Teoria imigrationista a lui Robert Roesler

Teoria imigrationista a lui Robert Roesler a fost redactata in 1871, dupa formarea Imperiu-lui
Austro-Ungar (1867), in cadrul caruia
Transilvania e anexata Ungariei. Roesler a sin-tetizat teoriile anterioare ale istoriografiei ma-
ghiare.
Scopul acestei teorii a fost unul politic, de a demonstra ca romanii nu au niciun drept in
Transilvania. Esenta teoriei consta in afirmatia ca romanii s-au format ca popor in Peninsula
Balcanica, de unde au imigrat la nord de Duna-re in sec. XII-XIII, dupa ce unguri se stabilisera
deja in Transilvania. Argumentele teoriei:
- dacii ar fi fost exterminati ca popor in urma razboaielor daco-romane;
- romanizarea ar fi durat prea putin (167 ani);
- Dacia ar fi ramas pustie dupa Retragerea Au-reliana;
- limba romana s-ar asemana cu limba albane-za;
- romanii ar fi un popor de pastori nomazi.
În secolul al XIX-lea, multi carturari români au fost adepti ai curentului latinist. Acestia au
dorit sa combata teoria roesleriana, aducând argumente stintifice pentru originea latinã a
românilor. Primul istoric care a dat replicã teoriei imigrationiste a fost Bogdan Petriceicu
Hasdeu.
Acesta a demonstrat originea daco-romanã a romanilor cu argumente arheologice si lingvistice,
punând bazele teoriei circulatiei cuvintelor, astfel arätând ca nu numarul brut al cuvintelor ci
frecventa cu care ele circula dau caracterul latin unei limbi. Alexandru Xenopol a dat cea mai
argumentata replica teoriei roesleriene in 1884, cu dovezi arheologice, lingvistice si logice, ca
Dacii au continuat sã existe dupa anul 106, fapt negat de catre Robert Rosler. Un alt istoric care a
combatut teoria imigrationista a fost Dimitrie Onchiul, care cu argumente stintifice a sustinut
teoria continuitatii romanilor dupã anul 271 pe teritoriul Daciei.
 Teoria Autohtonistă

Teoria autohtonistă subliniază originea latină si vechimea românilor pe aceste meleaguri si a

fost sustinută atât de istoriografia româneascã, cat si de cea straina.
Primii autori care au sustinut-o au fost cei straini:
Bizantini
-impâratul bizantin Mauricius, in lucrarea sa "*Strategikon" (sec. VII), atesta pentru prima oara
populatia de la nordul Dunárii, denumita cu termenul de romani;
- imparatul bizantin Constantin VII Porfirogenetul, în lucrarea sa "*Despre
administrarea imperiului" (sec. X), vorbeste despre originea latina a populatiei
romanice de la gurile Dunárii;
Unguri
- cronicarul maghiar Anonymus, care a scris la curtea regelui Bella III "Gesta
Hungarorum" (Faptele ungurilor, sec. XII), sustine cá atunci când ungurii, condusi
de seful lor, Tuhutm, au ajuns in Transilvania (sec. IX-X), i-au gásit acolo pe
români si pe slavi;
- maghiarul Simon de Geza aratã, in "Faptele hunilor si ale ungurilor" (sec. XIII, cã
ungurii i-au gasit, la venirea lor în Pannonia, pe români).
Italieni
- Poggio Bracciolini (sec. XV) a fost primul care a afirmat originea romanã a
poporului român, pe baza elementelor comune ale limbii latine si române.
Alti istorici
-împâratul austriac Iosif II (sec. XVIII) consider cá românii sunt "cei mai vechi si
mai numerosi locuitori ai Transilvaniei";
- istoricul englez E. Gibbon (sec. XVIII) afirmã cã Dacia a continuat sã fie locuità
de dac si dupa cucerirea ei de câtre romani;
- carturarul sas J. Troster (sec. XVIII) sustine cá românii sunt "cei mai vechi
locuitori ai acestei täri"