Sunteți pe pagina 1din 38

INTRODUCERE

Principalele plante textile sunt: bumbacul, inul si canapa. Bumbacul este o plant tehnic ca i inul, face parte din familia Malvaceae care se prezint sub form de tufe, seminele bumbacului sunt toxice, prin coninutul de 1,5 % Gosypol. Bumbacul este un material foarte folositor pentru a obine mbrcminte. Are mai multe proprietati printre care se numara si luciul. Bumbacul are luciu mat; culoarea: in general la bumbac culoarea este alba, galbuie. Ca i bumbacul sunt mai multe materiale care au luciu. Unele dintre ele ca si mtasea au luciul mai evident sau altele au un luciu slab (cnepa i inul). Culoarea bumbacului depinde de felul pigmenilor naturali. Inul (Linum) face parte din familia Linaceae cu cca. 200 de varieti. Este o plant peren se prezint sub form de tufe, fiind o plant textil ca i bumbacul. Cnepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice: nimic nu se arunc, totul e valorificat, iar produsele obinute sunt folosite de la fabricarea banalei funii pn n industria cosmetic sau auto. Dup cultivarea cu cnep, terenul devine n anul urmator propice cultivrii cerealelor deoarece cnepa ucide buruienile. De asemenea, cantitatea de ngrmnt chimic necesar unei producii bune este mult mai mic decat la alte culturi.

CAPITOLUL I BUMBACUL

Bumbacul face parte din familia Malvaceae, genul Gossypium cu mai multe specii, din care n tara noastra se cultiva Gossypium hirsutum( Lf=20-35 mm).Alte soiuri de bumbac sunt: Herbacom(Lf=17-26 mm) si Barbadensis(Lf=30-51 mm). Planta se prezinta cu o tulpina seminalta, din care pornesc ramuri vegetative si fructifere Pe ramificatiile fructifere se dezvolta flori si apoi capsule (fructele) cu 4 6 seminte al caror epiderm produc fibra bruta ce se recolteaza; seminele bumbacului sunt toxice, prin coninutul de 1,5 % Gosypol. Bumbacul este materie prima de baza pentru industria textila. Bumbacul are mai multe proprietati printre care se numara si : luciul( bumbacul are luciu mat), culoarea(in general la bumbac culoarea este alba, galbuie), lungimea(fibre scurte:la bumbac, la in canep, filament), higroscopicitatrea. Bumbacul este o fibra moale ce creste in jurul semintelor plantei de bumbac. Fibrele sunt folosite pentru realizarea unor tesaturi usoare, fine si care permit pielii sa respire. Odata ce sunt indepartate urmele de ceara si proteina, ceea ce ramane este un polimer natural de celuloza pura. Aceasta celuloza este aranjata in asa fel incat da bumbacului proprietati unice de rezistenta, durabilitate si absorbtie. Fiecare fibra de bumbac este compusa din 20 pana la 30 straturi de celuloza. Principalele utilizari ale bumbacului sunt in industria textila (tricourile si blugii sunt cele mai comune haine din bumbac), dar si pentru plase de pescuit, filtre 2

de cafea, corturi si coperti de carte. Din semintele de bumbac ramase dupa prelucrare se realizeaza un ulei vegetal care poate fi consumat de oameni. Fibrele sunt recoltate cand capsulele (ajunse deja la maturitate) sunt mai mult sau mai putin larg deschise si sunt separate, de obicei, de acestea cand se afla inca pe planta. Bumbacul este capabil sa absoarba o cantitate relativ importanta de lichide, fiind un material format din fibre elastice de bumbac scurte si subtiri. Este folosit pentru pansamente sau in diferite procese tehnice. Este o planta a carei origine se pierde in timp - se cultiva pe valea Indusului cu 3 000 ani i.H. De asemenea, este considerat unul dintre cele mai sanatoase tesaturi, bine suportat de piele. Industria bumbacului prezinta o mare importanta datorita numeroaselor intrebuintari ale bumbacului si costului mai convenabil implicat, in comparatie cu al altor materii prime.

Este, uneori, amestecat cu fire si fibre chimice, obtinandu-se produse "tip bumbac". In cadrul industriei bumbacului functioneaza filaturi, tesatorii si intreprinderi pentru producerea atei. Bumbacul este prelungirea epidermica unicelulara a cojii semintelor plantei. Repriza fibrelor (continut de apa legal admis in tranzactiile comerciale este de 8,5%) Materialele textile din bumbac confera proprietati igienice sanitare bune. Importanta reprizei consta in aceea ca ajuta la recalcularea masei comerciale. Rezistenta specifica a fibrei este cuprinsa intre 32 si 36 kg forta/mm2. Densitatea este 1,50 gr/cm3 si alungirea la rupere este mica, adica tesatura se sifoneaza.

Bumbacul prezinta principalul component celuloza intre 95-98,5%, care este celuloza chimic-pura de natura, restul este format din substante pectice necelulozice, pigmenti si substante minerale 0,5%, ceruri si grasimi 0,6% si altele. Celuloza este un polimer filiform macromolecular cu grad de polimerizare 3000.Catenele moleculare de celuloza sunt dispuse sub forma de retea formand microfibrile. Microfibrilele formeaza fibrile care formeaza manunchiuri dispuse concentric, paralele cu axa longitudinala,putin rasucite in jurul acesteia (aprox 30`). Fibrilele formeaza lamele care intra in structura peretelui fibrei. Fibra este formata din perete la exterior si lumen la interior. Aspecte privind piata bumbacului in ordinea productiei si exportatori mondiali: SUA, China, CSI, India, Pakistan, Sudan, Brazilia, Turcia, Egipt.

Baloti de bumbac Asia ocupa primul loc in productia mondiala, in timp ce Africa are o pondere mica de circa 10%, dar e principalul furnizor de bumbac cu fibra lunga si extralunga. Tarile producatoare din America, Asia, Europa, produc bumbac cu lungime medie. Cu lungime scurta e cultivat in China si India. Bumbacul constituie inca principala marfa la export in multe tari in curs de dezvoltare si are o importanta economica si sociala. Se remarca pe plan mondial deplasarea industriei prelucratoare de bumbac din tarile dezvoltate catre cele in curs de dezvoltare, tarile dezvoltate acordand atentie deosebita

fibrelor chimice speciale cu proprietati deosebite, utilizate in domeniile de varf ale tehnicii. In Romania se importa din Turcia, Egipt, Sudan bumbacul cu lungime medie reprezentand ponderea cea mai mare in importul nostru de bumbac si bumbac cu lungime lunga din Egipt, Sudan, Siria. Cultura bumbacului Importanta Desi este o cultura specifica zonelor ecologicedin Mexic, America Centrala , Asia Centrala, China, India, bumbacul a fost introdus n Romnia, unde s-a adaptat bine. Este cea mai valoroasa planta textila avnd ntrebuintari multiple: textile fine, matase artificiala, accesorii pentru industria electronica, industria de mobila, industria de covoare si de celuloza. Uleiul din seminte (20 27 %) este slab sicativ si se foloseste n industrie.

Zonarea ecologica Cele mai favorabile conditii pentru satisfacerea cerintelor biologice ale bumbacului se gasesc n sudul Cmpiei Romne, de la Izvoarele Mehedinti pna la Fetesti Ialomita, cu un centru de referinta n Teleorman la Brnceni precum si n partea de sud vest a Dobrogei. Se cultiva pe solurile nisipoase, cernoziomice si balane de stepa,cu fertilitate mijlocie si ridicata , profunde, permeabile, luto nisipoase. Sunt contraindicate luncile rurilor, Lunca Dunarii cu soluri grele si moi, lacovistele. Prefera terenurile cu expozitie sudica, sud estica, nsorite. Particularitati ecologice. Este o planta iubitoare de caldura si vegeteaza fructifica la o temperatura optima de +20+28o C. ncolteste la temperatura de +12+14oC n stratul arabil pentru semanat. Este foarte sensibila la brume si ngheturile de primavara si toamna. Planta este

rezistenta la seceta, desi este mare consumatoare de apa. Prefera o nutritie ridicata, mai ales n timpul formarii fructelor si multaradiatie solara. Locul n asolament. Din cercetarile facute rezulta ca productii timpurii de bumbac brut, pna la venirea brumelor timpurii de toamna, se obtin dupa porumb, cereale, sfecla, ricin, tutun, floarea soarelui. Trebuie tinut seama ca bumbacul se ncadreaza n tipul de asolament cerealier sau cerealier-plante tehnice. Se evita terenurile mburuienate. Pregatirea terenului este asemanatoare ca la toate culturile prasitoare; fertilizarea cu gunoi de grajd 20 t/ha si ngrasaminte cu fosfor si potasiu ncorporate n toamna la aratura. Azotul se aplica n primavara 40 80 kg/ha nainte de semanat. Aratura se executa vara, dupa culturile recoltate n iulie

august si toamna dupa cele trzii (porumbul), la adncimea de 25 30 cm. Patul germinativ se lucreaza n martie cu grapa cu discuri, cu care ocazie se aplica erbicide preemergente de tip Cosatrin.

Semanatul. Se foloseste soiul Brnceni, care se seamanantre 20-30 aprilie cnd n sol sunt +12 oC si trec ngheturile trzii de primavara. Se recomanda 30-40 kg/ha samnta, care se introduce n sol la adncimea de 3-5 cm, asigurndu-se 160-180 mii plante recoltabile la hectar. Distanta ntre

rnduri este de 60 cm, iar ntre plante 10 cm. Semanatul se executa cu SPC8. Ingrijirea culturii. Se fac lucrari de ntretinere a terenului: combaterea crustei cu sapa rotativa, prasile mecanice 1-3 si una manuala. Irigarea se recomanda n anii secetosi cu o norma de 500-700 m3/ha, daca se accentueaza un deficit de apa n sol n perioada de formare a florilor si fructului. Combaterea bolilor si daunatorilor trebuie sa fie n atentia cultivatorului. Bolile (bacterioza sau gomoza si putregaiul plantutelor) se distrug prin tratamentul semintelor, iar daunatorii (afidele si tripsul) cu pesticide la aparitia primelor frunze adevarate. Recoltarea. Consta din doua faze: - grabirea coacerii prin tratamente chimice cu Flordimex la nceputul deschiderii capsulelor de bumbac si deflorirea cu preparatul Butrifox, carepregateste plantatia pentru recoltarea preconizata. - recoltarea propriu-zisa: manuala, cnd 25-30% din capsule s-au deschis si mecanizata cu combina 14HV-2,4, cnd 65% din capsule s-au deschis. Productia variaza ntre 800-1000 kg/ha bumbac brut, din care fibra reprezinta 30-35%, n functie de zona ecologica, tipul de sol si tehnologia aplicata cu strictete. Repriza fibrelor (continut de apa legal admis in tranzactiile comerciale este de 8,5%). Materialele textile din bumbac confera proprietati igienice sanitare bune. Importanta reprizei consta in aceea ca ajuta la recalcularea masei comerciale. Rezistenta specifica a fibrei este cuprinsa intre 32 si 36 kg forta / mm2. Densitatea este 1,50 gr/cm3 si alungirea la rupere este mica, adica tesatura se sifoneaza. In Uniunea Europeana, productia de bumbac se concentreaza aproape in totalitate in anumite regiuni din doua tari mediteraneene Grecia si Spania. Grecia este principalul producator de bumbac din Europa, cu aproape 380 000 de hectare destinate acestei culturi. Spania dispune n 2007 de o suprafata cultivata cu bumbac de aproximativ 63 000 de hectare. Portugalia nu mai cultiva bumbac, iar Bulgaria produce cantitati foarte modeste. In general, bumbacul se cultiva in zone deosebit de defavorizate, cu putine alternative de ocupare a fortei de munca, si care continua sa se numere printre regiunile acoperite de obiectivul "Convergenta" pentru perioada 2007-2013. In Grecia, suprafata cultivata s-a redus cu 11 %, iar cifrele de productie au scazut in proportie similara din cauza conditiilor climatice nefavorabile si, in principal, ca urmare a aplicarii reformei din 2004.

In Spania, efectele aplicarii regimului actual au antrenat schimbari in sectorul bumbacului mult mai radicale decat cele din Grecia. Andaluzia, principala regiune producatoare de bumbac a Spaniei, a pierdut in numai doua campanii agricole 30 % din suprafata cultivata si 65 % din productie, care a scazut de la 347 000 de tone de bumbac recoltat in 2004 la 130 000 de tone in 2007. In ultimii doi ani, 30 % din producatori au abandonat aceasta cultura. Aceasta scadere a productiei face ca mentinerea celei mai mari parti a industriei bumbacului din Spania sa nu fie viabila pe termen scurt, lucru care va avea un impact substantial asupra industriilor de egrenare si asupra utilizarii mainii de lucru in exploatare. Comisia si-a anuntat de curand intentia de a studia posibilitatea includerii bumbacului in anexa I a Regulamentului nr. 510/2006 al Consiliului privind protectia indicatiilor geografice si a denumirilor de origine ale produselor agricole si alimentare. Includerea bumbacului in acest regim de protectie ar putea reprezenta un instrument util pentru multi producatori care incearca sa sporeasca valoarea adaugata a productiei lor pentru a face fata provocarilor unei piete deschise deosebit de competitive si pentru a-si putea Incarcarea balotilor de bumbac asigura un venit echitabil prin intermediul pietelor. Productia comunitara reprezinta numai 2 % din consumul mondial de bumbac si se situeaza cu mult in urma marilor producatori (SUA, China, India). Prin urmare, Uniunea Europeana nu contribuie la stabilirea preturilor acestei materii prime la nivel international, iar sprijinul comunitar acordat producatorilor de bumbac nu duce la denaturarea concurentei. Bumbacul este o fibra naturala, polimerica, vegetala extrasa din fructul plantei de bumbac. Cnd este aprinsa, aceasta arde cu o flacara de scurta intensitate si miroase a frunze arse. n timpul arderii, datorita curentilor de aer, fragmente mici de fibra se desprind si ard, pna la epuizare, n aer. Cenusa ramasa este fina si sfarmicioasa.

Polimerul natural care sta la baza fibrei este celuloza. Planta de bumbac prefera zonele de clima temperata si calda, fiind necesare precipitatiile in perioada de crestere si abrenta acestora in perioada de recoltare. Fibrele de bumbac se obtin din capsulele plantei de bumbac,in care se afla 2-6 seminte de care sunt legate fibrele. Fibrele sunt prelungiri epidermice celulare ale semintelor. Dezvoltarea fibrelor are loc de la scuturarea florii pana la 60 zile. Pana la 20 zile de la caderea petalelor se dezvolta ovarul,devenind capsula.in interiorul ei se formeaza semintele acoperite cu fibre de bumbac , care au perete subtire numit perete primar. De la 20 pana la 60 de zile are loc maturizarea fibrei. Peretele primar se ingroasa, se formeaza peretele

secundar prin depunerea de lamele concentrice de celuloza. La maturitate capsulele se deschide si bumbacul trebuie recoltat. Recoltarea se poate face manual,mecanic sau pneumatic. Dupa recoltare bumbacul este dus la statia de egrenare unde se efectuaeaza urmatoarele operatii: - Receptia=preluarea si inregistrarea cantitativa - Sortarea=separarea in functie de anumite caracteristici - Curatirea primara=eliminarea impuritatilor mari,vizibile care nu necesita operatii complexe de curatire - Egrenarea=separarea semintelor de fibre - Lintersarea=seperarea fibrelor foarte scurte numite linters - Presarea si imbalotare=se preseaza in baloti de 150-200 kg care usureaza transportul si depozitarea

Balotii obtinuti sunt apoi trimisi spre filaturi unde sunt folositi ca materie prima. Proprietatile fibrei de bumbac sunt determinate de gradul de maturitate : 1. Culoarea Bumbacul are culoare alb, galbuie, crem. Se albeste cu oxidanti sau prin mercerizare. 2. Luciul Are luciu slab, in functie de soi si de tara de origine. Daca bumbacul este mercerizat luciul creste. 3. Finetea - finete mica:sub Nm=5000 - finete medie Nm=5000-6000 - finete mare:peste Nm=6000 4. Lungimea Lungimea fibrei de bumbac este cuprinsa intre 17 si 51 mm. -bumbac cu lungime extralunga, 45 mm -bumbac cu lungime lunga, 34 mm (Au o culoare alba, un luciu matasos, accentuat, un continut mic de impuritati si pot fi filate prin procesul pieptanarii, rezultand fire foarte fine (subtiri) si foarte rezistente. Aceste soiuri de bumbac se cultiva in Siria, Sudan, Egipt.). -bumbac cu fibra medie sau mijlocie (culoare alb-galbuie, cu lungimea fibrei intre 28 si 34 mm, acesta se poate prelucra numai prin procedeul cardarii rezultand fire de grosimi mai putin rezistente si tesaturi cu calitate medie). Reprezentantul acestuia este bumbacul american, bumbacul din C.S.I. -bumbac cu fibra scurta, cu lungimi pana la 24 mm, culoarea alb cu tenta spre galben, contine impuritati, fibre scurte incalcite (nopen) resturi vegetale. Reprezentantul cel mai important este bumbacul chinezesc, bumbacul indian. Si aceste fibre se fileaza prin procedeul cardarii. 5. Gradul de maturitate(GM) GM=grosimea peretelui/latimea fibrei GM = 60-80 bumbac matur GM> 84 bumbac foarte matur GM <60 bumbac mort 6. Higroscopicitatea Umiditatea reala este Ur=20-24% Umiditatea legala este R=8,5% 7. Comportare la temperatura Rezista pana la 130`C apoi se descompune. 8. Comportare la ardere Bumbacul arde repede, cu flacara luminoasa, miroase la fel ca hartia arsa, lasand cenusa putina la fel ca hartia. 9. Comportarea la substante chimice 10

-la acizi:nu rezista,fiind dizolvat de catre acizii concentrati -la alcali:rezista ,alcalii fiind folositila curatare,albire,mercerizare -substante oxidante:esteslab rezistent dar se albeste cu solutii diluate Solutiile de acizi minerali 5% solutii slabe distrug fibrele. Pe aceasta proprietate se bazeaza operatia de curatire a fibrelor de lana de scaieti, ciulini, etc. (resturi vegetale). Acizii minerali mai concentrati distrug fibrele bumbacului. Spalarea se realizeaza cu detergenti cu PH pana la 9,5. Solutiile alcaline concentrate distrug fibrele. La o concentratie de 26% hidroxid de sodiu (NaOH) are loc mercerizarea bumbacului, care consta in tratarea la rece 15-20%, timp scurt 1-2 minute, urmata de o intindere; prin mercerizare se imbunatateste luciul, proprietatile de absortie si afinitatea fata de coloranti (se vopsesc mai usor si mai frumos). Ca efect secundar al mercerizarii, creste si rezistenta cu pana la 20%. Solutiile oxidante de concentratie medie distrug pigmentii naturali din fibra si pe aceasta proprietate se bazeaza albirea tesaturilor. Daca concentratia creste, rezistenta fibrei este afectata. Bumbacul se intrebuinteaza la: articole vestimentare tesute(rochii,camasi,fuste,pantaloni), tricotate (lenjerie, tricouri, ciorapi), tehnice : fitile, furtunuri, benzi... sanitare:tifon,pansamente, vata. Materie prima pentru obtinerea fibrelor artificiale. Industria bumbacului prezinta cea mai mare importanta datorita numeroaselor sale ntrebuintari, ct si costului mai convenabil, n comparatie cu alte materii prime. Materia prima prelucrata (bumbacul) este asigurata din import: Uzbechistan, Turkmenistan, Egipt, Sudan, India, ultima fiind principala furnizoare. n Cmpia Romna s-a ajuns la o suprafata cultivata de peste 4.000 ha. n anii din urma, bumbacul se amesteca cu fire si fibre chimice, obtinndu-se produse "tip bumbac" de foarte buna calitate, rezistente, cu aspect frumos. n cadrul acestei subramuri functioneaza filaturi, tesatorii, ntreprinderi pentru producerea atei. Industria bumbacului este prezenta si n Bucuresti, cu peste 26% din productia de ramura, n vestul tarii, n orasele Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare. n partea de nord-est a tarii s-au impus prin productii mai ridicate centrele: Botosani (aici fiind creat primul combinat de bumbac de dupa razboi), Iasi, Gura Humorului. n partea centrala trebuie mentionate centrele: Talmaciu (lnga Sibiu), pentru ata, Odorheiul Secuiesc, Medias, Sighisoara, Sfntu Gheorghe (combinate integrate), iar n partea central-sudica: Pitesti, Pucioasa (n ntreprinderi integrate), Galati, Giurgiu, Rosiori de Vede, Buftea, Ciulnita, Oltenita, Dragasani, Buzau (filaturi si combinate integrate). Dei cultura bumbacului nu este prea veche n ara noastr introdus abia n secolul al XVUI-lea , fibra de bumbac s-a ntrebuinat anterior acestei date, n special la esturile fine. 11

CAPITOLUL II - INUL

Inul este o fibra ce are culoarea de la argintiu, galbui-cenusiu pana la cafeniu. Culoare este cea mai importanta proprietate a inului, pentru ca arata gradul de maturitate si defectele datorate bolilor. Cu cat culoarea este mai deschisa, inul e calitativ superior. Culoarea inului confera un aspect deosebit tesaturilor, el se prelucreaza in culoarea naturala, conferind un aspect estetic deosebit de valoros. Luciul este moderat si caracteristic. Repriza este mai mare ca la bumbac cu 12% din cauza continutului mai mare a substantelor pectice, necelulozice. Celuloza ajunge la in pana la 80-82% si restul substante minerale, substante necelulozice. Repriza mare confera proprietati deosebite de confort. Fibra de in este mai rezistenta decat bumbacul, intre 50-60 kg forta/mm2. Alungirea este intre 1,5-4%, ceea ce arata ca articolele din in se sifoneaza foarte mult. Solutiile alcaline degradeaza mai mult fibrele de in din cauza faptului ca sunt fibre pluricelulare. Lungimea celulelor este intre 25-30 mm, iar a plantei tehnice (fuior) 40-50 cm. Inul este mai bun conducator de caldura decat bumbacul. Se foloseste pentru lenjerie, articole tehnice, sfori, franghii.

12

Inul este o planta ierboasa, cu o tulpina scurta sau inalta, ramificata, la care lungimea tehnica (partea neramificata) este cea mai bogata in fibre. Este o planta pretentioasa fata de umiditatea din sol si din aer. Nu poate suporta seceta cu temperaturi tropicale. Are pretentii moderate fata de elementele nutritive. Frunzele sunt lancilate, iar floarea poate fi de culoare alba sau albastra.Fructul este o capsula in care se gasesc semintele din care se extrage uleiul de in. Pe teritoriul rii noaste cultura inului, n special a inului de fibr, este atestat, pe baza descoperirilor arheologice, nc din neoliticul superior, n timp ce cultura inului de ulei a aprut mult mai trziu. O extindere important a celor dou culturi a avut loc dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, impus n mod deosebit de dezvoltarea industriei textile i de larga utilizare a uleiului

de in n diverse industrii, astfel nct cultura inului i industrializarea lui iau un mare avnt. Apar societi strine care organizeaz topitorii, filaturi i estorii de in. Seminte de in Dezvoltarea industriei textile i a uleiului de in n Romnia a impus extinderea suprafeelor de cultur a inului de fibre i a inului de ulei la cca 25 mii ha. Dac n anii 1970-1990 suprafaa cultivat cu in la noi n ar era de 80 mii ha, n prezent, sistemul de agricultur parcelar nu mai permite cultivarea acestor dou culturi care au cerine deosebite att n realizarea unei tehnologii de cultivare corecte, ct mai ales a tehnologiei de recoltare mecanizat. 13

n ultimii 20 de ani ambele culturi au cunoscut o puternic revigorare n Europa, urmare a solicitrii accentuate pentru produse nealimentare, determinat, pe de o parte, de surplusul de producie realizat la produsele alimentare, iar pe de alt parte, de succesele obinute n crearea de soiuri competitive i perfecionarea metodelor de cultivare. n conjunctura creat, de dezvoltare a sectorului de plante textile i de ulei o etap important n procesul de ameliorare a inului de ulei a fost introducerea n materialul de ameliorare a genelor care confer talie mai nalt plantelor, caracter impus de necesitatea mecanizrii recoltatului inului de ulei prin tiere cu combina de cereale. Noua serie de soiuri a fost reprezentat de soiurile ICA 32, omologat pentru Cmpia de Vest a rii i soiul ICA 44 omologat pentru Moldova, omologate n anul 1964. La inul de

fibr a fost obinut n aceast perioad i omologat n 1961 primul soi romnesc ICA 6/49.

14

Seminte de in ncepnd cu anul 1954 s-a organizat crearea de soiuri de in cu utilzare mixt care s realizeze producii de tulpini i totodat de smn, cu coninut de fibre care s fac posibil utilizarea textil a acesteia i coninut de ulei superior soiurilor de fibr. Aceast activitate a fost concretizat prin crearea soiului de in cu utilizare mixt Istru. Produciile de tulpini realizate de soiul Istru, n condiii de cultur n silvostep, reprezentau 85-95% din producia soiului martor de in de fibr i 85-96% din producia de smn a soiului de in de ulei martor. Datorit coninutului mare de fibr, producia total de fibr a egalat producia de fibr a soiului martor de in de fibr. n acest fel, prin valorificarea celor dou producii n condiii de siguran, soiul Istru a permis o valorificare superioar a culturii, cu o rentabilitate ridicat. Soiul a fost experimentat i din punct de vedere tehnologic textil n perioada 1964-1970 n colaborare cu Institutul de Cercetri Textile i pentru a asigura recoltarea att a tulpinilor, ct i a seminei, s-au experimentat, n colaborare cu cu Institutul de Mecanizare, metodele de recoltare care s asigure valorificarea superioar a celor dou producii. Soiul Istru a fost omologat i introdus n cultur pentru condiiile de silvostep din toate zonele de cultur a inului de ulei. Dac n anii anteriori, n special n perioada 1950-1974, n cultura inului de ulei existau 1-2 soiuri pe fiecare zon cu suprafa important de cultur a inului, dup 1974, diversificarea genetic i cultivarea unui numr mai mare de soiuri au redus vulnerabilitatea culturii, contribuind astfel la stabilitatea

15

Ulei din seminte de in

produciilor. Au fost omologate soiurile Azur (1972), Iris (1976) i Midin (1977), soiuri caracterizate prin capacitate mare de valorificare a ngrmintelor, cu producie de smn superioar soiurilor martor i cu coninut de ulei mai ridicat cu 1-1,5 uniti procentuale i cu sicativitate superioar soiurilor anterioare. Perioada urmtoare celei de a doua jumti a deceniului 7 a fost deosebit de important datorit lrgirii bazei genetice disponibile pentru ameliorare, prin cuprinderea in colectia laboratorului a peste 400 populatii locale din diferite zone de cultur a inului de ulei i de fibr ale Indiei i peste 400 de soiuri din ri ale Europei, din Argentina, Uruguai, din America de Nord i Africa. A fost creat un material bogat, cu o mare variabilitate genetic prin introducerea n schemele de hibridri a unor soiuri ndeprtate din punct de vedere geografic, cu gene de rezisten la boli, cu coninut ridicat de ulei, iar la inul pentru fibr, cu coninut ridicat de fibr. Acest perioad a fost deosebit de important i datorit oportunitilor create n I.C.C.P.T. Fundulea de mecanizare a lucrrilor experimentale din ameliorare, care au permis, pe lng o exactitate de execuie, o mrire a numrului i volumului populaiilor hibride. Rezultatele acestor condiii favorabile cumulate s-au concretizat printr-o nou serie de linii i soiuri care au constituit o etap superioar prin atingerea unor parametri, care anterior nu se puteau obine.

16

Astfel, n anul 1981 a fost omologat soiul Olin, iar n 1988 soiul Adin, soiuri care au determinat o cretere a produciei de smn cu circa 500 kg/ha i a coninutului de ulei cu circa 4,5-5 uniti procentuale. Floarea de in O preocupare important a cercetrilor a fost cea referitoare la crearea unei diversiti genetice n ceea ce privete rezistena la boli i testarea populaiilor hibride rezultate, n cmp de infecie. Cercetrile privind cunoaerea determinismului genetic pentru rezistena la fuzarioz a soiurilor au permis s se stabileasc faptul c rezistena la fuzarioz este un caracter ce poate fi fixat prin procesul de ameliorare.

n scopul determinrii rezistenei materialului de ameliorare la fuzarioz, Laboratorul de Ameliorarea inului a realizat un cmp static de infecie pentru testarea materialului de ameliorare la fuzarioza inului, cmp care, n prezent, are o vechime de peste 35 de ani. Ca urmare, n perioada urmtoare s-a obinut un progres semnificativ prin crearea primelor soiuri romneti cu rezisten genetic la fuzarioz - cea mai pgubitoare boal a inului, att pentru inul de ulei, ct i pentru inul de fibre. Au rezultat o serie de linii rezistente, dintre care L-606 s-a dovedit superioar la producia de smn i cu rezisten foarte bun la fuzarioz.

17

La inul de ulei a fost creat soiul Geria, primul soi romnesc cu rezisten la fuzarioz, de ctre Ilaria Doucet, Mircea Doucet, Florea Popescu i Ioana Marinescu. Soiul a fost omologat n anul 1991. ntruct n zona inului de fibr, dintre bolile pgubitoare, cea mai mare importan o are tot fuzarioza, s-au experimentat n paralel cu inul de ulei i primele generaii hibride pentru crearea de soiuri la inul de fibre, n vederea verificrii introducerii genelor de rezisten la aceast boal. Din materialul creat, s-au identificat o serie de biotipuri, astfel nct dintre liniile ncercate, n urma verificrii n C.S.I.O.S., n anul 1992, a fost nregistrat i omologat primul soi romnesc de in pentru fibre cu rezisten genetic la fuzarioz - Rolin. Cerinele industriei uleiurilor pentru obinerea de uleiuri incolore au determinat introducerea unui nou obiectiv n programul de ameliorare, i anume, crearea de material biologic cu smn galben, superior soiurilor de in de ulei cultivate pe plan mondial, att n ceea ce privete rezistena la boli, ct i capacitatea de producie de smn. La soiurile strine verificate att la Comisia de Stat pentru ncercarea Soiurilor, ct i n culturile comparative ale laboratorului, producia de smn reprezenta numai 60-70% din producia soiurilor cu smn castanie, iar rezistena la boli era sczut. n perioada 1970-1985 a fost creat un material bogat, din care s-au obinut linii superioare, cu coninut mare de ulei, rezistente la boli i producie de smn egal cu a soiurilor cu smn castanie. Dintre liniile finalizate n procesul de ameliorare, n anul 1993 a fost omologat soiul de in ulei Geniana. n perioada 1975-1980 au fost efectuate primele cercetri de genetic cantitativ privind ereditatea principalelor elemente ale capacitii de producie la inul de ulei i la inul de fibre, cu utilizarea unor modele matematice moderne, ceea ce a contribuit la elucidarea unor aspecte de genetic cantitativ la in i la efectuarea primelor cercetri i publicaii n acest domeniu la noi n ar. Analiza corelaiilor ntre principalele caractere determinante ale produciei de smn i tulpini a artat valori ridicate ale corelaiei ntre rezistena la cdere i volumul sistemului radicular, respectiv, adncimea de ptrundere a acestuia n sol. Relaia strns ntre rezistena la cdere a soiurilor de in de fibr i grosimea lemnului din zona hipocotilului, precum i corelaia pozitiv cu volumul sistemului radicular constituie criterii de selecie n procesul de ameliorare a acestui caracter. Crearea de soiuri rezistente la temperaturi sczute, care s suporte brumele i ngheurile trzii ce survin n zonele de cultivare a inului de fibre, a necesitat cercetri pentru determinarea capacitii de rezisten la nghe. Sau stabilit, n condiii de climat dirijat, metodica, tehnica i criteriile de apreciere a rezistenei la nghe a inului. Din materialul genetic studiat s-a evdeniat soiul Emilin, care s-a dovedit foarte rezistent la nghe, constituind o surs important pentru ameliorarea acestui caracter. n scopul mririi eficienei ameliorrii inului, ncepnd din 1980 s-a introdus n paralel cu metoda clasic de selecie n generaiile avansate 18

specific speciilor cu nsmnare cu densitate mare, metoda nsmnrii cu spaii mari care s permit aplicarea seleciei timpurii pentru unele caractere importante, n a doua generaie, concomitent cu mrirea coeficientului de nmulire a seminei i testarea timpurie a produciei i coninutului de ulei. Tot n scopul mririi eficienei ameliorrii, au fost amplificate informaiile asupra ntregului material de ameliorare: prin testarea rezistenei la fuzarioz, determinarea la planta individual a coninutului de ulei, a rezistenei la cdere i a taliei plantelor. Din anul 1968 s-au nceput cercetrile cu privire la posibilitatea de utilizare a haploizilor n procesul de ameliorare a inului, sursa de obinere a haploizilor la in fiind poliembrionii. n urma identificrii soiurilor din colecie la care s-a manifestat fenomenul de poliembrionie, prin hibridri i selecie s-a realizat o mrire a frecvenei poliembrionilor de la 0,6% la peste 40%. n final, liniile dihaploide create au fost introduse n planul de hibridri al programului de creare a soiurilor de in i s-a aplicat un model original de utilizare a haploizilor de in n procesul de creare de linii rezistente la finare i fuzarioz, cu aplicarea seleciei n faza haploid. Pe baza testrii timpurii a coninutului de ulei la materialul hibrid i a seleciei timpurii, s-a obinut, n decurs de 20 de ani de ameliorare, o cretere de 3-4 uniti procentuale la coninutul de ulei la soiurile recent create i omologate. Au fost efectuate studii, n colaborare, cu privire la ereditatea caracterelor coninutului de ulei i de acizi grai nesaturai, corelaiile acestor caractere cu unele caractere morfologice i aplicarea rezultatelor cercetrilor n procesul de creare de soiuri cu coninut ridicat de ulei i sicativitate superioar. Diversificarea genetic a materialul de ameliorare i realizarea de noi combinaii de gene, precum i posibilitatea de determinare la planta individual a coninutului de ulei au condus la crearea unei serii de soiuri superioare, cu coninut ridicat de ulei, de 43-45%, rezistente genetic la fuzarioza inului i cu capacitate mare a produciei de smn. n anul 1993-1994 au fost nregistrate soiurile cu smn castanie, Raluca i Iulia, n 1998, soiurile Lirina i Floriana, n anul 1998, Alexin i n anul 1999, Janina, Fluin n 2000 i Cristina n anul 2003, soiuri cu rezisten pronunat la secet i fuzarioz i cu un potenial de producie de smn de 1,6-2,4 t/ha i coninut de ulei cuprins ntre 43,5 i 46,7 uniti procentuale. Sunt de menionat soiurile cu smn galben, de creaie mai recent, nregistrate n anii 1998-2000, caracterizate printr-un coninut de ulei ridicat, de 47,5-49,7%, rezisten bun la cdere, secet, ari i fuzarioz i cu un potenial de producie cuprins ntre 1,6 i 2,4 t/ha: Oliana. Florinda i Iunia 96. Datorit progreselor realizate n privina rezistenei genetice la fuzarioza inului, creaiile romneti au cptat o apreciere internaional, soiul

19

de in de ulei Geria fiind nregistrat n Anglia n anul 1995, iar soiul Lirina, n Germania, n anul 1997. Utilizarile inului: franghii, ate La inul pentru fibr, fa de primul soi romnesc, ICA 6/49, omologat n 1961, soiurile Emilin (omologat n 1980) i Mdra (omologat n 1984), create de M. Doucet i A. Gered, au realizat sporuri de 2,20-2,50 t tulpini/ha i un coninut de fibre mai mare cu 1-2,5 uniti procentuale dect soiul martor. Ulterior, progresul a continuat prin crearea soiului Mure, nregistrat n 1989. n perioada urmtoare, 1995-2001, tot n cadrul Colectivului de ameliorare a inului de la I.C.C.P.T. Fundulea au fost create soiuri de in de

fibre rezistente la boli, cu coninut de fibre cuprins ntre 22 i 25%: Ina, Daniela i Iulia (P o p e s c u i colab., 1998), soiul Adria nregistrat n 1998 (Ilaria Doucet i colab.) i Nineta, nregistrat n anul 2001 (Ioana Marinescu, Florea Popescu i Ioana Vasile). La S.C.D.A. Livada au fost create de Vasile Ilea i colaboratorii o serie de soiuri cu coninut ridicat de fibre i producie de tulpini cuprins ntre 6 i 9 t/ha. n anul 1995 a fost nregistrat soiul Codrua, iar n anul 1997, soiul Ioana. n perioada 1998-2001, au fost nregistrate soiurile : Alin, Carolina, Monica, Elena, Louis, Martin, Bazil, Radu i Elisa.

20

La S.C.D.A. Miercurea-Ciuc a fost creat de Otilia Gudan, Lucreia Dumitru i M. Doucet soiul Selena , soi care se caracterizeaez prin rezisten la temperaturi sczute i coninut de fibre de 24-25 uniti procentuale. La S.C.D.A. Suceava, a fost creat de Dumitru Scurtu soiul Ermina, adaptat condiiilor de cultivare din zona de nord-vest a Moldovei, care a fost nregistrat n anul 1995. Concomitent cu crearea de soiuri, ncepnd din anul 1960, o activitate susinut s-a desfurat pentru a produce smna necesar introducerii i extinderii n cultur a noilor creaii. Au fost elaborate scheme tiinifice de producere a seminei i s-au stabilit intervalele de rennoire a seminei n cultur, n vederea meninerii valorii soiurilor, caracterelor i nsuirilor acestora. A fost produs smn din verigile superioare la nivelul necesarului de multiplicare pentru rennoirea seminei necesare produciei cu destinaie industrial. Cultura inului de fuior Importanta. Din in se obtin fibre valoroase, din care sefabrica tesaturi valoroase, cunoscute nca din antichitate, bune conducatoarede caldura si rezistente n timp. Din seminte se extrage si ulei folosit nindustria de lacuri si vopsele. Resturile vegetale ca fibrele scurte, pleava,puzderiile se utilizeaza n hrana animalelor, la fabricarea hrtiei si placilor.Se recomanda drept combustibil pentru ncalzirea serelor din plastic cu sobite mici din metal. Zonarea ecologica. Cultura inului este concentrata nzonele subcolinare si depresiunile intra si submontane, foarte favorabile sau favorabile, mai ales n nord vestul Transilvaniei. Se aleg solurile profunde(cernoziom, brun, roscat de padure), cu fertilitate ridicata sau medie, neutresau slab acide, asigurate cu apa din precipitatii. Locul n asolament. Ca plante premergatoare se preferacerealele de toamna, leguminoasele si porumbul. Cultura poate reveni peaceeasi tarla dupa 5 6 ani. Este o planta buna premergatoare culturiloragricole si desigur pentru cereale n cadrul rotatiei. Nu se cultiva dupa cartof, sfecla de zahar atacate de putregai.

Particularitati biologice. Perioada de vegetatie este de 90 100 zile si necesita pentru parcurgere de la rasarirea la recoltare 1400 1800o C, iar n timpul maturitatii 700 900 oC. La temperatura zilnica de +14o C are loc nceputul cresterii intense. Pentru nflorit si coacere au nevoie de +17o C. Este o planta pretentioasa

21

fata de umiditatea din sol si din aer. Nu poate suporta seceta cu temperaturi tropicale. Are pretentii moderate fata de elementele nutritive. Soiurile. Catalogul oficial recomanda 26 de soiuri, din care numeroase sunt de provenienta romneasca si ele au fost zonate n cteva judete. Se pot retine unele soiuri: Codruta, Mures, Rans, Rolin (pentru judetele Mures, Satu Mare), Sumuleu. Pregatirea terenului. Fertilizarea cu ngrasaminte chimice este moderata. Azotul se aplica n doze de 60 90 kg/ha si fosforul 40 kg/ha conform normelor uzuale. Aratura de baza se va executa la adncimea de 20 25 cm, cu plugul n agregat cu grapa stelata si se va ntretine curata de buruieni prin 12 discuri, cu discul echipat cu grapa cu colti si lama nivelatoare. n primavara se va lucra cu grapa cu discuri si cu combinatorul (astfel ca aratura de baza sa fie afnata si uniforma), concomitent cu aplicarea erbicidelor preemergente, asigurnduse la suprafata solului un strat maruntit si afnat, gros de 45 cm , uniform pe adncimea de nsamntare. Nu se va reveni pe teren cu prea multe lucrari deoarece se provoaca tasarea si pulverizarea solului, ceea ce determina formarea crustei dupa nsamntare. Se erbicideaza nainte de semanat cu Dual si Diizocab. Semanatul. Se va folosi samnta cu valoare culturala ridicata n prealabil va fi tratata pentru prevenirea si combaterea puricilor inului. Semanatul se executa cnd n sol temperatura atinge 4 6 oC, la 5 cm adncime, ramnnd constanta 3 4 zile sau cu tendinta de crestere. Norma de samnta se calculeaza astfel nct sa se realizeze 2200 2400 b.g./m2. Distanta dintre rnduri va fi de 6 7 cm, iar adncimea de nsamntare de 2 3 cm, pentru a asigura o rasarire uniforma si o densitate normala. Se folosesc semanatorile SZL si SUP. Pentru evitarea unei adncimi mai mari de nsamntare se vor ndeparta greutatile de la brazdarele semanatorii sau se vor slabi arcurile de tensionare. Pentru acoperirea semintelor si nivelarea semanaturii este obligatoriu ca semanatoarea sa fie prevazuta cu grapa lantata. ngrijirea culturii consta din erbicidare dupa rasarire cu Brominal, Buctil, Fusilade si combaterea bolilor (antracnoza, fuzarioza, putregaiul cenusiu) si daunatorilor (puricele de pamnt, tripsul inului) cu pesticide tip Lindan sau Lindatox la purici si Sinoratox si Decis la trips. 22

Recoltarea are ca moment optim faza de coacere galbena( cand 1/3 de la baza tulpinii este ingalbenita),cnd frunzele de pe tulpini au cazut, iar capsulele brunificate sunt 10 15%.Plantele se smulg manual sau mecanizat (cu combina LKV-4T). Dupa aceea se scutura de pamnt, se aseaza pe sol pna la uscare, dupa care se leaga n snopi. Paiele se strng cu presa de balonat si se folosesc pentru obtinerea de celuloza. Inurile mixte si de fuior se recolteaza cu masina (combina)LKV-4T, care smulge tulpinile, le decapsuleaza si le lasa pe sol n snopi saun brazde, dupa echipamentul montat pe combina. Desamntarea capsulelor se face cu combina de cereale sau cu masina speciala de desamntat. Pentru inul de fuior si mixt, recoltat n snopi, cu capsule cu tot, exista si masini de decapsulat. Productia variaza ntre 3000 4000 kg/ha tulpini. n conditiile n care recoltarea se efectueaza mecanizat, la o productie de 3500 kg/ha se consuma 306 ore-om pentru lucrarile manuale si 14 ore-om pentru lucrarile mecanice, ceea ce revin 91,4 oreom/tona. La asemenea parametrii de productivitate cultura este rentabila pentru orice exploatatie cultivatoare de in. Soiurile de in cultivate pentru fibra: - Ada, Adria, Alexein, Alin, Bazil, Carolina, Codruta, Cosmin, Cristina, Daniela,Elena, Elisa, Ermina, Floriana, Florinda,Fluin,Ina, Ioana, Iordan, Iulia, Iunia, Janina,Laura, Lirina, Louis, Martin, Monica, Nineta, Oliana,Paula, Radu, Rares, Sabena, Selena, Sumuleu. Zone de favorabilitate Inul pentru fibra:zona foarte favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 220 -250 mm, umiditatea relativa a aerului permanent peste 70%, nebulozitatea cea mai ridicata din toata tara, iar temperaturile medii nu depasesec 17 grade Celsius. Zona se extinde : - in depresiunile Gheorghienilor, Ciucului, si Toplitei din Transilvania si depresiunile Dornelor si Radautilor din nord vestul Moldove - in zona Carpatilor Meridionali si Orientali, precum si in zona Rodnelor, si Apusenilor (microzone). Zona favorabila, cuprinde suprafete mai mari in regiunile muntoase ale Moldovei, zona Ciucului in judetele Cluj si Maramures, pe valea Oltului, in Transilvania, depresiunea Fagaras, regiunile submontane din Banat, Oltenia si Muntenia.

23

Regimul de precipitatii in timpul perioadei de vegetatie este mai redus, sub 200 mm, solul avand un rol secundar. Zona a treia de cultura, la care se face apel numai in cazul in care cererile pentru aceasta planta sunt mari si nu pot fi acoperite prin zona foarte favorabila si favorabila. In india este cea mai dezvoltata productie de in . Inul este de asemenea o fibra naturala obtinuta din tulpina plantei de in. Se caracterizeaza prin doua tipuri de fibre tehnice si elementare. Fibrele tehnice reprezinta un ansamblu de fibre elementare liate ntre ele cu o substanta numita lignina. Arde asemeni bumbacului, dar cu mirosul putin modificat. Inul se cultiva in Romania pentru tulpinile sale din care se scot fibre textile si pentru semintele din care se extrage un ulei gras, utilizat atat in pictura cat si in medicina. Semintele de in, pe langa uleiul gras mai contin o cantitate insemnata de mucilagii localizate in membrana celulara a epidermei, glicozide ca linamarina si linocinamarina, saruri de potasiu si magneziu. O cantitate de 1-2 linguri de seminte de in intregi, luate in cursul unei zile sau seara la culcare, regleaza constipatiile cele mai rebele prin actiunea mecanica asupra intestinului. Datorta mucilagiilor, ele au actiune emolienta in inflamatiile tubului digestiv. O lingura de seminte intregi macerate in 100 g apa, timp de o jumatate de ora, dau o bautura emolienta si racoritoare, care se foloseste in tratarea inflamatiilor intestinale. Unii autori recomanda ceaiul preparat din seminte de in, amestecat cu putina lamaie in litiaza renala (piatra la rinichi) si in inflamatiile vezicii urinare.Pentru uzul intern se vor folosi numai semintele intregi. Pentru uzul extern, semintele macinate - Farina Lini - se folosesc sub forma de cataplasme. Faina de seminte se amesteca cu apa si se fierbe pana devine o pasta. Aceasta pasta se pune intre doua bucati de panza si se aplica pe locul bolnav. Se mentine in permanenta calda, timp de cateva ore. Cataplasma de in calmeaza durerile, ajuta la fluidificarea si evacuarea puroiului din abcese si furuncule. Pentru a se crea o actiune antiseptica, e bine ca la faina de in sa se adauge si flori de musetel pulverizate. Pentru copii mici, cataplasmele de mustar se fac amestecate cu faina de in pentru a scadea actiunea iritanta a mustarului. In cistite (inflamatiile basicii urinare) se fac spalaturi calde sau bai cu fiertura din 2-4 linguri de seminte la 500 g apa. In arsuri se foloseste uleiul de in amestecat in parti egale cu apa de var. Se pune totul intr-o sticla curata si se agita pana se formeaza un lichid alb-laptos, cu care se unge arsura. Aceasta are proprietatea de a calma durerile, racori si vindeca rana. Industria inului este n reducere n perioada

24

actuala, folosind doar 3,1% din totalul materiei prime textile. Inul are o arie de cultura relativ restnsa: vestul si centrul partii europene a CSI (Letonia, Estonia, Lituania, zona Sankt Petersburg, Bielorusia cu renumitele centre industriale, Smolensk, Kostrona si alte centre n Siberia de vest). Mentionam culturi de in si n Polonia, Germania - partea de nord-est, Cehia, Slovacia, Ungaria si pe suprafete mai mici n Belgia, Olanda, nordul Frantei, Anglia.

CAPITOLUL III CANEPA

25

Canepa este o fibra ce se aseamana foarte mult cu inul, uneori cu greu se poate deosebi de acesta. Cnepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate n ara noastr (peste 2000 de ani), fiind utilizat n principal pentru obinerea de fibre folosite la confecionarea de mbrcminte. Tulpinile de cnep din populaiile locale i cnepa slbatic conin 10-12% fibre, iar soiurile ameliorate, 26-32%.

Coninutul de fibre n tulpini este influenat de soi, condiiile tehnologice i pedoclimatice. Fibrele au o serie de nsuiri deosebit de valoroase la rezisten (la traciune, torsiune, frecare, putrezire), extensibilitate (elastic i plastic), capacitate de filare, lungime mai mare dect fibrele de sisal, iut, manil sau bumbac, care le fac utilizabile ntr-o serie de domenii: n industria textil, n industria manufacturier, n industria automobilelor. Seminele de cnep conin: 36% ulei, 28% proteine, 14-27% extractive neazotate, 17,8-26,3% celuloz i 2,5-6,8% cenu. Datorit acestei compoziii, seminele de cnep pot fi utilizate pentru extragerea de ulei folosit direct n alimentaie i la fabricarea margarinei. Uleiul nerafinat se utilizeaz pentru obinerea lacurilor, vopselelor, linoleumului, spunului i a pnzelor ceruite.

26

Smna se utilizeaz pe scar larg, direct sau n furaje concentrate, n hrana psrilor (n special n hrana unor psri exotice: papagali, canari, puni, etc.). Turtele rmase de la extragerea uleiului se utilizeaz singure sau n nutreuri concentrate pentru hrana psrilor, vieilor, cailor, oilor, petilor, etc. 600 g turte de cnep echivaleaz ca valoare nutritiv cu 1000 g boabe de cereale. n hrana vacilor gestante, turtele de cnep trebuie folosite cu restricie, deoarece provoac avorturi.Lemnul de cnep reprezint cca 55% din greutatea tulpinii i conine peste 50% celuloz. Puzderia rezultat de la extragerea fibrelor sau planta ntreag, se utilizeaz pentru obinerea de: hrtie, plci aglomerate fonoizolatoare, pentru industria mobilei, mtase artificial, puf pentru izolare fonic ntre plcile de rigips. Pleava rezultat n culturile pentru smn este un ngrmnt deosebit de valoros: 10 t pleav de cnep echivaleaz cu 40 t gunoi de grajd. Frunzele i inflorescenele se utilizeaz n medicin. Apare n momentul de fa i un paradox, de altfel specific n ultimii 20 ani de democraie n Romnia. Pe de-o parte, UE ne ofer avantaje pentru producerea de plante textile (in i cnep), guvernul aprob i el un program de dezvoltare a culturilor de plante textile (subvenii pentru smn i producie), iar, pe de alt parte, se face ostracizarea tuturor celor care cultiv cnep n mod organizat i sub control. Sectorul plantelor tehnice i, n cadrul lui, plantele textile (cnepa, inul i bumbacul), prezint o importan deosebit nu numai pentru economia agricol dar i pentru ceea ce nseamn agricultura ecologic durabil. Pe seama cnepii pot fi relansate o serie de meteuguri i obiceiuri care pot juca un rol determinant n viitoarea strategie de dezvoltare rural. De aceea, trebuie modificat legislaia n vigoare cu privire la droguri, n sensul de a fi scoas de sub interdicie cultura cnepii pentru fibre (Cannabis sativa L.), rmnnd incriminat cnepa indian (Cannabis indica), specific pentru producerea de droguri. Proprietati: Culoare de la argintiu pana la cenusiu si verde inchis. Cu cat culoarea este mai inchisa, calitatea este mai scazuta. Lungimea plantei tehnice este mai mare, de 60-70 cm, iar a celulei elementare pana la 55 mm. Repriza este 12% si sub influenta presiunii si caldurii fibrele plesnesc si de aceea nu se intrebuinteaza pentru imbracaminte. Sunt mai rezistente (fibrele) decat cele de in, rezistenta specifica ajunge pana la 70 kg forta/mm2. De aceea se utilizeaza pentru franghii, sfori, odgoane, covoare, articole tehnice, ambalaje, etc. Canepa se cultiva pentru continutul sau in fibre naturale in procent relativ ridicat si pentru semintele bogate in ulei sicativ. Fibrele de canepa sunt mai lungi decat cele de in, foarte durabile si destul de rezistente.

27

Ele se utilizeaza la confectionarea unei game largi de produse textile, de la cele mai grosiere pana la cele mai fine. Fiind rezistente la putrezire, chiar si cand stau in apa, din aceste fibre se confectioneaza ata pentru cizmarie, navoade, foi de cort, odgoane, furtunuri pentru incendii, fitile pentru explozive etc. Din canepa cotolozata pura sau in amestec cu bumbacul si lana se fabrica tesaturi mixte fine si rezistente. Fibrele scurte (caltii) se folosesc la confectionarea saltelelor precum si ca material izolator. Produsele secundare ca: uleiuri, turtele, puzderiile, sunt utilizate in general ca si cele ale inului iar cenusa obtinuta prin arderea lemnului constituie un bun ingrasamant chimic bogat in P, K, Ca. Din varfurile inflorescentelor plantelor femeiesti si din seminte se prepara medicamente cu actiune sedativa, diuretica, vomitiva, vermifuga si altele.

Recoltarea canepii Suprafata mondiala cultivata cu canepa pentru fibra este de peste 500.000 ha, tari mari cultivatoare fiind : Rusia, Iugoslavia si pana in anul 1990 Romania. Inul si canepa sunt considerate prioritare in strategia MAPDR si prin sumele acordate pentru sprijinirea celor doua culturi s-a dorit extinderea suprafetelor cultivate cu plante textile, dar acest lucru nu a fost posibil deoarece nu se poate vorbi de suprafete fara unitati de procesare a inului si canepei. Numarul unitatilor de procesare s-a diminuat considerabil. Marea majoritate a topitoriilor care au fost vandute, noii proprietari nu au tinut cont de obiectul de activitate al acestor unitati, utilajele aflate in dotare fiind valorificate la fier vechi. De asemenea, prin programul SAPARD - imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscole, investitii noi pentru constructii, modernizarea si retehnologizarea unitatilor existente pentru procesarea plantelor textile (in si canepa) inclusiv cladiri, masini, instalatii si echipamente pentru procesare, ambalare, depozitare si marketingul fibrelor textile s-a

28

construit si dat in folosinta o unitate de procesarea semintelor de canepa in scopul obtinerii uleiului si a suplimentelor nutritive, a fainei proteice din srotul obtinut in urma presarii, pe de alta parte, obtinerea semintelor decojite folosite in scop alimentar. CANAH International, primul producator de ulei de canepa din Romania, a carei fabrica are o capacitate de prelucrare de 1000 tone seminte pe an, aceasta cifra constituind echivalentul a 250.000 litri ulei de canepa anual se afla in localitatea Salonta, judetul Bihor. Zonarea ecologica. Cnepa se concentreaza n special n zonele foarte favorabile si favorabile I, fiind astfel posibil sa se obtina cu regularitate productii de tulpini uscate de 6 10 t/ha.Ca zone ecologice se pot retine: Cmpia de Vest si zonele intramontane din vaile Somesului si Muresului, partea centrala si de nord a Moldovei, Cmpia Romna, care au un regim hidric mediu (300 550 mm) si o temperatura medie de +16+18o C n perioada de vegetatie. Se cultiva pe soluri profunde, fertile, bine aprovizionate cu elemente nutritive, cu pH neutru, cu o structura buna si cu aport freatic. Particularitati biologice. Cnepa (Canabis sativa), cea comuna, are importanta strict agricola si este raspndita n Romnia.Este o planta anuala ierboasa, cu radacina pivotanta care se duce n sol pna la 70 80 cm.Frunze mari, palmiate, cu marginile dintate. Ea are ca parte productiva tulpina nalta, puternica,rezistenta la cadere. n culturile semanate des, pentru producerea de fuior, tulpinile sunt lungi si neramnificate; n culturile semanate mai rar, pentru producerea de samnta, tulpinile cnepii sunt mai groase si mai ramificate. Se remarca ca o planta unisexuata dioica, adica unele plante sunt femele(cnepa de vara), altele sunt mascule (cnepa de toamna), cu durata diferita de vegetatie si cu un raport numeric ntre ele de 1:1. Cnepa este o planta iubitoare de caldura. Temperatura minima de ncoltire este de +1+2 oC, dar plantutele rasarite nu suporta ngheturiletrzii sub 2o, -3o. Cunoscnd acestea, data semanatului se stabileste dupa ce a trecut pericolul ge rurilor trzii n zonele de cultura respective. Cnepa are nevoie n perioada de vegetatie de o temperatura de +16+18o C sau o suma de 1800 2000 oC. Prefera un regim hidric ridicat fiind mare consumatoare de apa. Reactioneaza foarte bine la o nutritie bogata Locul n asolament. Cele mai indicate premergatoare sunt leguminoasele anuale, cerealele, porumbul (hibrizii foarte timpurii si timpurii), sfecla de zahar si cartoful. Solurile cultivate cu cnepa se ncadreaza ntr-un asolament cu rotatia de 3 5 ani, evitndu-se ca premergatoare culturile parazitate de lupoaie (floarea soarelui).

29

Soiurile admise pentru a fi cultivate sunt n numar de 6,majoritatea cresc n tara noastra: Denise, Diana, Irene, Lovrin 110, Secuieni, Zenit. Soiurile au tulpini nalte, subtiri, ce contin 28 32 % fibre de calitate superioara. Pregatirea terenului. Fertilizarea are o mare importanta deoarece cnepa are sistemul radicular putin dezvoltat comparativ cu partea aeriana si o slaba putere de absorbtie a substantelor nutritive din sol. Ea trebuie sa gaseasca deci n sol rezerve mari de hrana asimilabila, ceea ce se realizeaza prin folosirea rationala a ngrasamintelor cum sunt: gunoiul de grajd (10 15 t/ha), ngrasamintele azotate (50 80 kg substanta activa la ha) si ngrasamintele fosfatice (32 48 kg/ha substanta activa). Dupa eliberarea terenului, resturile vegetale se maruntesc cu ajutorul grapei cu discuri. Afnarea profunda a solului se executa, odata la 3 4 ani, cu scarificatorul la adncimea de 50 80 cm, cu distante de 1,4 m ntre piesele active, pe soluri grele care au un strat compact de argila. Aratura de baza se executa vara sau toamna, la adncimea de 25-30 cm, cu plugul n agregat cu grapa stelata sau grapa cu colti. Pentru a putea intra ct mai devreme la semanat n primavara, pregatirea patului germinativ se poate realiza prin discuiri din toamna, la desprimavarare executndu-se numai o lucrare cu combinatorul. La araturile adnci executate trziu si cu resturi vegetale se executa 2 lucrari: cu discul + lama de nivelare + grapa cu colti reglabili, la desprimavarare si combinatorul, nainte de semanat. Semanatul. Samnta de cnepa trebuie sa aiba puritate minima de 96 % (fara seminte de lupoaie) si capacitate germinativa minima de 80 % (sporuri sigure de productie se obtin cnd facultatea germinativa depaseste 90 %). Se foloseste samnta din anul precedent. Materialul de semanat se trateaza cu fungicide (Criptodin 3kg/t) si corbifuge (contra ciorilor). Semanatul se face cnd temperatura n sol, la 5 6 cm adncime, s-a stabilizat la +8+9o (practic naintea semanatului porumbului). La semanatul prea timpuriu plantele sufera din cauza temperaturilor scazute, cresc ncet si nu ating naltimea normala, pagubele produse de purici sunt mai mari. Prin ntrzierea semanatului se favorizeaza atacul moliei, se scurteaza perioada de vegetatie, plantele nfloresc prematur. Nerespectarea epocii de semanat determina ntotdeauna productii mai mici de tulpini si fibra si nsusi tehnologice inferioare. Distanta ntre rnduri cea mai potrivita este de 12,5 cm. Se seamana cu semanatoarea SUP-17. Adncimea de semanat este de 3 4 cm. Pe soluri mai usoare sau n primaveri secetoase se poate ajunge la 5 6 cm. Dupa semanat se grapeaza pentru a nu lasa vizibile rndurile, limitnd astfel pagubele produse de ciori, porumbei etc. ngrijirea culturii. Pe soluri mijlocii, bine structurate si n cazul pregatirii ideale a solului (lipsa de mburuienare), cnepa poate reusi bine fara alte lucrari de ngrijire efectuate la sol. Totusi exista situatii care impun

30

masuri de ntretinere a culturilor. Daca semanatul se face n teren afnat, sau n primaveri secetoase, trebuie efectuat un tavalugit imediat dupa semanat. Aparitia crustei n perioa da de la semanat la rasarit impune interventia cu grapa sau tavalugi stelati. Dupa rasarire, buruienile perene cu nmultire vegetativa (palamida, susai, urda vacii etc.) se nlatura prin plivire. Combaterea puricilor se face n preajma rasaritului sau la avertizare de regula cu Lindatox. mpotriva moliei cnepii (Grapholita delineana), n afara rotatiei rationale, se intervine n zonele infestate prin tratamente chimice cu Decis sau Sumithion. Se face un tratament la avertizare si nca 2 tratamente ulterioa re, la intervale de cte 12 15 zile. Recoltarea. Cnepa pentru fuior se recolteaza la sfrsitul nfloririi plantelor mascule, atunci cnd trecnd prin lan se constata ca nu se mai scutura polen. Recoltarea prematura duce la obtinerea unor productii mai mici de fibra. ntrzierea recoltatului este si ea foarte daunatoare, n special prin degradarea tulpinilor. n acelasi timp fibra pierde din finete si devine aspra si casanta. n multe unitati cnepa se recolteaza manual. Tulpina se taie la naltime a de 4 6 cm, cu secera sau cu coase speciale, si se lasa pe sol n manunchiuri de 15 20 cm grosime, asezate rasfirat n X (foarfeca) pentru uscare. Cnd partea superioara s-a ngalbenit, snopii se ntorc pe partea cealalta si se usuca nca 2 3 zile (n total uscarea dureaza pna la 4 8 zile). Urmeaza scuturarea de frunze si legarea snopilor: n 2 locuri daca sunt mai lungi de 100 cm si o singura data la cei scurti. Recoltatul mecanizat se face cu masina JSK-2,1. Dupa taiere tulpinile ramn pe sol n strat subtire (asezate aproximativ perpendicular pe directia de naintare a masinii). Dupa uscare se procedeaza ca n cazul recoltarii manuale: desfrunzire si legare n snopi. Productivitatea masinii (folosita la acest procedeu fara aparatul de legare) este de 4 5 ha/sch.

Din anul 1976 s-a omologat masina romneasca de recoltat cnepa MRC-2,4 cu o productivitate de 7 8 ha/schimb, care lasa tulpinile n brazda subtire pe sol. Productia poate atinge valori de 4000 6000 kg/ha tulpini uscate, din care prin topire rezulta 16 25 % fibre (din care 60 % fuior si 40 % clti), n functie de soi, zona ecologica si tehnologia agricola.

31

Soiurile de canepa cultivate pentru fibra:

- Denise, Diana, Irene, Silvana, Lovrin 110, Secuieni 1, Zenit. In anul 2008 s-a publicat R(CE) nr.145/2008 care in Anexa II Soiuri de canepa eligibile pentru platile directe sunt mentionate varietatile de canepa autorizate in anul de comercializare 2008/2009, respectiv soiurile de canepa: Denise, Diana, Lovrin 110, Silvana si Zenit.Soiurile mentionate in lista au un continut de tetrahidrocanabinol mai mic sau egal cu 0,2% Zona foarte favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in

timpul perioadei de vegetatie de 300-550 mm, temperaturile medii nu depasesec 16 - 18 grade Celsius.Se extinde : in vestul tarii (campiile Crisurilor, Muresului, Timisului, Carasului) pe vaile Muresului si Tarnavelor, valea Somesului, Oltului, in depresiunea Barsei, depresiunea Sfantu Gheorghe precum si in valea Siretului si in valea Moldovei . Zona favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 300-400 mm, iar temperaturile medii nu depasesec 15,2 18,9 grade Celsius.Se extinde in : Campia Transilvaniei, in partea de sud a podisului getic, nordul Campiei Romane (zona solului brun roscat) Zona putin favorabila se caracterizeaza prin temperaturi medii in timpul perioadei de vegetatie de 14 -14,5 grade Celsius.Zona cuprinde si regiuni 32

secetoase (stepa si silvostepa din sudul si sud estul tarii) si regiuni cu soluri mai putin texturate (dealurile Olteniei, Munteniei, Moldovei, etc.). Canepa este o planta anuala. Aceasta se cultiva pentru fibre textile, pentru funii si sfori. Semintele de canepa se dau hrana la pasari sau din ele se extrage ulei. nc din cele mai vechi timpuri cnepa a fost o plant traditional a romnilor obtinndu-se productii record pe teritoriul trii noastre. ncercm acum relansarea acestei vechi traditii combinnd tehnologia modern cu vasta experienta dobndit n trecut ncepd de la cercetare, cultur, industrializare si pn la comercializare. Stigmatul de drog pus canepii industriale a facut ca o ramura importanta a agriculturii sa se afle acum in pragul dezastrului. Si daca la noi aceasta planta este considerata non-grata, Uniunea Europeana este dispusa la a subventiona investitii in realizarea culturilor de canepa. Din canepa indiana se extrage marijuana sau hasisul. De altfel, canepa cultivata in Romania, cannabis sativa, se deosebeste fundamental de planta din care se extrage produsul halucinogen THC (tetrahidrocanabinol), atat prin forma, cat mai ales prin concentratia de drog: maximum 0,2% in canepa obisnuita, fata de peste 1% in cea indiana. De fapt, canepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice: nimic nu se arunca, totul e valorificat, iar produsele obtinute sunt folosite de la fabricarea banalei funii pana in industria cosmetica sau auto. Dar avantajele cultivarii si industrializarii acestei plante nu se opresc aici: cultivarea poate fi facuta in conditii bune in toata tara, iar terenul devine in anul urmator propice cultivarii cerealelor deoarece canepa ucide buruienile. Nu in ultimul rand, cantitatea de ingrasamant chimic necesara unei productii bune este mult mai mica decat la alte culturi. In 1989 au fost insamantate peste 56.000 de hectare cu canepa, dar in anii urmatori productia s-a prabusit. Motivul principal a fost acela ca industria de prelucrare si-a inchis topitoriile si filaturile de canepa, afirma Elena Tatomir, director al Directiei Implementare Politici in sectorul vegetal din Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Din cele 31 de unitati de prelucrare ale plantelor textile existente inainte de revolutie, au ramas doar 45 astfel de topitorii, multe fiind inchise pentru ca nu mai au materie prima. Iar materie prima nu exista pentru ca nu mai are cine sa achizitioneze canepa. Rezulta-tul nu s-a lasat asteptat - zone specializate odata in cultivarea canepii au uitat acum traditia. Dupa al II-lea razboi mondial, Romania ocupa locul II in Europa in ceea ce priveste suprafetele cultivate cu canepa. Canepa este o planta ce apartine genului Cannabis si cuprinde 2 specii: Cannabis sativa (canepa obisnuita) si Cannabis indica (canepa indiana). Specia Cannabis sativa cuprinde doua subspecii: Culta (canepa cultivata pentru fibra) si Ruderalis (canepa salbatica).

33

In Romania se cultiva canepa pentru fibra necesara industriei deprelucrarea si extragerea fibrelor lungi sau scurte. Soiurile de canepa cultivate la noi in tara, respectiv soiurile Secuieni si Lovrin 110, au un continut scazut in cananoide (tetrahidrocarabinol) de sub 0,3%. In prezent, suprafata ocupata de cultura canepii este de 1000 ha, iar pentru anul 2003 este prevazuta cultivarea a 5500 ha, urmand ca in anul 2010 sa creasca pana la 25000 ha.In anul 2002, au fost acordate subventii pentru cultivatorii de plante textile (in si canepa), beneficiindu-se de o reducere cu 50% a pretului de cumparare al semintelor certificate din productia interna si acordarea a 333 mii lei/to tulpini pentru producatorii agricoli care au incheiat contracte de valorificare a productiei cu topitoriile existente.

DATE PRIVIND DINAMICA PRODUCTIEI


- perioada 2001- 2008 2009 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 PLANTE TEXTILE Suprafatamii ha Productia mii to totala IN FIBRA Suprafatamii ha 0,3 0,4 0,4 0,3 0,2 0,8 0,088 0,032 Productie kg/ha 1333,3 2000 1750 3666,7 2580 1875 818 3000 medie Productia mii to totala CANEPA FIBRA 0,4 0,8 0,7 1,1 0,516 1,5 0,072 0,096 0.9 1,4 1,6 1,5 2,3 2,3 0,3 0,055 3,2 6.4 3,9 3 5,2 3,9 0,6 0,277

34

Suprafatamii ha 0,6 1,0 1,2 1,2 2,1 1,27 0,2 0,023 Productie kg/ha 4701 5300 2662 1583 2238 1250 2228 7870 medie Productia mii to totala 2,8 5,6 3,2 1,9 4,7 2,4 0,5 0,181

2001-2007 - Date din Anuarul Statistic al Romniei 2008 - Date furnizate de INS 2009 - Date furnizate de MAPDR
Romania se situa pana in 90 printre producatorii importanti de in si canepa din Europa, ocupand locul 3 dupa CSI si Italia. In prezent productia de in si canepa a scazut considerabil datorita factorilor generali si specifici. Industria prelucrarii inului si a canepii in Romania se afla in atentia Serviciului Integrat de Consultanta pentru Economie Privata European, care pe baza unor studii facute in Romania a evidentiat cateva aspecte: -fibrele de in cultivate in Romania rezulta de la soiuri de in de calitate inferioara, adica fibre scurte si de aceea se impune importul de seminte din Olanda si Belgia.

35

Seminte de canepa -fibrele de canepa sunt fibre de calitate superioara cu rezultate din soiuri de buna calitate. -Romania dispune de topitorii, filaterii si tesatorii moderne, care pot prelucra aceste fibre. fibrele de in si canepa sunt fibre ecologice, din cauza ca nu necesita tratamente cu insecticide, fungicide, ingraseminte in cantitati mari. -au initiat o activitate (serviciul) pentru acordarea de certificate ECO pentru in si canepa; prin acordarea acestor certificate va creste grija pentru calitatea productiei, dar si increderea producatorilor romani pentru in si canepa. Sustinerea produciei la cultura de in si canepa in anul 2009 -39,0 lei/ha ( subvenionarea cu 1 leu/litru de motorin utilizat pentru lucrrile mecanice de nfiinare a culturilor agricole de primvar, respectiv pentru toamna anului 2008, pentru cantitatea de 39,0 litri/ha). -30% contributii din fonduri publice acordate producatorilor agricoli conform Legii nr. 150/2003 credit agricol pentru productie. -250 lei/to pentru in si canepa pentru fibra (schema de sprijin financiar la productia marfa Schema de plati pe suprafata din Fonduri Europene aferente anului 2008 platite in cursul anului 2009 -60,75 /ha plata unica pe suprafa( SAPS) -46,71 /ha, pli naionale directe complementare (PNDC) -41,7 /ha, pli naionale directe complementare (PNDC) ,cuplate de productie; - 90 /tona fibra de canepa. ELEMENTE STRATEGICE IN SECTORUL PLANTELOR TEXTILE Orientarea fermierilor ctre aceste culturi n zonele tradiionale, ncurajarea asocierii pentru accesarea msurilor de dezvoltare rural pentru noi uniti de procesare. Meninerea sprijinului financiar acordat plantelor textile pentru fibre, respectiv sprijinul suplimentar fa de celelalte culturi care const n

36

plile naionale directe complementare cuplate de producie i ajutoarele de stat. Susinerea altor utilizri biocombustibil, hrtie etc. ale plantelor textile:semine pentru ulei,

Cnepa i inul sunt menionate de printele istoriei, Herodot, care scria n secolul al V-lea .e.n. : In ar crete i cnepa, care este foarte asemntoare cu inul, afar de grosime i asprime. In aceast privin cnepa ntrece cu mult inul, ea crete i de la sine i semnat. Tracii i fac din cnepa haine, care aduc foarte mult cu cele din in, cine nu prea e obinuit cu ca, nici n-ar putea deosebi dac e vorba de in sau de cnepa, iar cine n-a vzut niciodat cnepa, i nchipuie c i hainele sunt din in". Fragmentele de esturi descoperite n spturi atest c prelucrarea cnepii a constituit un meteug necesar i n secolele XXII, aa cum a fost pn n urm cu 2025 de ani. In Mehedini cnepa s-a folosit mai ales pentru confecionarea unor piese de port(cmi, crpe de cap) i mai puin pentru tesaturile din interior. Originare din estul continentului asiatic, cele dou plante, cnepa i inul, au ajuns probabil prin intermediul civilizaiei pelasgice la greci i la scii, de unde au fost preluate apoi i de traci. Menionarea destul de frecvent a acestor fibre vegetale n documentele mai vechi indic importana pe care au avut-o n economia autarhic rneasc i n cea feudal. Astfel, la 1564, Al. Lpuneanu primea cnepa de la Bistria Ardeleneasc, iar mai trziu Paul de Alep amintea numeroase mori de meliat inul i cnepa, ntlnite n drumul su. Pe la 1702, documentele menioneaz iazurile" folosite ca ,,topile", iar mai trziu, n numeroase foi de zestre figureaz cnepa i inul.

37

BIBLIOIGRAFIE

Revista Ferma/16.02.2009 (articol de Valeriu Tabara) Gazeta de Agricultura/29.10.2007/21.02.2009 (articol de Mircea Suhorevschi) Berca M., Optimizarea tehnologiilor agricole, Editura Ceres, Bucuresti, 1998 Budoi Gh., Agrochimie, vol. I-II, EDP, Bucuresti, 2000, 2001 Oancea I., Tratat de tehnologii agricole, Editura Ceres, Bucuresti, 1998 An.I.N.C.D.A. Fundulea vol. LXXXV, 2007, volum jubiliar Jurnalul.ro

38