Teoria Roesleriana

(Teoria imigraionist)

Introducere
n anul 1871, Eduard Robert Roe sler
(1836 - 1874), istoric austriac publica
lucrarea Roman ische Studien. Unters
uchungen zur al teren Geschichte Rum
an iens tradus Studii rom nest i. Cerc
etar i asupra istoriei mai vechi a Rom
niei n care va relua si dezvolta teoria
imigraionista propusa de Franz Iosef
Sulzer.

Eduard Robert Ros ler

Eduard Robert Ros ler a fost un istoric austriac de etnie germ

ana. A fost nas cut n data de 2 martie 1836, Olmtz si a dec
edat n data de 19 august 1874, Graz)
Cea mai cunoscuta lucrare a sa, referitoare la istoria rom nil
or (de unde si asa -zisa teorie a lui Roesler) este Roman isc
he Studien. Untersuchungen zur al teren Geschichte Ruman ie
ns ( Studii rom nest i. Cercetar i asupra istoriei mai vechi a r
om nilor), publicata n 1871 la Leipzig, n Germania. Lucrar
ea lui Ros le a fost dezvoltata pe baza lucrar ilor teoretice a al
tor autori.
Ocuparea Transilvaniei si apoi Unirea de la 1859 au determi
nat Imperiul Austriac sa caute justificar i ale ocupaiei si sa
nceapa o lupta st iinifica mpotriva dreptului rom nesc,
av nd printre exponeni pe Ros ler.

Ce este Teoria Roesleriana ?

Teoria lui Roe sler are la baza ipoteze si speculatii c

are au n vedere imposibilitatea romanizarii dacilo
r de cat re romani; opinie care se sprijina pe urmat
oarele considerente:
dacii au fost total masacrai n cele doua raz boaie daco-rom
ane;
rom nii s-au format la sud de Dunar e si apoi au migrat spre
nord, dovada fiind dupa parerea lui aseman ar ile c torva cuvi
nte din limbile rom na si albaneza;
Dacia a fost par as ita n totalitate de romani, aceasta ram n
nd pustie;

Ce este Teoria Roesleriana ?

pretinsa lipsa a izvoarelor istorice timpurii, care sa furnizeze

informati i despre rom ni;
imposibilitatea romanizar ii Daciei n numai 165 de ani.

Teoriei lui Robert Roesler i-au dat ras puns n epoca mai multi i
storici, ntre care A.D. Xenopol sau B.P. Hasd eu, combat nd-o c
u numeroase argumente.Lucrarea a apar ut pe fundalul eforturil
or rom nest i de emancipare din Transilvania si Banat populaia
rom neasca pe atunci nca nefiind recunoscuta ca naiune.El a
susinut teza exterminar ii poporului dac odata cu cucerirea ro
mana, precum si pe cea a retragerii complete a populaiei roma
nizate de pe tot cuprinsul provinciei Dacia n secolul III. Locuit
orii fostei provincii ar fi fost stram utai n masa la sud de Duna
re, unde s-ar fi format limba rom na si poporul rom n.

Harta Daciei

Combaterea Teoriei Roesleriene

Continuitatea existente i (vietu irii) pe teritoriul Daciei poate f

i susti nuta at t cu argumente logice, cu toponime, hidronim
e, c t si cu cele arheologice, rezultat al cercetar ilor sistemati
ce din secolul al XX-lea.
Toponimele (Apulum, Napoca, Potaissa), hidronimele (Alutu
s, Samus, Maris), precum si inscripti ile din Dacia n care sun
t prezente nume dacice si romane sunt dovada indiscutabila
a prezente i dacilor dupa cucerirea romana. Se contrazice ast
fel afirmati a lui Roesler despre exterminarea dacilor.
Ras coalele repetate ale dacilor mpotriva ocupaiei romane,
atestate n cronici, cum ar fi cea din 117 d.Hr. deasemenea
contrazic teoria lui Roesler.

Combaterea Teoriei Roesleriene

Istoricii si lingvist ii rom ni din secolul XIX, cum ar fi Mihail K

ogal niceanu, A.D. Xenopol, B.P. Hasd eu, Grigore Tocilescu, au a
dunat un mare numar de dovezi referitoare at t la vechile popu
laii getice si dacice din spaiul carpato-danubiano-pontic, c t si
la continuitatea populaiei romanizate de pe teritoriul fostelor
provincii Dacia si Moesia, demonstr nd faptul ca teoria Roesleri
ana este neadevarata.

Arcul lui Constantin

Pe Arcul lui Constantin, si

tuat langa Coloseumul di
n Roma, identificam 8 st
atui de daci.

Argumentele continuitaii

Adap ostirea populaiei daco-romane n muni dovedita de te

rminologia muntelui de origine rom neasca
Caracterul sedentar al rom nilor dovedit de terminologia agri
cola de origine latina
Diferenele nsemnate dintre limba rom na si dialectele rom
nest i vorbite la sud de Dunar e
Menionarea rom nilor n izvoare istorice demne de crezare
(Cronica lui Anonymus, Cronica lui Nestor)

Argumentele Continuita ii

Toponimia rom neasca de origine latina coexista cu cea de ori

gine maghiara si slava
Originea transilvana a limbii rom ne dovedita de elementele m
aghiare comune tuturor graiurilor rom nest i
Lipsa izvoarelor istorice despre rom ni la nord de Dunar e nai
nte de venirea maghiarilor se datoreaza faptului ca cronicarii a
celor vremuri erau mai preocupai n a consemna numele stap
nilor/conducat orilor regiunii respective dec t a relata depre p
opulaia regiunii respective.

Bibliografie

1. wikipedia.org

2. referatele.com

3. bizocdiana.wordpress.com

4. istoriiregasite.wordpress.com

5. cersipamantromanesc.wordpress.com

6. istorie-furata.blogspot.com

7. Istorie - Manual pentru clasa a VIII-a - Sorin Oane, Maria Oc

hescu - Editura Humanitas Educational- 2012

Proiect

Proiect realizat de
Ibrian Vlad Gabriel
Velicescu Andrei