Sunteți pe pagina 1din 69

Popoare i spaii istorice.

-Romanitatea romnilor n viziunea istoricilorI.

Etnogeneza:

Etnogeneza romnilor se nscrie n procesul de constituire a popoarelor romanice. Cei


mai ndeprtai strmoi ai notri sunt tracii , un neam indo-european , conturat in mil. II
i.Hr.
Acetia se vor aeza n spaiul limitat de :

N Carpaii Pduroi
S Munii Haemus
V Dunrea Mijlocie si rul Sava
E M.Neagra si Nipru

Tracii triau organizai in uniuni de triburi , fiind condui de basilei , cpetenii politicomilitare i religioase. Tracii au fost realizatorii metalurgiei bronzului. La mijlocul mil. I i.Hr. ,
se vor contura tracii nordici , numii n izvoarele istorice greceti sub numele de GEI.
Geii au fost realizatorii metalurgiei fierului, acetia fiind influenai de ctre greci,
care , n sec. VII-VI i.Hr. , i-au ntemeiat pe rmul de vest al M.Negre mai multe colonii
(centre economice , politice i culturale) : Olbia , Tomis , Histria , Calatis , Messembria . De
la greci, geii vor prelua : roata olarului , moneda , alfabetul i tehnici de prelucrare a
fierului.
Primele menionri istorice despre gei apar in lucrearea lui HerodotIstorii , unde
este amintit episodul din 514 i.Hr. cnd regele persan Darius, aflat ntr-o campanie militara
la nord de Dunre, mpotriva sciilor , va fi ntmpinat de gei. Herodot face referire la
religia politeista a geilor, care-l aveau ca i element central pe Zamolxez, zeu al nemuririi.
Geii erau organizai in uniuni de triburi , iar fiecare astfel de uniune important i
avea centrul ntr-o aezare fortificat , a crei denumire purta sufixul -dava.
n sec. I i.Hr. , n izvoarele istorice romane , apare etnonimul dac , ce desemna
populaia ce locuia n spaiul intra-carpatic. Geii erau de acelai neam cu dacii , avnd
aceeai religie i vorbind aceeai limba.

I.a) Primul stat geto-dac:


Primul stat geto-dac a aprut n contextul apropierii pericolului roman , n timpul
domniei lui Burebista(82i.Hr. 44i.Hr.). Acesta a unificat triburile geto-dace i a supus
coloniile greceti , dar i triburile celtice ale boiilor si teuriscilor.
Centrul statului dac era localizat n Munii Orastiei , la Sarmisegetusa Regia. Capitala era
protejat de un sistem defensiv format din mai multe ceti :
Pugir
Cplna

Blidarul
Piatra Roie

Tilica

Costeti
Statul geto-dac sub Burebista era limitat de:
N Carpaii Pduroi
S Munii Haemus
V Dunrea Mijlocie i pri din Slovacia
E Marea Neagr i gurile fluviului Bug

Burebista se va implica n politica interna roman, n rzboiul civil (49i.Hr. - 48i.Hr.)


dintre Pompeius i Caesar. Pompeius va fi nfrnt, iar Caesar se va proclama dictator i va
plnui o campanie militar mpotriva dacilor, ns va fi asasinat n 44i.Hr., aceeai soart
avnd-o i Burebista.
Dup 44i.Hr., regatul se va mpri in 4-5 regate mai mici, cel mai important avnd
centrul la Sarmisegetusa Regia. Dacii vor fi influenai de ctre romani, fiind preluate
elemente de tehnic roman, vestimentaia, arme, ceramic, iar n plan cultural, alfabetul
latin.
n perioada sec. I i.Hr. Sec I d.Hr., la Sarmisegetusa Regia se vor succeda 4
regi:

Deceneu
Comosicus
Scorilos
Duras

Lumea geto-dac se va restrnge pe baza cuceririlor romane:


Anul
9-10
15
46

Cuceriri romane
Romanii pun bazele provinciei Panonia
Apare la sud de Dunre provincia Moesiea
Dobrogea este anexat Moesiei

I.b) Al doilea stat geto-dac:


Pericolul roman a grbit refacerea statului geto-dac. n timpul lui Domniianus,
romanii au organizat o campanie la nord de Dunre, trupele sale naintnd prin Banat, sub
conducerea generalului Cornelius Fuscus, dacii ctignd n 87 lupta de la Tapae. n aceast
lupt se va afirma un tarabostes din S-V Transilvaniei, Diurpaneus Decebalus (87-106), care
va fi ales ca rege.
n 89, Decebal a ntmpinat o nou campanie a romanilor, condus de Tettius
Iulianus, romanii ctignd lupta de la Tapae. Se va ncheia pacea dintre Domniian i
Decebal, prin care, n schimbul unor avantaje economice i militare, dacii trebuiau s apere
graniele din N-V Imperiului Roman.
Statul geto-dac aflat sub Decebal era limitat de:

N Carpaii Pduroi
S Dunre
V Tisa
E Siret

I.c) Rzboaiele daco-romane:


mpratul Traian(89-117) va pregti cucerirea Daciei, cauzele primului rzboi dacoroman fiind:

nclcarea pcii din 89 de ctre Decebal


ntrirea alianelor cu barbarii de ctre Decebal
Creterea puterii regatului dac
Resursele economice ale regatului dac
Poziia geo-strategica a Daciei la gurile Dunrii
Dorina lui Traian de a ntri grania imperiului pe Dunre

Primul rzboi daco-roman(101-102). A debutat prin trecerea Dunrii de ctre


trupele romane , n martie 101 i naintarea lor prin Banat, obinnd victoria de la
Tapae. Cuceresc cetile Cplna i Costeti. n timpul iernii , Decebal va organiza
aciuni militare n Moesia , alturi de barbari. Vor fi respini la Durostorum i
Adamclisi. Luptele vor fi reluate n primvara lui 102 , iar apropierea romanilor de
Sarmisegetusa Regia l-a forat pe Decebal s cear pace.
Condiiile pcii erau:

Dacia ceda teritoriile sudice (Depresiunea Haeg, Banat, Oltenia,


Muntenia, S. Moldovei, S-E Transilvaniei)
Dacia trebuia s distrug toate fortificaiile construite
Decebal preda prizonierii romani, transfugii, arhitecii, trofeele
Dacia pierdea iniiativa politic externa

Decebal nu a respectat condiiile pcii. Va ataca garnizoanele romane din S.


Transilvaniei. Pentru a ntri controlul asupra Dunrii , romanii vor construi la Drobeta (103105), podul realizat de arhitectul Apolodor din Damasc.
Al doilea rzboi daco-roman(105-106). In 105 romanii au pornit pe mai multe
direcii, prin Banat , Oituz , Oltenia , pasajul Rucr-Bran. n vara lui 106 , cetile din
Munii Oratiei au fost cucerite i distruse, iar Sarmisegetusa asediat i incendiat,
aprtorii retrgndu-se spre nord . Decebal, ajuns din urm, se va sinucide.
Cea mai mare parte a statului dac va fi transformat n provincie roman . Au existat
i zone care nu au fost incluse in provincia Dacia, acestea fiind locuite de dacii liber :
Moldova, Criana , Maramure. Rzboaiele daco-romane sunt amintite de :
Monumentul de la Adamclisi
Columna lui Traian

Podul de la Drobeta

II.

11aug 106 Conform unei diplome militare, descoperite la


Porolissum , Dacia este atestat drept Provincie Roman

Romanizarea:

Romanizarea este un proces de asimiliare etnolingvistic ntre romani i populaia


cucerita. Aceasta
reprezint un proces indelungat, ce presupune nsuirea de ctre locuitori a tradiiilor,
obiceiurilor, normelor juridice , religie, culminnd cu nsuirea limbii latine.
n spaiul romnesc, romanizarea s-a desfurat in dou etape distince:
1. Etapa preliminar sec. I i.Hr.-> sec. I d.Hr lumea dac resimte
influene romane
2. Etapa propriu-zis 106->274 cnd acioneaz o serie de factori

II.a) Factori ai romanizrii:

Factori

Administraia

Armata

Caracteristici
provincia roman Dacia ii avea reedina la
Ulpia Traiana Sarmisegetusa
avea statut imperial , fiind controlat de un
delegat al mparatului , denumit legatus
augusti pro-praetor
a suferit reforme administrative :
I. 118-119-> Dacia Superior (Transilvania + Banat)
Dacia Inferior (S. Moldovei + Oltenia)
II. 122-123-> Hadrian creeaz Dacia Porolisensis
III. 168
-> Marcus Aurelius redenumete
aceste unitai :
Dacia Malvensis (Malval)
Dacia Apulensis (Apulum)
Dacia Porolisensis(Porolissum)

n provincia Dacia erau prezente dou


legiuni : Legiunea XII Gemina (Apulum) i
Legiunea V Macedonica(Potaissa)

aceste legiuni erau alctuite i din trupe


auxiliare, formate din localnici : cohorte si
alae

dup satisfacerea serviciului militar (25 de


ani) , veteranii erau lasai la vatr, primind
cetenie roman i dreptul de a ntemeia o
familie, aprnd astfel familiile mixte
adui pentru exploatarea economic din zonele :
Panonia , Raetia, Galia, Asia Mic, Hispagna
au introdus mai multe tipuri de aezare uman:

Cannabae aezarea de lng castre

Vicus aezare rural cu reea stradal


fr incint de aprare

Villa Rustica proprietatea rural, cu


locuina i anexele sale

Pagus aezare rural , rasfirat


existenta a dou tipuri de orae

Municipia orae cu autonomie proprie


(Dierna Orova) , (Tibiscum Jupa) , (Porolissum)

Colonia orae ce copiau modelul Romei


(Ulpia Traiana Sarmisegetusa, Apullum, Potaissa ,
Napoca , Drobeta)
asociaiile de tip collegia grupau
localnicii pe baz religioas , profesional
sau de provenien
se vor manifesta dou procese n plan spiritual:

Veterani

Colonitii

Urbanizarea

Sincretismul religios mbinarea ntr-o singur


Religia

Cultura

Dreptul roman
Economia

III.

divintate a trsturilor a dou sau mai multe


diviniti
Inerpretatie Romane adorarea divinitilor
romane sub identitatea divinitilor locale
limba latin
coli particulare sau publice (Vetsel, Zam)
tbli cerate i tiri (Alburus Maior)
n provincia roman Dacia au acionat edictele
imperiale ,cel mai important fiind Edictul lui
Caracala (212) -> primeau cetenie roman
toi locuitorii de condiie liber
ncadrarea vieii economice din provincie n cadrul
Imperului Roman

Retragerea aurelian:

mpratul Aurelian (270-275) a preferat s abandoneze provincia Dacia, pentru a fixa


aprarea pe Dunre, datorit presiunii migratorilor. Retragerea aurelian (271-274) a
presupus procesul de retragere a autoritilor, armatei, administraiei la S. de Dunre.
Dup 274, dacii liberi ptrund n teritoriul fostei provnicii , unde
romanizrii de ctre populaia daco-romana , rmas la N. De Dunre.

vor fi supui

istoricilor:

IV.

Romanitatea romnilor in sec. 18 , in viziunea

Teoria Imigraionist a fost susinut de istoricii austrieci i maghiari ,


pentru a argumenta drepturile istorice n privina stpnirii asupra Transilvaniei att n
perioada domniei habsburgice ct i n timpul regimului dualist (instaurat in 1867)

Istoria dacilor transalpini 1781 lucrare elaborat de istoricul austriac


Franz-Joseph Sulzer , ce susinea faptul ca romnii s-au format ca popor n Balcani i
mai trziu au migrat la N. de Dunre , gsindu-i stabilii aici pe maghiari.

Supplex Libellus Valahorum 1791 primul program politic al romnilor


transilvneni

Studii Romneti: Cercetri asupra istoriei vechi a romnilor 1871


Teoria Roeslerian , realizat de istoricul Robert Roesler, lucrare n care acesta
mbuntea ideile lui Sulzer
Ideile de baz ale teoriei erau:

Dacii au fost exterminai n timpul rzboaielor daco romane. Ideea era preluat dintro lucrare scris n sec. IV de Eutrarius : Ab Urbe Condita

Dacia nu s-ar fi putut reorganiza in 165 ani


Dispariia hidronimelor i toponimelor
Dup 274 s-a retras la S de Dunre toat populaia
Poporul romn s-a format n Pen. Balcanica , n prezena slavilor , datorit :
a.
b.
c.
d.

prezenei ad-stratului slav


n lb. Romana i albanez exist cuvinte comune
absena din lb. Romana a ad-stratului germanic
confesiunea ortodoxa , asemeni slavilor

Romnii ca popor, se vor stabili la N. de Dunre n sec. XIII


teoria va fi contestat de istoricii romni , cei mai importani fiind : Hadeu i
Al. D. Xenopol

Teoria lui Roesler : Studii asupra struinei romnilor n Dacia Traian


1884 lucrarea lui Al. D. Xenopol prelua ideile colii Ardelene. Principalele argumente
ale acestei lucrri sunt:

Nici

un izvor antic nu a precizat faptul c dacii au fost exterminai n rzboaiele cu


Traian
Toponimele i hidronimele dacice sunt pstrate i sub stpnire roman
a. Toponime : Napoca , Apullum , Potaiisa , Drobeta

b. Hidronime : Danubius , Pyertus , Alutus, Somus


Perioada de 165 de ani a fost suficient pentru impunerea elementului romanic , fiind
tiut faptul c unele popoare s-au romanizat n mai puin de 100 de ani
Existena cuvintelor slave n lb. Romana este justificat de convieuirea romno-slava
n sec. VI-VII , iar existena confesiunii ortodoxe se explic prin influenele culturale din
S-E Europei , din partea Bizanului
Caracterul nomad explicat prin pstoritul transhumant

Roesler

invoca apropierea dialectelor daco-romne i moravo-romane . Acest lucru


ine tot de o existena iniial a unei romaniti orientale puternice din spaiul N
Dunrean.
Cuvintele comune din albaneza i romn este explicat prin vechiul fond indoeuropean tracic.
Nici o surs istoric nu afirm stabilirea unui popor la S de Dunre.

Teoria continuitii a fost ntrit prin numeroasele descoperiri arheologice


din sex XX-lea , un rol important n acest sens avndu-l numeroasele inscripii latine
care atest convieuirea romano-dac. Istorici de seam ce ntresc aceast teorie
sunt : N. Iorga i I.C.Brtianu

Cronologie
Data

Eveniment

514 i.hr.
Sec i i.hr.
82 i.hr. 44 i.hr.
49 i.hr. 48 i.hr.
44 i.hr.
9-10
15
46
87
89
89
87 106
89 117
101 102
103 105
105 106
11 august 106
118-119

Regele Darius intlnete dacii


Apare etnonimul dac
Burebista
Rzboiul civil din Imperiul Roman
Asasinarea lui Burebista i Caesar
Romanii pun bazele provinciei Panonia
Apare la S. de Dunare provincia Moesia
Dobrogea este anexat Moesiei
Lupta de la Tapae dintre Cornelius Fuscus i daci
Lupta de la Tapae dintre Tettius Iulianus i daci
Pacea dintre Domnitian i Decebal
Decebal
Traian
Primul rzboi daco-roman
Construirea podului de la Drobeta
Al doilea rzboi daco-roman
Este atestat provincia roman Dacia
Prima reform administrativ a Daciei

122-123
168
212
270-275
271-274
306-337
527-565
303-304
313
392
376
395
602
1867
1791
1781
1871
1884

A doua reform administrativ a Daciei


Marcus Aurelis a treia reform adm a Daciei
Edictul lui Caracala/Constitutia Antonian
mparatul Aurelian
Retragerea Aurelian
Constantin cel Mare
Iustinian
Edictele anti-cretine emise de Diocletianus
Edictul de la Mediolanum Constantin cel Mare
Edictul lui Theodosius cel Mare cretinismul era
religia oficial a imperiului
Vizigotii mpini la S de Dunre de huni
Divizarea Imperiului Roman
Slavii se vor stabili la S de Dunare
Instaurarea Regimului Dualist Austro-Ungar
Supplex Libellus Valahorum
Istoria Dacilor Transalpini
Studii Romaneti: Cercetri asupra istoriei vechi a
romnilor / Teoria Roeslerian
Teoria lui Roesler: Studii asupra struinei
romnilor in Dacia Traian

Oameni, Societate si Lumea Ideilor.

-Europa intre democratie si totalitarismI.

Idei si principii politice democratice:

n sec. XX-lea , Europa cunoate instaurarea regimurilor democratice, proces


generalizat dup primul
rzboi mondial , cnd majoritatea statelor nou aprute vor adapta regimul democratic.

Regmiul Democratic

Trasaturi
Existenta unei legi fundamentale
care sa precizeze forma de
guvernamant
Separarea puterilor in stat
Votul universal
Garantarea
drepturilor
si
libertatilor cetatenesti
Alegeri libere

Existenta statului de drept


Pluralismul politic
Principala problem n perioada interbelic a fost disputa dintre democraie i
totalitarism. n statele nou-formate se vor instaura n cele din urma regimurile totalitariste:
Polonia
1926
Iugoslavia
1929
Austria
1933
Grecia
1936
Romania
1938
n statele occidentale , democraia s-a mentinut n perioada interbelic i dup 1945,
( Frana, Anglia, Statele Nordice) , iar n centrul Europei , democraia s-a meninut doar n
Ceho-Slovacia, care va fi ins dezmembrat de naziti n 1938.

I.a) Particularitatile principalelor regimuri democratice:

Italia

Pana in 1945 a fost monarhie constitutionala, fiind


compromisa datorita neimplicarii politice pe durata
regimului fascist
Dupa al doilea razboi mondial, se va desfasura
Referendumul din 21 iunie 1946 , prin care se
opta pt. Republica (54%), Umberto al 2-lea
parasind tara
Republica italiana s-a organizat dupa Constitutia
din 1947
Separarea puterilor in stat:
1) Puterea legislativa Parlament bicameral
VU
2) Presedintele mandat de 7 ani rol
reprezentativ
3) Puterea executiva Guvern
4) Puterea
judecatoreasca

Instantele
Judecatoresti
Perioada interbelica a fost caracterizata de
instabilitate guvernamentala, cel mai sustinut partid

Germania

Franta

Partidul Democrat Crestin


Dupa 1918 , Imperiul German a fost inlocuit cu o
Republica Parlamentara Democrata, bazata pe
Constitutia de la Weimat august 1919
Partid Bicameral
1) Reichstag desemnat prin VU
2) Reichsrat consiliu al landurilor
Presedinteele desemna cancelarul . -> 1925
Paul von Hindenburgh
In 1933 ajung la putere nazistii
In perioada post-belica Germania se va diviza
1) Partea rasariteana rusi
2) Partea occidentala 3 zone de ocupatii
SUA , Marea Britanie , Franta, unite in 1947
Organizarea Germaniei post-belice a fost stabilita
in cadrul Conferintei de la Potsdam - 17 iunie ->
20 august 1045 . Denazificarea, demilitarizarea
Germaniei
1) Functionarea politica a RFG se va face pe
baza Constitutiei de la Bon 8 mai 1949
(oct 1949 apare RFG).
2) RFG este organizata pe Landuri , cu
autonomie guvernamentala si parlamentara,
cat si cu institutii proprii.
3) Parlamentul este format din Bundestag si
Bundesrat , cu 45 reprezentanti ai
landurilor
4) Puterea executiva este detinuta de guvernul
condus de cancelarul cu puteri extinse ,
completate
de
limitarea
controlului
parlamentar asupra guvernului
5) Presedintele are un rol reprezentativ, fiind
echidistant primul presedinte , Theodor
Heuss
6) Cancelarul Konrad Adenauer (1949-1963)
va accepta Planul Schuman si va unifica
Germania de V.
Helmuth Kohl , reprezentant al Uniunii Crestin
Democrate va unifica intreaga Germanie la
30 octombrie 1990
1918-1940 -> instabilitate guvernamentala
Constitutia din 1946 -> a 4-a republica , ce va
dura pana in 1958
Parlamentul bicameral alcatuit din
1) Adunarea Nationala
2) Consiliul Republicii
1) Un reprezentant al Frantei post-belice a fost
Charles de Gaulle care va forma
Adunarea pentru Republica , si se va
afirma pentru cresterea prerogativelor
prezidentiale

Marea Britanie

II.

2) In 1968 va elabora o noua constitutie , prin


care marea mandatul prezidential la 7 ani ,
cu posibilitatea de 2 mandate
3) A fost presedinte al Frantei intre 1959-1969
1962 un amendament constitutional prin care
presedintele era ales de catre cetateni , prin vot, ci
nu de catre colegiul electoral
Coabitarea presedintele reprezinta o orientare
politica iar guvernul este sustinut de alt partid :
1986 , presedintele Francoise Miherau (P. Social
Francez) , iar prim ministru Jacque Chiraque ,
reprezentand o grupate de stanga
Monarhie constitutionala in care parlamentul este
institutia fundamentala.
A. Parlamentul Bicameral
1) Camera Lorzilor ereditari sau desemnati
de rege
2) Camera Comunelor desemnati prin VU
B. Guvernul este puterea executiva:
1) Cabinet format de partidul cu cele
mai multe voturi si condus de
presedintele sau
2) Guvernare responsabila
3) La solicitarea primului ministru
monarhul
poate
dizolva
parlamentul
Regele este:
1) Seful bisericii anglicane
2) Seful statului
3) Seful Armatei
4) Conducator al Diplomatiei
1952 Regina Elisabetha a II-a
Paridele Influente
1) Partidul Laburist partid de stanga
2) Partidul Conservator Winston Churchill
partid de dreapta
1979 1990 Margaret Thatcer
Marea Britanie va afirma influenta politica si
militara in victoria din 1982 cu Argentina , ocupand
insulele Malvin ( Folkland)

Totalitarismul:

Experiena pe care statele au avut-o n primul rzboi mondial restrngerea


drepturilor ceteneti, subordonarea instituiilor, controlul manifestat asupra cetenilor,
vor fi modalitile utilizate de ctre regimurile totalitare. Acest regim a aprut in perioada
interbelic, pe fondul unei crize a sistemului democratic.
Trsturile regimurilor totalitare sunt

Trasaturi

Regimul Totalitar

Existenta unui singur partid / ideologii


Cetatenii sunt subordonati statului
Incalcarea drepturilor si libertatilor
cetatenesti
Actiunea propagandei in raspandirea
ideologiei
Inexistenta pluripartidismului
Puterea controlata de partidul unic si
de dictator
Cultul personalitatii dictatorului
Anti-parlamentismul ; anti-liberalismul
Controlul asupra populatiei prin politia
politica

Puterea deplin a sistemului se bazeaz pe mass-media i propagand. n statul


totalitar, statul controleaz aspectele vietii umane, individul fiind subordonat statului.
Dup 1918 , diferenele economice majore , omajul , inflaia , nemulumirile sociale ,
au alimentat i accelerat procesul de instaurare al regimurilor totalitare. Se va consolida
convingerea c regimurile democratice nu sunt capabile s redreseze situaia.

Regimuri Totalitare

Stanga

Dreapta

U.R.S.S. comunism

Germania nazism
Italia - Fascism

II.a) Regimul Comunist URSS:


Rusia se confrunta cu o criza economic, politic i militar, datorat nfrngerilor
suferite pe frontul din primul rzboi mondial.

Revoluia Burghez 23februare/ 8 martie 1917 declanat n

Pettersburg i n marile orae, a implicat membrii Partidului


Constituional Democrat i Melevicii . n urma Congresului de la Londra
i Bruxelles , din 1903 , revoluionarii se vor scinda astfel:
Melevicii minoritari , susineau marxismul tradiional , optnd pentru reforme
pe cale parlamentar
Bolevicii majoritari , erau condui de Lenin , susinnd preluarea puterii prin
revoluie i teoria marxismleninismului.

La 1 martie 1917 , puterea era preluat de un guvern provizoriu , condus de prinul


Lvov, care va decide reformele : Libertatea presei i Ziua de lucru de opt ore , iar pe 2
martie 1917 , arul Nicolae al II-lea abdica.

Se vor constitui sovietele consilii formate din muncitori i soldai, care trebuiau s
asigure controlul populaiei. Acestea vor fi influenate de partidul bolevic. Lenin va lansa
din exil Tezele din Aprilie , n care preciza necesitatea prelurii puterii prin revoluie i
instaurarea proletariatului.

Revoluia Bolevic 25 octombrie / 7 noembrie 1917 bolevicii vor


specula nemulumirile sociale, promind scoaterea din rzboi a Rusiei.
Controlnd sovietele din marile orae, vor pregti lovitura de stat,
guvernul fiind rsturnat.
Va fi realizat un nou guvern , numit Consiliul Comisarilor Popoarelor din Rusia ; era
recunoscut dreptul popoarelor din Imperiul arist la auto-determinare. n decembrie
1917, decretul asupra pcii stabilea msurile pentru pacea cu Puterile Centrale. Pacea se
ncheia la 3 martie 1918 la Brest-Litovsk.
Bolevicii i vor consolida puterea prin poliia politic creeat in decembrie 1917 de
Lev Trotski. n iulie 1918 arul Nicolae al II-lea era nchis la Ekaterinburg, proclamndu-se
RSSR ( Republica Sovietic Socialist Rus ).
1918 1920 -> are loc rzboiul civil dintre bolevici i adepii tarului, sprijinii de
Antanta. Bolevicii vor ctiga aceast lupt. Vor fi desfiinate celelalte partide politice ,
confiscate propriettile private, va fi instaurat cenzura, iar liderii opoziiei nchii sau ucii.
La 30 decembrie 1922, prin alturarea Transcaucaziei , Ucrainei i Bielorusiei la
RSSR, se puneau bazele URSS-ului (Uniunea Republicilor Socilaiste Sovietice ) , organizat
conform Constituiei din 1924. n 1924 moare Lenin , puterea fiind exercitat de ctre
biroul politic , Stalin reuind sa acapareze puterea.

STALINISMUL
Dupa 1924 , liderii marcanti ai partidului bolsevic au fost:

Stalin
Trotki
Tomski
Buharin

Rikov
Znioviev
Kamenev

Disputa dintre Stalin i Troki pe marginea direciei politice ( Troki susinea teoria
revoluiei permanente / exportul de revoluie ; Stalin susinea ideea comunismului
ntr-o singura ar, sprijinit i de ceilali membrii ), va duce la nlturarea lui Troki din
funcia de comisar de rzboi (1925) , in 1929 va aduce exilarea acestuia, pentru ca acesta
s fie asasinat n 1940 n Mexic.
n decembrie 1927 , debuta Regimul Stalinist (1924/1927 1953). A fost lansat
conceptul de duman al poporului orice persoan ce dovedea susineri mpotriva
sistemului era acuzat i condamnat la moarte sau dus in lagrele de munc.

Masuri ale regimului Stalinist


(1924/1927 1953)
Nationalizarea

Plan Economic

Agricultura

economice
Planurile cincinale primul plan
1928

1933
,
presupunea
centralizarea
tuturor
resurselor
economice si organizarea productiei
pe 5 ani .
Fortarea
industrializarii URSS ,
industria fiind vazuta ca solutie
pentru
eradicarea
inapoierii
economice
Colectivizare

1929
->
confiscarea
pamanturilor
si
comansarea
lor
in
gospodarii
agricole sau colhozuri
Proletcultismul o cultura
noua ce rupea legaturile cu perioada
anterioara, considerata decadenta.
Era o cultura ce avea ca elemente
centrale munca si muncitorul
Stahanovismul miscare ce viza
cresterea
concurentei
dintre
muncitori pentru a mari normele de
productie. Acest concept vine de la
muncitorul Alexei Stahanov, miner
ucrainian, care ar fi depasit norma
de lucru de carbune extras cu 14
ore.
Opozantii erau trimis in gulag
sisteme de lagare si puscarii ale
URSS , soldata cu moartea a 8
milioane de victime.
Marea teroare epurarea ampla ,
vizand
membrii
partidului
considerati potentiali rivali (generali
si maresali ai armatei rosii) 1mil
500 victime
Cultul
personalitatii
dus
la
apogeu

Plan Cultural

Plan Ideologic

Plan Politic

ramurilor

Politia politica la baza sistemului

constituit de catre stalin , politia


politica a stat la baza controlului
populatiei
;
aceasta
poarta
denumirea de CEKA/NKVD/KGB
Dupa 1945, comunismul se va extine pe baza evolutiei politico-militare.

II.b) Fascismul:
Totalitarismul de dreapta, fascimul italian i nazismul german , au aparut ca o reacie
la consolidarea comunismului, pe un fond de umilin naional : Germania pierduse
razboiul i considera ca i s-a impus un dictat , iar Italia considera c a pierdut pacea.
Ambele regimuri au pus accent pe ideea de restaurare a onoarei, ambele fiind state
naionaliste : baza fascist naiunea ; baza nazist poporul.
Criza Italiei de dup 1918 a fost accentuata de micrile socialiste din 1919-1920. O
mare parte a burgheziei vor susine extrema dreapta ca o garanie n faa ameninrii din
stnga.
Primele grupri fasciste au aparut la Milano , creeate de Benitto Mussolini n 1919 ,
ce reuneau veteranii de rzboi ( fascii de combatimento). Aveau ca simbol fascia simbol roman din timpul republicii.
Ideologica fascist statul naiune este elementul primordial i era vazut ca o fiin
distinct de cea a indivizilor , care sunt subordonai statului
n 1922 se fonda Partidul National Fascist . La 28 octombrie 1922, n urma
Marului Asupra Romei , Victor Emanuel al II-lea de Savoia i acorda lui Mussolini funcia
de prim-ministru.

Masuri Ale Regimului Fascist


1925-1926

Plan Economic

Plan Ideologic
Plan Politic

:
erau
desfiintate
sindicatele
,
si
inlocuite
cu
Sistemul Corporatist ,structuri ce
grupau muncitori si patroni.
Economia era controlata de sistmeul
fascist, impunandu-se autarhia
limitarea importurilor
Tinerii
erau educati in cultul
Partidului
Fascist
,
denumiti
Avangardisti / Balillas
Populatia
adulta
constituia
camasile negre.

Politica interna

Impunerea cenzurii
Interzicerea celorlaltor partide
Cultul personalitatii Il Duce

Mussolini
Puterlie Lui Mussolini In stat
Lege adoptata de parlament in
1925, prin care acestuia i se
acordau puteri nelimitate
Politia politica OVRA.

Politica externa
1923 - Prin Pacea de la Lousagne

anexa arhipelargul Dodecanez si


Insula Corfu
1929 - Prin Concordatul de la
Luterano
era
recunoscuta
existenta Vaticanului
1935-1936 trupele italiene pronind
din Somalia vor cuceri Etiopia
nov 1937 se puneau bazele axei
Roma Berlin Tokyo
1936-1939 Italia se implica alaturi
de Germania in razboiul civil din
Spania
1939 Italia anexa Albania

II.c) Nazismul:
Naional socialismul nazismul este varianta german a fascismului, conturat n
anii 1930. Nazismul a fost ideologia Partidului Muncitoresc German nfiintat n ianuarie
1919, denumit mai apoi Partidul Naional-Socialist al Muncitorilor Germani
(NSDAP).
Adolf Hitler , nscut n 1889 n Germania, se va nrola voluntar n armata german,
participnd la primul razboi mondial , resimind nemulumirile naiunii n 1918.
Germania considera c i s-a impus un dictat la Versailles, condiiile tratatului fiind
inacceptabile :

cedarea teritoriilor Arsacia si Lorena Frantei


decolonizarea Germaniei
limitarea efectivelor militare
plata daunelor de razboi
demilitarizarea Renaniei

Partidul Nazist, iniial restrns, va atrage tot mai muli adepi pe fondul crizei
economice din primii ani de dup razboi datorit ideilor vehiculate:

Nationalism
Anti-liberalism
Anti-parlamentarism
Puritatea rasiala
Redobandirea onoarei nationale

Ideile de baz ale doctrinei naziste vor fi regsite n cartea lui Hitler Mein Kampf
(Lupta Mea) , scris n 1925 .Criza economic din 1929 va oferi partidului nazist ansa de a
se afirma. Acesta va obine la alegerile din 1932 cele mai multe voturi, iar preedintele
Paul von Hindenburgh l va desemna pe Hitler cancelar al Germaniei la 30 ianuarie 1933.
Principiile fundamentale ale doctrinei naziste sunt:
Teoria spaiului vital se impunea ruperea lanurilor de la Versailles i
obinerea unor noi teritorii de locuit pe seama vecinilor
Teoria rasei ariene lumea este mprit n dou categorii : rasele
superioare i inferioare ; rasa german reprezentnd rasa arian prin
definiie, menit s conduc lumea
Evreii acetia reprezint plaga societii germane , fiind sortii anihilri
Hitler va reusi s controleze Partidul Nazist, Guvernul i Instituiile statului.

Etapele consolidrii puterii:


27-28 februarie 1993 Incendierea Reichstagului pentru a elimina opoziia,
nazitii vor nscena incendierea Parlamentului , blamnd pentru acest act pe comuniti
i socialiti , care vor fi arestai. A 2-a zi va fi introdus starea de urgen - > limitarea
drepturilor civile
martie 1933 pentru a-i mari ponderea in Parlament, nazitii vor organiza noi
alegeri.

23 martie 1933 Legea de mputernicire puterea legislativ trecea n


subordinea Guvernului (anihilarea separrii puterilor in stat)

Iulie 1933 erau desfiinate partidele politice, Partidul Nazist devenind partidul unic
29-30 iunie 1934 Noaptea Cuitelor Lungi trupele S.A. dovediser n mai
multe rnduri insubordonare n faa lui Hitler, motiv pentru care , liderii acestei
organizaii para-militare vor fi asasinai, n frunte cu conductorul su Erns Rohm

Organizaii naziste :
Gestapo poliia politic
Trupele SS i SA organizaii para-militare de atac i de aprare
Frontul Muncii o organizaie menit s nlocuiasc sindicatele, avnd atribuii
sczute

Aparatul de propagand se baza pe radio i era condus de Joseph Goebels.


Hitlerjugend regimul nazist a pus bazele unei structuri ce nregimenta tinerii,
educndu-i n spiritul ataamentului fa de ar i de Fuhrer

Masuri ale Regimului Nazist

Plan Economic

Va fi eradicat somajul .
1934 somajul atinsese cote inalte, 6
mil. someri
1936 sub 1 mil. someri
1938 nevoia de forta de munca
straina
Eradicarea s-a realizat prin
atingerea unor obiective de interes
public : Autostrazi, Platforme , Uzine .
Masurile in plan politic au vizat incalcarea
tratatelor de la Versailles.

1934 reluarea producerii


armamentului

13 martie 1935 reintrodus


serviciul militar obligatoriu

7 martie 1936 remilitarizarea


Renaniei

Octombrie noembrie 1937


axa RBT

11-12 martie 1938 Anschluss


anexarea Austriei

29-30 septembrie 1938


Conferinta de la Munchen

23 august 1938 Pactul


Ribbentrop-Molotov

impartirea
Europei in Sfere de influenta

Plan Politic

Plan Anti-Semite

Anti-semitismul

ideologie
oficiala,
concretizata prin masuri legislative rasiale

1 aprilie 1933 boicotul


general ce viza magazinele si firmele
evreiesti

1934-1935 evreii vor fi


indepartati din functii

15 septembrie 1935 legea


cetateniei era considerat cetateani
doar germanul

14 noembrie 1935 legea

stigmatizarii evreilor si interzicerea


casatoriilor mixte

9-10 noembrie 1938 Noaptea


de Cristal

20 ianuarie 1942 Conferita de


la Wansee Solutia Finala
Vor fi omorati peste 6 mil. everi

Lagare de concentrare :

Auschwitz-Birkenau
Treblinka
Sobibor
Majdanek

Belzec
Dachau
Buchenwald
Bergen-Belsen

Cronologie
Data

Eveniment

1926
1929
1933
1936
1938
21 iunie 1946
1947
august 1919
1925
17 iun 20 aug 1945
8 mai 1949
octombrie 1949
1949-1963
30 octombrie 1990
1946-1958
1968
1959-1969
1962
1979-1990
1982
23 feb/8 mar 1917

Comunismul n Polonia
Comunismul n Iugoslavia
Nazismul n Austria
Comunismul n Grecia
Comunismul n Romania
Referendumul din Italia
Constituia Republicii Italia
Constituia de la Weimar
Preedintele Paul von Hindenbrugh
Conferina de la Potsdam
Contituia de la Bon RFG
Apariia RFG-Ului
Cancelarul Konrad Adenauer
Unificarea Germaniei
A 4-a Republic Framcez
Constituia Francez a lui Ch. Gaulle
Ch. De Gaulle preedinte al Franei
Amendament Constituional - Frana
Margareth Thatcer
Marea Britanie vs. Argentina
Revolutia Burghez - Rusia
Congresul de la Londra i Bruxelles al
revoluionarilor din Rusia
Guvernul Lvov

1903
1 martie 1917

2 martie 1917
25 oct/ 7 nov. 1917
2 nov 1917
3 martie 1918
30 decembrie 1922
1924
1925
1929
1940
1924/1927-1953
1928-1933
1929
1935
1936-1939
1922
28 octombrie 1922
1925
1925-1926
1923
1929
1935-1936
1936-1939
1939
30 ianuarie 1933
1925
27-28 februarie 1933
23 martie 1933
29-30 iunie 1934
1 aprilie 1933
15 septembrie 1935
14 noembrie 1935
9-10 noembrie 1938
13 martie 1935
7 martie 1936
11-12 martie 1938
29-30 septmebrie 1938
23 august 1939
1 septembrie 1939

arul Nicolae al II-lea abdica


Revoluia Bolsevica
Declaraia Popoarelor din Rusia
Pacea de la Brest-Litovsk
Apare URSS
Constituia URSS
Stalin + Kamenev si Zenoviev vs Trotski
Trotski exilat
Trotski asasinat n Mexic
Regimul Stalinist
Primul plan cincinal
Colectivizarea n Rusia
Lansat conceptul de Stahanovism
Marea Teroare n Rusia
Lua nastere Partidul Naional Fascist
Marul asupra Romei
Legea Puterile lui Mussolini n stat
Desfiinarea sindicatelor i apariia Frontului Muncii
Pacea de la Lousagne
Concordatul de la Luterano
Italia cucerete Etiopia
Rzboiul civil din Spania
Italia anexa Albania
Hitler prelua puterea desemnat cancelar
Mein Kampf
Incendierea Reichstagului
Legea de mputernicire
Noaptea Cuitelor Lungi
Boicotul General
Legea Ceteniei Legile rasiale de la Nurnenberg
Legea stigmatizrii evreilor Nurnenberg
Noaptea de Cristal
Reintroducerea serviciului militar obligatoriu
Remilitarizarea Renan
Anschluss-ul
Conferina de la Munchen
Pactul Ribbentrop-Molotov
Polonia atacat de Germania

Oameni, societate i lumea ideilor.

-Ideologii si practici politice in RomaniaI.

Ideologii i practici polititice pn la 1918:

Sistemul politic al Romniei , la nceput de sec. XX, s-a bazat pe Constituia din
1866. Aceasta a stabilit un regim liberal. Constituia era structurat pe 8 titluri , capitole i
seciuni, preciznd c principatele unite reprezint un singur stat ROMNIA.
Principiile moderne ale constituiei erau:

separarea puterilor in stat


suveranitatea naional
monarhia constituional i ereditar
guvernarea reprezentativ si responsabil
garantarea drepturilor i libertilor ceteneti

Monarhul era un factor de echilibru al scenei politice. Reprezentantul monarhiei ,


Carol I , a continuat programul de modernizare a Romniei , ncepute de Al.I.Cuza. A
susinut lupta naional a romnilor de peste grani, domnia sa garantnd stabilitate
politic.
Prima realizare a fost conducerea Romniei spre independen, proclamat la 9 mai
1877 i recunoscut de Marile Puteri prin Congresul de Pace de la Berlin 1/13 iunie1/13 iulie 1878.
Consolidarea dinastiei in 1878-1881:
septembrie 1879 Carol primea titlul de alte regal
14 martie 1881 Parlamentul proclama Romania ca regat
10 mai 1881 Carol i Elisabeta erau ncoronai ca regi
18 mai 1881 Pactul de Familie Ferdinand este proclamat prin
motenitor
Sistemul politic ntemeiat la 1866 era reglementat de votul cenzitar. Existau 4 colegii
electorale, numrul lor fiind redus la 3 in iunie 1884 : un colegiu pentru camera
Deputailor i 2 colegii pentru Senat.
Colegiul electoral grupa categoriile de alegtori, difereniate pe criteriul averii
n Vechiul Regat, Camera Deputailor avea 183 de deputai.
n colegiul I votau proprietarii de pmnt,
n colegiul II votau alegtorii care plteau o contribuie de cel puin 20
lei ,
n colegiul III votau ranii nstrii , care plteau un impozit simbolic
statului
Colegiul electoral era format din 100.000 alegtori. Scena politic a fost dominat
de 2 partide : Partidul Naional Liberal i Partidul Conservator.

Ia)

Partide politice influente pn la 1918:

Partidul National Liberal PNL 24 mai 1875

Partidul National Liberal

Membrii Marcanti

Categoria Reprezentata

Membrii Fondatori: I.C. Bratianu si


C.A.Rosseti
- se vor separa in 1884 , Bratianu
conducand pana in 1892 Dupa 1909 s-au succedat la putere :
Ionel I.C.Bratianu
Vintila Bratianu
I.Gh.Duca
Constantin Bratianu
Reprezentau interesele politicoeconomice ale burgheziei industriale
si financiare

Deviza

Prin Noi Insine

Ideologia

Se dorea valorificarea tuturor


resurselor nationale in vederea
dezvoltarii societatii romanesti. Se
pronuntau pentru dezvoltarea
accentuata dupa model occidental.

Partidul conservator PC 3 februarie 1880

Partidul Conservator

Membrii Marcanti

Categoria Reprezentata
Deviza

A fost condus de
Lascar Catargiu ,
Titu Maiorescu ,
P.P.Carp,
Gh Grigore Cantacuzino
(1889-1907)
Reprezentau interesele marilor
mosieri
Pasii marunti

Ideologia

Progresul durabil al tarii nu se poate


face in salturi, ci gradual, prin
mentinerea unei legaturi organice
intre trecut si prezent. Este necesar
adoptarea treptata a isntitutiilor
occidentale, pe masura ce populatia
romana este pregatita sa le asimileze

PNL si PC se vor afla succesiv la guvernare datorita principiului rotative guvernamentale


din 1895.

II.

Ideologii si practici politice dupa 1918:

Dup 1918 , Romania a cunoscut schimbari radicale n cadrul suprafetei (137.000 ->
295.049 km) i populatiei. Apar minoritatile nationale:

Romnii 71,9%
Maghiarii 7,9%
Germanii 4,1%
Evreii 4%
Concretizarea Romniei Mari a impus necesitatea realizrii unor reforme
ample :

Reformele din 1918-1926


Reforma

Data

Votul Universal

16 noembrie 1918

Legea exproprierii marilor


mosii din Vechiul Regat

15 decembrie 1918

Calendarul Gregorian

Martie 1918

Reforma unificarii monetare

Toamna 1920

Noua Constitutie

29 martie 1923

Reforma reorganizarii
Bisericii Ortodoxe

25 februarie 1925

Reforma Administrativa

14 iunie 1925

Legea Primei Electorale

27 martie 1926

Explicatie
Aveau drept de vot barbatii
majori cu exceptia cadrelor din
armata si a magistratilo
Va ajuta la realizarea reformei
agrare, in 1921 prin
improprietarirea a 1mil.400
fam. cu 6 ha.
1 aprilie devenea 14 aprilie
Erau scoase din circulatie
coroana austro-ungara si rubla
ruseasca
Adaptarea Constitutiei din
1866
Biserica este ridicata la rang
de patriarhie, Miron Cristea
devenind primul patriarh
Apare principiul
descentralizarii administrative
-> 71 judete, cpmdise de
prefecti
Partidul care detinea cel putin
40% din voturi , in calitate de

grupare majoritara , primea


jumatate din mandatele
Camerei Deputatilor. Cealalta
jumatate se aloca tuturor
partidelor ce depaseau pragul
electoral de 2% , in ordine
descrescatoare, incepand cu
partidul invingator

URMARI

Disprea marea proprietate funciar


Disprea puterea economica a moierilor
Disprea PC
Se consolideaz PNL
Crete importana muncitorilor industriali i a ranimii
Diversificarea Spectrului Politic

n perioada interbelic au existat doua ideologii : Neo-Liberalismul i ranismul

IIa) Neo-Liberalismul:
A fost teoretizat de Vintil Brtianu, Mihail Manoilescu i Stefan Zeletin. Zeletin arta
c viitorul nostru tine de o problem fundamental; ne trebuie o mare independen.
Zeletin insista pe principiul c independena politic trebuie completat de una economic.
Susinea nationalizarea capitalului i constituirea unui capitalist autohton
Era susinut ideea limtrii folosrii capitalului strain i emanciparea de sub finana
strain.

IIb) aranismul. Partidul Naional ranesc


Partidul National Taranesc PNT 10 oct. 1926
Membrii Marcanti

Membrii fondatori : Ion Mihalache si


Constantin Stere

Categoria reprezentata

Reprezentau interesele taranimii

Deviza

Portile Deschise

Sustineau ideea ca Romania


trebuie sa se edifica ca stat
taranesc. Se punea accentul pe
agricultura modernizata, iar in plan
industrial urmau sa fie sustinute
ramurile avand necesarul de
resurse asigurat in tara.
Ajunsi la guvernare in perioada
1928-1933 vor fi afectati de criza
economica

Ideologia

Alte partide politice:

Liga

Poporului /Partidul Poporului 1 aprilie 1918 Alexandru Averescu (19201921 reforma agrar)
Partidul Social Democrat 1927 reprezentau interesele muncitorilor

Partide Extremise
Liga Apararii National Crestine

Legiunea Arhanghelului Mihail

Partidul Comunist din romania

Martie 1923 AC Cuza


Milta pt alianta cu Italia si excluderea
evreilor din viata sociala si economica
Iulie 1927 Corneliu Zelea Codreanu.
Garda de fier 1930
Miscarea Legionara
Apelau la mesianism si la cultul
taranului
8 mai 1921
Sustinea
principii
ce
periclitau
integritatea statala.

III. Carol al II-lea:


Monarhia n perioada interbelic a reprezentat elementul cheie al sistemului politic,
funcia sa fiind reglementat prin Constituia din 1923. Caracterul ei a fost reprezentat
de Ferdinand I(1914-1927).
Prestigiul monarhiei va crete prin prisma Marii Uniri. Apogeul acesteia a fost atins
odat cu ncoronarea suveranilor , la Alba-Iulia 15 octombrie 1922.
Spre sfritul domniei lui Ferdinan, imaginea monarhiei a avut de suferit pe baza
crizei dinastice, determinat de renunul prinului Carol al II-lea la statutul de motenitor al
tronului, decizie anunat prin scrisoarea de la 12 decembrie 1925.
Prin Consiliu de Coroan de la 31 decembrie 1925, era acceptat decizia lui Carol,
care era exilat din ar, rmnnd n occident sub numele de Carol Caraiman. Prin

motenitor va vedeni Mihai, care urc pe tron la 20 iulie 1927, domnia sa pn n 1930
aflndu-se sub tutela unei regene regale formate din:
Miron Cristea
Gh. Buzdugan seful justitiei
Principele Nicolae
Pe fondul crizei dinastice apare curentul ce susinea readucerea prinului Carol pentru
refacerea ordinii dinastice, susinut de frunaii PN. Carol va reveni n ar n iunie, pt ca la
8 iunie1930 s fie recunoscut ca rege, iar Mihai s redevin prin motenitor , sub titlul
Mare Voievod de Alba-Iulia.
Carol al II-lea 1930-1940 a realizat mai multe aciuni care au vizat nlturarea
regimului democratic i instaurarea unui regim totalitar, autoritar. Se va concretiza
camarila regal pe lng Elena Lupescu.
Regele a ncurajat guvernul s conduc prin decrete legi, fiind compromis
autoritatea Parlamentului. A sprijinit formaiunile extremiste pentru a lovi n sistemul
democratic. Totui, n perioada lui Carol al II-lea, economia Romaniei a atins cele mai nalte
cote, Vechiul Regat cunoscnd n plan cultural o perioad clasic.
La alegerile din 20 decembrie 1937 , nici un partid nu a totalizat procentajul de 40%:

PNL 35,9%
PN 20%
TP 15,58% (Totul Pentru Tara)
PNC 9,15% - Octavian Goga va fi desemnat ef al Guvernului

Carol a pregatit n spatele acestui guvern instaurarea unui regim propriu, autoritar,
concretizat prin numirea in funcia de prim-ministru a lui Miron Cristea la 10 februarie
1938.

Masurile ce vor consolida regimul autoritar sunt:

Reformele Regimului lui Carol al II-lea


Reforma
Introducerea starii de asedu
si a cenzurii
Noua Constitutie

Data

Explicatie

11 februarie 1938
20 feburarie 1938

Regele participa legal si activ


la actul guvernarii; varsta de

vot ridicata la 30 de ani

Dizolvarea Partidelor

30 martie 1938

Desfiintarea Sindicatelor

Octombrie 1938

Infiintarea Partidului Unic

16 decembrie 1938

Straja Tarii

Decembrie 1938

Reforma Administrativa

1938

Consiliul de Coroana
devenea organ premanent
Sindicatele erau inlocuite cu
bresle, cu atributii diminuate
Frontul Renasterii
Nationale, cu membrii din
partidele desfiintate
Un organism ce reunea
tinerii de 7-21 ani ,
educandu-i in spiritul
atasamentului fata de rege
Apareau 10 tinuturi, conduse
de rezidenti regalu. Se
urmarea controlul
administratiei

Regimul autoritar a presupus nclcarea principiului : Regele domnete dar nu i


guverneaz. Regele impunea principiul c guvernul trebuie s dea socoteala n faa sa,
acesta guvernnd prin decrete legi.
Ca urmare a intensificrii pe plan extern a regimurilor totalitare, Romania a fost direct
vizat de acest fenomen aflat n desfurare

Cedarile Teritoriale
26 28 iunie 1940

In urma a 2 ultimate sovietice , Romania


ceda URSS-ului Basarabia si Tinutul Herta

20 august 1940

In urma Dictatului de la Viena , Hitler si


Mussolini obligau Romania sa cedeze
Ungariei N-V Transilvaniei

7 septembrie 1940

In urma Tratatului de Granita de la Craiova,


Romania ceda Bulgariei : Cadrilaterul

Carol al II-lea era acuzat de dezastrul Romaniei. La 6 septembrie 1940 prsea tronul ,
Mihai redevenind rege.

Cronologie

Data

Eveniment

1 iulie 1866
9 mai 1877
1/13 iunie 1/13 iulie 1878
Septembrie 1879
14 martie 1881
10 mai 1881
18 mai 1881
24 mai 1875
3 februarie 1880
1889-1907
1895
1 decembrie 1918
16 noembrie 1918
15 decembrie 1918
1921
Martie 1918
Toamna 1920
29 martie 1923
25 februarie 1925
14 iunie 1925
27 martie 1926
1881
Decembrie 1918
10 octombrie 1926
1928-1933
1 aprilie 1918
1927
Martie 1923
Iulie 1927
1930
8 mai 1921
1914-1927
15 octombrie 1922
12 decembrie 1925
31 decembrie 1925
20 iul 1927 1930
8 iunie 1930
1930-1940
20 decembrie 1937
10 februarie 1938

Constituia din 1866


Proclamarea Independenei Romniei
Conferina de Pace de la Berlin
Carol primea titlul de alte regal
Parlamentul proclam Romnia ca regat
Carol i Elisabeta ncoronai ca regi
Pactul de Familie
PNL
PC
Cantacuzino lider PC
Principiul rotative guvernamentale
Marea Unire
Votul Universal
Legea exproprierii marilor moii din Vechiul Regat
Reforma Agrar
Calendarul Gregorian
Reforma unificrii monetare
Noua Constituie
Reforma reorganizrii Bisericii Ortodoxe Romane
Reforma Administrativ
Legea Primei Electorale
PNR
P
PN
Guvernarea PN
Liga Poporului/Partidul Poporului
PSD
Liga Aprarii Naional Cretine
Legiunea Arhanghelului Mihail
LAM -> Garda de Fier
Partidul Comunist din Romania
Ferdinand I
ncoronarea ca regi a lui Ferdinan i Mariei
Renunul lui Carol la titlul de prin motenitor
Consiliul de Coroan accept decizia lui Carol
Prima domnie a Regelui Mihai
Carol al II-lea Recunoscut ca rege
Carol al II-lea
Alegerile unde nici un partid nu a strans 40%
Miron Cristea numit prim-ministru

11 februarie 1938
20 februarie 1938
30 martie 1938
Octombrie 1938
16 decembrie 1938
Decembrie 1938
1938
26-28 iunie 1940
20august 1940
7 septembrie 1940

Introducerea strii de urgen i a cenzurii


Noua Constituie
Dizolvarea Partidelor
Desfiinarea Sindicatelor
Partidul unic
Straja rii
Reforma Administrativ
Cedarea Basarabiei i Hertei URSS-ului
Dictatul de la Viena
Tratatul de Grani de la Craiova

Oamenii, societatea i lumea ideilor


-Constitutiile Romaniei-

I.

Regulamentele organice:

nc din timpul ncheierii conveniei de la Akkerman octombrie 1926, Poarta


Otomana i Rusia conveneau n privina nevoii de elaborare pentru principate a unor
regulamente de organizare intern. Se va ajunge la elaborarea Regulamentelor
Organice.
n aprilie 1828 , a nceput un nou rzboi ruso-otoman, ncheiat prin pacea de la
Adrianopol 2 septembrie 1829, prin nfrngerea otomanilor. Rusia deveana putere
protectoare a principatelor. Perioada 1829 1834 ,a reprezentat perioada ocupaiei militare
ruseti din principate, acestea fiind conduse de generalul Pavel Kisselef , ca preedinte al
celor doua adunri / divanuri.
n timpul acestei ocupaii s-au elaborat Regulamentele Organice. O anchet rus a
constituit obiectul unui raport general, la care s-au adugat sugestiile generalilor rui de la
Iai i Bucureti, propunerile i principiile din memoriile boiereti.
Protectoratul Rusiei viza anexarea Basarabiei. Regulamentele Organice au
intrat in vigoare la :

1 iulie 1831 ara Romneasc


1 ianuare 1832 ara Moldovei

Dup elaborarea lor de ctre cele doua comisii boiereti conduse de consulul general
Mincioki, au fost aprobate de ctre cele doua adunri obteti , iar n 1833 confirmate de
ctre sultan.Acestea aduceau pentru prima data n istoria principatelor principiul
separrii puterilor n stat i elemente de modernizare instituional.

Regulamentele Organice

Puterea Executiva

Puterea Legislativa

Detinuta de domn ales pe viata


de
Adunarea
Obsteasca
formata din marii boieri
Domnul numea si revoca ministrii
Domnul avea drept de initiativa
legislativa si de sanctionare a
legilor
Domnul era ajuutat de un Sfat
Administrativ
Extraordinar
compus din 6-8 ministrii
Detinuta de Adunarea
Obsteasca condusa de boieri,
care aprobau legile
Intocmea rapoarte periodice
despre starea tarii, numite
anaforale

Detinuta
de
instantele
judecatoresti: Curti de Apel,
Tribunalele Judetene
Puterea Judecatoreasca
Instanta Suprema Inaltul
Divan Domnesc
Urmri ale impunerii Regulamentelor Organice :
modernizarea instituiilor interne
mbuntirea serviciilor publice
au uniformizat sistemul fiscal; s-a stabilit un impozit unic numit Capitaie, burghezia
platind patent
apare conceptul modern de buget
este renfiinat armata
s-a prefigurat nfiinarea unei bnci naionale
se ntemeiaz arhivele naionale
n justiie apar corpuri de avocai i procuratura

Aspectele negative ale Regulamentelor Organice :


se menin privilegiile i scutirile de taxe de care beneficiau boierimea i clerul
nu era rezolvat problema rneasc: continuau s existe clcai, numrul de zile
de lucru fiind mrit
1/3 din moie (proprietatea funciar) era considerat proprietatea exclusiv a
boierilor
prin intermediul Regulamentelor Organice se consolida controlul Rusiei ca i
putere protectoare
Astfel , n ara Romneasc, documentul revoluiei elaborat la 9 iunie 1848
Proclamaia de la Islaz solicita:
deplina independenta administrativa si legislativa a tarii cu nlturarea
oricrui amestec strain autonomia
domn responsabil
desfiinarea rangurilor si privilegiilor boiereti : egalitatea in fata legii
libertatea cuvntului si a tiparului
Garda naional si drapelul tricolor
Emanciparea evreilor si a iganilor
Impropietarirea clcailor, cu despgubire

II.

Convenia de la Paris:

ntre 1853-1856 se desfoar Rzboiul Crimeei, ce a fcut ca problema romneasc


s devin o chestiune de interes european. S-a convenit de ctre cele 7 puteri garante. Prin
Congresul de Pace de la Paris , martie 1856:

Protectoratul arist era nlturat


Garania celor 7 puteri garante (Anglia Austria Frana, Imperiul Otoman, Piemont,Prusia,
Rusia)
Convocarea n principate a dou adunri ad-hoc la Iai i Bucureti, prin care sa fie
consultat voina romnilor

La 7-8 octombrie 1857 au fost elaborate la Iai i Bucureti 2 rezoluii identice in 5


puncte:
unirea statelor ntr-un singur stat Romania
recunoaterea autonomiei principatelor
aducerea pe tron a unui principe strin dintr-o dinastie european
Adunare Obteasc reprezentativ si guvernare responsabil
Recunoaterea neutralitii rii
Reprezentatii puterilor au intocmit un raport ce va fi dezbtut n cadrul Conferinei
de la Paris (mai-august 1858). n cadrul acesteia s-a elaborat Convenia de la Paris
viitoarea constituie a Romniei, ce fixa statutul internaional i organizarea intern.
Statul Principatele Unite ale Moldovei i Valahiei era proclamat la 6/19 august
1858, rmnnd sub suzeranitate otoman , aflndu-se sub garania celor 7 puteri. Era
stabilit principiul separrii puterilor n stat. Fiecare principat avea cte un domn ales pe
via de o Adunare Electiva cu un mandat 7 ani / Adunarea Obsteasca n Tara
Romaneasca aleas pe 5 ani.

Conventia de la Paris

Domnul

Puterea Legislativa

Puterea Judecatoreasca

Are initiativa legislativa


Sanctioneaza legile
Dizolva Adunarea Electiva
Desemna ministrii
Detinea puterea executiva ,
sprijinit de Consiliul de Ministrii
Este
detinuta
de
domn,
Adunarea
Electiva,
Comisia
Centrala(Focsani)
Au rolul elaborarii proiectelor
comune
Detinuta
de
instantele
judecatoresti si de Inalta Curte de
Casatie si Justitie(sediul la Focsani)
Sentintele erau pronuntate in
numele domnului

Neprevznd c domnii trebuie s fie persoan distinct, romnii vor realiza dubla
alegere a lui Al.I.Cuza, la 5 ianuare 1859 (ara Romneasc) i 24 ianuarie 1859 (ara
Moldovei).n timpul domniei lui Cuza, 1859-1866, instituiile au funcionat n baza

Constituiei. n perioada 1864-1866, acesta a condus ca un dictator n temeiul unei noi


constituii.

III.

Statutul Dezvolttor al Conveniei de la Paris:

Opoziia conservatoare din Adunarea Electiv fa de proiectul legii rurale l-a forat
pe Cuza s recurg la lovitra de stat de la 2 mai 1864, dizolvnd adunarea. A urmat
adoptarea unei noi constituii validat printr-un plebiscit la 10-14 mai 186 Statutul
Dezvolttor al Conveniei de la Paris.
SDCP a fost soluionat de nevoia impunerii unor reforme ample, impunnd o domnie
autoritar.
Domnul are drept de iniiativ legislativ, drept de veto, pe timpul vacanei
parlamentare putea emite decrete. Puterea legislativ era deinut de el i Parlamentul
bicameral Adunarea Electiv i Corpul Ponderator; preedintele camerei era numit
de domn, iar din Corpul Ponderator era desemnat tot de domn. Puterea executiv era
deinut de el i Guvern.
Sistemul de vot era censitar , ins nivelul de cens era mai mic. Existau doua categorii
de alegtori:

alegtorii direci care votau individual

alegtorii primari care votau prin delegai (100 alegtori desemnatu 1 delegat)

IV.

Constituia din 1866:

Dup abdicarea lui Cuza oamenii politici din Romania s-au implicat n iniiative n plan
diplomatic pentru gsirea unui principe strain. n prim instan a fost proclamat domn
Filip de Flandra al Belgiei, care va declina oferta. Pe 25 martie 1866, I.C.Brtianu
comunica n ara aducerea ca principe a lui Carol de Hohenzolern Sighmarighen,
membru al casei domnitoare a Prusiei i nrudit cu Napoleon al III-lea.
La 25 aprilie 1866 , Carol primea acceptul din partea efului casei de Hohenzolern ,
Wilhelm I , tatl su Karl Anton i cancelarul Otto von Bismark.
ntre 2-8 aprilie 1866 avea loc plebiscitul pentru validarea aducerii lui Carol. La 10
mai1866, acesta a depus jurmnt ca domn constituional n fata Parlamentului. Carol
I(1866-1914) a reprezentat elementul de stabilitate al scenei politice romneti.
A fost adoptat Constituia la1 iulie 1866. Textul ei era elaborat de Consiliul de Stat
(organism introdus prin SDCP, ce avea rolul elaborrii proiectelor de legi). Textul a fost
dezbtut in Adunarea Constituant la 1/13mai 1866. Constituia a avut influene liberale
i conservatoare, fiind asemntoare celei belgiene din1831. Era prima lege fundamental
elaborat strict de clasa politic romneasc, fiind structurat pe 8 titluri , capitole i
seciuni.

Constitutia din1866
Puterea Executiva

Domnul

Puterea Legislativa

V.

Detinuta de domn si delegata


guvernului
Seful Statului
Seful armatei
Numeste si revoca ministrii
Numeste
in
toate
functiile
publice
Convoaca si amana , sau dizolva
Parlamentul
Bate moneda
Coordoneaza politica externa
Acorda distinctii si decoratii
Are drept de veto absolut
Sanctioneaza si promulga legi
Amnistiaza si gratiaza
Poate
emite regulamente
instructiuni pentru aplicarea legii
Detinuta
de
Parlamentul
bicameralfor
de
control
pt
executiv
Camera Deputatilor adopta bugetul
Parlamentarii
au
drept
de
interpelare-cer
socoteala
ministrilor

Constitutia din 1923:

Adoptarea unei noi constituii a fost necesar datorit realizrii Statului Naional
n1918 i datorit adoptrii noilor reforme precum votul universal sau reforma agrar.
Constituia din1923 a stat la baza edificiului politic i instituional al Romniei Mari n
perioada interbelic, reprezentnd o adaptare a celei din1866
Prin decretul regal din 23 ianuarie 1922, Parlamentul a fost dizolvat, anunndu-se
alegeri pentru Adunarea Naional Constituant. PNL va ctiga alegerile, asigurndui astfel majoritatea parlamentar. PNL-ul va aduce n discuie n Parlament proiectul noii
constituii. Aceasta va fi adoptat n Parlament , iar apoi promulgat de regele Ferdinand pe
28 martie 1923, pentru ca a doua zi s fie publicat n monitorul oficial.

Conform noii constituii , Regatul Romniei era definit ca stat naional i


indivizibil(art.1), teritoriul su fiind inalienabil (art. 2), avnd ca form de guvernmnt
monarhia constituional ereditar. Pentru Senat era meninut limita inferioara a vrstei
candidailor de 40 de ani. Senatorii erau alei de patru colegii electorale. Alturi de acetia,
n componenta Senatului intrau i senatorii de drept patriarhul, mitropoliii,
motenitorul tronului.

Constitutia din 1923

Puterea executiva

Puterea Legislativa

Incredintata regelui si exercitata


prin intermediul Guvernului
Ministrii erau numiti / revocati de
monarh
Guvernare responsabila
Nici un act al regelui nu era valabil
daca nu era semnat de un ministru
de
resort,
care
isi
asuma
raspunderea astfel
Minstrii aveau tripla raspundere:
1. poltica fata de Corpurile
legiuitoare / Parlament
2. penala in fata Inaltei Curti
de Casatie si Justitie
3. civila in fata oricare parti
vatamate
Parlamentul bicameral Senat si
Camera Deputatilor
Regele
si
Parlamentul
aveau
initiativa legislativa
Dupa
aprobarea
legilor
in
Parlament urma sanctionarea si
promulgarea lor de catre rege
Deputatii si Senatorii aveau drept
de ancheta/interpelare
Parlamentul
acorda
Guvernului
votul de incredere sau neincredere
Camera Deputatilor adopta bugetul
Elaboreaza la sfarsitul sesiunii
parlamentare
Raspunsul
la
Mesajul Tronului
Parlamentul era ales prin vot
universal

Puterea Judecatoreasca

Inalta Curte de Casatie si


Justitie
putea
sa
judece
constitutionalitatea
legilor
declarandu-le inaplicabile pe cele
care erau contrare Constitutiei
Instantele pronuntau hotararile in
virtutea legii, sentintele fiind date
in numele regelui
Judecatorii erau inamovibili

Elemente noi introduse de Constitutia din 1923:

era introdus ideea c proprietatea este o funcie social, interesele colectivitii


trebuind s primeze n faa celor individuale proprietatea privat rigid; statul putea
intervenii n raporturile dintre factorii economici, admindu-se dreptul su de
expropriere n cazuri de utilitate public
principiul naionalizrii bogiilor subsolului pe aceast baza vor fi adoptate
legile care permiteau statului intervenia sa n orientarea polticii economice a rii
legea minelor 1924
n caz de pericol de stat se poate impune starea de asediu general sau parial

Drepturile si libertatile cetatenesti prevazute in


Constitutie:
Drepturile civile ale femeilor se
vor stabili de legile pe baza
deplinei egalitati a celor doua
sexe.Legi speciale vor determina
conditiile sub care femeile pot avea
exercitiul drepturilor politice
S-a
hotarat
doar
acordarea
drepturilor civile femeilor, cele
politice uramnd a fi introduse prin
legi speciale
Deosebirile
de
credinte
religioase si confesiuni, de
origini de limba si origine etnica
nu constituie in Romania o
piedica
pentru
dobandirea
drepturilor politice si civile si
pentru a le exercita.

Articolul 6

Articolul 7

Articolul 15

Romanii, fara deosebirede


origine etnica, de limbaj sau
religie, se bucura de liberatea
constiintei, de libertatea
invatamantului, de libertatea
presei, a intrunirilor, de
libertatea de asociatie si de
toate libertatile si drepturile
stabilite prin legi

Constituia din 1923 a fost inlocuit de Carol al II-lea cu cea din 1938 , a fost repus partial
dupa 23 august 1944, pentru a fi abrogat definitiv la 30 decembrie 1947.

VI. Constitutia din 1938:


Regele Carol al II-lea (1930-1940) a urmrit instaurarea unui regim autoritar. Astfel,
la 10-11 februarie 1938, guvernul Octavian Goga a fost nlocuit cu un guvern consultativ
condus de patriarhul Miron Cristea, nlocuind regimul democratic cu regimul autoritar
monarhic.
La 20 februarie 1938 a fost publicat noua Constituie, aceasta fiind supus aprobarii
de ctre populaie printr-un plebiscit. Textul Constituiei , promulgate la 27 februarie a fost
elaborat de ctre juristul Istrate Micescu. Constituia pornea de la blamarea partidelor
politice pentru dezordinea naional ntr-un moment n care Micarea Legionar devenea
tot mai evident.
Noua constituie ii permitea lui Carol sa devin un factor politic activ i s participe
efectiv i legal la activitatea de guvernare.Monarhul era implicat n toate domeniile,
prerogativele acestuia crescnd foarte mult, ajungnd practic s conduc singur ara.

Articole Marcante ale Constitutiei din 1938


Articolul 30
Articolul 31

Regele este capul statului

Puterea legislativa se exercita


de rege , prin Reprezentanta
Nationala formata din cele
doua Adunari : Senatul si
Adunarea Deputatilor
Regele sanctioneaza si promulga
legi, nici o lege fara sanctiunea
regala nefiind valabila
Doar regele avea initiativa
revizuirii Constitutiei
Cele
doua
adunari
puteau

propune proiecte de legi


interesul obstesc al statului

in

Puterea executiva este


incredintata regelui si exercitata
de guvernul sau minstrii fiind
raspunzatori doar in fata
regelui

Articolul 32

Articolul 33

Puterea judecatoreasca se
exercita de organele ei, in
numele Regelui.Hotararile
judecatoresti se iau in virtutea
legii si se pronunta in numele
Regelui.

Persoana regelui este inviolabila, seful statului avand


prerogativa convocarii Adunarilor Legiuitoare. Regele
numeste si revoca ministrii. Regele avea dreptul de a emite
decrete-legi ce urmau sa fie supuse Adunarilor pentru
ratificare, la cea mai apropiata sesiune
Dreptul de vot pentru Adunarea Deputailor era ridicat la 30 de ani, iar
preoii nu aveau voie s fac politic. Femeile primeau drept de vot , dei n legea
din 1939 , acestea nu erau eligibile. n Adunarea Deputailor puteau fi alei doar cei
care practicau o munc cuprins n agricultur sau munc manual/ comer sau
industrie / munc intelectual.
Drepturile ceteneti erau restrnse.Votul Universal era desfiinat deoarece
doar cei care tiau carte puteau vota. Partidele poltice au fost desfiinate la 30
martie 1938. La 16 decembrie 1938 , printr-un decret-lege, lua natere Frontul
Renaterii Naionale, primul partid unic al Romniei, devenit in 1940 Partidul
Naiunii.

A fost anulat dreptul de control reciproc i au fost eliminate garaniile care


protejau libertile individuale.

Cderea regimului autoritar al lui Carol al II-lea a avut ca premis cedrile


teritoriale din anii 1940. Regele a considerat c singura soluie n aceast situaie
complex este reprezentat de persoana generalului Ion Antonescu. La 4
septembrie 1940 Carol al II-lea l desemna pe acesta prim-ministru.

Carol al 2-lea a suspendat Constituia i a dizolvat Parlamentul. La 5


septembrie 1940 , Antonescu i-a cerut acestuia s abdice i s prseasc ara, iar
la 6 septmebrie 1940 , Carol al II-lea a renunat la tron n favoarea fiului su
Mihai(1940-1947). Noul rege va emite n aceeai zi un decret prin care i acorda lui
Antonesc puteri depline n funcia de Conductor al statului.

La 23 august 1944, n urma unei lovituri de stat, marealul Ion Antonescu era
nlturat de la putere, aceasta fiind preluat de comuniti odat cu intrarea n ara a
trupelor sovietice.

La 30 decembrie 1947 regele Mihai a fost nevoit s abdice, proclamndu-se


Republica Popular Romn. De la un regim autoritar se face trecerea astfel la
un regim totalitar regimul comunist.

Cronologia
Data

Eveniment

1826

Convenia de la Akkerman dintre Imperiul Otoman


i Rusia
Razboi ruso-otoman ncheiat prin infrngerea
otomanilor
Pacea de la Adrianopol
Ocupatia militar rus n Principate, aceasta
devenind putere protectoare
Intrarea n vigoare a Regulamentelor Organice n
ara Romneasc
Intrarea in vigoare a Regulamentelor Organice n
ara Moldovei
Confirmarea Regulamentelor Organice de sultan
Proclamatia de la Islaz
Rzboiul Crimeei
Congresul de Pace de la Paris
Elaborarea la Iai i Bucureti a 2 rezolutii identice
n 5 puncte
Conferina de la Paris unde se va elabora :
Convenia de la Paris
Se proclama noul stat : Principatele Unite ale
Moldovei i Valahiei
Alegerea lui Al.I.Cuza n Tara Romaneasca
Alegerea lui Al.I.Cuza n Tara Moldovei
Al.I.Cuza
Dizolvarea Adunarii Elective de catre Cuza
Plebiscitul pentru validarea Statutului Dezvolttor
al Conveniei de la Paris
I.C. Brtianu comunica n ar aducerea ca princpe
a lui Carol de Hohenzoler Sigmarighen
Carol primea acceptul de a veni n Romania
Plebiscitul pentru validarea aducerii lui Carol n
ar
Carol depune jurmnt n faa Parlamentului
Carol

aprilie 1828
2 septembrie 1829
1829-1834
1 iulie 1831
1 ianurie 1832
1833
9 iunie 1848
1853-1856
martie 1856
7-8 octombrie 1857
mai-august 1858
6/19 august 1858
5 ianuarie 1859
24 ianuarie 1859
1859-1866
2 mai 1864
10-14 mai 1864
25 martie 1866
25 aprilie 1866
2-8 aprilie 1866
10 mai 1866
1866-1914

Textul noii Constitutii dezbtut n Adunarea


Constituant
Promulgarea Constituiei din 1866
Constitutia belgian
Decretul regal privind dizolvarea Parlamentului
Promulagareaa noii Constituii de regele Ferdinand
Legea minelor
Repunerea parial n functiune a Constituie din
1923
Abrogarea definitiv a Constituiei din 1923
nlocuirea Guvernului Octavian Goga cu Miron
Cristea
Publicarea Constituiei din 1938
Promulgarea Constituiei din 1938
Legea privind excluderea femeilor de la viaa
politic
Desfiinarea Partidelor Politice
nfiintarea partidului unic : Frontul Renateri
Naionale
Frontul Renaterii Naionale devine Partidul
Natiunii
Numirea n funcia de prim-ministru a generalulului
Ion Antonescu
Antonescu i cere lui Carol s prseasc ara i
s abdice
Carol al II-lea va parasi tronul n favoarea fiului su
, Mihai
A doua domnie a lui Mihai
Mihai nevoit s abdice , puterea fiind preluat de
comuniti , proclamndu-se Republica Popular
Romn

1/13 mai 1866


1 iulie 1866
1831
23 ianuarie 1922
28 martie 1923
1924
23 august 1944
30 decembrie 1947
10-11 februarie 1938
20 februarie 1938
27 februarie 1938
1939
30 martie 1938
16 decembrie 1938
1940
4 septembrie 1940
5 septembrie 1940
6 septembrie 1940
1940-1947
30 decembrie 1947

Statul si politica

-Autonomii locale din spatiul romanesc.Formatiuni


prestatle.I.

Transilvania:

n cadrul constituirii voievodatului Transilvaniei exist dou etape distince:

etapa voievodatelor i ducatelor romno-slave


etapa cuceririi i organizrii lor de ctre maghiari

Primele referiri istorice la spaiul dintre Carpai i Tisa confirmate de descoperiri


arhelogice apar n Cronica lui Anonymus ( Gesta Hungarorum / Faptele ungurilor) scris
la mijlocul sec. XII. Sunt atestate cnezatele lui lui Menumorut, Glad i Gelu.
Cnezatul lui Menumorut
situat ntre Mure, Tisa , Gurile
Somesului i Munii Apuseni Criana cu reedina la Biharea
Cnezatul lui Glad situat ntre Tisa, Mure, Carpai, Dunre Banat
cu reedina la Cuvin
Cnezatul lui Gelu situat pe cursul superior al Someului i mijlocul
Mureului Centrul Transilvaniei cu reedina la Dbca acesta
este afirmat de Anonymus ca fiind un anume romn

Maghiarii :

sunt un popor de fino-uglici, provenind din zona Munilor Altai Asia


Central
ncep s migreze in sec. IX, fiind atestai n aceast perioad dup Volga
mpini de pecenegi se vor stabili ntre Don i Nistru
spre sfritul sec. IX vor urca pe cursul Nistrului , trec Carpaii Pduroi
sub Arpad (896-898) descalec n Panonia, ntre Tisa i Dunre
n sec. X, celor 3 formaiuni menionate anterior se vor suprapune dou structuri mai
ntinse care dureaz pn in sec. XI, conduse de cpetenii maghiare ce domneau separat
fa de Arpad:

Voievodatul lui Gyula situat pe fostul spaiu al cnezatului lui


Gelu
Voievodatul lui Ahtum situat ntre Dunre i Criuri

Un moment mportant n cucerirea Transilvaniei l reprezint domnia lui


tefan cel Sfnt (997-1038). Acesta va adopta catolicismul n 1001, devenind
rege apostolic. Acesta va ncerca s catolicizeze spaiul intra-carpatic, intrnd n
conflict n 1002-1003 cu Gyula i Ahtum. Gyula va fi nchis, refuznd cretinarea, iar
Ahtum va fi ucis ntr-o btlie.

Sub urmaii lui Stefan au contiunat expansiunea spre est i ncercarea


impunerii instituiilor politice si social-economie occidentale. Se va ncerca
nlocuirea voievodatului cu principatul. In acest sens, in 1111 este atestat un
Episcopus Ultrasilvanus Simion catolic, iar in 1113 este atestat un Princeps
Ultrasilvanus Mercurius.
O perioad nu mai apar n surse istorice conductori ai Transilvaniei , petnru ca n
1176 sa fie atestat Leustachius Voyvoda . Acest fapt reflect faptul c maghiarii au fost
nevoii s accepte voievodatul ca form politico-administrativ de organizare.
Dintre toate zonele cucerite de maghiari , voievodatul s-a mpus doar n Transilvania.
n fruntea acestuia se afla un nobil maghiar, vasal fa de regele Ungariei. Transilvania
avea o organizare autonom. Voievodul avea atribuii judectoreti ,administrative i
militare, fiind secondat de un vice-voievod.

Pe masura cuceririi Transilvaniei , regalitatea maghiar a constituit aici comitate


teritorial-administrative , reunind inuturile din jurul unei ceti. Primul comitat a fost
atestat n 1111 Bihor. Voievodul i exercita puterea peste apte comitate :
Solnocul Inferior
Turda
Cluj
Alba
Tarnava
Bihor
Dabaca

Pentru consolidarea stpnirii n Transilvania , maghiarii i-au colonizat aici pe sai i


secui.

colonizatori

Secui

Populatia inrudita cu maghiarii ,


aflandu-se
in
avangarda
acestora

Au colonizat zonele : Maramures,


Harghita, Covasna
Germani provenind din Saxonia ,
Flandra , Rin
Au colonizat zonele din : Tara
Barsei , zona Tarnavelor, partile
Sibiului
Au intemeiat cetatile : Brasov,
Sasi
Sibiu,
Sighisoara,
Mediasi,
Orastie, Bistrita
Li se acordau privilegii in plan
economic si comercial, atestate
in Diploma lui Andreanum
1224, emisa de regele Andrei al
II-lea.
Trasaturi comune :
Regiunile controlate de cele doua etnii aveau autonomie proprie, fiind
subordonate direct regelui
Erau organizate dpv administrativ in formatiuni numite scaune

Romnii au continuat s reprezinte elementul majoritar etnic , locuind compact n


zonele de grani ale Transilvaniei. Erau organizai n structuri tradiionale, reprezentate de
fostele uniuni de obti sau cnezate, numite districte/ ri.Sunt amintite


ara Brsei

ara Maramureului

ara Haegului

ara Zarangului

ara Fgraului

ara Oaului

ara Lapu
Iniial , romnii condui de cnezi, juzi sau voievozi erau reprezentai n Adunrile
Generale (Congregaii) nobiliare. Acestea erau convocate din 1288 de voievodul Rolan
Bora. Reuneau reprezentani ai nobilimii, ai cnezilor romani, ai clerului catolic, ai
orenimii i rnimii libere.
Treptat , romnii vor fi exclui din viaa politica a Transilvaniei. Prin Diplomele Regale
emise de Ludovic de Anjou n 1366, romanii i pierdeau drepturile politice. Att Biserica
Ortodoxa ct si romnii erau considerai drept tolerai, calitatea de nobil fiind condiionat
de apartenena individului la catolicism.

II.

Tara Romaneasca:

La nceputul sec. XIII, maghiarii au urmarit s-i extind stpnirea la sud de Carpati.
Aceste incercri vor fi evideniate prin incercarea de a-i coloniza aici pe teutoni i ioaniti.

Colonizatorii Tarii romanesti

Colonizati in S-E Transilvaniei


Tara Barsei 1211

Vor fi alungati in 1225 datorita


faptului ca incepusera sa
actioneze independet fata de
regalitate

Prezenta lor este confirmata de


constituirea cetatilor : Codlea
si Feldioara
Regele Bela al IV-lea va emite la 2
iunie
1247

Diploma
Cavalerilor Ioaniti li se
acorda
acestora
privilegii,
urmand ca ei sa se aseze in Tara
Severinului.

Teutoni

Ioaniti

Diploma Cavalerilor Ioanii atesta la S de Carpai prezenta a cinci formaiuni prestatale:

ara Severinului
Voievodatul lui Litovoi situat n depresiuna Haegului

Voievodatul lui Seneslau situat n estul Oltului,


ncorporand ara Fgraului, Muscel, Arge
Cneatul lui Farca situat n vestul Oltului (Vlcea)
Cnezatul lui Ioan situat ntre Olt : Jiu : Dunre

Cu excepia lui Seneslau , aceste structuri erau controlate de maghiari prin


intermediul Banatului de Severin , atestat n 1230. n perioada 1277-1279, Litovoi va
ncerca s se emancipeze de sub stpnirea maghiar, n confruntrile cu acetia fiind ucis
n lupta. Fratele sau , Barbat, se va rscumpra din prizonierat.
Desfurarea procesului de ntemeiere statal a rii Romneti a fost favorizat i de
contextul extern dat de slbirea puterii Hanatului Hoardei de Aur i a influentelor Imperiului
Bizantin din sud. Regatul Ungariei se confrunta cu o criz politic datorit stingerii dinastiei
arpadiene, care va alimenta confruntrile pentru tron. Regatul se va confrunta i cu
tendinele autonomiste ale voievozilor din Transilvania.
Andrei al III-lea se va deplasa n Transilvania n 1290-1291 pentru a ntari privilegiile
nobilimii maghiare, ale sailor si secuilor. Va anihlia autonomia romnilor din ara
Fgraului.
n 1290 are loc un eveniment surprins n tradiia istoric trecerea unei
populaii romne dincolo de Carpati,la care se alturau sai i unguri sub
conducerea lui Radu Negru Vod din ara Fgraului. Acesta va descleca la
Campulung i apoi la Arge, desclecatul fiind urmat de ntemeierea statal.
Desclecatul desemneaz aezarea statornic urmat de intemeierea statal;
acesta ceritifc rolul pe care l au romnii din Transilvania n constituirea statelor extracarpatice

Formarea Tarii Romanesti si consolidarea acesteia:

Personalitati importante in istoria tanara a Tarii romanesti


Basarab I Intemeietorul
(1310-1352)

La inceputul sec. XIV, in izvoarele


istorice apare denumirea de Valahia Nord
Dunareana, conducatorul ei purtand titlul de
mare voievod si domn conducator
suprem al armatei si seful statului
Cele mai importante referiri ale spatiului
sud-carpatic, ale acestei perioade vin din
partea Cancelariei maghiare a dinastiei de
Anjou
Basarab I va unifica teritoriile dintre
Carpati si Dunare, aflate la vest si est de Olt
Va elibera de sub control tatar teritoriile
din nordul Gurilor Dunarii pastrate initial in
cadrul Tarii Romanesti
Tensiunile cu Carol Robert de Anjou

Nicolae Alexandru
(1352-1364)

Vladislav Vlaicu
(1364-1377)

au fost date de disputele pe marginea


Banatului de Severin. In 1317 , Carol
Robert de Anjou recounostea titlul de
voievod al lui Basarab, iar in 1324 era
recunoscuta unitatea Tarii Romanesti si
apartenenta Banatului de Severin la
aceasta.
Nobilii maghiari nu vor fi de acord si-l
vor convinge pe Carol Robert de Anjou sa
proneasca in 1330 intr-o campanie militara
impotirva lui Basarab. Banatul de Severin va
fi ocupat , trupele maghiare pornind spre
Arges. Pe drumul catre Transilvania,
maghiarii vor fi infranti lin Batalia de la
Posada 9-12 noembrie 1930.
Aceasta victorie reprezenta emanciparea
Tarii Roomanesti.
Fiul lui Basarab I
Va consolida independenta tarii
1359 intemeia la Curtea de Arges
prima mitropolite ortodoxa, dependenta de
Constantinopol -> a intarit independenta
tarii pe plan politic odata cu recunoasterea
sa religioasa
Purta titlul de domn autocrat
Marele si singur stapanitor,IO, Nicolae
Alexandru, titulatura ce reflecta
independenta tarii
Va consolida institutiile interne in plan
politic, religios si economic
1368 :
emite primul privilegiu comercial
acordat sasilor
in titulatura domneasca apareau
denumirile de Ban de Severin,
urmat in 1369 de Duce de Fagaras
1370 : intemeiaza a doua mitropolie
ortodoxa de la Severin, contribuind la
consolidarea religioasa a tarii dar si a
controlului asupra Banatului de severin
Bate moneda a tarii ducatul de
argint dovedind independenta tarii
Se va intitula Io Vladislav Vlaicu;Mare

voievod si singur stapanitor a toata


tara Ungrovlahiei

III.

Tara Moldovei:

n teritoriile de la est de Carpai, pn spre Nistru , sunt atestate structuri politicoadministrative locuite de volohi , conform Cronicii lui Nestor. Unele astfel de formaiuni sau aflat sub influenele controlului ttar.

Formatiuni politice prestatale ale Moldovei


Tari
Campuri
Cobale
Ocoale
Codrii

Tara Sipenitului care impreuna cu

Codrii Cosminului intruneste cetatile


din jurului Cernautiului Zona Bucovinei
Campul lui Dragos pe raul Moldova

Dorohoi
Bacau
Neamt
Vaslui
Vrancea
Campulung
Codrii Cosminului
Codrii Lapusnei
Codrii Orheiului

Pentru secolul X , n izvoarele bizantine, teritoriile est-carpatice sunt


desemntate cu termenul generic Patzinakia se face referire la prezena aici a
pecenegilor; spre sec. XII aceste zone sunt denumite cu termenii de : Cumania sau
Tartaria.

n secolelel XII XII apar n izvoare referiri la ara Bolohovenilor i ara


Berladnicilor. n sec. XIII, o ara apare amintit n izvoarele istorice arabe, germane ,
slave, n zona nordica, cu centrul la Siret, ora menionat n 1326.

Premisa ntemeierii statale a Moldovei a fost dat de existena a dou drumuri


comerciale ce strbteau teriotoriul de la nord la sud. Prezena negustorilor genovezi a
transformat anumite orae de pe rmul de nord-vest al Marii Negre n puncte
comerciale, controlate iniial de bizantini.

ncercarea regatelor Poloniei i Ungariei de a controla aceste drumuri de tranzit


viza constituirea unui stat care s fie o bariera n calea ttarilor, stat pe care ncercau
s-l cucereasc. Din disputa pe controlul acestor drumuri s-a impus regele maghiar
Ludovic de Anjou , fiind realizate mai multe campanii militare la rsrit de Carpai n
1345-1354.

Personalitati importante in istoria tanara a Tarii Moldovei

Dragos
(??-??)

Bogdan
(1359-1365)

In cursul acelor expeditii militare are loc


descalecatul la rasarit de Carpati a voievodului
maramuresean Dragos la Baia pe la 1350.
Structura aparuta era situata pe raul
Moldova era o marca de aparare intemeiata
cu sprijinul autoritatilor maghiare.
Marca Micii Moldove era vasala fata de
regatul maghiar. Statutul va fi mentinut si sub
Sas si balc
Concomitent acestor evenimente se
afirma personalitatea lui Bogdan, care era
cunoscut pentru relatiile sale cu Ludovic de
Anjou
Regatul incerca sa ingradeasca
autonomia romanilor din Maramures
Bogdan care stapanea un cnezat intins
pe Valea Izei , cu resedinta la Cuhea va fi
declarat in 1343 infidel, demintatile fiindu-i
retrase, iar in 1349 fiind numit fostul nostru
necredincios voievod
1359 are loc o rascoala in Mica
Moldova, boierimea fiind nemultumita cu
statutul de vasal fata de Ungaria
Bogdan trece Carpatii , descaleca la
Baia, udne se pune in fruntea miscarii
dragasestilor impotriva lui Balc
In cazul Moldovei distingem un
dublu descalecat
Bogdan va reusi sa obtina
independenta Moldovei ,stat afirmat de

cancelariile maghiare in 1364-1365

Latcu I
(1365-1373)

Petru I Musat
(1375-1391)

Roman I
(1391-1394)

A mutat capitala la Siret, unde , la 1370


a intemeiat o episcopie catolica, el insusi
catolicizandu-se.
Moldova era recunoscuta de papalitate
drept Parte a natiunii valahe
Latcu I primea titlul de duce.
Intemeietorul dinastiei Musatinilor
Va muta capitala la Suceava udne va
intemeia in 1378 prima mitropolie ortodoxa
recunoscuta de Constantinopol
1378 : incheie un tratat cu regele
Poloniei Vladislav al II-lea de Jagello,
recunoscandu-i formal suzeranitatea,incercand
sa contracareze presiunile maghiarilor
I se datoreaza institutionalizarea
Moldovei prin realizarea Cancelariei
Domnesti si a principalelor dregatorii
1388 a acordat un imprumut regelui
Poloniei de 3000 de ruble de argint, acesta
oferindu-i garantie zona Pocutia
Bate primele monede grosii de
argint
Va extinde stapanirea Moldovei spre sud
si est indepartand prezentele tatare. I se
datoreaza formarea orasului Roman
Intr-un decret domnesc/hrisov se
intitula marele si singurul stapanitor IO
Roman voievod a toata Tara Moldovei de
la munte pana la mare
In timpul sau , Moldova se intindea de la
Carpati si Nistru pana la Dunare

Cronologie
Data

Eveniment

896-898
997-1038
1001
1002-1003
1111
1113
1176
1111
1222
1224
1288
1366
1211
1225
2 iunie 1247
1230
1277-1279
1290-1291
1290
1310-1352
1317
1324
1330
9-12 noembrie 1930
1352-1364
1359
1364-1377
1368
1370
1326
1345-1354
1350
1343
1349
1359-1365
1359

Arpad
tefan cel Sfnt
tefan cel Sfnt adopt catolicismul
tefan cel Sfnt intr n conflict cu Ahtum i Gyula
Atestat Episcopous Ultrasilvanus Simion
Atestat Princeps Ultrasilvanus Mercurius
Atestat Leustachiu Voyvoda
Atestat Comitatul Bihor
Atestarea maghiarilor pe linia Carpailor
Diploma lui Andreanum / Andrei al II-lea
Congregaiile convocate de Rolan Bora
Diplomele Regale ale lui Ludovic de Anjou
Teutonii sunt colonizai n ara Brsei
Teutonii sunt alungati din ara Brsei
Diploma Cavalerilor Ioanii
Atestarea Banatului de Severin
Luptele dintre Litovoi i maghiari
Andrei al III-lea intrea privilegiile nobililor maghiari
Radu Negru Vod trece la sud de Carpai, din ara
Fgraului
Basarab I ntemeietorul
Carol Robert de Anjou recunotea titlul lui Basarab
de Voievod
Era recunoscut unitatea rii Romneti i
apartenena Banatului de Severin la aceasta
Campania militar mpotriva rii Romneti
Btlia de la Posada
Nicolae Alexandru
Nicolae Alexandru ntemeia la Curtea de Arge
prima mitropolie ortodox
Vladislav Vlaicu
Vladislav Vlaicu emite primul privilegiu economic
acordat sailor i apreau n titulatura domneasc
titlurile de Ban de Severin i Duce de Fgra
Vladislav Vlaicu ntemeiaza a doua mitropolie la
Severin
Atestarea oraului Siret
Campaniile militare maghiare realizate la est de
Carpai
Desclecatul lui Drago la Baia
Bogdan e delcarat infidel
Bogdan este numit fostul nostru necredincios
voievod
Bogdan
Rascoala din Mica Moldov

1364-1365
1365-1373
1375-1391
1378
1388
1391-1394

Cancelariile maghiare afirma independena rii


Moldovei
Lacu I
Petru I Muat
Petru I Muat ntemeia prima mitropolie ortodox
recunoscut de Constantinopol ; Tot el incheie un
tratat cu Vladislav II de Jagello ,regele Poloniei
Petru I Muat acord Poloniei un mprumut de
3000 ruble
Roman I

Statul si Politica

-Institutii locale ale spatiului romanesc in Evul MediuI.

Institutii si autonomii locale in Transilvania:

Din secolul XII , Transilvania a fost organizat ca voievodat sub suzeranitatea


regatului medieval maghiar, dispunnd de o organizare politic i administrativ-teritorial
proprie, semn al autonomiei sale. Voievodatul simboliza o instituie specific romneasc, ce
va fi adaptat i transformat potrivit intereselor puterii regale maghiare.
Voievodatul se va menine pn la mijlocul sec. XVI-lea ,cnd ,n 1541, Transilvania a
devenit principat sub suzeranitate otoman.

Institutiile in Transilvania

Voievodul

Adunarea Generala a
nobililor din Transilvania

Era vasal regelui Ungariei care-l numea


Desemnat din randul marii nobilimi
maghiare
Reprezenta institutia politica centrala
Atributii : Administrative , Juridiciare ,
Militare
Dispunea de o cancelarie proprie
Era secondat de un vicevoievod
Autoritatea sa era exercitata asupra 7
comitate:
Solnicul
Inferior,Dabaca,
Cluj,Turda, Tarnava, Alba si Hunedoara
Subordonarea sa fata de regalitatea
maghiara era relativa in conditii de criza
interna,de slabire a autoritatii centrale a
regelui
maghiar,
voievozii
din
Transilvania fiind aproape liberi
Functia nu era ereditara dar a fost
detinuta de multe ori de membrii
aceleiasi familii,episodic, in fruntea
Transilvaniei aflandu-se dinastii puternic
conturate, cum a fost si in cazul
voievozilor Roland Borsa si Ladislau
Kar
Era o institutie reprezentativa cu
atributii
judiciare
,
economicoadministrative si legislative
Era alcatuita din membrii starilor
privilegiate (aristocratia si clerul)
1288 prima mentionare a acestei
institutii avand loc la Deva
In cadrul Adunarilor Generale militare
participau reprezentanti ai cnezilor
romani, prezenta lor fiind atestata pana
in 1355
Dupa aceasta data prezenta lor nu mai
este consemnata in mod direct, iar dupa
1437 romanii au fost inlaturati definitiv
din viata politica

Congregatiile generale al
Nobilimii

Reunea nobilimea maghiara, clerul


catolic si fruntasii sasilor si secuilor
Acest fapt se explica prin Diplomele
Regale de la 1366 emise de Ludovic de
Anjou, prin care calitatea de nobil era
conditionata
de
apartenenta
confesionala la regnul catolic
Romanii ortodoxi vor fi marginalizati
politic in Transilvania

Organizatii Administrativ-teritoriale
(autonomii Locale)

Comitate

Scaune

Erau impartite in 2 categorii : Regale si


Nobiliare
Erau unitati teritorial-administrative ale
maghiarilor, reunind teritoriile din jurul
unei cetati
Erau conduse de un conte sau comite
Primul Comitat a fost atestat la 1111
Bihor
Au urmat Orasna,Dabaca, Cluj, Alba,Satul
Mare,
Arad,
fiind
subordonate
voievodului.
Erau organizatii teritorial-administrative
ce grupau sasii si secuii
Regele maghiar desemneaza un comite ,
periodic, pentru fiecare grupare etnica :
comes
siculorum
si
comes
saxonum; cu rol administrativ, militar ,
politic si judecatoresc.
In fiecare scaun, armata e condusa de un
capitan
Organizarea sasilor mai cuprinde si doua
districte (Brasov si Bistrita), care
impreuna
cu
cele
sapte
scaune
(Siebenburger) au evoluat spre o
adunare
teritoriala
si
politicoadministrativa
numita
UniversitasSaxonum

Universitatea
Sasilo.Aceasta era investita de rege cu
existenta juridica si politica privilegiata.

Districte

Structuri politico-administrative evoluate


din vechile cnezate, denumite generic
tari Tara Hategului , Tara
Fagarasului, Tara Maramuresului ,
Tara Barsei sau Tinutul Rodra
Se bucurau de autonomie, fiind conduse
de juzi, cnezi sau voievozi; aveau atributii
fiscale, juridiciare si militare, opunanduse tendintelor regalitatii maghiare de a le
anihila libertatile.
Sub aspect confesional, pana la Reforma
, reforma oficiala a fost cea catolica,
confesiunea ortodoxa fiind din anul 1366
doar tolerata, la fel ca romanii

n anul 1541 n condiiile nfrngerii Regatului Ungariei de ctre Imperiul Otoman la


Mohacs(1526) i a constituirii n partea sa central a Paalcului de la Buda,
Transilvania devenind principat autonom sub suzeranitate otoman. Transilvania era
condus de un principe susinut de Diet (adunare reprezentativ) i confirmat de sultan.
La sfritul sec. XVII Imperiul Otoman atinge punctul maxim al expansiunii sale
in Europa n 1683, odat cu evenimentul Asedierii Vienei. Astfel , n ultimii ani ai sec.
se va instaura stpnirea Imperiul Habsburgic n Transilvania. Profitnd de
slbiciunea principelui Mihail Apafi, habsburgii au impus ntr-o prima etap , n
urma Tratatului de la Blaj 1687, se decreta prezena armatei austriece n mai
multe orae ale Transilvaniei , pentru ca n 1688, principiatul s accepte protecia
Imperiului Austriac. ncepe astfel dominaia habsburgic.
Noul statut politic al Transilvaniei, de principat n cadrul Imperiului Habsburgic
i organizarea sa intern au fost definitivate prin Diploma Leopoldin 4
decembrie 1691 de mpratul Leopold I. Aceast diplom a avut rol de constituie
pentru Transilvania, fiind organizat n 18 puncte. Transilvania devenea provincie a
Imperiului Habsburgic condus de mprat prin intermediul unui guvernator.
Titlul de principe revenea mpratului. Guvernatorul , iniial ales de Diet, iar
mai apoi numit direct de ctre mprat, era ajutat de un guberniu , un guvern
provincial cu atribuii politice, judiciare i administrative.Convocat tot mai rar i cu
atribuii restrnse ,se va menine Dieta.
Transilvania i-a pstrat vechile structuri politice i confesionale, Diploma
convenind sistemul celor trei naiuni privilegiate (maghiarii, saii i secuii), crora le
erau confirmate vechile privilegii.
DPV confesional erau acceptate ca religii oficiale : religia catloic, calvin,
lutheran i unitarian. Diploma Leopoldin i excludea n continuare pe romni
de la viaa politic, meninndu-le situaia de tolerai, acelai statut avndu-l i
biserica ortodox.

Ca expreise a tendinelor de integrare tot mai accentuate a Transilvaniei n


structurile Imperiului, s-a creat la Viena o cancelarie aulic, organism care dirija
Principatul. Prin Pacea de la Karlowitz din 1699, Imperiul Otoman confirma
pierderea controlului su asupra Transilvaniei , aceasta fiind recunoscut oficial ca
provincie habsburgic.

II.

Structuri institutionale in Tara Romaneasca si Moldova:

Institutii in Tara romaneasca si Moldova


Domnia

Institutia centrala a statelor medievale


romanesti extracarpatice
A luat o forma absoluta prin originea sa divina
Detinatorul domniei primeste titlurile de
mare voievod (calitate in care acesta era
seful armatei )domn si singur stapanitor
(conducator politic al unu stat independent)
Domnul prezinta particula IO , prezenta in
titulatura domneasca (prescurtarea biblica a
Ioannes ), - trimisul lui dumnezeu exprima
astfel originea divina
Succesiunea la tron se realiza pe baza
sistemului ereditar-electiv
Sistemul ereditar de transmitere a tronului
presupunea accederea la domnie, in principiu,
a primului nascut pe linie masculina. Deseori
se asocia cel mai mare fiu la tron inca din
timpul vietii domnitorului. S-au constituit :
Dinastia
Basarbenilor
si
Dinastia
Musatinilor.
Potrivit sistemului electiv domnul era ales
de marea boierime din randul familiei
domnitoare, cu conditia sa fie de os domnesc
puteai fi alesi descendenti pe linie
barbateasca, chiar si cei cu o inrudie mai
indepartata sau fii nelegimiti. Domnul
dobandea insemnele puteri dupa ce era uns
cu mir de mitropolit, ceremonie care conferea

originea divina a puterii domnesti. Pe masura


agravarii
dominatiei
otomane,
alegerea
domnilor a fost insotita de confirmarea lor de
catre Pasa.
Atributiile
domnului
cuprind
toate
sectoarele vietii de stat:
A. Executiva
este proprietarul intregului pamant, aproband
schimburile de proprietate
asigura
ordinea
interna
,
conducand
administratia
numeste si revoca pe toti dregatorii
acorda privilegiile si rangurile boieresti
bate moneda
B. Legislativa
Emite acte normative cu putere de lege
hrisoave si asezaminte
C. Judecatoresti
Este judecator suprem judeca in calitate de
cea mai importanta instanta
Pronunta pedeapsa cu moartea
Are drept de gratiere
D.Politica Externa
Domnul reprezinta tara in relatiile externe
Incheie tratate, declara razboi, hotaraste
incheierea pacii
Trimite si primeste solii
E. Atributii militare
Domnul este comandant suprem al armatei in
calitate de mare voievod
F. Atributii financiare
Stabileste toate taxele, impozitele
Acorda imunitati scutiri
Percepe si strange vami
G.Atributii bisericesti
Hotaraste infiintarea mitropoliilor, episcopiilor
si manastirilor
Numeste si revoca pe episcopi
Decide sau revoca inchinarea unei manastiri
Reglementeaza competenta de judecata a
Bisericii

Sfatul Domnesc

Principal organism al administrarii tarii si


organ consultativ
Atributii
Judecatoresti,fiscale,
administrative, politice. Cu el dezbate
probleme de ordin extern domnitorul
Alcatuit din marii boieri, apropiati ai
domnului si membrii ai familiei sale , pentru
ca ulterior , doar marii boieri sa mai
primeasca
dregatorii

functii
in
administratie. Principala figura a acestui
organism era reprezentata de Mitropolit,,
considerat al doilea domnitor al statului,
conducator al unor solii politice si chiar
loctiitor al domnului in vacanta tronului.
Mitropolitul era urmat in Tara Romaneasca
de Marele Banat al Olteniei, iar in
Moldova de Portarul Sucevei, acestea
fiind cele mai mari dregatorii
Alte dregatorii erau:

vornicul seful curtii domnesti si al


administratiei
logofatul seful cancelariei domnesti;
redacta actele si le intarea cu peceta domnului
spatarul purta la festivitati spada si
buzduganul domnului; era si comandant al ostirii
in lipsa domnului
vistiernicul seful finantelor strangea
veniturile tarii , raspunzand de administrarea
acestora ; tinea evidenta contribuabililor si a
celor scutiti de dari
stolnicul purta grija meselor si ospetelor
domnesti
paharnicul seful pivnitelor si beciurilor
domnesti , avand grija de aprovizionarea cu
vinuri a curtii domnesti ; gusta bautura domnului
sa nu fie otravita
comisarul era seful grajdurilor si al
hergheliilor domnesti
clucerul seful camarilor domnesti
pitarul aproviziona cu paine curtea
domneasca
slugherul seful aprovizionarii curtii
domnesti cu carne

postelnicul

seful
apartamentului
domnesc: va deveni sfatuitorul de taina al
domnitorului si cel care va intretine pe cei veniti
in audienta sau soliii
Era convocata in situatii deosebite,
periodic incepand din sec. XIV-XV.
Alcatuita din reprezentati ai boierilor,
clerului , orasenilor, ai armatei si ai taranilor
liberi.
Institutie cu caracter consultativ
Atributii:

politice

alegerea
domnului,
succesiunea la tron, ratificarea tratatelor

administrative si fiscale aprobarea


politicii de taxe si impozite a domniei

militare convoca Oastea Mare

Marea adunare a
Tarii

Armata

Armata presupunea

Oastea cea Mica / Curtea


1) Armata permanenta, formata din aparatul
administrativ militar central, curtenii si cetele
boieresti( In Transilvania cuprindea apropiatii
voievodului, steagurile marilor nobili si ale
episcopului.

Oastea cea Mare


1)
Era intrunita in caz de pericol major, la
solicitarea domnului
2)
Era alcatuita din barbatii apti sa poarte
arme
3)
Putea reuni 30.000-70.000 oameni

Transformarile in domeniul strategiei


militare ale Evului Mediu nu a ocolit spatiul
romanesc. Astfel , Iancu de Hunedoara, Stefan
cel Mare si Mihai Viteazul au folosit in
componenta armatelor lor mercenarii

Armele de foc
vor fi folosite in
confruntarile din sec. XV-XVI

Teritoriile erau aparate de cetati precum :


a. Turnu, Giurgiu, Braila, - Tara Romaneasca
b. Orhei, Soroca, Hotin, Neamt, Suceava,
Cetatea Alba, Tighina Moldovea
c. Sibiu,
Sighisoara,
Brasov,
Oradea,

Timisoara, Fagaras - Transilvania

Biserica

Sprijin politic al voievozilor, combatand


ofensiva catolicismului,declansata cu putere la
sec. XIV.
Organizarea ecleziastica la sud si est de
Carpati a urmarit constituirea Mitropoliilor
Biserica Tarii Romanesti si a Moldovei si-a
intarit pozitia in momentul incare vor intra in
sfera de autoritate a Patriarhiei de la
Constantinopol
In 1359 a fost infiintata de catre Nicolae
Alexandru prima mitropolite a Tarii Romanesti la
Curtea de Arges
In 1387 a fost infiintata de Petru I Musat la
suceava
prima
mitropoliea
Moldovei,
recunoscuta de Bizant in 1401.
Intemeierea Mitropoliilor si recunoasterea lor
de catre Patriarhia de la Constantinopol a
dat legitimare ecleziastica celor doua state
romanesti.
Noi episcopii au fost infiintate in sec. XV-XVI
la
a. Tara Romaneasca Ramnic, Buzau
b. Moldova Roman, Radauti , Husi
Biserica romanilor din Transilvania isi avea
propria ei ierarhie, adesea suborodona Mitropoliei
Tarii Romanesti.Biserica Catolica era organizata
in jurul Episcopiei de la Alba-Iulia
Sub aspect ecleziastic, un rol important l-au
avut manastirile. Au fost centre de cultura ,
adapostind scoli ,biblioteci, ateliere artistice:
a. Tara

Romaneasca Vodita, Tismana,


Cozia , Hurez,Curtea de Arges
b. Moldova Bistrita, Piatra Neamt, Trei
Ierarhi, Moldovita, Sucevita,
c. Transilvania Pori, Cuhea , Prislop
,Geoagiu
Mitropolitul era ales de episcopi si marii
boieri si confirmat de domn.
Mitropolitul participa la alegerea domnului ,
iar prin incoronare si mirungere, ii conferea

acestuia o autoritate sacra


Ambele state medievale romneti i-au pstrat instituiile proprii n ciuda agravrii
dominaiilor strine , inclusiv n sec XVIII, caracterizat prin instaurarea domnilor fanarioi,
moment culminant al presiunii otomane la nord de Dunre.

Cronologie
Data

Eveniment

1526

nfrangerea Regatului Ungariei de ctre Imperiul


Otoman la Mohacs.
Transilvania devine Principat al Imperiului Otoman
Asedierea Vienei
Tratatul de la Blaj
Principatul accept protectoratul habsburgic
Diploma Leopoldin
Pacea de la Karlowitz
Nicolae Alexandru a nfiintat Mitropolia de la
Curtea de Arge
Petru I Muat a nfiinat Mitropolia de la Suceava
Bizanul recunotea biserica de la Suceava

1541
1683
1687
1688
4 decembrie 1691
1699
1359
1387
1401

Statul i politica

-Statul roman modern: de la proiect politic la realizarea


RomanieiMariI.

Unire i independen n a doua jumtate a sec.

XIX:
La mijlocul secoului XIX, lumea romn se ncadreaz metalitilor i concepiilor
moderne, revoluia de la 1848-1849 ,fiind primul eveniment european de amploare la care
particip romnii. Acum s-au afirmat n programele revoluionare marile obietice ce vizau
modernizarea societii romneti pe toate planurile.

I.a) Revoluia paoptist:

Revolutia paoptista a fost nfrnt prin intervenia habsburgilor in Transilvania i


ruso-otoman n Principate.
1848-1849 principatele se aflau sub ocupaie militar ruso-otoman , nfrngerea
revoluiei fiind consfinit prin ncheierea Conveniei Ruso-Otomane de la Balta Liman
la 19 aprilie/1 mai 1849. Aceasta stipula:

restrngerea autonomiei interne


repunerea n vigoare a Regulamentelor Organice
Adunarile-obteti nlocuite cu divanurile legislative
li se retrgea dreptul de a-l alege pe domn

Poarta Otoman numea cu acest prilej ca domni pe 7 ani pe Barbu tirbei n ara
Romneasc i pe Gh.Al Ghica n Moldova(1849-1856). Se constituia o nalt Curte
Criminalistic si Comisii Speciale ce urmau s ancheteze i s judece liderii paoptiti 34
au fost exilai , constituindu-se Exilul romnilor n V .
Situaia intern era nefavorabil micrii naionale, ns exilul post-paoptist va
ntreprinde n Occident o ampl propagand n favoarea romnilor. Treptat, problema
acestora ncepe s fie cunoscut de V.

I.b) Rzboil Crimeei:


Contextul favorabil a venit pe plan extern Rzboiul Crimeei 1853-1856 .
Rzboiul s-a ncheiat cu nfrngerea Rusiei . Problema romnior devine una de interes
european, dezbatut n cadrul Congresului de Pace de la Paris februarie-martie
1856 .
Tratatul final al Congresului , la 30 martie 1856 hotra n privina principatelor
urmatoarele

Reconfirmarea autonomiei sub suzeranitate otoman


Era anulat protectoratul rus
Principatele intrau sub garania colectia a celor 7 puteri
Moldovei i era restituit S. Basarabiei
Era recunoscut dreptul la armat
s-a constituit Comisia European a Dunrii cu sediul la Galai
Era recunoscut neutralitatea Mrii Negre
Pt. Unirea Principatelor se ntruneau in 1857 dou adunri ad-hoc (adunri
reprezentative i consultative, unde s se exprime voina romnilor n problema unirii
1857 se va realiza o propagand n sprijinul unirii , formndu-se cte o Partid
Naional si Comitete ale Unirii.

Alegerile se vor desfura n vara lui 1857 pt. adunrile ad-hoc, n ara
Romneasc fiind ctigate de unioniti, n timp ce n Moldova , alegerile au fost
falsificate de caimacamul Nicolae Vogoride, cu sprijinul consulilor austriac i otoman
de la Iai. Votul actual reflecta refuzul cu privire la unire.

Colonelul Al. I. Cuza , prclab de Covurlui / Galai va demisiona din funcia sa


n semn de protest fata de falsificarea alegerilor, atrgnd atenia puterilor garante.

n urma negocierilor dintre Anglia i Frana s-a decis reluarea alegerilor din
Moldova, ctigate de aceast dat de unioniti. Adunrile ad-hoc vor adopta la 7-8
octombrie 1857 la Iai i Bucureti 2 rezoluii identice n 5 puncte:

recunoaterea vechilor drepturi ale Principatelor (autonomia) in limitele capitulaiilor


unirea Principatelor ntr-un singur stat
aducerea unui prin strin dintr-o dinastie european cretinat n ritm ortodox
Adunare-Obteasc reprezintativ i guvernare repsonsabil
acceptarea statului de neutralitate

Marile Puteri garante vor ntocmi un raport pe marginea acestor solicitri ,


raport dezbtut n cadrul Conferinei de la Paris mai-august 1858. Conferina va
elabora un document Convenia de la Paris noua Constituie a romnilor ce
nlocuia Regulamentele Organice. Aceasta fixa statutul politic i juridic al statului.
Oferea o unire formal, legislativ n cadrul Principatele Unite ale Valahiei i
Moldovei, cu instituii separate (administraia, adunare electiv, guvern, capitala) si
comune (nalta Curte de Casaie i Justiie , Comisia Central , cu sediul la Focani).

Convenia nu preciza faptul c domnii trebuie s fie persoane distince i c


alegerile trebuie s fie desfurate simultan. Romnii vor realiza dubla alegere a lui
Cuza n Moldova (5 ianuarie 1859) i ara Romneasc (24 ianuarie 1859). Cuza era
propus i n Adunarea Electiv de la Bucureti , fiind ales domn n unanimitate.

II. Alexandru Ioan Cuza consolidarea unirii i


reformele:
Domnia lui Cuza (1859-1866) a reprezentat o perioad dominat de ample reforme n
toate planurile, ce viza modernizarea instituional i legislativ a Romniei. Domnia
acestuia poate fi caracterizat prin prisma a trei etape .

II.a) Prima etap -> 1859-1862:


Este perioada n care noul stat trebuia s-i rezolve problemele n plan
diplomatic : recunoaterea dublei alegeri a lui Cuza i recunoaterea unirii politicoadministrative depline

n martie 1859 se desfura la Paris Conferina Puterilor Garante , unde s-a


dezbtut pe marginea alegerii lui Cuza. Simultan, Cuza va promova msuri pentru
consolidarea unirii, unificnd aparatul administrativ i de stat (era unificata circulaia
monetar, serviciul de vam, armata, aparatul diplomatic), nca din martie 1859 ,
Costache Negruzzi fiind desemnat singurul reprezentat al rii la Constantinopol.
La paris , puterile garante au recunoscut dubla alegere la 25 august 1859. Pe
plan intern se va reui unificarea deplin a instituiilor. Dupa demersul puterilor

garante, sultanul emitea un firman , la sfritul lui noembrie 1859, prin care era
recunoscut de ctre Poart unirea politico-administrativa a Principatelor, ns doar n
timpul domniei lui Cuza.

La 22 ianuarie 1862 se constituia primul Guvern unic al rii condus de


Barbu Catargiu, iar la 24 ianuarie 1862 se desfura edina solemn a celor
dou adunri reunite ( Parlamentul) ; Cuza proclama unirea definitiv a
Principatelor cu numele de Romnia , cu capitala la Bucureti.
Cele mai mari realizri au fost de perioada n care prim-ministru a fost Mihail
Koglniceanu, octombrie 1863 ianuarie 1865.
Pentru a-i promova reformele, Cuza va da lovitura de stat la 2 mai 1864, dizolvnd
Adunarea Electiv, care dduse vot de blam Guvernului. Cuza a refuzat demisia lui
Koglniceanu i a dizolvat adunarea, cu acest eveniment ncepnd a treia perioad

II.b) A doua perioad -> 1862-1864:


A fost denumit i Domnia Constituional, Cuza desfurndu-i activitatea n
baza Conveniei de la Paris.

Legea Rurala

Legea noului Cod Penal

Martie 1864

Reforma agrara va
intampina opozitia
marilor mosieri in
Guvern, inca din stadiul
de proiect, si nu va fi
adoptata acum

Martie 1864

De inspiratie franceza,
imbunatatind Sistemul
Juridic

Cunoscut i ca perioada autoritar , a fost marcat de consolidarea prerogativelor


domnului. Situaia va fi reglementat printro nou Constituie ( SDCP). Aceasta extindea
atribuiile domnului, care avea singur iniiativ legislativ i drept de veto, iar pe perioada
vacanei parlamentare , domnul putea conduce prin decrete legi. Aceast perioad este
cunoscut i ca perioada marilor reforme.

Reforme din perioada marilor reforme


Reforma

Data

Explicatie
Impropietarirea
taranilor prin
despagubire se facea
in functie de
potentialul economic
al individului.
(numarul de animale
de tractiune detinut).
500.000 familii
impropietarite cu 2
mil. Hectare,
problema taraneasca
fiind rezolvata pe
moment
Taranii erau scutiti de
corvezile si claca pe
domeniul funciar,
urmand a plati in
contul acesor munci
de care erau scutiti
suma pe 15 ani
Pamantul nu putea fi
instrainat pe timp de
30 ani

Legea Rurala

Codul de unitati metrice si


greutati

14 august 1864

Erau adoptate
unitatile : metru si kg

??

Legea Organizarii Armatei

Noembrie 1864

Era modernizata
armata
Barbatii de 20-50 ani
erau incorporabili

Invatamantul primar
devenea gratuit si
obligatoriu
Imvatamantul era
modernizat ; se
asigura pregatirea
pedagogica a cadrelor
didactice
Se adapta alfabetul
latin
Apareau primele
Universitati ( Iasi
1859 , Bucuresti
1864)
Moderniza raporturile
civie
Se introducea
obligativitatea
casatoriei civile si a
divortului civil
Se impunea
obligativitatea
numelui de familie

Legea invatamantului

Decembrie 1864

Codul Civil

Decembrie 1864

Se va forma n cadrul Adunrii o monstruas coaliie din conservatori si liberali.


Ambele pri erau nemulumite de ritmul reformelor promovate de Cuza, dar i de
autoritarismul acestuia.
Se va ajunge astfel ca la 11 februarie 1866 s fie dat lovitura de stat organizat
de monstruasa coaliie, n urma creia Cuza trebuia s abdice. Cuza va lua calea exilului.
Se va forma o Locotenena Domneasc , format din :
Lascr Catargiu
generalul Nicolae Golescu
colonelul Nicolae Haralambie
ef al Guvernului fiind desemnat Ion Ghica
Domnia lui Cuza a consolidat unirea, noile reforme moderniznd societatea
romneasc, pregtit acum pentru venirea unui principe strin.

III.

Obinerea independenei

Abdicarea lui Cuza oferea condiiile favorabile aducerii unui principe strin n ar. Se
va instaura Monarhia Constituional, Carol I depunnd jurmntul ca domn al Romniei
la 10 mai 1864.
Dup Pacea de la Adrianopol ( septembrie 1829) , dependena Romniei fa de
Poarta Otoman mai inea de dou aspecte:

imposibilitatea de a avea iniiativ politic n plan extern


plata unui tribut simbolic

n a doua jumtate a sec. XIX-lea , Romnia se consolidase ca stat , avnd


numeroase atribute ale unui stat independent
Moned armat, flot, drapel
Constituie, n care nu se pomenea nimic despre suzeranitatea fa de Poart
sau garania colectiv
Agenii diplomatice
Convenii comerciala de pot i telegraf, ncheiate cu diferite state (1871-1876
cu Rusia, Serbia, Italia, Franta, Austro-Ungaria)
Contextul favorabil obinerii independenei va fi dat de reizbucnirea Crizei Orientale
(vara 1875) , prin marile rscoale boiereti din Bosnia Heregovina, urmat de rscoale n
Bulgaria (vara lui 1876). n iunie 1876, Serbia i Muntenegru declarau rzboi Portii
Otomane. n acest context, Rusia, care se considera protectoare a neamurilor slave,
dorea s intervin.

La 24 iulie 1876 se forma la Bucureti Guvernul condus de I.C.Brtianu i cu


M.Koglniceanu la externe.
La 29 septembrie 1876, Brtianu se va deplasa in Pen. Crimeea, la Livadia,
unde vor avea loc ntlniri ntre acesta i arul Alexandru al II-lea i cancelarul
Gorceakov, discutndu-se depsre posibilitatea trecerii trupelor arise spre Dunre ,
prin Romnia.
La decembrie 1876 , la Constantinopol se desfura o conferin a marilor
puteri pentru a dezbate soarta puterilor din Balcani. n ziua deschiderii Conferinei , la
11 decembrie 1876 30 ianuarie 1877, noua Constituie Otoman promulgat
atunci susinea c Romnia este parte a Imperiului Otoman , cu titlul de privincie
privilegiat. Romnia va protesta la acest mpotriva Porii.
La 4 aprilie 1877 se semna la Bucureti Convenia ruso-romn:

Tranzitul trupelor ariste prin Romnia spre Dunre, costruile fiind


suportate de Rusia
Rusia se angaja s respecte statutul rii i integritatea statului

La 12 aprilie 1877, Rusia declara rzboi Imperiului Otoman, trupele trecnd


Prutul. Traseul urma sa ocoleasc Bucuretiul. n replic , artileria otoman va incepe la
26 aprilie , s bombardeze oraele dunrene :

Calafat
Bechet
Giurgiu
Islaz
Corabia

La 9 mai 1877, n urma unei solicitri a unui deputat liberal , M.Koglniceanu a


proclamat n Parlament independena de stat a Romniei , a doua zi fiind sancionaa de
Carol. La 10 mai se instituia ordinul Steaua Romniei, ca simbol al independenei.

La 14-15 iunie 1877, trupele ruse vor trece Dunrea , fiind refuzata
participarea Romniei. Ruii se vor ndrepta pe trei direcii, cea mai important urmand s
fie cea care confrunta cetatea fortificat Plevna i condus de Osman Paa. n contextul
n care ruii au fost respini n dou rnduri de ctre otomani, exista riscul respingerii lor
dincolo de Dunre.

La !9 iulie 1877, Marele Duce Nicolae va trimite lui Carol o telegram


solicitnd trecerea trupelor romne la S de Dunre. Vor fi trimise dou divizii , iar n
august se hotrse ca principele Carol s preia comanda trupelor romno-ruse.

La 30 august 1877 are loc al 3-lea asalt asupra Plevnei, soldat cu cucerirea
redutei Grivia. Carol va hotr realiarea unui asediu asupra Plevnei , n septembrie.

La 7-9 noembrie 1877 trupele romno-ruse cucereau reduta Rahova.

La 28 noembrie 1877, Osman Paa a ncercat s sparg asediul, trupele


otomane i conductorl acestora fiind ns nvinse , capitulnd. Trupele ruse vor avansa
ctre Constantinopol , n timp ce trupele romne vor opera in N-V Bulgariei , la Vidin,
unde vor cuceri reduta Smrdan.

La 23 ianuarie 1878 se ncheia armistiiul dintre Rusia i Imperiul Otoman ,


ncepand tratativele pentru semnarea pcii.

Pacea s-a semnat la San Stephano , la 19 februarie 1878, tratat prin care era
amintit independena Romniei, Serbiei i Muntenegrului, Bosnia Heregovina
devenea autonom, iar la S de Dunre se forma Marele Principat Autonom al
Bulgariei, sub suzeranitate otoman. Rusia primea drept plat pentru daunele de
rzboi Dobrogea.
Rusia ceda Romniei Dobrogea, solicitnd acestia S Basarabiei. Prevederile de
la San Stephano au ntmpinat protestele Romniei , care considera c Rusia a
nclcat convenia de la 4 aprilie, iar Austro-Ungaria era nemulumit pentru ca nu
dobndise Bosnia-Heregovina, aa cum i-a fost promis de Rusia n 1876.

Se va decide rediscutarea clauzelor de la San Stephano n cadrul Congresului


de Pace de la Berlin 1/13 iunie 1/13 iulie 1878 , prezidat de Otto von
Bismark, la care Romnia nu a fost acceptat la discuii.

La 19 iunie , Brtianu i Koglnicean au fost primii s-i expun doleanele,


dar doar cu rol informativ. Acetia solicitau recunoaterea independenei, a integritii
teritoriale i dobndirea Deltei Dunrii. n cele din urm, tratatul final al Congresului
preciza :

Recunoaterea independenei Romniei


Recunoaterea era condiionat de dou aspecte : acceptarea schimbului teritorial cu
Rusia i modificarea articolului 7 din Constituie cu privire la cetenie, astfel nct
cetenia romna s nu mai fie condiionat de cretinism.

Independena a fost recunoscut n acelai an de Serbia, Austro-Ungaria, Rusia,


Imperiul Otoman.n 1880 , dupa satisfacerea condiiilor impuse n Congresul de Pace
de la Berlin , aceasta a fost recunoscut i de Frana, Anglia, Germania. Romnia ii
impunea administraia n Dobrogea, aceasta intrnd i n stpnirea Insulei erpilor.

Cronologie
Data

Eveniment

1848-1849
19aprilie/1mai 1849
1849-1856

22 ianuarie 1859
24 ianuarie 1859
Octombrie 1863 ianuarie 1865
1862-1864
16 decembrie 1863
Martie 1864
2 mai 1864

Revolutia Pasoptista
Conventia de la Balta Liman
Barbu Stirbei/ Gh. Al. Ghica, domni alesi in Tara
Romaneasca si Moldova
Razboil Crimeei
Congresul de Pace de la Paris
Tratatul final al Congresului
Intrunirea adunarilor ad-hoc in privinta unirii si
propaganda pro-unionista
La Iasi si Bucuresti erau elaborate 2 rezolutii
identice in 5 puncte
Conferinta de la Paris
Alegerea lui Cuza in Moldova
Alegerea lui Cuza in Tara Romaneasca
Domnia lui cuza
Prima etapa a domniei lui Cuza
Conferinta de la Paris a Puterilor Garante
Recunoasterea dublei alegeri a lui Cuza
Firmanul ce atesta recunoasterea de catre poarta
a unirii politico-administrative a Principatelor
Primul Guvern unic al tarii
Se desfasura sedinta solemna a Parlamentului
Guvernul M.Kogalniceanu
A doua etapa a domniei lui Cuza
Legea Secularizarii
Codul Penal
Dizolvarea Adunarii Elective

1864-1866
14 august 1864
Noembrie1864
Decembrie 1864
Decembrie 1864
1859
1864

A treia etapa a domniei lui Cuza


Legea Rurala
Legea Organizarii Armatei
Legea Codului Civil
Legea Invatamantului
Facultatea de la Iasi
Facultatea de la Bucuresti

1853-1856
Februarie-martie 1856
30 martie 1856
1857
7-8 octombrie 1857
Mai august 1858
5 ianuarie 1859
24 ianuarie 1859
1859-1866
1859-1862
Martie 1859
25 august 1859
Noembrie 1859

11 februarie 1866
10 mai 1866
Septembrie 1829
1871-1876
Vara 1875
Vara 1876
Iunie 1876
24 iulie 1876
29 septembrie 1876
Decembrie 1876
11 decembrie 1876 30 ianuarie 1877
4 aprilie 1877
12 aprilie 1877
9 mai 1877
10 mai 1877
14-15 iunie 1877
19 iulie 1877
30 august 1877
Septembrie 1877
7-9 noembrie 1877
28 noembrie 1877
23 ianuarie 1878
19 februarie 1878
1/13 iunie 1/13 iulie 1878
19 iunie 1878
1880

Abdicarea lui Cuza


Carol I rostea juramantul ca domn al Romaniei
Pacea de la Adrianopol
Conventii de posta si telegraf legate intre Romania
si alte state
Reizbucnirea Crizei Orientale si rascoalele din
Bosnia-Hertegovina
Rascoalele anti-otomane din Bulgaria
Serbia si Muntenegru declarau razboi Imperiului
Otoman
Guvernul condus de I.C. Bratianu
Deplasarea lui Bratianu in Livadia , Crimeea
Conferinta Marilor Puteri de la Constantinopol si
Constitutia Otomana
Conferinta Marilor Puteri de la Constantionpol
Conventia ruso-romana
Rusia declara razboi Imperiului Otoman si trece
Prutul
Proclamarea independentei Romaniei in Parlament
de M. Kogalniceanu
Carol sanctioneaza independenta Romaniei
Rusii trec Dunarea si e refuzata participarea
Romaniei la razboi
Ducele Nicoale trimite o telegrama lui Carol prin
care ii cere sprijin militar
Al 3-lea asalt asupra Plevnei
Incepe asediul asupra Plevnei
Trupele ruso-romane cuceresc Rahova
Osman Pasa incearca ruperea asediului
Armistitiul ruso-turc
Pacea de la San Stephano
Congresul de Pace de la Berlin
Bratianu si Kogalniceanu isi expuneau doleantele
in cadrul Congresului
Recunoasterea independentei Romaniei de Serbia,
Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, Rusia