Sunteți pe pagina 1din 2

Romanitatea romanilor in viziunea

istoricilor
La finele sec. XVIII s-au conturat multe teorii in privinta etnogenezei
romanesti care porneau de la contestara continuitatii daco-romane si apoi
romanesti in spatiul nord-dunarean si extracarpatic.
Teoria imigrationista a fost sustinuta de istoricii austrieci si maghiari,
pentru a argumenta drepturile istorice in privinta stapanirii asupra
Transilvaniei, atat in perioada domniei habsburgice cat si in timpul
regimului dualist (instaurat in 1867).
Istoria dacilor transalpini 1781 lucrare elaborata de istoricul
austriac Franz-Joseph Sulzer, ce sustinea faptul ca romanii s-au format ca
popor in Balcani si mai tarziu au migrat la nord de Dunare, gasindu-i
stabiliti aici pe maghiari.
Supplex Libellus Valahorum 1791 primul program politic al
romanilor din Transilvania.

Studii Romanesti: Cercetari asupra istoriei vechi a romanilor


1871 Teoria Roesleriana, realizata de istoricul Robert Roesler, lucrare
in care acesta imbunatatea ideile lui Sulzer.
Ideile de baza ale teoriei erau:
1. Dacii au fost exterminati in timpul razboaielor daco-romane. Ideea
era preluata dintr-o lucrare scrisa in sec. IV de Eutrarius : Ab Urbe
Condita
2. Dacia nu s-ar fi putut romaniza in 165 ani, perioada fiind prea scurta
3. Disparitia dacilor explica si disparitia hidronimelor si toponimelor
4. Dupa 274 s-a retras la sud de Dunare intreaga populatie
5. Poporul roman s-a format in Peninsula Balcanica, in prezenta slavilor,
datorita :
a. prezentei ad-stratului slav
b. in limba romana si albaneza exista cuvinte comune
c. absenta din limba romana a ad-stratului germanic
d. confesiunea ortodoxa, asemeni slavilor

6. Romanii ca popor, se vor stabili la nord de Dunare in sec. XIII


Teoria va fi contestata de istoricii romani, cei mai importanti fiind
Bogdan Petriceicu Hasdeu si Al. D. Xenopol.
Teoria lui Roesler : Studii asupra staruintei romanilor in Dacia
Traiana 1884 lucrarea lui Al. D. Xenopol prelua ideile Scolii Ardelene.
Principalele argumente ale acestei lucrari erau:
1. Niciun izvor antic nu a precizat faptul ca dacii au fost exterminati in
razboaiele cu Traian
2. Toponimele si hidronimele dacice sunt pastrate si sub stapanire
romana
a. toponime : Napoca, Apullum, Potaissa, Drobeta
b. hidronime : Danubius, Pyertus, Alutus, Somus
3. Perioada de 165 de ani a fost suficienta pentru impunerea
elementului romanic, fiind stiut faptul ca unele popoare s-au
romanizat in mai putin de 100 de ani
4. Existenta cuvintelor slave in limba romana este justificata de
convietuirea romano-slava in sec. VI-VII, iar existenta confesiunii
ortodoxe se explica prin influentele culturale din sud-estul Europei,
din partea Bizantului
5. Caracterul nomad explicat prin pastoritul transhumant(mutarea
turmelor in functie de anotimp)
6. Roesler invoca apropierea dialectelor daco-romn si macedo-roman
sau aromana. Acest lucru tine tot de o existenta initiala a unei
romanitati orientale puternice din spatiul nord-dunarean
7. Cuvintele comune din albaneza si romana este explicata prin vechiul
fond indo-european tracic
8. Nicio sursa istorica nu afirma stabilirea unui popor la sud de Dunare
Teoroa continuitatii a fost intarita prin numeroasele descoperiri
arheologice din sec. al XX-lea, un rol important in acest sens avandu-l
numeroasele inscriptii latine care atesta convietuirea roman. Istorici de
seama ce intaresc aceasta teorie fiind N. Iorga si I.C.Bratianu.

S-ar putea să vă placă și