Radu-Iulian Siminiuc

CEPA, Anul 3, Grupa 5

I. Valorificarea iepurilor pentru lana
Lana de iepure ( rasele Angora si Vulpe ) reprezinta o importanta materie prima pentru
industria textila. Aceasta lana este de cateva ori mai calduroasa decat lana de oaie, motiv pentru care
este foarte cautata. Datorita pretului ei destul de ridicat, lana de iepure se prelucreaza in amestec cu
lana de la alte animale, deseuri de matase naturala, bumbac si fibre sintetice.
La iepurii crescuti special pentru acest tip de productie stratul de par ce acopera trupul este
format din 4 categorii de fire de par :
!ar (par de directie)
tilotric"e
spic
puf (#$%$ & din cantitatea totala)
'n iepure de Angora are pe un centimetru patrat de piele ()%) fire de !ar, *$)+)) fire de spic
si ,.)))#.))) fire de puf. Lana se obtine prin tunderea iepurelui (fiind deci un caz fericit de
valorificare fara sacrificare).
-a stabilit ca ritmul de crestere al lanii iepurelui este in stransa legatura cu circulatia sangvina
de sub piele, motiv pentru care, in primele +4 zile dupa tundere, crescatorii efectueaza zilnic masa!ul
fiecarui iepure pentru a intensifica cresterea parului. .ncepand cu saptamana a #a dupa tundere fiecare
iepure trebuie pieptanat si periat de * ori pe saptamana ( timp de *+ minute) pentru a preveni
impaslirea si innodarea lanii.
Lungimea firelor de par la rasa Angora (,$($ mm) se datoreaza unei mutatii de bun augur
efectuata dea lungul timpului de crescatori prin imperec"eri diri!ate.
La iepurii obisnuiti, care nu poseda aceasta mutatie, parul creste , saptamani si apoi stagneaza.
La rasa Angora parul creste cu o viteza medie lunara de * cm timp de +4 luni.
/u este rentabil totusi sa asteptam mai mult de 0+ saptamani intrucat parul nu creste cu aceiasi
viteza pe intreaga suprafata a corpului animalului , in unele zone stagnandusi cresterea mai repede
( cap, urec"i, labe).
La o singura tunsoare aplicata unui Angora de 4$ 1g greutate vom obtine aproximativ 0.)))
0.+)) grame de lana.
.ntrun an vom obtine deci 4 $,* 1g de la fiecare exemplar.
II. Valorificarea iepurilor pentru
blanite si piei
2lanitele obtinute in urma sacrificarii iepurilor se valorifica in conformitate cu calitatea lor.
Astfel, cele mai valoroase se folosesc in industria de blanuri, iar de la celelalte se foloseste doar pielea
( cu par sau depilata ) care va fi utilizata in maroc"inarie.
3alitatea blanurilor si a pieilor este influentata de rasa, sex , varsta, sezon si de conditiile de
crestere asigurate de crescator.
4ielea de iepure este moale, poroasa iar rezistenta este destul de scazuta. 4e o scara de 0)) de
puncte rezistenta blanii de iepure este cotata cam la *) de puncte.
De la masculi sunt obtinute piei mai mari, mai groase si mai grele comparativ cu cele obtinute
de la femele si tineret.
Varsta determina diferente mari in structura blanurilor, fiind preferabila sacrificarea
exemplarelor adulte. Varsta minima pentru o astfel de sacrificare este de + 4 luni.
-ezonul sacrificarii !oaca un rol ma!or din punct de vedere al calitatii blanurilor. La iepurii
adulti naparlirea incepe in martie si contribuie la mentinerea rara a parului pe tot parcursul sezonului
cald. 5 noua naparlire are loc in lunile septembrie si octombrie. .nca din primele zile ale lunii
noiembrie incepe sa se formeze o blana deasa de iarna pe care iepurele o va pastra pana in luna martie.
3onditiile de crestere influenteaza in mod deosebit calitatea blanurilor de iepure.
Animalele cu o slaba intretinere alimentara si cele extenuate de boala vor avea o piele subtire,
neuniforma si o textura slaba.
Prelucrarea primara a blanurilor
Aceasta operatiune consta in : decarnare , degresare , intindere pe san , uscare , conservare si
depozitare pana la valorificare.
.mediat dupa !upuire, blanurile se decarneaza prin raclare tesuturilor care au aderat la piele cu
un cutit bont( sau cu freze de cauciuc ). 6aclarea nu se va efectua profund deoarece exista riscul de a
afecta radacina parului sau de a deteriora pielea prin taiere.
Degresarea blanurilor ( adica absorbtia resturilor de grasime si a umiditatii in exces din piele )
se efectueaza in tobe de degresare ( laitare ) si consta in + faze :
degresarea cu pielea in afara7
degresarea cu parul in afara7
scuturarea blanurilor.
Agentul de degresare este de regula rumegusul de foioase (curatat, uscat si maruntit ), uneori in
combinatie cu neofalina. 2lanurile degresate se intind pe sanuri ( metalice sau din lemn ) cu blana in
interior , dupa care se pun in incaperi spatioase , bine ventilate , la adapost de lumina directa a a
soarelui.
'scarea se face la 0( *) 83 si o umiditate de $) $$ &.
Dupa $ , zile , blanurile se scot de pe sanuri, se verifica daca sunt bine uscate si daca nu
prezinta cute , dupa care se sectioneaza in linie dreapta in regiunea abdominala, se intind pe masa de
sortare unde vor fi clasate pe categorii , se leaga in pac"ete de cate zece bucati si se livreaza
beneficiarului ( exemplu : tabacariilor ).
Dispunerea blanurilor in pac"ete se face asezandule fata in fata.
.n perioadele cu temperaturi ridicate, piepile pot fi conservate prin sararea fetei carnoase.
Din pieile de iepure tabacite se pot obtine piei pentru captuseli, piei pentru articole de
maroc"inarie ( ex : portoc"elari , portmonee, fete pentru papuci de casa ) , piei pentru confectionarea
manusilor , piei simis ( imita pielea de caprioara) destinate stergerii oc"elarilor.
III. Valorificarea iepurilor pentru
subproduse cunicule
Ce sunt subprodusele cunicule
Din sacrificarea iepurilor de casa in abatoare rezulta, alaturi de carne, blana si lana si unele
produse secundare , denumite subproduse precum si deseuri de abator.
-ubprodusele de abator sunt :
capul cu partile sale componente ( creier,limba,urec"i,oc"i,glande endocrine , oase si
musc"i cranieni)
organele (inima ,plamani,rinic"i,ficat,splina)
picioarele (de la genunc"i in !os)
coada
tubul digestiv
oasele
g"earele
sangele
mici bucati de piele
par
Dupa scopul in care sunt folosite aceste subproduse se impart in alimentare (comestibile) si
industriale (sau te"nice).
Deseuri de abator cuprind: carnurile confiscate, organele necomestibile, tendoane, organe
sexuale, curatitura de pe piei si continutul stomacului.
9unoiul de iepure de casa este de asemenea un subprodus cunicul, fiind un ingrasamant natural
foarte valoros pentru culturile agricole.
Dupa cum se poate observa , nu se pierde aproape nimic de pe urma cresterii iepurilor. Aceasta
crestere este eficienta numai in masura in care sunt valorificate cat mai multe produse si subproduse.
Datorita calitatilor sale, parul de iepure de casa este folosit pe o scara larga in industria textila
la confectionarea palariilor de fetru si a paslei.
4arul se obtine fie prin tunderea lui de pe pielicelele improprii prelucrarii, fie prin smulgerea
directa de pe iepuri vii (numai in perioadele de naparlire, cand se desprinde usor).
Din procesul de fabricatie a palariilor de fetru, rezulta cantitati apreciabile de fibre groase si
rigide ( denumit par de directie ).
Aceste deseuri sunt utilizate pentru fabricarea unor tipuri de pasla , dar pot fi folosite si in
industria de artizanat pentru confectionarea de obiecte estetice.
pasla ! produs te"til compact obtinut prin baterea in piua a lanei sau a parului netors al
unor animale , a#and diferite intrebuintari $ confectionarea de palarii, incaltaminte calduroasa,
material i%olant s.a.&
De asemenea, din oase,bucati din piele, tendoane se obtine prin fierbere o substanta numita
colagen . 4rin prelucrarea colagenului obtinem cleiul de iepure , un produs adeziv larg utilizat in arta
picturii ( inca din evul mediu).