Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CIVILIZAȚII ANTICE
Originea geto-dacilor
- popor antic de origine indo-europeana
- în mileniile III-II î.Hr. in Europa se stabilesc triburile războinice ale indo-europenilor,
cunoscători ai metalurgiei bronzului.
- în mileniul II î.Hr. în Peninsula Balcanică se stabilesc triburile indo-europene ale tracilor.
- De la începutul mileniului I. î.Hr. tracii( peste 100 de triburi) se împart în 2 ramuri:
- tracii nordici – numiți geto-dacii – în spațiul carpato-dunarean (strămoșii noștrii)
- tracii sudici : moesii, odrisii, besii etc.
- prima cultură arheologică ce atestă individualizarea geto-dacilor este ,,Cultura
Basarabi”(semnalată în Banat, Câmpia Română, Moldova, bazinul Mureșului)
- Limba geto-dacilor nu s-a păstrat in forma scrisă. În limba română s-au păstrat 150-160 de
cuvinte de origine geto-dacică.
Limitele răspândirii geografice a geto-dacilor
- nord: Carpații Păduroși
- vest: Dunărea mijlocie(panonică)
- sud: Munții Haemus(Balcani)
- est: Nistrul si gura de vărsare a râului Bug
Mențiuni scrise referitoare la geto-daci
1. Prima mențiune scrisă referitoare la geti, raportați la un spațiu istoric, aparține istoricului antic
grec Herodot, supranumit ,,părintele istoriei’’, in lucrarea sa ,,Istorii’’:
- evenimentele relatate au loc in anul 514 î.Hr.
- spațiul de desfășurare : Dobrogea
- context: expediția militară condusă de Regele perșilor Darius I, care traversează Dobrogea
spre nord , în urmărirea sciților.
- singurii care au îndrăznit să i se opună au fost geții din Dobrogea
- deșii geții sunt învinși, Herodot îi consideră ,,cei mai viteji și mai drepți dintre traci’’
2. În secolul I î.Hr. geograful grec Stabon îi menționează si pe daci ca un trib diferit cu o
denumire legată de originea totemica (daoi=lupi in limba tracă) daci=tribul lupilor. Strabon
spune că ,,dacii și geții vorbesc aceeași limbă’’
3. În sec.I î.Hr. istoricul latin Pliniu cel Bătrân spune că,,geții sunt numiți daci de către romani’’
Antichitatea geto-dacilor cunoaște 2 etape:
1. 514 î.Hr. – 106 d.Hr.: afirmarea civilizației autohtone, geto-dace
2. 106 d.Hr. – 271 d.Hr: perioada stăpânirii romane si a romanizării
Trasaturi ale civilizatiei geto-dacilor
- erau organizați în triburi și uniuni de triburi războinice. Ex.: carpii, burii, albogensii, ratacensii,
apulii, sucii, tyrageții, costobocii, etc
- triburile erau conduse de șefi militari(regi sau ,,basilei’’)
- basileii aveau reședința în cetăți fortificate numite ,,dave’’, construite pe înălțimi: Argedava,
Buridava, Sucidava, dar și Drobeta, Apulum, etc
- basileii băteau monedă și aveau legături politice cu puterile vecine
- Categorii sociale:
1. tarabostes = aristocrația militară și sacerdotală(preoti) (sau pileati). – din rândurile lor era
ales basileul. - locuiau in dave.
1
2. comati (pletoși) = oameni liberi numiți și capilati
- locuiau in afara cetăților
- se ocupau cu agricultura si creșterea animalelor, meșteșugari
3. sclavii, puțin numeroși
Relațiile cu alte popoare ( economice și culturale)
- cu ilirii ( în sec. VIII î.Hr. pătrund în zona Olteniei)
- cu sciții si sarmații iranieni ( în sec. VI î.Hr. pătrund în Transilvania) de la ei geto-dacii preiau
tehnici de prelucrare a metalelor prețioase
- cu bastarnii germanici ( în sec. III. î.Hr. se stabilesc în Moldova)
- cu celții (din sec. II î.Hr. pătrund în Transilvania și Moldova)
- cu tracii sud-dunăreni
- cea mai mare influență asupra geto-dacilor au exercitat-o grecii și romanii.
din sec.VII î.Hr. grecii au întemeiat numeroase colonii pe litoralul dobrogean al Pontului
Euxin (Marea Neagra), din care mai importante au fost:
- în sec. VII î.Hr. : Histria
- în sec. VI î.Hr. : Tomis si Callatis
între greci si geti se dezvoltă relații comerciale intense cu produse:
- grecești: ulei, vin, obiecte de podoabă, ceramică de lux etc
- dacice: materii prime, grâne, sclavi etc.
de la greci geto-dacii au preluat:
- tehnici metalurgice de prelucrare a fierului
- roata olarului- realizarea ceramicii
- moneda - circulația monetară
- forme de organizare politică: regatul
Religia geto-dacilor
- asemenea grecilor, aveau o religie politeistă, dominată de un zeu suprem:
- inițial, zeu suprem era Gebeleizis, zeu uranian(solar)al fulgerului
- treptat, el este inlocuit de Zalmoxis(Zamolxis), zeu chtonian(al pământului). În cultul său
apare ideea vieții după moarte (asemănător creștinismului)
- alte divinități dacice:
- Derzelas, numit ,,Zeul cel Mare’’
- Un zeu al războiului asemanator cu Ares de la greci
- Bendis, zeită a lunii, vânătorii și renașterii naturii, asemănătoare cu Artemis(la greci) sau
Diana(la romani)
- Cultul ,,Cavalerului Trac’’
- in cinstea zeilor geto-dacii au construit sanctuare (locuri pentru rugăciune) . Acestea erau de
formă patrulateră sau circulară. Sanctuarele se aflau in cetațile de tip dava. Ex.: sanctuarul circular
de la Sarmizegetusa Regia.
Contactele cu lumea mediteraneeana( relațiile politice și militare)
- 514 î.Hr. : geții din Dobrogea se opun trecerii armatei persane spre nordul Mării Negre(Pontus
Euxinus)
- 339 î.Hr. : sciții pătrund în Dobrogea unde sunt înfrânți de armata macedoneană condusă de
Regele Filip al II-lea care-și extinde stăpânirea până la Dunare.
- 335 î.Hr. : Alexandru Macedon organizează o expediție militară la nord de Dunăre împotriva
geților, care sunt înfrânți și se retrag.
- 300-292 î.Hr. : conflict între regele geților Dromihete (Dromichaites - regatul sau se afla in
Campia Munteniei cu capitala la Helis) și Lisimah(Lysimah), diadohul greco-macedonean al
Traciei, ajutat de fiul său Agatocles. Lisimah este învins și luat prizonier la Helis. apoi este
eliberat în schimbul menținerii păcii și a graniței pe Dunăre.
- în secolele IV-II î.Hr. conducătorii geților: ,,rex Histrianorum’’, Zalmodegikos, Rhemaxos,
luptă pentru a menține dominația politică asupra cetaților grecești de pe litoral
- dupa anul 180 î.Hr. regele get Oroles(,,vulturul’’) luptă cu bastarnii, de neam germanic.
- din sec. II î.Hr. geto-dacii, aliați cu celții si bastarnii germanici, organizează expediții militare în
sudul Dunării, împotriva armatelor romane.
2
II. REGALITATEA GETO-DACICĂ
Contextul extern: Imperiul Roman iși extinde dominația, ajungând cu granița la Dunăre, amenințând regatul
dacilor. Etape:
- 28 î.Hr. – generalul roman Crassus organizează o expediție militară în Dobrogea care intră sub
stăpânirea Romei.
- 10 d.Hr. – romanii organizează, în vestul Daciei, provincia Pannonia ( Ungaria azi)
- 15 d.Hr. – la sudul Dunării romanii organizează provincia Moesia (Serbia si Bulgaria azi)
- 46 d.Hr. – regiunea Dobrogei este inclusă în provincia Moesia.
- 86 d.Hr. – Moesia e împărțită în două: Moesia Superior(in vest) și Moesia Inferior (in est) .
Urmare: simțindu-se amenințat, regele dacilor Duras organizează, în iarna anilor 85-86 d.Hr., o expediție
militară în sudul dunării, în provincia romană Moesia (dacii trec peste Dunarea înghețată).
Politica interna
- reface unitatea regatului dac;
- regatul este mai puțin extins decât al lui Burebista din cauza înaintării romanilor până la Dunare.
- Regatul Dac cuprinde: Transilvania, Banat, Moldova, Subcarpații Meridionali.
- Statul lui Decebal este mai bine organizat din punct de vedere instituțional.
- Întărește armata.
- Consolidează sistemul de fortificații pentru a apăra capitala Sarmizegetusa Regia: Costești,
Blidaru, Bănița, Piatra Roșie, etc.
Primele confruntări cu romanii
Cauze: - resursele Daciei: aur, argint, grâne ;
- Poziția strategică a Daciei ;
- Împăratul Domițian(81-96 d.Hr.) decide să-i pedepsească pe daci
Confruntări
- 87 d. Hr. Campania militară romană condusă de generalul Cornelius Fuscus:
- armata romană pătrunde în Dacia prin Oltenia
- înaintează spre capitala Daciei
- lupta are loc în depresiunea Hațegului, la Tapae și se încheie cu victoria dacilor.
-armata romană e distrusă și comandantul roman rămâne pe câmpul de luptă.
în urma victoriei conducătorul armatei dacilor, Diurpaneus, devine Rege al Daciei,
luându-și supranumele de Decebal ( ,,Cel puternic’’, ,,Cel viteaz’’).
- 88 d. Hr. Campania militară romană condusă de generalul Tettius Iulianus:
- trece Dunărea cu o armată numeroasă și înaintează prin Banat
- armata romană obține victoria de la Tapae, în depresiuna
Hategului ( aproape de Porțile de Fier ale Transilvaniei)
- Împăratul Domițian nu poate fructifica victoria din cauza înfrângerilor suferite de
romani în Pannonia, în fața marcomanilor.
Urmare: este încheiată pacea din 89 d. Hr.:
- favorabilă pentru daci, dezavantajoasă romanilor
- Dacia devine regat clientelar (aliat) al Romei
- Decebal trebuia sa apere frontierele romane in zonă
- În schimb, primește de la romani bani, meșteri si instructori militari
4
Războaiele dintre Traian si Decebal
Devenit împărat în anul 98 d.Hr. Marcus Ulpius Traianus(98-117) decide să cucereasca Dacia. Cauze:
- politico-diplomatice: considera ca trebuia sa pună capăt păcii din anul 89, dezavantajoasă și
rusinoasă pentru Roma
- strategico- militare: să înlature amenințarea dacilor
- economice: capturarea tezaurului lui Decebal și a altor bogății dacice( aur, argint, grâne, etc.)
-
Primul război (101-102)
- Traian , în fruntea unei armate de aprox. 100. 000 de soldați, trece Dunărea pe un pod de vase,
pe la Drobeta.
- Armatele romane înaintează spre Sarmizegetusa Regia din două direcții.
- Decebal este învins de Traian la Tapae, în depresiunea Hațegului.
- Profitând de venirea iernii, Decebal, împreună cu aliații săi sarmații, bastarnii si burii atacă
așezările romane din sudul Dobrogei (acțiunea a fost numită ,,diversiunea moesiana’’ și urmărea
să îndepărteze amenințarea romană asupra Sarmizegetusei)
- Cu o parte a legiunilor sale, Traian se deplasează pe la sud de Dunare și obține o nouă victorie în
sudul Dobrogei. În cinstea victoriei, Traian va construi în anul 109 monumentul Tropaeum
Traiani(Triumful lui Traian), azi langă Adamclisi, in Dobrogea.
- În primavara lui 102 romanii reiau inaintarea spre capitala Daciei, cucerind cetate dupa cetate.
- Decebal este nevoit sa ceară pacea, încheiată în anul 102 în condiții foarte grele :
- - cedează romanilor teritoriile deja ocupate: Banat, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei
- trebuie să darâme zidurile cetaților
- să predea prizonierii de război
- să renunțe la o politică externă proprie( să nu-și mai facă aliați fără acordul Romei)
Al doilea război(105-106)
- Știind că este în pericol, Decebal încalcă condițiile păcii:
- se înarmează
- întărește cetățile
- caută aliați împotriva romanilor
- Traian se pregătește de război : dispune construirea unui pod peste Dunăre, la Drobeta, proiectat
de arhitectul Apollodor din Damasc.
- In iulie 105 , în fruntea unei armate de peste 200.000 de soldați, Traian invadează Dacia din mai
multe direcții.
- Sarmizegetusa Regia este luată cu asalt si cucerită în anul 106.
- Decebal, părăsit de aliați, fuge spre nord, urmărit de romani.
- Conform unei scene de pe Columna lui Traian, Decebal se sinucide pentru a nu fi capturat de viu.
- capul si mâna sa dreaptă sunt duse lui Traian.
- Dacia este proclamată, în august 106, provincie romană .
- În amintirea celor două războaie, Traian a dispus costruirea, în Forul său de la Roma, a ,,Columnei
lui Traian’’, pe care sunt sculptate , în basorelief , 150 de scene din timpul luptelor( este principalul
izvor istoric ).
5
III INTEGRAREA GETO-DACILOR ÎN LUMEA ROMANĂ -
ROMANIZAREA
Factorii romanizarii
1. Armata romană
- în Dacia staționează numeroase trupe (aprox. 50.000)
- Trupele sunt cantonate în castre, așezate mai ales în apropierea limesurilor( granițe fortificate romane)
- Trupele romane se împart în:
1. Legiuni: Legio XIII Gemina(castrul de la Apulum – Alba Iulia)
Legio V Macedonica(castrul de la Potaissa-Turda)
*Legionarii erau cetățeni romani
2. Trupe auxiliare: Cohorte(formate din luptători pedeștrii) și Alae(formate din călăreți).
Puteau cuprinde și daci.
2. Veteranii
- soldații care termină stagiul militar(25 de ani) devin veterani și obțin numeroase drepturi:
- obțin cetățenia romană dacă nu o aveau
- primesc bani, pământ și funcții în administrație dacă aleg să se
stabilească în provincia pe care au aparat-o.
mulți soldați își întemeiau familii în Dacia, contribuind la romanizare
6
3. Administrația(ai cărei funcționari foloseau limba latină) formată din:
- funcționari provinciali (procuratores)
- conducători ai orașelor( prefecti)
- conducători ai așezărilor rurale( primari)
-Dacia= provincie imperială, condusă de un guvernator, numit Legatus Augusti
-Capitala : Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în depresiunea Hațegului
- formată din Oltenia, Banatul, Transilvania
- 118 d.Hr. : Împ. Hadrian o împarte în Dacia Superior și Dacia Inferior
- 168 d. Hr. Împ. Marcus Aurelius o împarte în 3 : Dacia Porolissensis, Apulensis si Malvensis
4. Coloniștii
- aduși din tot imperiul , cca 40.000, pentru a dezvolta economia provinciei
- vorbesc limba latină
- se stabilesc în orașe dar și la sate alături de autohtoni
- sunt întemeiate așezări rurale de tip roman: canabae(lângă castre),
vicus(parțial autonome), pagus(langă orașe), villa rustica(fermă agricolă)
Dacii liberi
- locuiau în teritoriile neincluse în provincia Dacia: Moldova, Muntenia, N-V Transilvaniei
- trăiau organizați în triburi: carpii(in Moldova), costobocii(in N-V Trans. )
- suferă un proces lent de romanizare.
- atacă adeseori provincia romană Dacia.
Retragerea stăpânirii romane
- este realizată in anul 271 de catre împăratul Aurelianus numită ,,retragerea aureliana’’
- Cauza: atacurile migratorilor și ale dacilor liberi
7
- Sunt retrase, la sud de Dunăre, armata si administrația romană dar și oamenii bogați
- Majoritatea populației romanizate, daco-romane, ramâne în nordul Dunării ( aproximativ 1.000.000
de persoane)