Fibre

naturale
Liceul Teoretic Ion Barbu
Clasa a X-a C
Profesor coordonator: Trușcă Cristina Ramona
Realizat de: Dabija Ioana-Maria
Slujitoru Tudor-Ștefan
Paraschiv Andrei Alexandru
Cuprins
1. Ce sunt fibrele naturale?
2. Clasificarea fibrelor naturale
3. Fibrele naturale vegetale (iută, in, bumbac)
4. Fibrele naturale minerale (azbest)
5. Fibrele naturale animale (mătase, lână)
 Ce sunt fibrele naturale?
Fibrele naturale reprezintă materiale crude, obținute strict de la animale, plante și
resurse minerale, care sunt apoi transformate în materiale nețesute precum pâsla, hârtia sau
ghemurile folosite mai departe pentru a crea pânze țesute.
Din punct de vedere științific, o fibră naturală este cea mai mică unitate a unui material
textil care are o lungime de multe ori mai mare decât diametrul său.
Deși natura este bogată în materiale fibroase, în special cele pe bază de celuloză precum
bumbacul, lemnul, cerealele și fânul, doar un număr mic dintre acestea sunt folosite în
producția textilelor sau au scopuri industriale.
Clasificarea fibrelor naturale

În funcție de originea acestora, fibrele naturale se pot clasifica în trei categorii:

de origine vegetală (sunt cele care se obțin
prin prelucrarea anumitor plante, frunze sau
fructe).

de origine animală (sunt cele obținute din

părul, blana, pielea sau secrețiile anumitor
animale sau insecte).

de origine minerală (sunt extrase din

diferite varietăţi de roci precum crisotil,
care conţin zone cu structură fibroasă,
intercalate cu zone de steril).
 Clasificarea fibrelor naturale

Fibre naturale

Pe bază de celuloză Minerale Pe bază de proteine

Azbest

Filamentare
Din tulpini
(fibre de bast) Fibră scurtă
Mătase domestică
Paruri: Camilă, Alpaca, Cușmir, Mătase sălbatică
in, cânepă, iută, ramie Lamă, Angora, Mohair
lână
 Fibrele naturale au drept componentă principală:
❖ Celuloză → polizaharid vegetal (fibre de bumbac, in, cânepă).
❖ Proteină insolubilă (keratina în lână, fibroină în mătasea naturală).

Macromoleculele de celuloză din plantele textile (ex. bumbac, in): (Fig. 1) Modelul 3D al structurii celulozei

❖ Sunt lungi și asociate prin legături de hidrogen → Fire rezistente

❖ Între grupele hidroxil (-OH) și moleculele apei se pot stabili legături de hidrogen → Higroscopice

Macromolecule

Definiție: molecule alcătuite din mulți atomi,

obținute de obicei prin polimerizarea unor
molecule mai mici. Există și macromolecule care (Fig. 2) Structura moleculară a celulozei
nu sunt polimeri (lipide).
Policondensare:

Definiție: este un proces chimic de polimerizare care se realizează prin intermediul

mai multor etape de condensare.

Condensare:

Definiție: este o reacție chimică din care se rezultă un produs cu greutate moleculară
mai mare și care decurge cu eliminare de apă sau alte molecule mici.

❖ Celuloza din bumbac →gradul de policondensare

1200-1300.

❖ Celuloza din in și cânepă → gradul de policondensare

800-1000.
Iuta
 Iuta (Fig. 3) Planta Iuta
neprelucrată.

❖ Plantă originară din India și este denumită “fibră aurie” datorită culorii și avantajelor sale.
❖ Denumire științifică: Corchorus oliteruis și Corchorus capsularis (Fig. 4) Sfoară de iută

❖ Fibra pluricelulară (celule cilindrice largi, alternează porțiuni subțiri cu groase)

❖ Fibrele extrase din tulpină → fragile.
❖ Fibre → alb-gălbui, galben-brun (sub influența aerului, brun-închis).
❖ Cu cât e mai argintie, cu atât e de mai bună calitate.
❖ În timp, tonurile se închid la culoare (dacă se folosesc coloranți).
❖ Repriza: 13,75%
❖ Albirea cu hipoclorit de sodiu (NaClO) nu dă rezultate satisfăcătoare.
❖ Se albește decât în cazuri excepționale.
❖ Luciul este mai ridicat decat la in și cânepă.
❖ Iuta este higroscopică → absoarbe apa în proporție de 33%

❖ În abur sub presiune la 140°C se distruge în proporție de 22%

❖ Mai puțin rezistentă decât inul și cânepă.

(Fig. 5) Sac de iută
❖ Conținutul ridicat de lignină (componentă a lemnului) → rezistență mică.
❖ Masa specifică → 1,5 g/cm3.
❖ Principale utilizari → țesaturi de ambalaje, saci, covoare, sfori.
Inul
 (Fig. 6) Planta in neprelucrată
Inul

❖ Este de origine mediteraneana, dar se cultivă și în România.

❖ Familia Linaceae
❖ Are o buna rezistență, luciu, durabilitate și higroscopie.
❖ Fibrele sunt pluricelulare (10-90 cm) formă cilindrică, aproape netede.
❖ Fibre rezistente, suple, elastice, albe și lucioase.
❖ La microscop, o parte din celulă formează noduri datorită ruperii peretelui în timpul albirii.
❖ Identificarea fibrelor de in se face în reacție cu acidul sulfuric Vetillard (H₂SO₄) și iodura de potasiu

(KI) → fibrele se colorează în albastru pur (reacția celulozei aproape pure).

Cotonizare

Definiție: operație chimico-mecanică prin care se dizolva substanțele de legatură din

tulpinile de in sau cânepă în vederea obținerii fibrelor textile.

(Fig. 7) țesătură de in

❖ La in, prin procesul de albire și de cotonizare, are loc dizolvarea parțiala a

hemicelulozelor (polizaharide complexe) și a substanțelor pectice
(heteropolizaharide) printr-un procedeu mixt de:
→ tratare cu alcalii (compuși bazici și ionici)
→ albire cu oxidanți
❖ Fibrele bine cotonizate → albe, rezistente, lucioase (luciu-mat) și relativ aspre.
❖ Culoare fibrelor → crem, cenușiu, argintiu, gălbui și castaniu (indica maturitatea fibrei).
❖ Fibra de cea mai bună calitate → este alb-galbuie. (Fig 10)

(Fig 9)

(Fig 8)

Inul în raport cu bumbacul:

● Este mai rezistent la atacul microorganismelor.
● Se usuca mai repede. (Fig. 8, 9, 10) țesături de in în
culori diferite
● Este mai puțin afectat de razele solare.
❖ Inul, în flacara, arde rapid și continuă să ardă emanând un miros de hârtie arsă, formând o cenușă fină
de culoare albă-gri.
❖ Inul este utilizat la confecționarea hainelor de vară → absoarbe și cedează umiditate
→ conducător de căldură
→ efect de răcorire
❖ Repriza: 12% și alungirea la rupere 2-4% (prelucrare dificilă)
❖ Rezistent la acțiunea agenților chimici, inclusiv la acțiunea acidului sulfuric
(Fig 11) țesături de in
❖ Folosirea produselor alcaline pentru spălare afectează fibra
❖ Masa specifica: 1,5 g/cm3
Bumbacul
 Bumbacul
Bumbacul este o fibră naturală, obținută din
planta cu aceeași denumire. Cultivată din cele mai
vechi timpuri, aceasta este una dintre cele mai folosite
fibre naturale în acest moment. Bumbacul este o
plantă ușor de prelucrat. Fibrele produse în jurul
semințelor acestuia sunt moi și pufoase, fiind ideale
pentru uz textil.

Fig. 12 Structura moleculară a unui fir de bumbac

 Proprietățile bumbacului

Bumbacul poate fi Bumbacul absoarbe și Bumbacul nu

prelucrat la eliberează particule
elimină umezeala cu
temperaturi ridicate,
fără a afecta ușurință mici care pot deranja
durabilitatea și persoanele cu astm
calitatea produselor
obținute

Bumbacul este un
Acest material este Acest material poate fi
material textil 100%
non-alergen sterilizat cu ușurință
natural și
biodegradabil
 Tipurile de bumbac
Lumea cunoaște mai mult de 50 de soiuri de bumbac, dar doar 4 dintre ele sunt cultivate:
Gossypium hirsutum Gossypium arboreum bumbac
Gossypium herbaceum Gossypium barbadense
bumbacul ierbos anual, care indo-chinezesc asemănător
bumbac obișnuit, cel mai bumbac din fibre lungi care
crește în zone nordice, dă o copacului, planta ajunge până
frecvent are o rezistență scăzută la frig
fibră scurtă și groasă la 4-6 m

Fig. 13 Fig. 14 Fig. 15 Fig. 16

Azbestul

CREDITS: This presentation template was created

by Slidesgo, including icons by Flaticon, and
infographics & images by Freepik.
 Azbestul

Fibrele de azbest sunt extrase din diferite varietăţi de roci (crisotil, crocidolit, amosit etc.), care
conţin zone cu structură fibroasă, intercalate cu zone de steril.

Fibrele de azbest prezintă o serie de proprietăţi care le-au făcut des utilizate în trecut: sunt
rezistente la tracţiune, sunt neaprinzibile, au bune proprietăţi de izolare termică, izolare electrică, izolare
acustică și rezistenţă satisfăcătoare la coroziune.
 Toxicitatea azbestului
Începând cu anul 1931 (în Anglia) a fost descoperit
caracterul toxic al azbestului (favorizează apariţia cancerului
pulmonar şi a tumorilor maligne ale peritoneului), efectele
manifestându-se după cca. 20-50 de ani de la prima aspirare a
prafului de azbest. Unii specialiști susțin că această fibră ar fi principala cauză a
bolii, nu fumatul.

În ciuda severității consecințelor, azbestul încă este folosit pe scară largă în anumite . țări
care încă nu au adus modificări în legislație.
 Fibre de origine animala
Structura sericinei, având formula moleculara:
Mătasea naturală provine din firul produs în faza de cocon
C30H40N10O16 al fluturelui de mătase. Pe vremuri matasea era una din cele
mai de prețuie marfuri valorand greutatea sa în aur pur.

Mătasea este o fibră produsă de viermii de mătase în

producția coconului său. Se compune în principal din două
proteine: fibroină și sericină. Mătasea constă din 70-80%
fibroină și 20-30% sericină; fibroina este centrul structural
al mătăsii, iar sericina este lipiciul care acoperă fibrele și le
permite să se lipească împreună.

(Fig. 17) Coconul unui Fluture de Mătase

 Țesătura de mătase este moale și rezistentă, este izolatoare atat
împotriva frigului cat și împotriva căldurii. Mătasea poate prelua
umiditate maxim 40% din greutatea sa fără să o simți ca este udă sau
fără să-și piardă calitățile izolatoare.

Nu se sifoneaza ușor și datorită compoziției firului, aceasta poate fi

colorata în cele mai frumoase culori. Structura și proprietățile
țesăturilor din matase nu permit fixarea și dezvoltarea acarienilor
(fiind ideală pentru confecționarea lenjeriilor de pat pentru persoane (Fig. 18) Țesături de mătase de diferite
culori
ce suferă de alergii), nu crează alergii la nivelul pielii.
 Ţesăturile din mătase au conductibilitate electrică și termică scăzută. Asta înseamnă că
articolele de îmbrăcăminte sau lenjerie din mătase naturală crează un anumit confort la
purtare care nu se compară nici pe departe cu ţesăturile din alte fibre naturale. Calitățile
acestea o fac sa fie cea mai potrivită în fabricarea de saluri, fulare, articole de
imbracaminte.

Fibrele de mătase sunt folosite și în alt scop decat vestimentar, datorita calitatilor lor
(rezistența la rupere, conductibilitate electrica mica,…etc) – sunt folosite în producția de
fire industriale pentru obținerea parasutelor sau au fost folosite pentru imbracarea
conductoarelor electrice.
 Fibre de origine animala
Lâna

Lâna este fibra de origine animală cea mai utilizată, care din punct
de vedere chimic este cea mai complexă, având în structura sa 21
de aminoacizi complexi, dispuși într-o ordine formând lanțuri lungi.

Lâna conține cinci elemente chimice de bază dintre care carbonul ,

între 49,4-54,5%, oxigenul 22-25%, azotul 15,4-17%, hidrogenul
6,8-7,5% și sulful 3-4%. Această organizare chimică explică o parte
din proprietățile lânii, cum ar fi recuperarea elasticității.

(Fig. 19) Fibre de lâna la

microscop
 Comportarea față de produși chimici la acțiunea soluțiilor alcaline fibrele nu rezistă. Din acest
motiv îmbrăcămintea se spală în condiții, cu detergent cu Ph 7. La concentrații de 15% soluțiile
alcaline distrug fibrele. Acizii minerali diluați nu influențeaza deloc proprietățile fibrelor. Pe
această proprietate se bazează carbonizarea lânii, adică curățarea de resturi vegetale. La acțiunea
apei oxigenate pigmenții sunt distruși, iar dacă apa este concentrată rezulta în degradare.

Utilizarea lanei Datorită bunei izolării termice se folosește pentru

îmbrăcăminte călduroasă, articole de tricotaje și pentru
cuverturi.Aspectul ,rezistenta la uzura, o recomanda pentru costume.
Capacitatea de impaslire o indica pentru obținerea de pălării și pături.
(Fig. 20) Ghem de lâna merinos
Motivația:

Am ales această temă deoarece oamenii nu acordă destulă

importanță fibrelor naturale, în ciuda faptului că acestea sunt
esențiale în viață și prezintă avantaje precum biodegradabilitatea.
 Bibliografie
❖ Manual pentru chimie clasa a X-a: Editura Art, paginile 134-135
❖ Manual pentru chimie clasa a X-a: Editura Crepuscul, pagina 141
❖ Wikipedia: Reacție de condensare - Wikipedia
Sericin - Wikipedia
Celuloză - Wikipedia
Macromoleculă - Wikipedia
❖ Conspecte.com: Fibrele naturale (conspecte.com)
❖ Takoy: Țesătură In natural Paris 188g | takoy.ro
❖ DexOnline: Dicționar explicativ al limbii române | dexonline
❖ Stilultau: https://stilultau.ro/blog/ce-este-matasea-naturala-si-cum-se-obtine/
❖ Dex-tex: Fibra de lână | Proprietățile și caracteristicile lânii (dex-tex.info)
❖ Conspecte: https://conspecte.com/merceologia-marfurilor-nealimentare/fibrele-naturale.html
❖ Fashion House: https://fashionhouse.ro/blog/bumbacul-ce-este-cum-se-obtine-si-ce-proprietatile-deosebite-prezinta/
❖ Bio-green: https://ro.bio-green.net/6575051-guide-to-the-properties-and-advantages-of-cotton-one-of-the-most-popular-natural-fibers
❖ Casa-artdor: https://casa-artdor.ro/ce-este-bumbacul/