covoarelor si a mochetelor.
Texturile si modelele in care poate fi folosita sunt, practic, infinite.In magazine sunt
disponibile acum si covoare din lana in combinatie cu iuta. aelement deosebit de desi)n,
unele modele au mici bucati de lemn amplasate incentru.;na dintre necesitatile vitale ale
fiintei umane din toate timpurile a fost ca,pe lân)a asi)urarea hranei, sa-si procure si
materialele necesare confectionarii îmbracamintei. Cn acest scop, ca si în alte cazuri,
omul s-a adresat naturii. +rin încercari, timp de mii si mii de ani, el a reusit sa identifice
diferite materialeadecvate acestui tel si sa elaboreze tehnolo)iile necesesare prelucrarii
lor. Desi aproape umatate din tesaturile din lâna rezistente la spalare produseazi în
lume sunt obtinute prin procedeul oxidativ. +rocedeul oxidativ are tendintade a fi înlocuit
rapid de catre tratarea cu polimeri, care are avantaul de a eliminacomplet de)radarea
fibrei. !stazi, în întrea)a lume, aproximativ -@ milioane 9ilo)rame de lâna sunttratate
anual pentru a fi i)nifiate. 1âna tratata poate fi spalata sau curatata prinprocedeul uscat,
fara a-si pierde rezistenta la flacara, si depaseste chiar cele maiexi)ente standare
referitoare la rezistenta textilelor la solicitarile termice. /ndustria lanii este ramura le)ata
de o ocupatie straveche - pastoritul - carea asi)urat materia prima pentru o )ama lar)a de
produse casnice. De fapt, semai pastreaza obiceiul în mediul rural ca unele piese
vestimentare $itari, camasisau de uz )ospodaresc $cuverturi, covoare, sa fie lucrate în
casa, cu mult simtartistic. Cn urul Arasovului si #ibiului sunt zone traditionale de
crestere a ovinelor,favorizând dezvoltarea industriei lânii de timpuriu. ateria prima o
reprezinta înprimul rând lâna fina si semifina obtinuta de la oile merinos. Cn ultimii ani
sefoloseste tot mai mult amestecul cu fire sintetice, obtinându-se produse decalitate