Articole din blnrie i cojocrie

1. Particularitile histologice ale pieilor de blana

2. Variabilitatea blnurilor
3. Caracteristica factorilor care influeneaz sortimentul i calitatea blnurilor
4.Caracteristica blnurilor
5. Caracteristica factorilor care influeneaz sortimentul i calitatea articolelor de blnrie i cojocrie
6.Clasificarea i caracteristica articolelor de blnrie i cojocrie
7. Calitatea articolelor de blnrie i cojocrie

1. Particularitile histologice ale pieilor de blana

Blnurile sunt piei de animale prelucrate pentru nveliul pilos si se caracterizeaz prin rezistenta, aspect plcut si
conductibilitate redusa a cldurii.
Pieile animalelor care pstreaz nveliul pilos sunt asemntoare, in linii mari, cu pieile prelucrate in tbcirii,
cu unele particulariti structurale primite prin procesul de argsire.
Blnurile prezint comparativ cu pieile o derma foarte subire, cu o structura deosebita, neputndu-se face
deosebirea ntre stratul papilar si reticular.
La pieile pentru blana, in procesul de argsire se ndeprteaz numai hipoderma, derma si epiderma rmn, suferind
apoi transformri ce le fac apte pentru a deveni blanuri.
Pieile ne argsite de animale, prelucrate industrial i folosite la confecionarea articolelor n dependen de criteriile
zoologice, particularitile de trai i vnare se divizeaz n trei grupe: blnuri, materie prim de cojocrie i pieile
mamiferelor marine.
Blnurile materia prim de piei ne argsite furnizate de animalele de blnrie vnate sau de cresctorie (ferme).
Materie prim de cojocrie - piei ne argsite furnizate de animalele de animalele domestice cu proprieti a stratului pilos de
a fi prelucrat cu confecionarea ulterioar a articolelor.
Pieile mamiferelor marine - ( foci, morse) rare se dobndesc prin vnare.
n funcie de sezonul vnrii
- de iarn blnrie vnate iarna cnd calitatea nveliului pilos i a pielii este cea mai nalt. ( veveria, vulpea,
nurca).
- De primvar blnrie vnate primvara sau toamna deoarece iarna dobndirea e dificil sau chiar imposibil
- istar - zrciog .
- de iarn cojocrie sacrificate iarna cnd calitatea nveliului pilos i a pielii este cea mai nalt. ( iepure, cnele,
pisica).
- De primvar cojocrie sacrificate primvara pieile animalelor domestice (caracul, ovinele, caprinele, viei,
mnz).
STRUCTURA PELICELELOR
Pieile animalelor jupuite sunt formate din dou elemente : stratul pilor i pielea. n comparaie cu pieile naturale destinate
confecionrii nclmintei pieile de blnrie i cojocrie trebuie s aib prul bine dezvoltat care mpreun cu pielea
formeaz proprietile consumiste a blnurilor.
TOPOGRAFIA BLNURILOE
1. Fruntea,
2. gtul,
3. spatele,
4. poriunea coloanei vertebrale
5. sacrum (partea de jos a spatelui)
6. coada
7. labele inferioare
8. labele posterioare
9. poriunea interioar dintre picioarele posterioare i poale (densitate cea mai mic de pr)
10. poriunea interioar dintre picioarele anterioare i poale (densitate cea mai mic de pr)
11. abdomenul poriunea dintre labele anterioare i posterioare
12. pieptul poriunea corespunztoare pieptului i gtului.
STRATUL DE PIELE VEZI TEMA RESPECTIV
STRATUL PILOS se numete totalitatea de fire de pr ce acoper corpul animalului. Structura nveliului pilos
la pieile animalelor cu blana, este neuniforma in ceia ce privete desimea, lungimea, forma sau structura firelor. La
majoritatea animalelor cu blana cel mai des par se gsete pe spinare si pe coada, in aceste prti parul este cel mai
 lung si cel mai gros. Cel mai scurt si cel mai aspru se gsete pe cap si pe picioare, iar cel mai mare si pufos pe
abdomen.
n timpul vieii animalului stratul pilos ndeplinete mai multe funcii regleaz temperatura i nivelul de cedare a
umiditii organismului, protejeaz corpul de umiditatea mediului nconjurtor, i de asemenea protejeaz de
aciunile mecanice. Substana de baz ce farmeaz stratul pilor e cheratina. Cheratina constituie o albumin ce
formeaz prul i stratul de celule moarte a epidermei. Conine o cantitate mare de aminoacizi cistin, i respectiv se
sulf. n mijlocul prului e o cantitate mai mare de cistin dect spre periferie.
Structura prului: Din punct de vedere morfologic prul variaz n funcie de lungime, grosime i culoare. Prul
prezint un fir compus din celule ceratenizate. Partea liber a prului se gsete la suprafaa pielii care se numete
pivot, iar partea care e nglobat n stratul de piele se numete - rdcin (folicula prului). Structura microscopic
a prului e format din urmtoarele elemente:
1. stratul cuticular
2. cortex
3. medulara
FORMA poate influena considerabil proprietile mecanice i estetice a prului. Prul se deosebete dup proiecia
pivotului ( fusiform, cilindric, conic), dup forma ondulrii ( drept, ncovoiat, ncovoiat sub anumit unghi, ondulat, sub
form de tirbuon spiralat), forma seciunii transversale ( rotund, oval, plat, sub form de bob, sub form de haltere).
Firul de par are structura asemanatoare cu lina.
Tipurile de par care se gaseste pe corpul animalelor cu
blana difer intre ele prin lungime, grosime, forma si culoare. Se deosebesc urmtoarele tipuri de par:
- fir de par director cel mai lung, cel mai gros, neted si drept. Se mai numete jar; se gsete in special pe spatele
animalului;
- firul de par epos (spicul) mai scurt, elasticitate mai mare dect la parul director;
- firul de par pufos (lnos) cel mai scurt si subire, are un tueu mtsos si fin;
- firul de par intermediar se situeaz ca lungime intre firul pufos si firul epos. Are forma de lance;
- firul de par tactil nu prezint interes pentru blnrie deoarece este lung si drept, aezat de obicei in regiunea capului.
3. VARIABILITATEA BLNURILOR
Particularitile biologice a stratului pilos i a pielii i modificarea lor n funcie de factorii externi ai mediului
influeneaz diversitatea blnurilor. Variabilitatea biologic a prului i pielii n primul rnd este legat de mediul de trai,
regiunea geografic, perioada sezonier, vrsta, devierile individuale a unor animale. Asupra variabilitii stratului pilos i a
pielii animalelor domestice influeneaz, rasa, condiiile de hrnire i ntreinere.
Variabilitate influenat de mediul de trai
Mediul de trai influeneaz formarea structurii prului i proprietile stratului pilos a animalelor de blnrie. Dup mediul
de tari pot fi: terestre, subterane, amfibiile.
terestre, - ( samur ; vulpe polar ; vulpea - ; veveria - ; jder- ) se caracterizeaz
printr-un strat pilos foarte difereniat n funcie de regiunile topografice ale corpului
subterane, - (crti, ratonul- ) au prul scurt i des i e uniform pe tot corpul, culoarea uniform
amfibiile (vidra, nurca, ondatra, castorul desman sau guzgan de mosc - , urs de mare) au prul de nlime
medie, des mai mulct pe abdomen dect pe spate, culoarea uniform.
Variabilitate influenat de condiiile de hran i ntreinere
Animalele bine hrnite au par lung, uniform, rezistent, sntos, lucios. La animalele bolnave, firele de par au
grosime ne uniforma, fr luciu si cu rezistenta mai redusa. De asemenea, animalele care triesc in captivitate au blana de
calitate inferioara.
Variabilitatea geografic i climateric
Variabilitatea geografic depinde de regiunea de trai. De exemplu vulpea din regiunile nordice are dimensiuni mai
mari i prul mai des dect din cele sudice. Variabilitatea geografic e mai pronunat la animalele terestre, mai puin la
amfibii, i cel mai puin la subterane.
Animalele din tarile cu clima calda au parul rar si aspru, iar cele din zonele temperate i schimba nveliul pilos in
anumite perioade ale anului. Animalele din regiunile reci au blana moale, pufoasa si deasa, fata de animalele din zonele
temperate.
Variabilitatea geografic poate influena i modificrile de ras (vulpea roie, polar, de platin, albastr, argintie)
Variabilitatea sezonier. Calitatea blnurilor influeneaz perioada de vnare a animalelor. Variabilitatea sezonier e
rezultatul acomodrii organismului animalului la modificrile mediului nconjurtor, i n primul rnd al temperaturii. Ea se
manifest n schimbarea periodic a stratului pilos ( nprlirea) i a grosimii i densitii pielii. Se deosebete blana de iarn
i var. Blana de var dup calitate i proprieti cedeaz blnii de iart. Variabilitatea sezonier influeneaz i culoarea
prului (iepure)
Variabilitatea n funcie de sex
 Variabilitatea n funcie de sex a blnurilor n majoritatea cazurilor nu sunt eseniale. Ele se pot manifesta prin
mrimea blnii, grosimea pielii, lungime i culoarea prului. Pieile femelelor animalelor de blan de obicei sunt mai mici.
Prul de obicei e mai scurt, mai rar i mai fin, iar pielea mai subire
Masculii dau blanuri cu fire abundente si pigmentate, mai accentuat dect la femele;
Variabilitatea n funcie de vrst
Calitatea blnurilor i a pelicelelor de cojocrie cu vrsta suport schimbri nsemnate spre bine sau spre ru n funcie de
tipul animalului.
De exemplu la animalele de blnrie puii se nasc cu prul embrionar care cu vrsta se schimb. Iar la animalele
domestice din potriv se preuiete mai mult pieile animalelor tinere care au parul fin i lucios.
Variabilitatea individual
Se nelege variabilitatea rasei animalului, care au un caracter individual i este condiionat de ereditate i diferenele
n condiiile de trai. Variabilitatea individual se manifest n densitatea, nlimea, volumul i n deosebi a culorii prului.
Pentru inele rase Variabilitatea individual se manifest mai slab ( vidra, castorul)- la altele mai pronunat (veveria,
samurul). De exemplu blana de jder se sorteaz dup culoare, volum i moliciune, Dup culoare poate fi castanie nchis,
castanie, galben nchis i galben.
La variabilitatea individual se refer i devierile dup culoare a prului de la cea normal.
Albinoii ( complet, parial, zonale);
Hromatism - prezena n pr numai a culorii galbene (lup)
Melanism - dezvoltarea excesiv a culorii negre ilipsa culorii galbene (lup, veveri, hrciog).
Variabilitatea coloristic
Culoarea constituie o caracteristica importanta a firelor de
par. Pigmentaia difer de la un animal la altul si chiar pe acelai animal. In general blnurile sunt mai nchise pe spate si
mai deschise spre abdomen, de asemenea, la rdcina, parul este mai deschis. Parul epos nu are culoare uniforma pe toata
lungimea lui, de obicei vrful este mai deschis sau mai nchis la culoare, in funcie de felul animalului.
Variabilitatea de ras
Astfel oile karakul dau blanuri cu buclaj frumos, pe cnd cele urcane dau blanuri cu par aspru, ne ondulat si gros.

2. Caracteristica factorilor care influeneaz sortimentul i calitatea blnurilor

a) Procesul tehnologic de prelucrare cuprind de in general,
aceleai faze principale, ca si in cazul pieilor pentru nclminte, cu urmtoarele deosebiri: nu se ndeprteaz epiderma,
tbcirea se face mineral sau prin argasire, finisarea cuprinde operaii specifice mbuntirii calitii nveliului pilos si a
parii crnoase. Vopsirea blnurilor, are o importanta deosebita, deoarece in cazul blnurilor mai puin valoroase se
urmrete o mbuntire a culorii pentru a imita blanuri scumpe (samur, jder, nurca), pentru a ndeprta defectele naturale
de culoare, petele, culorile pestrie, lipsa de luciu etc. Procesele de finisare au rol important in obinerea unor blanuri
aspectuoase si rezistente.
Procesul tehnologic cuprinde urmtoarele etape:
Operaiile preliminare
1. Curirea de noroi, snge, se piaptn i altele.
2. Jupirea pilii are loc imediat dup sacrificare prin una din urmtoarele metode ( strat tietura pe abdomen i tieturi
longitudinale pe labele posterioare i inferioare. (ursul, tigrul); sub form de tub ( pe linia sacrumului i labele posterioare)-
ondatra, nurca, vidra.; sub form de ciorap se taie n jurul botului i se jupoaie de la cap spre sacrum ( samur, jder,
nevstuica).
3. Degresarea - se efectuiaz prin nlturarea poriunilor de grsime , a crnii, cngelui pe partea hipodermei cu cuite
ascuite. Poate influena negativ prin dezvoltarea microorganismelor, a petelor galbene i altele.
4.ndreptarea. nainte de conservarea prin uscare sau presrarea cu sare pieile se ndreapt, se nltur cutele, le confer
anumit form i le usuc ntinse pe schelet din lemn sau mase plastice. Uscate fr schelet sunt deformate.
5. Conservarea
nghearea ( metod temporar) blnurile sunt frele, fragile, la dezgheare se deterioreaz.
Uscarea pn la umiditatea de 16% la temperatura de 20-35C
Prin murare uscat sau umed
Srare - uscare se freac cu sare apoi se usuc.
Raze infraroii
Prelucrarea industrial a blnurilor
Innobilarea blanurilor si obtinerea imitatiilor de blanuri
Se aplica in special la cele de ovine, care au cea mai mare pondere. Prin innobilare se urmareste indreptarea
ireversibila a firelor de par, modificarea caracterului linos, mentinerea in timp a aspectului, a luciului si a altor poprietati
artificiale (finete, buclaj, culoare etc).
 Buclele artificiale sunt sensibile la actiunea apei. In ultimul timp, importanta blanurilor imobilate si a imitatiilor a
crescut.
In prezent se obtin urmatoarele tipuri de blanuri innobilate si imitatii:
- din blanuri de ovine: blanuri innobilate, nutret; blanuri semiinnobilate; imitatii de pantera, leopard, tigru (cel mai bine
se preteaza pieile de la rasa turcana); imitatii de biber, oposum (piei din rasa stogosa).
- Din blanuri de caprine: imitatii de leopard;
- Din blanuri de iepure: imitatii de lutru sau blan de vidr
- Din blanuri de vulpi: imitatii de lutru, de vulpi argintii, negre etc.
- Din blanuri de pisica: imitatii de foca si sconcs.
1. Tipuri de blanuri
Sortimentul comercial de blanuri este foarte complex datorita
diversitatii animalelor furnizoare de blanuri, cit si datorita posibilitatilor de prelucrare si innobilare. In tabelul de mai jos
suint prezentate principalele tipuri de blanuri in functie de speciil de animale mai frecvent utilizate.

Tipuri de blanuri:
Denumirea Caracteristici Modul de finisare
animalului de la
care provine
1 2 3
Blanuri de ovine Merinos lina fina, deasa Innobilate (nutret)
Tigaie lina mai putin fina Semiinobilate, preelucrate pe partea carnoasa

Turcana lina groasa, aspra Prelucrate pe partea carnoasa tip velur

Stogosa si spanca innobilate prelucrate, semiinnobilate, velura
Karakul Se obtine de la mieii karakul si metis karakul. Parul este matasos, lucios, ondulat Natur
(Astrahan) si in diferite forme sau tipuri de bucle specifice rasei, culoarea neagra, brumarie, sau
metis karakul alte culori
Iepure Blana de diferite culori, provenita de la iepurii de crescatorie sau salbatici, are par Natur, vopsita, sub
moale, fin si lucios insa putin rezistent (parul cade foarte repede) forma de imitatii
(nurca, sconcs)
Vulpe rosie Cea mai intilnita specie, cu mai multe varietati: rosie de Kamciatka, de stepa, Natur, vopsita
ruginie cu parul foarte des, puful de culoare gri
Vulpe argintie Blana este formata din spic de culoare neagra, cu un inel alb-argintiu aproape de Natur
virf, virful este negru stralucitor, iar puful fin, matasos, de culoare cenusie ca
ardezia
Vulpe alba Blana foarte fina, moale, deasa, de culoare alba Natur
(polara)
Vulpe albastra Blana cu par fin, des, moale de culoare gri-albastruie sau brun-albastru Natur
Vulpe platinata Blana moale, de culoare albastruie-deschis pina la alb-gri. Pe spate are par lung, natur
alb cu virfurile negre spre albastru, iar pe flancuri parul este alb
Lup Blana cu par lung, des de culoare gri-cenusie cu nuante de maron-inchis. Natur
Culoarea variaza dupa anotimp, zona de vegetatie. Se prelucreaza pentru covoare,
huse.
Urs Blana de culoare brun-inchis, neagra, alba etc.parul este gros, aspru, des, se Nator, vopsita
foloseste pentru covoare
Blana de minz Se caracterizeaza prin par bine dezvoltat, lucios, neted sau moderat, de culoare Natur
maron
Nutrii (salbatice Are puf moale, fin si fire lungi, dese de culoare brun-roscata. In procesul de Natur
si de crescatorii) prelucrare blanurile de nutrie se taie pe spate, deoarece pe abdomen puful este des
si mai frumos
Hamster Se caracterizeaza printr-o piele subtire cu puf fin, fire tepoase de culoare inchisa. Natur, vopsita
(hirciog) Blana are culoare gri, galbuie pe spate, maron inchis spre negru pe abdomen cu
pete alb-galbui pe flancuri. Este o blana usoara si rezistenta
Blana de vidra Blana este formata din puf fin ca matasea, moale de culoare bruna. Blanurile de Natur, vopsita
vidra sunt cele mai rezistente si durabile
Jderul Blana de culoare bruna-castanie pe partea dorsala si brun-inchis pe partea Natur, vopsita
 ventrala. Spicul este de culoare mai inchisa decit puful. Blana se recunoaste usor
dupa pete de culoare deschisa de pe gusa. Blana de jder de molift se numeste
zibelina americana
Sconcs Are puful fin si des, de culoare bruna-negricioasa pina la negru. Firele de par Natur
tepos sunt lungi si dese de culoarea pufului. Caracteristic la blana de sconcs este
dunga alba ce se intinde de la nas spre frunte, apoi se lateste pe crestet si ceafa si
se pierde spre mijlocul spatelui sau se intinde pina spre coada. Coada are par lung
si gros, de culoare neagra. Blana de sconcs este matasoasa si durabila. Se
prelucreaza pentru gulere si pentru haine.
Dihor Blana este stufoasa constituita din puf de culoare galbuie si spicul de culoare natur
bruna, cu o tenta de cafeniu inchis. Culoarea nu este uniforma, parul fiind mai
inchis in zona gitului, pe spate si pe abdomen. Exista si o varietate de dihor de
culoare mai deschisa dihorul de stepa. Blana lui este rezistenta si usoara
asigurind o durata mare de viata a confectiilor
Marmota Are o culoare cenusie, aspra, deasa, foarte rezistenta. Extrimitatile blanii sunt Natur
negre. Exista varietati complect negre
Ondatra Blana cu par lung si lucios si puful fin, linos si scurt. La partea dorsala culoarea Natur
este bruna pina la galben, iar pe partea ventrala, cenusie cu pete roscate. Vopsita
Tigru Are culoare galben-roscat cu dungi caracteristice de culoare cafenie neagra, Natur
ntrebuinndu-se pentru jachete si garnituri
Leopard Are culoarea galben-roscat cu pete caracteristice de culoare cafenie-neagra, Natur
intrebuintindu-se pentru jachete si garnituri
Pantera Are culoarea la fel ca blana de leopard, dar in loc de pete are inele cafenii-negre si Natur
se foloseste pentru diferite garnituri, jachete etc.

Principalele tipuri de blanuri se pot identifica usor, cunoscind caracteristicile de baza ale blnurilor: culoarea,
abundenta invelisului pilos si tipurile de par, luciul, moliciunea etc.
4. Sortimentul comercial de confecii de blana si nlocuitori de blana

Se clasifica dupa urmatoarele criterii:

a) dupa modul de obtinere: articole de cojocarie si de blanarie.
b) Dupa materia prima:
- articole din blanuri finite: obisnuite prelucrate natural; cu fete din material textil;
- confectii din imitatii de blanuri;
- confectii din inlocuitori de blanuri.
c) dupa destinatie: confectii pentru copii, femei, barbati.
Articole din cojocarie sunt confectii din blanuri larg raspindite in
tara noastra. Din aceasta grupa fac parte: cojoacele, subele, caciulele, mesadele, pieptarele.
Cojoacele sunt confectionate din piei de ovine de rasa tigaie sau turcana tabacite in crom cu partea carnoasa
velurata.
Se executa in trei talii si patru grosimi: 44,48, 52, 56, in diferite culori predominind culoarea maro si gri. Modelele
variaza in functie de cerintele modei, pot avea gulere din alte blanuri (nutrie, karakul).
Pieptarele si vestele sunt confectionata fara mineca din piei de ovine innobilate si semiinnobilate pe derma cu
diferite ornamente.
Subele se executa din blana de oaie, cu fata din material textil in trei talii si trei grosimi. Pot fi lungi si scurte de
culori inchise (negru, maro).
Caciulele se confectioneaza din blana naturala, blana sintetica, blana combinata cu alte materiale. Caciulele sunt
captusite cu serj, atlas, piei de ovine de calitate inferioara. Se produc in diferite forme, modele in functie de moda (tip
calota, toca, cosmanaut, ascutite, sferica) si culori variate.
Marimele pentru barbati sunt 56-62; pentru femei 54-58; iar pentru copii 51-55-56. marimea reprezinta
circumferinta capului masurat la un centimetru deasupra urechii.
Mesadele sunt confectii din blanuri, obtinute pentru captusirea confectiilor din piele si material textil.
Articole de blanarie sunt confectii din blanuri fine. Ele pot fi prelucrate natural, innoblate, prelucrate pe derma sau
imitatii de blanuri.
Pentru femei si fete se confectioneaza jachete, cape, saluri, gulere, haine lungi, caciuli, mansoane, diferite garnituri.
Se executa din blanuri de ovine si blanuri fine (karakul, jder, nurca, dihor, vulpe polara, argintie, hermine etc.).
 Hainele (jachetele) din karakul se executa in functie de moda pe calitati in functie de calitatea pieilor folosite (Lux,
Lux A.,B;C;D;E.). Au gulerele din blana de karakul sau din blanuri de vinat superioare. Tot pentru femei se mai folosesc la
confectionarea diferitor articole imitatiile de blana, blanurile sintetice si inlocuitori (materiale textile captusite cu diferite
blanuri).
Pentru barbati si adolescenti se executa: gulere, caciuli, haine lungi sau scurte;
Hainele lungi si scurte pentru barbati se executa din blanuri de ovine in special lucrate pe partea carnoasa, cu gulere
astrahan karakul, nutrie etc. Confectiile pentru barbati si adolescenti se mai executa din imitatii de blanuri si blanuri
sintetice. Pentru copii se executa haine, caciuli, gulere mai ales din blanuri sintetice, material textil captusite cu blanuri
sintetice etc.
2. Defectele confectiilor din blana si inlocuitori de blana
Confectiile din blanuri se sorteaza pe calitati in functie de natura
si marimea defectelor in urmatoarele calitati: Extra, Lux, Calitatea I, Calitatea II, calitatea III.
Ca defecte se intilnesc urme de boli ale pielii vindecate, chelii (parti fara par) sau parti cu par rara, parti slefuite prea
adinc, taieturi superfeciale. Variatii de nuanta pe partea piloasa sau carnoasa, parti decolorate, luciu neuniform sau mat,
rarituri datorita cusaturilor, culoarea captuselii care nu se asorteaza sau nu corespunde din punct de vedere al confectionarii,
captusala cu falduri sau prea strinsa, necorespondenta intre marimea confectiei cu marimea trecuta pe eticheta etc.
Culoarea parului la blanurile sintetice nu este uniforma, buclajul, luciul, parul nu este tuns uniform.
6. Marcarea, ambalarea, depozitarea si transportarea articolelor din blana si inlocuitori de blana
Marcarea confectiilor se face prin etichetare. Etichetarea la confectiile mari (haine, jachete) se prinde cu un snur de
nasture sau de butoniera. Pe aceasta eticheta se trece: denumirea fabricii producatoare, denumirea produsului, grosimea
talia, pretul de vinzare, data fabricatiei, C.T.C., nr.STAS-ului sau N.I. numarul modelului etc.
Confectiile mari au in interior o eticheta din material textil unde se trece emblema fabricii producatoare si eventual
marimea si talia. In cele mai dese cazuri eticheta din carton este dubla pe spate, se trec instructiuni de intretinere a
balanurilor. Gulerele sunt marcate tot prin etichetare pe partea interioara cu acealeasi date.
Ambalarea confectiilor se face in saci de polietilena. Confectiile mici, cu exceptia caciulelor, se ambaleaza in pungi
de polietilena sau cutii de carton. Caciulele din blana superioara se ambaleaza in cutii din duplex-triplex. Fiecare ambalaj de
transport trebuie sa contina o eticheta cu urmatoarele specificatii:denumirea confectiilor; numarul de bucati din ambalaj;
marimea, talia; clasa de calitate; data ambalarii; pretul.
Depozitarea confectiilor din blana se face in incaperi uscate, curate bine aerisite si ferite de razele solare.
Temperatura din incaperile de depozitare trebuie sa fie de 5-23 0C, iar umiditatea relativa de 65%. In timpul depozitarii se iau
masuri preventive contra daunatorilor (insecte, rozatoare). Confectiile trebuie asezate la o distanta minima de 2m de orice
sursa de caldura. Hainele scumpe se pastreaza pe umerase acoperite cu pinza sau saci de polietilena iar cele mici, gulere,
caciuli pe rafturi.
Transportul confectiilor din blana se face cu mijloace de transport acoperite, curate, aerisite. Hainele de blana pot fi
transportate in containere de transport special amenajate, in care confectiile sunt asezate pe umerase.
7. Verificarea calitatii
Valoarea confectiilor din blana este determinata de structura, forma, tipul animalului. Verificarea calitatii in magazin se
face prin metoda organoleptica pe loturi sortate pe marimi, pret, felul articolului, calitatii insotite de modelul omologat.
Verificarea calitatii consta in urmatoarele: verificarea vizuala a marcarii si ambalarii; verificarea aspectului general (forma,
material, mod de confectionare); verificarea dimensiunelor principale, care se executa cu panglica de masurat pentru
croitorie, iar la caciuli cu ajutorul sabloanelor; verificarea materiei prime si a accesoriilor urmarindu-se ca blanurile sa aiba
culoartea si lungimea parului uniforma pe toata suprafata, sa nu prezinte rarituri sau impisliri, sa aiba un tuseu placut, moale
si lucios.