Grup scolar Ion Holban Iasi

PROIECT

Domeniul: Estetica si ingrijirea corpului omenesc Calificarea: Frizer-coafor, manichiurist-pedichiurist

TEMA PROIECTULUI
Tunsori moderne barbatesti

Indrumator proiect Zota Georgeta

Candidat Marfa Andreea-Catalina Clasa a XI-a F

Iasi 2011

CUPRINSUL PROIECTULUI

1. Argumentul 2. Continutul proiectului; 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8 2.9 Norme de protectie a muncii in salonul de frizerie si coafura ; Pregatirea postului de lucru; Produse, materiale, lenjerie, instrumente si aparate in executarea tunsorilor moderne; Structura firului de par si a pielii capului; Obtinerea informatiilor; Tehnici actuale; Selectarea tehnicilor de lucru in functie de caracteristicile clientului; Conditii de igiena, siguranta si calitate; Etape de lucru;

3. Bibliografie 4. Anexe

2.2 Pregatirea postului de lucru

Aranjarea postului de lucru, pentru coafor.  Masa de lucru insotita de un dulapior cu sertare pentru depozitarea instrumentelor, lenjeriei si a produselor. Pe masuta de lucru se afla toate instrumentele si produsele necesare unui tuns, coafat, vopsit, permanent, decolorat, aranjate intr-un mod ergonomic.  Oglinda trebuie sa fie de buna calitate, de preferat trebuie sa existe o sursa de lumina deasupra oglinzii.  Scaunul de lucru acesta trebuie sa fie intr-o stare buna si ergonomic (confortabil), distanta dintre doua scaune de lucru trebuie sa fie de cel putin 1m.  Unitatea de spalare este compusa din scaun ergonomic, scafa si bazinul de scurgere a apei, instalatia.

2.3 Produse, materiale, lenjerie, instrumente si aparate in executarea tunsorilor moderne

PIEPTENELE

Se utilizeaz inainte de a executa o tunsoare pentru a descurca uvi ele i firele de p r asigura ndu-se astfel reu ita deplin a acestor opera ii. Pieptenele este confec ionat din os, con, celuloid, material plastic, exist foarte multe modele de piepteni cu maner sau f r maner, cu clin i de i sau cu din i rari, fiecare servind la anumite opera ii.
FOARFECELE

Folosirea foarfecelor in diferite scopuri a dus la apari ia a numeroase tipuri de tunsori care de i au elemente comune le diferen iaz prin construc ie, form i dimensiune. Foarfecele de tuns care se deosebe te de celelalte foarfeci in ceea ce prive te forma i lefuirea intrucat p rul opune mult mai mult rezisten la t iere decat alte materiale. Odat cu extinderea tunsorilor pe p r scurt au ap rut diferite modele de foarfeci: mai lungi, mai sub iri cu o lam cu t i ul drept i o lam cu t iu ul crestat, anumite foarfece cu t i ul de filat p rul. Dup intrebuin area tunsorilor cu foarfecele se recomand dezinfectarea lor dup fiecare client.
PERIA DE P R

Sunt perii cu coad care se utilizeaz la piept natul p rului i perii f r coad care se folosesc la piept natul i cur atul p rului. Periile se confec ionez din p r de porc, din fibre vegetale i din materiale plastice, ceramic i titan.

Periile se p streaz intr-o perfect stare de cur enie, se spal din cand in cand i se dezinfecteaz ; nu este permis sp larea periilor in solu ii detergente puternice in solu ii chimice sau sod caustric .
PERIA DE SCURTAT P RUL M RUNT, C ZUT DE LA TUNS

Este confec ionat din p r foarte moale i foarte lung montat pe o bucat sub ire i lung din lemn sau metal este prev zut cu maner i se intre ine ca i celelalte perii.
STROPITORUL DE P R

Este confec ionat din metal, stid sau metal plastic i se utilizeaz la uscatul p rului.
FEONUL DE P R

Este un aparat modern electric folosit la uscarea p rului precum i la ob inerea unor modele de frizuri sau coafuri bazate mai ales pe onduleuri. Feonurile sunt de dou tituri: - rotund in form de melc confec ionat din metal; - feonul in form cilindric confec ionat din material plastic Feonu se manevreaz in sens invers sensului pe care o are ondula ia deoarece jetul de aer cald impinge p rul il usuc i ii imprim mi care in aceat direc ie.
PULVERIZATORUL

Este un mic aparat compus dintr-un recipient de sticl sau material plastic i o pomp de cauciuc care procedeaz in particule fine, substan a o fixeaz coafura. In prezent se folose te un nou model pulverizator mai perfec ionat, pulverizator tip spraz are form cilindric i este confec ionat din material plastic.
LENJERIA DE PROTECTIE

y y

Mantaua pentru tuns; Prosop plusat daca se uda parul;

Se folosesc pentru protejarea imbracamintei clientului.

MASINA DE TUNS

Este folosita pentru realizarea unor tunsori realizate cu masina de tuns. Are patru trepte.
BRICIUL

Este un instrument asemanator unui cutit, folosit pentru realizarea unor tunsori.

2.4 Structura firului de par si a pielii capului Structura firului de par

Firul de par se formeaza la nivelul radacinii, ce este compusa din doua portiuni : bulbul pilos si papila foliculara sau dermica. El se naste dintr-un buzunar al epidermei, dintr-un ansamblu ce poarta numele de folicul pilar. Papila dermica este responsabila cu nutritia firului de par, caruia ii asigura printr-o densa retea vaculara elementele necesare dezvoltarii sale. Papila foliculara este structura ce regleaza ciclul de crestere al firelor de par, care este mai accelerat cu cat circulatia este mai intensa si vascularizatia mai bogata. Aceasta este structura pe care o distrugem in cadrul tratamentului de epilare cu laser. Bulbul este structura de proliferare a foliculului pilos si de multiplicare celulara, care formeaza ulterior tulpina sau tija firului de par. In codul nostru genetic sunt programate atat numarul de foliculi pilosi, cat si numarul de cicluri pilare prin care un folicul poate sa treaca. Dispunem de o rezerva de mai multe sute de cicluri - cu variatii de la zona la zona insemnand mai multe sute de fire de par generate de un folicul de par in cursul vietii. O data ce durata de viata predeterminata a unui folicul este consumata, foliculul nu mai poate forma noi fire de par. Un fir de par este format din: tija - partea libera si foliculul pilos, care se gaseste in derm mai superficial sau mai profund, in functie de zona de implantare. Ca exemplu, foliculii in zona inghinala sunt situati la o adancime de 3,5-4,5mm. O alta variabila in modul de dispunere a foliculilor este si densitatea acestora. Pentru a continua exemplificarea cu zona inghinala, aici media este de 70 foliculi/cm patrat, spre deosebire de buna superioara, unde concentrarea lor este de 500 foliculi/cmp. Orificiul prin care firul de par iese din piele se numeste ostium folicular. Firul de par provine din foliculul pilos, structura situata in derm, stratul intermediar al pielii situat intre epiderm la suprafata si hipoderm in profunzime. Radacina firului de par se gaseste la baza foliculului pilos si este singura zona inervata a structurii firului de par, fiind si partea vie a parului. Tija firului de par este partea vizibila a acestei structuri, este constituita din celule epiteliale care se divid continuu si se diferentiaza.Aceste celule migreaza spre suprafata pielii in forma de coloane si se dispun in straturile tecii firului de par, care sunt - de la interior catre exterior - medulara, cortex si cuticula. Din momentul producerii acestor celule, ele mor si devin dure.

Foliculul pilos este teaca formata in jurul radacinii prin infundarea epidermului la nivelul porului. Foliculul pilos se termina cu bulbul - o umflatura - ce prezinta la baza o depresiune mica - papila, prin care ajung vasele de sange. Tot din elementele structurale ale intregului ansamblu compus din fir de par si radacina fac parte si muschiul erector al parului, intins obllic intre epiderm si bulb.Prin contractie involuntara - fiind un muschi neted - ridica firele de par si creaza aspectul de piele de gaina. Glanda sebacee este o alta structura anexa firului de par, ce produce sebumul care unge firul de par si ii confera stralucire. Suprafata exterioara a firului depar este cuticula, ce da firului de par forta si stralucirea, avand celule dispuse precum solzii de peste. La interior se afla cortexul caruia ii datoram culoarea, iar in interoriul cortexului se afla medulara. Culoarea parului este predeterminata genetic, la fel ca si culoarea pielii sau tipul de piele. Melanina este proteina din cortexul parului care imprima cat de inchisa sau deschisa este culoarea parului nostru. Eumelanina este cel mai raspandit tip de pigment, avand doua subvarietati : eumelanina neagra si eumelanina bruna, care dau parului culoarea neagra, bruna, galbena si gri. Un pigment mai rar intalnit este pheomelanina, responsabila pentru parul roscat. Melanina este cromoforul de tinta in cadrul tratamentului de fotoepilare. Firele de par sunt alcatuite din keratina - o proteina din care sunt formate si unghiile. si care confera consistenta. Parul si unghille mai sunt numite si fanere - anexe ale pielii.

Structura pielii capului

Structura pielii - protectia capului nostru impotriva agentilor externi este oferita de catre piele, ea este formata din trei straturi:
y y y

EPIDERM DERM HIPODERM

EPIDERMUL este stratul cel mai subtire, este separate de derm printr-o membrane care este o adevarata bariera protectoare. Radacina parului primeste tot ce are nevoie, substante nutritive, epidermal nu are vase de sange. Epidermul este format din cinci straturi, incepand de la membrane acestea sunt:
o o o o o

germinativ spinos granulos lucid cornos

DERMUL este al doilea strat al pielii, este stratul care confera forta, tenacitate si elasticitate pielii datorita prezentei elastinei, colagenului si a moleculei de albumina. Este un strat foarte bogat in apa in care gasim foliculul parului, terminatiile nervoase, vasele de limfatice si sangvine. HIPODERMUL este ultimul strat al pielii, este format dintr-un tesut conjunctiv, care contine nervii si vasele de sange. I se mai spune si tesut hipodermic. Acest tesut are ca functie protejarea oaselor, a muschilor si a organelor interne de presiune si impiedica pierderea caldurii din corp. In acest strat gasim celulele grase care au functie controlul energiei.

Boli ale scalpului

M trea a Este probabil cea mai des ntlnit boal . n ce const ea? ntr-o descuamare excesiv a pielii capului, o hipersecre ie a unei ciuperci care se g se te n mod normal n sebumul produs de scalp. Cand se ntmpl aceasta, o consecin o reprezint o supraproduc ie a celulelor pielii care se strng la suprafa a scalpului, pentru ca mai tarziu s se desprind . Ea poate fi uscat sau gras . Printre cauzele principale ale acestui dezechilibru sunt: regim alimentar neadecvat, stresul, dezechilibru hormonal. De multe ori ns , efectele m tre ii (peliculele albe ce le vedem pe umeri mai ales atunci cand purtam haine de culoare nchis ) pot fi confundate cu cojile care se datoreaza unui scalp uscat. n cazul n care suferim de scalp uscat, ar trebui s schimb m amponul pe care l folosim, cu unul pu in mai hidratant, care s nu usuce pielea capului. n cele mai multe cazuri, m trea a poate fi comb tut prin folosirea unor produse speciale ( ampoane, tratamente). Nu ar trebui s te speli pe cap mai des decat o faci de obicei, i nici mai dur, pentru c astfel vei irita i mai tare pielea. S nu crezi c printr-o spalare viguroas vei scapa definitiv de m trea . De obicei orice tratament urmezi, efectele acestuia se vor vedea n timp. Ar fi indicat s alternezi amponul anti-m trea cu unul obi nuit, pentru c de multe ori primul poate da dependen , iar odat terminat tratamentul, problema s revin . De asemenea ( i asta prive te mai multe femeile), evit s i faci permanent, sau s te decolorezi n timpul unui tratament de acest gen, pentru c aceste produse chimice vor irita i mai tare scalpul, care i asa e destul de sensibil. Dermatita seboreic Reprezint o descuamare gras a pielii capului. Ea afecteaz n general zonele bogate n glande sebacee. S-a constatat c radia iile UVA i UVB inhib proliferarea ciupercii vinovat de r spndirea acestei boli, constatndu-se o ameliorare pe timpul verii. Acest tip de dermatit este mai r spndit la b rba i dect la femei, probabil din cauza faptului c activitatea glandelor sebacee este controlat de hormonii masculini. Aceast boal poate fi agravat i de modific rile de umiditate, temperatur sau stres emo ional. Una din caracteristicile principale ale dermatitei este apari ia m tre ii nso it uneori de mnc rimi. Netratat , scuamele (peliculele) pot deveni galbene i groase. Pentru a trata aceast boal este indicat folosirea unui ampon anti-m trea cu zinc sau sulfura de seleniu, care s fie lasat pe scalp ntre 5 i 10 minute nainte de cl tire. Psoriazisul Este o boal dermatologic cronic ce determin o cre tere rapid exagerat a celulelor pielii, avnd ca rezultat apari ia unor placi tegumentare albicioase. Nu este clar dac aceast boal este determinat genetic 100% (mo tenit ). n orice caz, nu este contagioas , astfel c nu se poate transmite de la o persoan la alta. n psoriazis, celulele nu se maturizeaz suficient (cum ar fi un ciclu normal de 28 de zile cele batrane fiind nlocuite cu cele tinere), ci migreaz rapid spre straturile superficiale ale pielii (n 3-6 zile), formnd leziuni caracteristice bolii (pl ci). Exist mai mul i factori care pot agrava aceast boal , printre care: clima rece i uscat , stresul i anxietatea, infec iile (ex:faringite, amigdalite). Simptomele cele mai des ntlnite sunt: zone tegumentare ro ii care prezint cruste lucioase la suprafa , zone mici sangerande, cruste sub iri sau ngro ate, mnc rimi. Pn n prezent nu exist un

tratament curativ, ns sunt multe tipuri de tratament care pot ameliora boala precum unguente, fototerapia sau medicamenta ia oral . Din p cate aceast boal este recidivant . Este bine s consulta i un medic specialist (de familie, dermatolog, reumatolog) n cazul n care observa i c ave i unul sau mai multe simptome ale acestei boli. Hisutismul Hirsutismul este o hipertricoza cu topografie masculina, aparuta la o femeie sau copil.Cauza este cel mai frecvent ovariana , suprarenala sau iatrogena dar poate fi i idioptaica.Genetic , hirsutismul este comun zonei geografice mediteraneene. Hiperticoza generalizata Hiperticoza generalizata este rara, congenitala.Formele localizate sunt date de mixedem,porfirie cutanata tardiva, sau medicamentoase date de corticoterapie, difenil alantoina sau minoxidil. Canitia Canitia precoce reprezinta o albire sau grizonare a parului naintea vrstei de 30-34 de anieste determinata genetic sau poate fi declan ata de hipertiroidie, emotii puternice sau afectiuni coronariene. Cnd este congenitala n placi se nume te piebaldism, dar poate apare i n timpul vietii n cadrul vitiligoului. Parul bifurcat Parul bifurcat, este o stare fiziologica a firului mai lung,datorata distrugerii keratinei ,favorizata de agresiuni fizico-chimice ale ngrijirii capilare. Alte boli mai rare ale pielii capului sunt :Tinea amiantacee, maladia Darier, lupus eritematos, lichen plan, sclerodermie, sarcoidoza, maladii buloase, limfoame, pahidermie plicaturata,tumori mailgne i benigne,pustuloze i displazii pilare.