Sunteți pe pagina 1din 8

TEMA 2:

CIVILIZAȚII ANTICE

I. GETO-DACII ȘI CONTACTELE CU LUMEA


MEDITERANEEANĂ

 Originea geto-dacilor
- popor antic de origine indo-europeana
- în mileniile III-II î.Hr. in Europa se stabilesc triburile războinice ale indo-europenilor,
cunoscători ai metalurgiei bronzului.
- în mileniul II î.Hr. în Peninsula Balcanică se stabilesc triburile indo-europene ale tracilor.
- De la începutul mileniului I. î.Hr. tracii( peste 100 de triburi) se împart în 2 ramuri:
- tracii nordici – numiți geto-dacii – în spațiul carpato-dunarean (strămoșii noștrii)
- tracii sudici : moesii, odrisii, besii etc.
- prima cultură arheologică ce atestă individualizarea geto-dacilor este ,,Cultura
Basarabi”(semnalată în Banat, Câmpia Română, Moldova, bazinul Mureșului)
- Limba geto-dacilor nu s-a păstrat in forma scrisă. În limba română s-au păstrat 150-160 de
cuvinte de origine geto-dacică.
 Limitele răspândirii geografice a geto-dacilor
- nord: Carpații Păduroși
- vest: Dunărea mijlocie(panonică)
- sud: Munții Haemus(Balcani)
- est: Nistrul si gura de vărsare a râului Bug
 Mențiuni scrise referitoare la geto-daci
1. Prima mențiune scrisă referitoare la geti, raportați la un spațiu istoric, aparține istoricului antic
grec Herodot, supranumit ,,părintele istoriei’’, in lucrarea sa ,,Istorii’’:
- evenimentele relatate au loc in anul 514 î.Hr.
- spațiul de desfășurare : Dobrogea
- context: expediția militară condusă de Regele perșilor Darius I, care traversează Dobrogea
spre nord , în urmărirea sciților.
- singurii care au îndrăznit să i se opună au fost geții din Dobrogea
- deșii geții sunt învinși, Herodot îi consideră ,,cei mai viteji și mai drepți dintre traci’’
2. În secolul I î.Hr. geograful grec Stabon îi menționează si pe daci ca un trib diferit cu o
denumire legată de originea totemica (daoi=lupi in limba tracă) daci=tribul lupilor. Strabon
spune că ,,dacii și geții vorbesc aceeași limbă’’
3. În sec.I î.Hr. istoricul latin Pliniu cel Bătrân spune că,,geții sunt numiți daci de către romani’’
 Antichitatea geto-dacilor cunoaște 2 etape:
1. 514 î.Hr. – 106 d.Hr.: afirmarea civilizației autohtone, geto-dace
2. 106 d.Hr. – 271 d.Hr: perioada stăpânirii romane si a romanizării
 Trasaturi ale civilizatiei geto-dacilor
- erau organizați în triburi și uniuni de triburi războinice. Ex.: carpii, burii, albogensii, ratacensii,
apulii, sucii, tyrageții, costobocii, etc
- triburile erau conduse de șefi militari(regi sau ,,basilei’’)
- basileii aveau reședința în cetăți fortificate numite ,,dave’’, construite pe înălțimi: Argedava,
Buridava, Sucidava, dar și Drobeta, Apulum, etc
- basileii băteau monedă și aveau legături politice cu puterile vecine
- Categorii sociale:
1. tarabostes = aristocrația militară și sacerdotală(preoti) (sau pileati). – din rândurile lor era
ales basileul. - locuiau in dave.

1
2. comati (pletoși) = oameni liberi numiți și capilati
- locuiau in afara cetăților
- se ocupau cu agricultura si creșterea animalelor, meșteșugari
3. sclavii, puțin numeroși
 Relațiile cu alte popoare ( economice și culturale)
- cu ilirii ( în sec. VIII î.Hr. pătrund în zona Olteniei)
- cu sciții si sarmații iranieni ( în sec. VI î.Hr. pătrund în Transilvania) de la ei geto-dacii preiau
tehnici de prelucrare a metalelor prețioase
- cu bastarnii germanici ( în sec. III. î.Hr. se stabilesc în Moldova)
- cu celții (din sec. II î.Hr. pătrund în Transilvania și Moldova)
- cu tracii sud-dunăreni
- cea mai mare influență asupra geto-dacilor au exercitat-o grecii și romanii.
din sec.VII î.Hr. grecii au întemeiat numeroase colonii pe litoralul dobrogean al Pontului
Euxin (Marea Neagra), din care mai importante au fost:
- în sec. VII î.Hr. : Histria
- în sec. VI î.Hr. : Tomis si Callatis
între greci si geti se dezvoltă relații comerciale intense cu produse:
- grecești: ulei, vin, obiecte de podoabă, ceramică de lux etc
- dacice: materii prime, grâne, sclavi etc.
de la greci geto-dacii au preluat:
- tehnici metalurgice de prelucrare a fierului
- roata olarului- realizarea ceramicii
- moneda - circulația monetară
- forme de organizare politică: regatul
 Religia geto-dacilor
- asemenea grecilor, aveau o religie politeistă, dominată de un zeu suprem:
- inițial, zeu suprem era Gebeleizis, zeu uranian(solar)al fulgerului
- treptat, el este inlocuit de Zalmoxis(Zamolxis), zeu chtonian(al pământului). În cultul său
apare ideea vieții după moarte (asemănător creștinismului)
- alte divinități dacice:
- Derzelas, numit ,,Zeul cel Mare’’
- Un zeu al războiului asemanator cu Ares de la greci
- Bendis, zeită a lunii, vânătorii și renașterii naturii, asemănătoare cu Artemis(la greci) sau
Diana(la romani)
- Cultul ,,Cavalerului Trac’’
-  in cinstea zeilor geto-dacii au construit sanctuare (locuri pentru rugăciune) . Acestea erau de
formă patrulateră sau circulară. Sanctuarele se aflau in cetațile de tip dava. Ex.: sanctuarul circular
de la Sarmizegetusa Regia.
 Contactele cu lumea mediteraneeana( relațiile politice și militare)
- 514 î.Hr. : geții din Dobrogea se opun trecerii armatei persane spre nordul Mării Negre(Pontus
Euxinus)
- 339 î.Hr. : sciții pătrund în Dobrogea unde sunt înfrânți de armata macedoneană condusă de
Regele Filip al II-lea care-și extinde stăpânirea până la Dunare.
- 335 î.Hr. : Alexandru Macedon organizează o expediție militară la nord de Dunăre împotriva
geților, care sunt înfrânți și se retrag.
- 300-292 î.Hr. : conflict între regele geților Dromihete (Dromichaites - regatul sau se afla in
Campia Munteniei cu capitala la Helis) și Lisimah(Lysimah), diadohul greco-macedonean al
Traciei, ajutat de fiul său Agatocles. Lisimah este învins și luat prizonier la Helis.  apoi este
eliberat în schimbul menținerii păcii și a graniței pe Dunăre.
- în secolele IV-II î.Hr. conducătorii geților: ,,rex Histrianorum’’, Zalmodegikos, Rhemaxos,
luptă pentru a menține dominația politică asupra cetaților grecești de pe litoral
- dupa anul 180 î.Hr. regele get Oroles(,,vulturul’’) luptă cu bastarnii, de neam germanic.
- din sec. II î.Hr. geto-dacii, aliați cu celții si bastarnii germanici, organizează expediții militare în
sudul Dunării, împotriva armatelor romane.

2
II. REGALITATEA GETO-DACICĂ

1. REGELE BUREBISTA(82-44 i.Hr.)


- avea centrul politic in zona Munților Orăștiei, probabil la Costești(dupa alte surse, capitala era
deja la Sarmizegesusa Regia)
- capitala se afla în apropiere de centrul religios al geto-dacilor din ,,Muntele
Sfânt’’(Cogaionon)azi Masivul Șureanu.
 Politica interna
- organizeaza o monarhie cu caracter militar
- Principalul său sfetnic era Marele Preot Deceneu - sprjinit pe aristocrația sacerdotală și
militară (nobilii erau mari preoti și comandanți militari)
- politica sa internă este autoritară, impunând reguli stricte bazate pe ,,abstinență, sobrietate și
ascultare de porunci’’(Strabon)
- armata sa este apreciată de Strabon la 200.000 de oameni.
- Construiește un sistem de fortificații in Munții Orăștiei: Costești, Blidaru, Bănița, Piatra Roșie,
Capâlna.
bazându-se pe puternica sa armată, Burebista declanșează o puternică campanie de cucerire, în urma
careia supune pe rând uniunile de triburi, realizând, pentru prima oară, unificarea întregului neam geto-
dac.
- căile folosite:
- Diplomatică – pentru basileii care înțeleg necesitatea unei singure autorități politice
- Militară(război) – pentru cei ce încearcă să-și păstreze privilegiile regionale
 Politica externă
1. Prin război sau pe cale diplomatică Burebista supune și populațiile
alogene(străine) stabilite în spațiul carpato-danubiano-pontic:
- în jurul anului 60 î.Hr. supune pe celții din nord-vest( spre Panonia)
- intre 60-55 î.Hr. sunt oganizate mai multe campanii în nord și est:
învige triburile de sarmați(sciți) si bastarni germanici stabiliți in zona Transilvaniei și Moldovei.
- dupa anul 55 î.Hr. supune cetățile grecești din Dobrogea: Olbia, Histria, Tomis, Callatis,
Mesembria, Apollonia, Tyras, Dionysopolis, Odessos.
urmari:
- o inscripție greacă din Dionysopolis îl numește pe Burebista ,,cel dintâi și cel mai mare dintre
regii din Tracia’’
- regatul său se întinde până la :
- N : Carpații Păduroși(nordici)
- S : Munții Haemus(Balcani)
- E : Nistru si gura de vărsare a râului Bug în Marea Neagră
- V : Dunărea mijlocie(Panonică) si Slovacia
2. Burebista devine o amenințare și pentru romani
 se amestecă în războiul civil din statul Roman dintre generalii Cezar si Pompei.
 promite sprijin lui Pompei dar acesta este învins de Cezar
la Pharsalos, în nordul Greciei, in anul 48 î.Hr.
 Cezar decide organizarea unei campanii militare împotriva lui Burebista
 Cezar este asasinat in anul 44 î.Hr. in Senatul din Roma.
 în același an 44 î.Hr. Burebista are probabil aceeași soartă.
 Urmări
- regatul lui Burebista se destramă în patru și apoi cinci formațiuni politice
- cel mai important nucleu statal rămâne cel din zona Munților Orăștiei cu capitala la
Sarmizegetusa Regia
- Rege devine Marele Preot Deceneu monarhia militară se transformă intr-o monarhie
teocratică (condusă de preoți)
3
- Deceneu este urmat la conducerea dacilor, între sec. I î.Hr.- I d.Hr., de regi precum Comosicus,
Scorylo, Duras.

2. REGELE DECEBAL( 87 – 106 d. Hr.)

Contextul extern: Imperiul Roman iși extinde dominația, ajungând cu granița la Dunăre, amenințând regatul
dacilor. Etape:
- 28 î.Hr. – generalul roman Crassus organizează o expediție militară în Dobrogea care intră sub
stăpânirea Romei.
- 10 d.Hr. – romanii organizează, în vestul Daciei, provincia Pannonia ( Ungaria azi)
- 15 d.Hr. – la sudul Dunării romanii organizează provincia Moesia (Serbia si Bulgaria azi)
- 46 d.Hr. – regiunea Dobrogei este inclusă în provincia Moesia.
- 86 d.Hr. – Moesia e împărțită în două: Moesia Superior(in vest) și Moesia Inferior (in est) .
Urmare: simțindu-se amenințat, regele dacilor Duras organizează, în iarna anilor 85-86 d.Hr., o expediție
militară în sudul dunării, în provincia romană Moesia (dacii trec peste Dunarea înghețată).
Politica interna
- reface unitatea regatului dac;
- regatul este mai puțin extins decât al lui Burebista din cauza înaintării romanilor până la Dunare.
- Regatul Dac cuprinde: Transilvania, Banat, Moldova, Subcarpații Meridionali.
- Statul lui Decebal este mai bine organizat din punct de vedere instituțional.
- Întărește armata.
- Consolidează sistemul de fortificații pentru a apăra capitala Sarmizegetusa Regia: Costești,
Blidaru, Bănița, Piatra Roșie, etc.
Primele confruntări cu romanii
Cauze: - resursele Daciei: aur, argint, grâne ;
- Poziția strategică a Daciei ;
- Împăratul Domițian(81-96 d.Hr.) decide să-i pedepsească pe daci
Confruntări
- 87 d. Hr. Campania militară romană condusă de generalul Cornelius Fuscus:
- armata romană pătrunde în Dacia prin Oltenia
- înaintează spre capitala Daciei
- lupta are loc în depresiunea Hațegului, la Tapae și se încheie cu victoria dacilor.
-armata romană e distrusă și comandantul roman rămâne pe câmpul de luptă.
 în urma victoriei conducătorul armatei dacilor, Diurpaneus, devine Rege al Daciei,
luându-și supranumele de Decebal ( ,,Cel puternic’’, ,,Cel viteaz’’).
- 88 d. Hr. Campania militară romană condusă de generalul Tettius Iulianus:
- trece Dunărea cu o armată numeroasă și înaintează prin Banat
- armata romană obține victoria de la Tapae, în depresiuna
Hategului ( aproape de Porțile de Fier ale Transilvaniei)
- Împăratul Domițian nu poate fructifica victoria din cauza înfrângerilor suferite de
romani în Pannonia, în fața marcomanilor.
Urmare: este încheiată pacea din 89 d. Hr.:
- favorabilă pentru daci, dezavantajoasă romanilor
- Dacia devine regat clientelar (aliat) al Romei
- Decebal trebuia sa apere frontierele romane in zonă
- În schimb, primește de la romani bani, meșteri si instructori militari

4
Războaiele dintre Traian si Decebal

Devenit împărat în anul 98 d.Hr. Marcus Ulpius Traianus(98-117) decide să cucereasca Dacia. Cauze:
- politico-diplomatice: considera ca trebuia sa pună capăt păcii din anul 89, dezavantajoasă și
rusinoasă pentru Roma
- strategico- militare: să înlature amenințarea dacilor
- economice: capturarea tezaurului lui Decebal și a altor bogății dacice( aur, argint, grâne, etc.)
-
Primul război (101-102)
- Traian , în fruntea unei armate de aprox. 100. 000 de soldați, trece Dunărea pe un pod de vase,
pe la Drobeta.
- Armatele romane înaintează spre Sarmizegetusa Regia din două direcții.
- Decebal este învins de Traian la Tapae, în depresiunea Hațegului.
- Profitând de venirea iernii, Decebal, împreună cu aliații săi sarmații, bastarnii si burii atacă
așezările romane din sudul Dobrogei (acțiunea a fost numită ,,diversiunea moesiana’’ și urmărea
să îndepărteze amenințarea romană asupra Sarmizegetusei)
- Cu o parte a legiunilor sale, Traian se deplasează pe la sud de Dunare și obține o nouă victorie în
sudul Dobrogei. În cinstea victoriei, Traian va construi în anul 109 monumentul Tropaeum
Traiani(Triumful lui Traian), azi langă Adamclisi, in Dobrogea.
- În primavara lui 102 romanii reiau inaintarea spre capitala Daciei, cucerind cetate dupa cetate.
- Decebal este nevoit sa ceară pacea, încheiată în anul 102 în condiții foarte grele :
- - cedează romanilor teritoriile deja ocupate: Banat, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei
- trebuie să darâme zidurile cetaților
- să predea prizonierii de război
- să renunțe la o politică externă proprie( să nu-și mai facă aliați fără acordul Romei)

Al doilea război(105-106)
- Știind că este în pericol, Decebal încalcă condițiile păcii:
- se înarmează
- întărește cetățile
- caută aliați împotriva romanilor
- Traian se pregătește de război : dispune construirea unui pod peste Dunăre, la Drobeta, proiectat
de arhitectul Apollodor din Damasc.
- In iulie 105 , în fruntea unei armate de peste 200.000 de soldați, Traian invadează Dacia din mai
multe direcții.
- Sarmizegetusa Regia este luată cu asalt si cucerită în anul 106.
- Decebal, părăsit de aliați, fuge spre nord, urmărit de romani.
- Conform unei scene de pe Columna lui Traian, Decebal se sinucide pentru a nu fi capturat de viu.
- capul si mâna sa dreaptă sunt duse lui Traian.
- Dacia este proclamată, în august 106, provincie romană .
- În amintirea celor două războaie, Traian a dispus costruirea, în Forul său de la Roma, a ,,Columnei
lui Traian’’, pe care sunt sculptate , în basorelief , 150 de scene din timpul luptelor( este principalul
izvor istoric ).

5
III INTEGRAREA GETO-DACILOR ÎN LUMEA ROMANĂ -
ROMANIZAREA

Organizarea provinciei romane Dacia


 După cucerire Dacia e proclamată provincie imperială, condusă de un guvernator cu titlul de
,,Legatus Augusti pro praetore’’ (=delegat al augustului/împaratului, fost pretor)
 Este construită o nouă capitală numită Ulpia Traiana Sarmizegetusa, aflată în depresiunea
Hațegului , la 40 km. sud-vest de vechea capitală.
 Provincia romană Dacia cuprindea:
- Oltenia până la Jiu(din 118 până la Olt)
- Banatul
- Transilvania
 În anul 118 Împăratul Hadrianus reorganizează Dacia în:
- Dacia Superior(Banat și Transilvania)
- Dacia Inferior(Oltenia)
 În anul 168 Împaratul Marcus Aurelius împarte Dacia în:
- Dacia Porolissensis (în nordul Transilvaniei) cu capitala la Porolissum
- Dacia Apulensis ( în Banat și centrul Transilvaniei) cu capitala la Apulum(Alba-Iulia)
- Dacia Malvensis(Oltenia și sudul Transilvaniei) cu capitala la Malva
Procesul de romanizare
 Ca și în celelalte provincii romane, autohtonii geto-daci au fost supuși procesului de romanizare
 Definiție: Romanizarea reprezintă procesul istoric complex si îndelungat prin care civilizația romană
pătrunde în toate compartimentele vieții unei provincii, încât duce la înlocuirea limbii populației supuse cu
limba latină și la adoptarea tradițiilor, obiceiurilor, culturii si religiei romane.
 Etapele procesului de romanizare:
- sec.I î.Hr. – sec. I d.Hr. :contactele anterioare cuceririi(economice, culturale)
- 106 – 271 d.Hr. : romanizarea oficială - perioada integrării Daciei în Imperiul Roman
- dupa 271( retragerea romană din Dacia) : influența romanității sud-
dunarene si extinderea romanizării asupra dacilor liberi

Factorii romanizarii

1. Armata romană
- în Dacia staționează numeroase trupe (aprox. 50.000)
- Trupele sunt cantonate în castre, așezate mai ales în apropierea limesurilor( granițe fortificate romane)
- Trupele romane se împart în:
1. Legiuni: Legio XIII Gemina(castrul de la Apulum – Alba Iulia)
Legio V Macedonica(castrul de la Potaissa-Turda)
*Legionarii erau cetățeni romani
2. Trupe auxiliare: Cohorte(formate din luptători pedeștrii) și Alae(formate din călăreți).
Puteau cuprinde și daci.
2. Veteranii
- soldații care termină stagiul militar(25 de ani) devin veterani și obțin numeroase drepturi:
- obțin cetățenia romană dacă nu o aveau
- primesc bani, pământ și funcții în administrație dacă aleg să se
stabilească în provincia pe care au aparat-o.
 mulți soldați își întemeiau familii în Dacia, contribuind la romanizare
6
3. Administrația(ai cărei funcționari foloseau limba latină) formată din:
- funcționari provinciali (procuratores)
- conducători ai orașelor( prefecti)
- conducători ai așezărilor rurale( primari)
 -Dacia= provincie imperială, condusă de un guvernator, numit Legatus Augusti
-Capitala : Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în depresiunea Hațegului
- formată din Oltenia, Banatul, Transilvania
- 118 d.Hr. : Împ. Hadrian o împarte în Dacia Superior și Dacia Inferior
- 168 d. Hr. Împ. Marcus Aurelius o împarte în 3 : Dacia Porolissensis, Apulensis si Malvensis

4. Coloniștii
- aduși din tot imperiul , cca 40.000, pentru a dezvolta economia provinciei
- vorbesc limba latină
- se stabilesc în orașe dar și la sate alături de autohtoni
- sunt întemeiate așezări rurale de tip roman: canabae(lângă castre),
vicus(parțial autonome), pagus(langă orașe), villa rustica(fermă agricolă)

5. Urbanizarea:sunt întemeiate orașe care aveau statutul de:


- colonia – oraș de rang superior, colonizat cu cetățeni romani, organizat după modelul Romei
- Ex.: Ulpia Traiana, Apulum, Drobeta, Napoca, etc.
- municipium –oraș cu teritoriu propriu și autonomie administrativă
- Ex.: Dierna, Porolissum, Malva etc.
6. Religia
- sunt adoptate zeitățile romane: Jupiter, Junona, Minerva etc
- are loc un sincretist religios ( amestec religios al unor divinități
romane, grecești, orientale, traco-dacice)
Se produce fenomenul de ,,interpretațio romana’’: se mențin cultele divinitatilor dace dar zeii sunt adorați
sub nume roman: Zalmoxis devine Jupiter, Bendis devine Diana.
7. Viața economică
- coloniștii practică comerțul, mineritul, metalurgia, etc.
- practicanții aceleiași meserii se organizează în asociații profesional numite ,,collegia’’.
8. Dreptul roman
- sunt introduse legile romane
- din anul 212, prin noua Constituție a impăratului Caracalla (Constitutio
Antoniana) , toți locuitorii Imperiului primesc cetațenia romană.
9. Viața culturală
- funcționează școli în limba latină: se scria pe tabliță cerată cu ajutorul unei penițe numite ,,stili’’
10. Limba latină – vorbită de funcționari, armată , coloniști
 s-au găsit 3500 de inscripții în limba latină
11. Creștinismul – răspândit de misionari creștini, coloniști , în limba latină vezi următorul capitol

Dacii liberi
- locuiau în teritoriile neincluse în provincia Dacia: Moldova, Muntenia, N-V Transilvaniei
- trăiau organizați în triburi: carpii(in Moldova), costobocii(in N-V Trans. )
- suferă un proces lent de romanizare.
- atacă adeseori provincia romană Dacia.
Retragerea stăpânirii romane
- este realizată in anul 271 de catre împăratul Aurelianus numită ,,retragerea aureliana’’
- Cauza: atacurile migratorilor și ale dacilor liberi

7
- Sunt retrase, la sud de Dunăre, armata si administrația romană dar și oamenii bogați
- Majoritatea populației romanizate, daco-romane, ramâne în nordul Dunării ( aproximativ 1.000.000
de persoane)

S-ar putea să vă placă și