Sunteți pe pagina 1din 10

profesor.

paula fillip
romanitatea romanilor
1. etnogenza romaneasca
o Romanitatea romanilor este elementul esential al identitatii lingvistice si culturale a
poporului roman; asemenea altor popoare ale Europei italieni, francezi, spanioli,
portughezi romanii vorbesc o limba romanica, formata pe baza latinei vorbite in
Imperiul Roman.
o Civilizatia geto-dacilor s-a inscris in continuarea celei a tracilor, fiind o civilizatie
originala influentata de elemente alogene: ilirice, scito-iraniene, celtice, grecesti;
ocupatiile geto-dacilor : cultivarea plantelor si cresterea animalelor, metalurgia fierului,
generalizata in sec. V i.Hr., olaritul, schimburile comerciale primele emisiuni monetare
fiind imitatii ale monedelor macedonene si grecesti.
o Geto-dacii si-au construit asezari mari, deschise sau fortificate (Costesti, Blidaru, Banita,
Batca Doamnei); cunostintele stintifice: cunosteau scrierea cu litere grecesti si latine
(inscriptiile de la Buridava si Sarmizegetusa); aveau cunostinte de botanica, astronomie si
medicina; religia geto-dacilor este politeista, dominata de un zeu suprem: Herodot
mentioneaza pe: Gebeleizis ca divinitate superioara initiala, Zamolxis al carui cult devine
preponderent ; alte divinitati : Vergiliu scrie despre Gradivus tatal un zeu agrar ; Ovidiu
mentioneaza o zeitate razboinica, zeita Bendis asociata cu Artemis Diana; limba getodacilor este o limba indo-europeana si face parte din grupa satem; se inrudeste cu limba
tracilor, cu cea a ilirilor, a vechilor locuitori baltici, cu iraniano-persana, cu sanscrita; de
origine geto-daca sunt considerate 160-170 de cuvinte ale limbii romane.
o Organizarea statala a fost un proces de durata, la care si-au adus contributia atat factori de
natura interna cat si de natura externa (expansiunea romana in Peninsula Balcanica) ;
unirea politica a triburilor geto-dace pe cale diplomatica sau prin razboi a fost realizata de
Burebista (82-44 i.Hr.) ajutat de marele preot Deceneu ; statul condus de Burebista a
avut un caracter de monarhie militara- Strabon mentioneaza ca putea sa ridice la lupta
200000 de oameni ; politica externa activa- Burebista a supus cea mai mare parte a
popoarelor vecine : bastarnii, celtii, cetatile grecesti, devenind conform decretului de la
Dionysopolis cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia ; stapanirea lui
Burebista se intindea : vest Dunarea Mijlocie, est- Gurile Bugului, sud- Muntii Balcani,
nord Carpatii Padurosi. Profitand de izbucnirea razboiului dintre Caesar si Pompei

profesor. paula fillip


pentru stapanirea Romei, Burebista a oferit ajutor celui din urma, in schimbul
recunoasterii stapanirii sale in Balcani. Pompei a fost infrant in 48 i.Hr. si Caesar va
pregati o actiune impotriva dacilor ; infruntarea dintre Burebista si Caesar nu a avut loc,
ambii fiind asasinati in anul 44 i.Hr.
o La moartea lui Burebista statul s-a destramat in patru, apoi in cinci parti (Strabon).
In sec. I i.Hr. I d.Hr. geto-dacii au creat o civilizatie dezvoltata ; in zona intercarpatica,
izvoarele mentioneaza mai multi succesori ai lui Burebista: Deceneu, Comosicus,
Coryllus, Duras, Diurpaneus Decebal; in afara arcului carpatic izvoarele mentioneaza
pe: Dicomes, Kotison si in Dobrogea Roles, Dapyx, Zyraxes capetenii geto-dace, ce
intra in conflict cu romanii.
o Progresele societatii geto-dace in sec I i.Hr. si actiunile tot mai amenintatoare ale Romei
in zona Dunarii au determinat reunificarea geto-dacilor in jurul centrului politic si religios
din Muntii Orastiei. In iarna 85/86, dacii ataca provincia romana Moesia; imparatul
Domitian pregateste atacul impotriva dacilor; generalul roman Cornelius Fuscus a fost
infrant la Tapae in 87 de dacii condusi de Diurpaneus-Decebal; regele Duras cedeaza
tronul lui Decebal ce reface unitatea statului dac; aramata romana, condusa de Tettius
Iulianus, a obtinut in 88 victoria de la Tapae, careia ii urmeaza in 89 pacea de compromis
prin care Decebal devine client al Romei, renunta la incursiunile sud-dunarene,
primeste bani, mesteri si instructori militari. Statul condus de Decebal (87-106) a vut o
intindere mai mica decat cel al lui Burebista, dar a fost mai bine organizat. Cauzele
razboaielor daco-romane : consolidarea militara a statului dac dupa pacea din 89, bogatiile
Daciei ce reprezentau o atractie pentru I.Roman ce se confrunta cu criza financiara. In
urma razboaielor din 101-102 si 105-106 purtate de Traian (98-117) impotriva lui
Decebal, Dacia a fost cucerita si transformata in provincie romana, incepand oficial
procesul de romanizare la nord de Dunare.
o Romanizarea este un proces complex prin care civilizatia romana patrunde in toate
compartimentele vietii unei provincii incat duce la inlocuirea limbii populatiei supuse cu
limba latina ; componenta esentiala a romanizarii este cea lingvistica ; procesul de
romanizare presupune anumite conditii ( ocuparea teritoriului unui popor, integrarea
acestui teritoriu in statul roman pentru cateva generatii, existenta unei populatii neromane
numeroase, asigurarea de catre statul roman a evolutiei pasnice in toate domeniile vietii

profesor. paula fillip


materiale si spirituale) si cunoaste mai multe etape : etapa preromana sec. I i.Hr. sec. I
d.Hr. cand au avut loc numeroase contacte intre civilizatia daca si cea romana, etapa
stapanirii romane, 106-271, cea mai profunda si durabila in care au actionat o serie de
factori si etapa postromana 271-sec. VII i.Hr. cand viata romana continua in conditiile
incetarii autoritatii statului roman
o Administratia a constituit un important factor al romanizarii sub aspect lingvistic ;
Dobrogea cucerita din 28 i.Hr. este inclusa in provincia Moesia in 46 d.Hr. ; Dacia devine
provincie romana de rang imperial in 106, fiind guvernata de un reprezentant al
imparatului, legatus Augusti ; capitala - Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacia
Sarmizegetusa ; provincia Dacia cuprindea vestul Olteniei, Banatul si cea mai mare parte
a Transilvaniei, in afara se aflau Crisana , Maramuresul si nordul si centrul Moldovei ;
dupa moartea lui Traian, Dacia a fost reorganizata de urmasul sau Hadrian ( 117-138), in
doua provincii : Dacia Superior ( Transilvania si Banatul) si Dacia Inferior (Oltenia si
sud-estul Transilvaniei) ; ulterior Dacia a suferit o noua impartire administrativa : Dacia
Malvensis, Dacia Apulensis, Dacia Porolissensis, subordonate unui legatus Augusti pro
praetore Daciarum trium ; guvernatorul si functionarii din administratie vorbeau latina .
o Armata a constituit un factor important al romanizarii spatiului daco-moesian, avand un
rol esential in apararea si consoidarea vietii romane ; armata avea un efectiv numeros (5055000 miltari), compus din legiuni constituite din cetateni romani si trupe auxiliare,
formate din provinciali de diferite etnii ( alae, cohorte si numeri) ; vorbeau latina populara
(vulgara) ; armata era cantonata in castre ; Dacia a fost impanzita cu un puternic sistem de
castre si turnuri de obsrvatie si valuri de aparare, limes-uri ; in jurul acestora au aparut
asezari de tip canabae ; au stationat legiuni : Legiunea a XIII-a Gemina la Apullum si
Legiunea a V-a Macedonica la Potaisa.
o Colonistii. Colonizarea a fost masiva si organizata de stat fiind adusi colonisti din toate
provinciile romane europene, asiatice si africane; rol important in dezvoltarea
mestesugurilor, mineritului, agriculturii si urbanizarii, fiind promotorii unor relatii active
cu autohtonii prin inntermediul latinei populare.
o Veteranii. Latinofoni, stiutori de carte, obisnuiti cu disciplina si ordinea se bucurau de
mare prestigiu, ocupand diferite slujbe administrative ; au intemeiat familii si gospodarii,
fiind improprietariti.

profesor. paula fillip


o Urbanizarea reprezinta o trasatura a modului de organizare din spatiile incluse
sistemului administrativ roman ; orasele au avut un rol insemnat in raspandirea culturii si
civilizatiei romane ; progresul urbanizarii in Dacia poate fi urmarit foarte usor : este
construit un singur oras in timpul lui Traian Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa,
Apulum, Potaissa; sub Hadrian se adauga trei municipii : Napoca, Romula, si Drobeta,
apar apoi 12 orase (Porolissum, Tibiscum, Dierna) la sf.sec.III ; in Dobrogea celor trei
orase grecesti (Histria, Tomis, Callatis) ce isi pastreaza vechile institutii, li se adauga trei
municipii romane : Troesmis, Noviodunum, Tropaeum Traiani; drumurile romane sunt
utilizate pana in evul mediu : drumul imperial principal starbatea Dacia pornind de la
Dunare si unea principalele localitati Tibiscum pana la Porolissum ; alte drumuri au fost
construite de-a lungul Oltului, Muresului sau Tarnavei Mari ; Dobrogea era brazdata de
trei drumuri principale ; dintre poduri, cel mai cunoscut - podul realizat de Apollodor din
Damasc la Drobeta; in timpul lui Constantin cel Mare este construit podul dintre Sucidava
si Oescus (328).
o Activitatea economica. Dacia a fost integrata in sistemul economic roman si prinsa intrun intens schimb de produse ; ocupatiile : agricultura, ramura in care era antrenata
populatia autohtona, colonistii si veteranii era practicata in cadrul fermelor agricolevilla rustica; exploatarea resurselor subsolului ; mestesugurile mestesugarii erau
organizati in asiciatii cu caracter profesional numite colegii ; schimbul de produse cu
Roma si celelalte provincii. Relatiile de munca dintre autohtoni, colonisti, veterani si
adminstratia romana au facilitat procesul de romanizare.
o Dreptul : legile romane si Constitutio Antoniniana (212) au fost aplicate avand un rol
insemnat in formarea modului de a gandi si actiona al populatiei daco-romane ; normele
dreptului-roman se vor gasi in dreptul romanesc ulterior.
o Cultura a jucat un rol esential in romanizarea spatiului daco-moesia ; limba latina a
asigurat comunicarea dintre bastinasi si romani ; invatarea latinei este probata in Dacia de
numeroase descoperiri de inscriptii ( peste 3500), tablite cerate cu elemente de scriere si
de calcule aritmetice descoperite la Alburnus Maior, instrumente de scris (stili) si
existenta unor scoli ( ludi literatti) ; arat romana provinciala s-a impus peste tot in
Dacia ; in Dobrogea se realizeaza o simbioza culturala greco-romna.

profesor. paula fillip


o Religia reprezinta cel mai bogat in manifestari domeniu spiritual al antichitatii romane de
pe teritoriul Romaniei ; religia ilustreaza convingator sinteza spirituala daco-romana ; sunt
adorate zeitati romane, grecesti, orientale ; este intalnit frecvent fenomenul de sincretism
religios si adorarea vechilor zeitati dace sub nume roman (interpretatio romana) ;
influenta romana a actionat si asupra populatiilor dacice ramase in afara statului roman
(fapt confirmat de numeroasele descoperiri de ceramica, unelte, monede), iar retragerea
aureliana nu a insemnat oprirea procesului de romanizare; un rol important l-a jucat
crestinismul ce incepe sa se raspandeasca in sec. I in Moesia si apoi in Dacia, devenind
liantul spiritual al comunitatilor obstesti dupa retragerea aureliana. Sinteza daco-romana
s-a dovedit solida si va constitui piatra de temelie pentru formarea poporului roman.
o Retragerea aureliana cauze : criza politico-militara prin care trecea imperiul, atacul
neamurilor barbare asupra frontierelor ; imparatul Aurelian intre 271-275 a retras la
sud de Dunare armata si administratia, ce a fost urmata de o parte a locuitorilor provinciei
legati de administratia romana; cea mai mare parte a populatiei romanizate (daco-romana)
a ramas in Dacia, procesul de romanizare continuand; asezarile daco-romane cunosc o
locuire neintrerupta se mentin centre urbane, o parte a locuitorilor oraselor se retrag din
cauza migratorilor in zonele rurale, consolidand romanitatea lor; desfiintarea frontierelor
de pe linia Carpatilor a permis refacerea unitatii dacice si amplificarea procesului de
romanizare; dacii liberi patrund in interiorul arcului carpatic iar daco-romanii trec la est si
sud de Carpati ; sunt mentinute legaturile cu I.Roman interesat sa controleze fosta
provincie; astfel imparatul Diocletian organizeaza Dobrogea ca o provincie separata, ce
ramane sub dominatia imperiului pana in 602 si reconstrieste cetatile de pa vechiul limes
danubian; Constantin cel Mare rezideste cetatile Histria, Thropaeum Traiani, ridica
basilici, terme, edificii publice la Tomis, reinstaureaza stapanirea romana la nord de
Dunare Sucidava, Drobeta, apartin imperiului ; raspandirea crestinismului in limba
latina demonstreaza romanizarea ireversibila a dacilor si continuitatea daco-romana :
crestinismul s-a raspandit initial fara sustinerea structurilor bisericii ; primii crestini au
patruns in Dacia o data cu armatele si colonistii adusi de Traian ; raspandirea
crestinismului pana in sec. IV a fost influentata de politica imparatilor romani, dintre care
unii i-au persecutat pe crestini : Decius, Diocletian ; dovezi ale persecutiilor sunt
inscriptiile cu martiri de la Axiopolis, Halmyris, Noviodunum ; crestinismul a fost

profesor. paula fillip


sustinut de imparatii : Constantin ce Mare ce in 313 da Edictul de la Milano acorda
libertate crestinilor ; Theodosius in 328 interzice cultele pagane in imperiu ; un rol
important in raspandirea crestinismului au avut misionarii crestini : Teotim I episcop de
Tomis, Sfantul Ioan Cassian organizeaza viata monahala, Dionisie ce Mic initiatorul
cronologiei crestine ; in comunitatile daco-romane crestinismul s-a raspandit in limba
latina, dovezi : inscriptiile de la Biertan si Mieta ; termenii de baza ai religiei crestine :
biserica, Dumnezeu, inger, duminica. In sec. IV-VI romanitatea se consolideaza,
autohtonii incadrandu-se deplin si definitiv latinitatii orientale.
o In a doua jum. a milen. I apar popoarele romanice europene, proces in care se
incadreaza si formarea poporului roman (etnogeneza romaneasca). Etnogeneza
romaneasca a fost rezultatul unui indelungat si complex proces teno-lingvistic desfasurat
pe o starveche vatra traco-geto-daca aflta intre Tisa, Nistru, Carpatii Nordici si Muntii
Balcanicare, in urma cuceririi romane, a suferit procesul romanizarii.
o Popoarele romanice sunt rezultatul unei duble sinteze: a) dintre autohtonii din teritoriile
cucerite de Roma si colonistii romanici, prin asimilarea culturii romane autohtonii se
romanizeaza deplin; b) asimilarea migratorilor de catre populatiile romanice;
o 1. sinteza daco-romana . Cuceritorii romani s-au suprapus peste o serie de populatii
tracice, inrudite intre ele : dacii, getii si moesii ; rezultatul a fost o prima sinteza etnoculturala, sinteza daco-romana, ce a constituit baza etogenezei romanesti; elementul etnic
fundamental in etnogeneza romanilor a fost cel geto-dac; dupa razboaiele cu romanii,
dacii au continuat sa populeze masiv provincia; dovezi ale continuitatii dacice: dovezi de
cultura materiala daca, descoperite in asezarile civile si castele in Dacia sec. II-III;
pastrarea unor toponime: Drobeta, Napoca; hidronime: Maris, Alutus; Columna lui Traian
ce prezinta pe daci care s-au supus de bunavoie ; unitati militare auxiliare formate din daci
raspandite in diferite provincii romane. Fara existenta autohtonilor nu ar fi avut loc
procesul de romanizare. Geto-dacii au avut rolul de element etnic al civilizatiei romane.
o 2. a doua sinteza se produce la nord si sud de Dunare, in decursul mai multor secole
intre populatia daco-romana si populatiile migratoare germanice (sec. III) si slave
(sec. IV). Slavii au trecut la sud de Dunare in 602, separand romanitatea nord-dunareana
de cea sud-dunareana ; slavii ramasi la nord de Dunare au fost asimilati de daco-romani,

profesor. paula fillip


fara a modifica esential structura etno-lingvistica. Rezultatul celor doua sinteze a fost
formarea poporului roman, proces incheiat in linii mari in sec. VIII.
o Limba romana este o limba neolatina ; la formarea ei au contribuit trei elemente : a)
substratul daco-moesian ce cuprinde 160 de cuvinte ; b) startul latin latina populara
(vulgara) ce reprezinta 60% din fondul principal de cuvinte si structura gramaticala ; c)
adstratul slav ce a determinat unele modificari fonetice de vocabular.
o Dupa instalarea slavilor in Peninsula Balcanica, relatiile dintre I.Bizantin unde in sec. VII,
limba greaca devine oficiala, cu formatiunile politico-militare din Balcani s-au complicat
determinand fragmentarea comunitatilor locale vorbitoare de latina si bineinteles
despartirea de romanitatea nord-dunareana, astfel s-a dezvoltat in mod diferentiat fondul
originar latin. In prezent exista diferite dialecte ale limbii romane: dialectul daco-roman,
vorbit in Romania, R.Moldova precum si in comunitatile romanesti din Serbia, Bulgaria,
Ucraina, Ungaria; dialectele sud-dunarene: dialectul aroman, dialectul istro-roman,
dialectul megleno-roman. Diferentele locale caracterizeaza diferite graiuri: oltenesc,
maramuresan, moldovenesc. Ca atare, limba romana creata in sec. XIX, vorbita si scrisa
in prezent are la baza graiul din Muntenia si operele literare create in Moldova.
Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor
o Din sec. VII autohtonii incep sa fie mentionati in izvoare documentare ca popor romanic
distinct constituit : - tratatul miilitar Strategikon, scris de imparatul bizantin Mauricius
in sec. VII ;
o

Despre administrarea imperiului - imparatul bizantin Constantin al VII-lea


Porfirogenetul (912-959), preciza ca acestia se mai numesc si romani pentru ca au
venit din Roma si poarta acest nume pana in ziua de astazi (sec. X); acest aspect a
fost confirmat in cronica lui Ioan de Kynnamos, ce a strabatut teritoriile norddunarene : Se zice ca sunt veniti de mult din Italia ; corespondenta imparatului
bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul, sec. X-XI ; autori bizantini, armeni, arabi,
germani ; Anonymus (cronicarul anonim al regelui Bela) Gesta Hungarorum; Simon
de Keza Gesta Hunnorum et Hungarorum, romanii erau in Pannonia cand au venit
ungurii;

o Documentele ulterioare au adus dovezi privind autohtonia romanilor fiind numiti: vlahi,
blachi, valahi : - Nicolaus Olahus Hungaria (1536)- sustine unitatea de neam, limba,

profesor. paula fillip


obiceiuri si religie a romanilor; Grigore Ureche Letopisetul Tarii Moldovei ; Miron
Costin Din neamul moldovenilor ;
o Cei care au pus in evidenta originea latina a limbii romane si continuitatea romanilor au
fost: Dimitrie Cantemir Descrierea Moldovei ; Membrii Scolii Ardelene Samuil
Micu, Petru Maior, Gheorghe Sincai, Ioan Budai Deleanu ; Antonius Bonfinius de
la curtea regelui Ungariei, preciza ca din legiunile si coloniile duse in Dacia de Traian
si ceilalti imparati s-au tras romanii , isi exprima totodata admiratia pentru modul cum
a supravietuit vechea limba a Romei printre romani ; Filippo Buoaccorsi, consilier
la curtea iagellona, a calatorit in Moldova, unde i-a cunoscut pe localnici, afland
descendenta romanilor din colonisti romani ;
o Umanistii romani (Nicolaus Olahus, curteni, invatati) din Tarile Romane formati in
scolile din Polonia Miron Costin sau Italia Stolnicul Constantin Cantacuzino, au
adus noi argumente ce confirma originea romanilor ca de la Ram ne tragem . Invatatii
sasi ca Johannes Honterus (in 1542 a inscrie in harta sa Dacia- pentru intreg teritoriul
locuit de romani), au descris monumente, publicand inscriptii latine surse importante
pentru istoria provinciei romane Dacia.
o Poggio Bracciolini a fost printre primii umanisti italieni ce a afirmat originnea romana a
poporului roman ; el a constatat existenta la romanii nord-dunareni a unei traditii
referitoare la descendenta lor dintr-o colonie fondata de Traian. Contemporanul sau
Flavio Biondo afirma despre romani cu care se intalnise la Roma ca invocau cu
mandrie originea lor romana , iar cu Enea Silvio Piccolomini, devenit papa sub
numele de Pius al II-lea, ideea originii romane a acestora a intrat in circuitul stiintific
european.
o In legatura cu etnogeneza romanilor s-au emis de-a lungul timpului doua teorii
istoriografice : 1. teoria autohtoniei sustinuta de istorici, lingvisti romani si straini ce
considera ca romanii sunt urmasii daco-romanilor si ca s-au format ca popor in Dacia
Traiana ; 2. teoria imigrationista sau roesleriana, sustinuta de Robert Roesler. Baza
ideologica a tezei imigrationiste este cea a dominatiei maghiare in Transilvania. In a doua
jum. a sec. XIX Robert Roesler, a preluat ideile lui Franz Sulzer ce sustinea ca romanii
nu se trag din colonistii romani din Dacia, aceasta fiind parasita de toata populatia odata
cu retragerea romana si ca romanii s-au format ca popor undeva intre bulgari si albanezi,

profesor. paula fillip


de la care au preluat influente in limba, precum si credinta ortodoxa. Prin teoria sa Sulzer
sfida parerea unanima din cultura si stiinta istorica europeana, care-i considera pe romani
cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, urmasi ai romanilor lui Traian (teorie dezvoltata in
lucrarea Geschichte des transalpinischen Daciens 1871, la care au aderat istoricii : I.
C. Eder, Bolla Marton si I. Ch. Engel.
o R. Roesler a folosit izvoare istorice latine tarzii si nesigure, a sustinut teza exterminarii
populatiei de origine dacica odata cu cucerirea romana precum si cea a retragerii complete
a populatiei romanizate din Dacia in sec. III; locuitorii stramutati in masa la sud de
Dunare, locul unde s-a format poporul roman si limba romana ; la venirea ungurilor in
Transilvania aceasta era pustie, teritoriul fiind anexat si populat de coroana maghiara ; in
sec. XIV, in urma ciumei tinuturile dincolo de Carpati au fost pustiite sicolonizate cu
pastori vlahi de la sud de Carpati si de Dunare. TeoriA lui R. Roesler criticata in mediile
academice contemporane a fost preluata de lucrari savante, manuale scolare din Ungaria
sec. XIX-XX alimentand imaginarul nationalist maghiar.
o Istoricii si lingvisticii romani din sec. XIX - M. Kogalniceanu, A. D. Xenopol, B.
Petriceicu-Hasdeu, Grigore Tocilescu, Dimitrie Onciul, V. Parvan, C. Daicoviciu, C.
C. Giurescu au contestat aceasta teorie, adunand un numar mare de dovezi referitoare la
vechile populatii getice si dacice din spatiul carpato-danubian cat si la continuitatea
populatiei romanizate pe teritoriul Daciei si Moesiei bazandu-se pe argumente de ordin
logic la inceput; au demonstrat subrezenia argumentelor roesleriene invocate de
istoriografia oficiala maghiara ; renuntarea la scrierea slavona (chirilica); generalizarea
alfabetului latin ; predarea limbii romane si istoriei nationale in scolile organizate dupa
reformele lui Cuza ; negarea continuitatii romanilor dupa 1918 ; teoretizarea pretinsei
inferioritati a lumii rurale romanesti in raport cu maghiarii, cultura aulica si urbana
dincolo de Carpati au alimentat masiv resentimentele austro-ungare, fapt ce a dus la
destramarea monarhiei , politica revizionista maghiara mai ales cu privire la Transilvania.
o S-au scris in aceasta perioada lucrari: Vasile Parvan, Inceputurile vietii romane la
gurile Dunarii, Getica ;Nicolae Iorga, Istoria romanilor ; Alexandru Rosetti, Istoria
limbii romane ;Gheorghe I. Bratianu, O enigma si un miracol istoric : poporul
roman .

profesor. paula fillip

10