I. I.

1 Structura firului de par

Prul este o anex a pielii, fiind compus

din keratin o protein structural rezistent. Prul
joac un rol important n protejarea corpului,
n special a scalpului, loc unde este cel mai dens.

Fig.1Structura firului de par.

. STRUCTURA FIRULUI DE PR

Prul are o structur complex, alctuit din fibre de keratin keratin este o protein structural puternic ce se

gsete i n unghii i n stratul superficial al pielii.

Fiecare fir de pr este alctuit din trei straturi concentrice (circulare) de celule keratinizate (ce conin keratin):

medulara, corticala i cuticula.

Medulara (partea central) const din celule mari ce conin keratin moale, separate parial de spaii aeriene.

Corticala, stratul mai consistent ce nconjoar medulara, const din mai multe straturi de celule aplatizate, ce conin

keratin dur.

STRATUL PROTECTOR

Cuticula este stratul situat cel mai exterior i este alctuit dintr-un singur strat de celule ce conin keratin dur, ce

se aaz unele peste altele, ca iglele unui acoperi.

Acest strat al firului de pr, situat la exterior, conine cantitatea cea mai mare de keratin i ntrete i prote jeaz

firul de pr, ajutnd la meninerea n stare compact a straturilor din interior. Cuticula tinde s se distrug, pe msur

ce firul de prmbtrnete sau este lezat, permind fibrilelor de keratin, sau fibrelor mici, din corticala i medular,

s se despind, dnd natere unui fenomen obinuit, cel de despicare a firelor de pr la capt.

Ce determin creterea prului?

Fiecare fir de pr este mprit n tulpin (partea vizibil) i rdcin. Rdcina fiecrui firde prestenve lit ntr-un

folicul pilos, situat sub suprafaa pielii. La baz, firul de pr se lrgete, formnd bulbul pilos.

FORMAREA PRULUI

Bulbul pilos conine o mas nedifereniat de celule epiteliale (matricea firului de pr), care sufer un proces de

diviziune, din care rezult firul de pr. Bulbul pilos este hrnit de o reea dens de capilare, care sunt aprovizionate

de papilele der-mice (o prelungire a dermului).

STIMULAREA CRETERII

Semnalele chimice de la papil stimuleaz matricea celular, determinnd procesul de diviziune celular i

producerea firului de pr. Pe msur ce se produc noi celule de ctre matrice, cele mai vechi sunt mpinse n sus i

se unesc ntre ele. Ele devin din ce n ce mai keratinizate i mor. Astfel, firul de pr care crete din scalp nu mai este

viu, dar datorit procesului activ de diviziune celular ce are loc la nivelul rdcinii, firul de pr crete cu aproximativ

0,3 mm pe zi.
Foliculul capilar este localizat in interiorul dermului. Papila este situata la baza foliculului capilar,
hranindu-se cu substantele nutritive aduse prin circuitul sanguin pentru a produce noi fire de par. Acesta
este punctul de la care incepe cresterea parului.

Foliculul capilar este alcatuit din:

bulb
invelisul radacinii interne
diametrul firului de par

Noua radacina de par se dezvolta in interiorul bulbului, sub forma unei cepe. Este cavitatea in care papila
este incastrata si unde noi celule se produc in mod continuu. Pe seama ce noile celule se dezvolta, cele
deja formate sunt fortate sa patrunda prin bulb spre exterior. Celule specifice din interiorul bulbului
asigura pigmentarea noului fir de par. Pigmentul se numeste melanina.

Glanda sebacee este situata in partea superioara a foliculului capilar, ca si muschiul erector al parului.

Fig,2 Structura firului de par Fig.3 Foliculul capilar

Grosimea firului de par

Parul este partea cea mai expusa actiunii factorilor atmosferici cum ar fi: praf, vapori toxici, agenti
poluanti, raze ultraviolete.

Att prin structura, ct si prin functiile sale, parul este un organ viu, care ia nastere dintr-un
germen. Celulele se nmultesc, germenele se dezvolta, capatnd forma unei sfere goale n interior. n
structura celulei se pot distinge trei tipuri de straturi:

A. stratul exterior - ectoderma - care asigura legaturile cu exteriorul;

B. stratul interior - endoderma - care regleaza nutritia;

C. stratul intermediar - mesoderma.

 Prin ndepartarea ectodermei de pe tesutul conjunctiv se pot vedea glandele sebacee si papilele
capilare. Parul extrage din stratul exterior (ectoderma) substantele necesare pentru dezvoltarea lui, iar din
mesoderma substantele necesare ntretinerii sale, asigurndu-si totodata si restul functiilor sale (hrana,
respiratie, musculatura, activitate nervoasa). Starea parului depinde ntotdeauna de tipul pielii, de starea
generala a organismului. Acest lucru se poate realiza prin ngrijirea dermatologica si prin influentarea
circulatiei sanguine, a nervilor si a glandelor.

epiderma - stratul de solzi;

2. cortex - stratul fibros - care asigura rezistenta parului;

3. maduva, respectiv canalul maduvei, fara functie speciala, cu o rezistenta slaba, formata din
celule slab mbibate, separate prin bule de aer.

La baza firului de par se afla papilele, unde activeaza vasele sanguine si cele necesare pentru
transportul hranii, organele respiratorii ale parului si nervii.

Sistemul nervos simpatic asigura activitatea nervoasa a papilelor, iar sistemul nervos parasimpatic
asigura activitatea nervoasa a glandelor sebacee. Actiunea celor doua sisteme nervoase este
contradictorie.

n functie de echilibrul acestora depinde buna functionare a glandelor sebacee si a stratului

germinativ.

Buna functionare a stratului germinativ asigura cresterea parului. Parul creste concomitent cu nvel
17317u207r isul epidermic pna la nivelul de "varsare" a glandei sebacee. Deasupra locului de "varsare"
a canalului glandelor sebacee, parul creste liber. Unitatea papila - radacina - glanda sebacee alcatuieste
foliculul pilo-sebaceu, ce se afla ntr-o cavitate fibroasa ce protejeaza stratul germinativ. Tot aici se afla
muschiul, a carui actiune "zbrleste" parul la frisoane sau da senzatia "pielii de gaina".

iziologia firului de par

Firul de par se formeaza definitiv n piele. Starea si aspectul parului depinde n mare masura si de
conditiile extreme, de ngrijire, de actiunea agentilor fizico-chimici exteriori. n unele cazuri se vorbeste
despre o materie permanenta. Parul care cade este nlocuit de altul nou. n medie, durata de viata a firului
de par este de 5 - 7 ani.

Cresterea firului de par ncepe la baza, pornind de la stratul germinativ si se desfasoara astfel:

producerea de seebum la nivelul glandelor sebacee;

producerea keratinei la nivelul foliculului. Keratina este o proteina compusa din oxigen, hidrogen,
carbon, azot si sulf.

In functie de aspectul, natura si caracteristicile firului de par se prezinta astfel:

1.parul normal, sanatos - este elastic, se modeleaza usor si se piaptana usor n stare umeda.
Prezinta elasticitate, luciu si finete, deoarece stratul solzos de la suprafata firului de par este compact si
neted. Va fi spalat la un interval de 10 zile. Se recomanda folosirea unui sampon cu P.H. neutru.
 2.parul subtire si rar - este lipsit de rezistenta si este rar ceea ce este determinat de cantitatea
redusa si de grosimea redusa a firului. Deoarece fibrele elastice din interior sunt n numar redus el
prezinta un aspect moale si ofilit. Structura firului de par se poate ntari datorita substantelor ( de
exemplu, compusilor de calciu), care adera la par din exterior si se infiltreaza n stratul solzos. Ca ntaritor
actioneaza asupra parului si keratina, colagenul si proteinele. Nu trebuie lasat parul subtire sa creasca
mai lung de nivelul umerilor. Lungimea parului trebuie sa fie proportionala cu volumul. Parul tuns drept
este mai acceptabil dect tunsoarea n scara. n principiu ondularea chimica ester ideala pentru ca firele
de par sa devina vizibil pufoase.

3.parul gras - este lipicios, umed, atrna n suvita, se lipeste de cap, pieptanatura si pierde repede
volumul si forma pufoasa. Cauza consta n excesul de sebum (surplusul de grasime) care, fiind fluida se
raspndeste usor de-a lungul firului. Daca sebumul este amestecat cu matreata se formeaza un strat
umed, care se aseaza pe scalp si duce la astuparea porilor. n acest mod parul nu mai poate respira,
modificndu-si negativ aspectul si poate duce la caderea lui n cantitati considerabile. Se recomanda sa
se spele parul att de des ct este necesar. Este dovedit ca spalatul des nu stimuleaza n nici un fel
secretia suplimentara de grasime. Pentru ngrijire se ntrebuinteaza produsele speciale care cu siguranta
nu contin nici grasime, nici balsam, nici substante nutritive cu actiune de ncarcare a parului si favorabile
caderii parului. Parul gras nu se piaptana prea des pentru ca intensifica dispersarea grasimii pe par.
Foarte important este ca pieptanul si peria sa fie spalate la fiecare spalare a capului. Se vor evita
coafurile care sunt lipite de cap. Este indicata si ondualrea chimica precum si decolorarea suvitelor de
par.

4.parul uscat refractar - este de obicei de culoare nchisa sau roscata, firele contin fibre puternice
de keratina care se opun oricarui efort de modelare. Este lipsit de luciu deoarece glandele produc
grasime insuficienta. Se recomanda o spalare odata la 7-14 zile cu sampoane ce au la baza galbenus de
ou, lanolina sau lecitina.

5.parul deteriorat - suprafata firului de par este aspra, stratul solzos este discontinuu, sfarmicios.
Daca firele sunt lungi atunci capatul firului este distrus datorita unui proces de mbatrnire, iar vrfurile
despicate. Se recomanda folosirea unor preparate curative cu substante nutritive grase precum si
substante de refacere care niveleaza si ncleiaza stratul solzos.

6.parul cret - valurit sau chiar buclat, aproape ntotdeauna rezistent si stabil, si cel mai adesea
uscat, din aceasta cauza fiind si friabil. Parul ondulat de la natura poseda din abundenta ceva ce lipseste
parului drept, adica elasticitatea. Parul arata vioi si natural nsa este greu a-i imprima forma dorita,
deoarece tinde mereu spre forma sa initiala. Aceasta forta a parului poate fi "mblnzita" ncarcnd parul
cu substante nutritive. Preparatele sunt din seria parului uscat si friabil. Buclele pot deveni mai
stralucitoare cu ajutorul lacului ce contine grasimi sau ulei de rapita. Ele trebuie dozate corect, frecndu-
le ntre palme si apoi netezind parul cu ele. Cea mai potrivita tunsoare este cea n trepte, cararea si
bretonul evitndu-se.

7.parul ciufulit, zbrlit - este la prima vedere neted dar pe alocuri creste n vrtejuri ceea ce
mpiedica aranjarea lui. Ondularea chimica ce mblnzeste vrtejurile este recomandata. Se recomanda
preparate speciale pentru par uscat sau deteriorat.

8.parul friabil - parul care de abia a crescut din radacina este perfect sanatos. Stratul cornos este
ntreg, parul luceste, este elastic si moale. Situatia se schimba cnd parul mbatrneste. Deoarece parul
creste destul de ncet (de exemplu, 1-1,5 cm pe luna) atunci vrful parului care a crescut de la carare
pna la lobul urechii are vrsta de un an. La doua spalari pe saptamna ntregul par a suportat 100 de
spalari, a stat sub jetul fierbinte al feonului 24h si a suportat cteva mii de pieptanaturi pe an. n final parul
s-a degradat. Stratul solzos care apara firele de par s-a uzat, astfel ca parul si-a pierdut luciul si se
ncurca usor mai ales la vrfuri. Substantele nutritive grase, precum si substantele de refacere, niveleaza
si ncleiaza stratul solzos. Este foarte important ca dupa fiecare spalare sa se faca o clatire speciala
pentru par deteriorat, pentru ca pieptanul sa alunece cu usurinta fara sa agate stratul solzos. La fiecare a
3-4 spalare, n loc de substante nutritive se folosesc creme curative. Ele contin o concentratie mai mare
de substante de refacere si actioneaza un timp mai ndelungat.

Atentie:

1.fluidul pentru par aschiat contine silicon, care ncleiaza rupturile, iar vrfurile parului sunt
acoperite cu o pelicula protectoare.

2.parul friabil distrus nu se piaptana cu peria, pentru ca i dauneaza si mai mult. Peria este buna
pentru par uscat de la natura pentru ca ajuta ca grasimile sa se disperseze mai usor pe firele de par.

3.pentru a evita nclcirea parului, dupa spalare se foloseste piptenele cu dinti rari si rotunjiti la vrf, care
nu afecteaza stratul solzos. Nodurile sau ghemotoacele din parul nclcit se desclcesc cu atentie si
rabdare. Niciodata nu trebuie rupte sau ntinse.

Excesul de sebum
Excesul de sebum se refera la productia prea mare de uleiuri naturale protectoare de catre glandele
sebacee, fenomen care conduce la ingrasarea rapida a parului si la aparitia porilor dilatati, punctelor
negre si a acneei la nivel cutanat.

Cauza principala a excesului de sebum este hiperactivitatea glandelor sebacee, care produc mai mult
sebum decat este normal. La fel ca in cazul celorlalte afectiuni cutanate, productia excesiva de sebum
este cauzata de un dezechilibru fiziologic, de regula de ordin hormonal.

Glandele sebacee se regasesc pe toata suprafata pielii, cu exceptia palmelor si a talpilor. Numarul
acestor glande variaza in functie de regiunea corpului. Spatele, fruntea si barbia detin aproximativ 2.600 -
5.800 de glande sebacee in total.

Sebumul este o substanta constituita din trigliceride, monoesteri de ceara, celule moarte si metaboliti ai
celulelor care produc grasimi. Rolul sebumului este de a mentine pielea si parul sanatoase, nu are miros
decat in contact cu bacteriile si produce afectiunea cutanata numita seboree, atunci cand este secretat in
exces prin foliculii de par.
Alti factori care pot determina pielea sa produca prea mult sebum sunt

- dezechilibrele hormonale;
- dieta necorespunzatoare;
- umiditatea excesiva;
- temperaturile ridicate;
- anumite produse cosmetice;
- pilulele anticonceptionale;
- sarcina;
Multi adolescenti se confrunta cu efectele sebumului in exces, din pricina transformarilor hormonale firesti
in perioada de pubertate. Chiar daca inaintarea in varsta aduce o productie scazuta de sebum, deci
uscarea progresiva a pielii, exista numerosi adulti care continua sa lupte cu aceasta problema pana la
etatea mijlocie. De pilda, schimbarile hormonale care se petrec in perioada de graviditate si menopauza
pot stimula glandele sebacee sa secrete prea mult sebum.

La nivelul scalpului, secretia de sebum excesiva este recunoscuta in functie de aspectul podoabei
capilare cand parul se ingrasa in a doua sau a treia zi de la samponare, poate fi vorba despre seboree.
Se poate vorbi si despre hiperseboree, cand parul devine uleios inca din prima zi dupa spalarea parului.
In prima faza, sebumul excesiv face ca parul sa fie mai greu si mai dificil de pieptanat. Daca problema
este accentuata, poate sa apara matreata uleioasa, care adera la sebumul de pe scalp si favorizeaza
dezvoltarea bacteriilor si a pruritului (mancarimilor).

In hiperseboree, este posibil sa apara si caderea parului. Daca aveti o predispozitie catre aceasta
problema, cantitatea mare de sebum secretata de foliculi poate sa contribuie masiv la rarirea podoabei
capilare. Intrucat substanta uleioasa stagneaza in stratul superficial al scalpului, in loc sa fie fie evacuata
in mediul exterior, foliculii de par ajung sa fie obturati, tocmai in regiunea in care celulele de reproducere
sunt localizate.

Toxinele si impuritatile care se cumuleaza la acest nivel impiedica circulatia normala a fluxului sanguin,
ceea ce determina radacinile sa produca fire de par mai subtiri si mai fragile.

La nivelul pielii, excesul de sebum este usor de recunoscut tenul este in permanenta lucios, machiajul
rezista mai putin pe chip, porii din zona T (frunte, nas si barbie) sunt dilatati si exista o predispozitie catre
instalarea punctelor negre si a acneei (pe chip, pe umeri, spate, fese si coapse).

Tratament
- Utilizati exclusiv produse cosmetice si de ingrijire care sunt create special pentru pielea grasa.
- Cand va samponati parul, evitati masajul viguros al scalpului, apa fierbinte si clatitul insuficient toti acesti
factori stimuleaza intens glandele sebacee si conduc la secretia unei cantitati si mai mari de sebum.
- Nu folositi uscatorul de par pozitionat prea aproape de scalp, intrucat temperatura ridicata va usca
agresiv pielea si va determina suplimentarea productiei de sebum.
- Evitati produsele antiseboreice care au in compozitie alcool, deoarece acestea dezechilibreaza nivelul
pH-ului normal al pielii.
- Renuntati la obiceiul de a va plimba mainile prin par, intrucat sebumul se extinde mai usor catre celelalte
radacini ale firelor de par.
- Daca va spalati parul foarte des, rezumati-va la o singura samponare, astfel incat podoaba capilara sa
poata fi clatita corespunzator.
- Ultima clatire a parului este bine sa fie realizata cu apa calie (rece pe cat posibil), astfel incat sa fie
inhibate glandele sebacee.
- Masati-va scalpul de doua ori pe saptamana cat parul este inca uscat (intotdeauna inainte de spalare),
pentru evacuarea sebumului din foliculii de par si eliminarea lui completa prin samponare si clatire.

Gradul de ondulare al parului si textura acestuia

Tipul prului clientului dumneavoastr joac un rol fundamental n alegerea viitoarei coafuri.

Se consider c prul ondulat sau cre se datoreaz unor mutaii ale tiparului de cretere a prului, dar n
acelai timp se poate datora i unor afeciuni, regimului alimentar, schimbrilor hormonale sau
consumului de medicamente.
Prul cre poate fi greu de tuns. nainte de a executa tunsoarea, analizai buclele, densitatea i prul.
Cnd este umed, prul cre pare s fie mai drept dect este n realitate, dar dup uscare buclele revin la
starea lor iniial. Este important ca acest aspect s fie luat n considerare, atunci cnd executai o
tunsoare pe un pr cre. Putei tia mai puin din pr sau n anumite cazuri, este mai bine s tundei pe
prul uscat.
Textura
Firul de pr poate fi:
subire
mediu
gros
Atunci cnd spunem c firul prul este subire, mediu sau gros ne referim la faptul c fiecare fir de pr are
aceste caracteristici. Textura prului este determinat de circumferina i starea cuticulelor. Firul de pr
subire cu o circumferin mic i o cuticul nchis, pe cnd firul de pr gros are o circumferin mult mai
mare, iar cuticula este mai deschis. Astfel, gradul de porozitate a prului va fi mult mai mare.
Textura prului poate influena aspectul coafurii pe care o vei obine. Dac firul de pr este gros din punct
de vedere natural sau dac pare gros pentru c cuticula este deschis, iar prul este deteriorat, nu vei
reui s obinei un aspect neted.
Textura prului poate varia n funcie de culoarea prului i de ras (consultai seciunea Creterea
prului)
Densitatea
Densitatea este dat de cantitatea de fire de pr din care se compune podoaba capilar. Un client cu pr
fin poate avea mai multe fire de pr dect o persoan care are un pr bogat. Cantitatea de fire de pe
scalp depinde de mai muli factori i variaz foarte mult, dar urmtoarele densit i sunt considerate ca
fiind medii:

pentru prul blond natural - 130.000

pentru prul rocat natural 80.000
pentru prul aten natural - 100.000
pentru prul brunet natural - 100.000

Tipuri de par

Exist trei tipuri de pr:

* afro-caraibian

* asiatic
* caucazian (european)
Afro-caraibian
n general, caracterizat prin bucle strnse i o culoare foarte nchis, prul afro-caraibian are o

form asemntoare cu a unui rinichi, atunci cnd este mprit n patru cmpuri.
Prul afro-caraibian se deterioreaz uor. Prin urmare, avei grij atunci cnd aplica i tratamente,

n special tratamente chimice.

Asiatic
 Prul asiatic este n general lins i are tendina de a fi lipsit de volum. Culoarea sa variaz de la

aten nchis la aten mediu. Poate fi des i foarte puternic. mprit n patru cmpuri, are o form
rotund.
Dac tundei un pr asiatic foarte scurt, se poate aeza tip periu drept n sus.
Caucazian
Prul caucazian sau european poate fi drept, ondulat sau cre. Culoarea sa variaz de la anten

nchis la blond deschis. mprit n patru cmpuri, prul european are o form oval.

Textura
Firul de pr poate fi:

* subire
* mediu
* gros
Atunci cnd spunem c firul prul este subire, mediu sau gros ne referim la faptul c fiecare fir de
pr are aceste caracteristici. Textura prului este determinat de circumferina i starea cuticulelor.
Firul de pr subire are o circumferin mic i o cuticul nchis, pe cnd firul de pr gros are o
circumferin mult mai mare, iar cuticula este mai deschis. Astfel, gradul de porozitate al prului va fi
mult mai mare.

Textura prului poate influena aspectul coafurii pe care o vei obine. Dac firul de pr este gros
natural sau dac pare gros pentru c cuticula este deschis, iar prul este deteriorat, nu vei reui
s obinei un aspect neted.
Textura prului poate varia n funcie de culoarea prului i de ras (consultai seciunea
Creterea prului)

Densitatea

Densitatea este dat de cantitatea de fire de pr din care se compune podoaba capilar. Un
client cu pr fin poate avea mai multe fire de pr dect o persoan care are un fir de pr gros.
Cantitatea de fire de pr de pe scalp depinde de mai muli factori i variaz foarte mult, dar
urmtoarele densiti sunt considerate ca fiind medii:
 * pentru prul blond natural - 130.000
* pentru prul rocat natural 80.000
* pentru prul aten natural - 100.000
* pentru prul brunet natural - 100.000

Direcia de cretere a prului

Fig.4 Directia de crstere a parului

Direcia de cretere a prului poate fi hotrtoare n alegerea coafurii i poate influena rezultatul obinut
de ctre coafor.

Direcia (natural) de cretere este dictat de modul n care sunt dispui foliculii pe scalp. Dac dorii ca
rezultatul s fie unul de durat, trebuie s ncorporai direcia natural de cretere n coafura pe care o
creai. Nu trebuie ns s neglijai faptul c ncercarea de a anihila prin tunsoare direcia natural poate
duce la obinerea unor efecte foarte interesante, precum volumul obinut n zona rdcinilor.

Putei evalua mai bine direcia de cretere atunci cnd prul este ud. Asta deoarece, pe prul ud, linia de
cretere se vede mai clar. Trebuie ns s observai direcia de cretere a prului nainte i dup
amponare i din nou nainte de a ncepe s tiai prul. Uscarea i aranjarea pot deghiza forma natural
a liniei de cretere.

Santatea pielii capului

Parul este partea cea mai expusa actiunii factorilor atmosferici cum ar fi: praf, vapori toxici, agenti
poluanti, raze ultraviolete.

Att prin structura, ct si prin functiile sale, parul este un organ viu, care ia nastere dintr-un germen.
Celulele se nmultesc, germenele se dezvolta, capatnd forma unei sfere goale n interior. n structura
celulei se pot distinge trei tipuri de straturi:

A. stratul exterior - ectoderma - care asigura legaturile cu exteriorul;

B. stratul interior - endoderma - care regleaza nutritia;

C. stratul intermediar - mesoderma.

Prin ndepartarea ectodermei de pe tesutul conjunctiv se pot vedea glandele sebacee si papilele capilare.
Parul extrage din stratul exterior (ectoderma) substantele necesare pentru dezvoltarea lui, iar din
mesoderma substantele necesare ntretinerii sale, asigurndu-si totodata si restul functiilor sale (hrana,
respiratie, musculatura, activitate nervoasa). Starea parului depinde ntotdeauna de tipul pielii, de starea
generala a organismului. Acest lucru se poate realiza prin ngrijirea dermatologica si prin influentarea
circulatiei sanguine, a nervilor si a glandelor.

La baza firului de par se afla papilele, unde activeaza vasele sanguine si cele necesare pentru
transportul hranii, organele respiratorii ale parului si nervii.

Sistemul nervos simpatic asigura activitatea nervoasa a papilelor, iar sistemul nervos parasimpatic
asigura activitatea nervoasa a glandelor sebacee. Actiunea celor doua sisteme nervoase este
contradictorie.

n functie de echilibrul acestora depinde buna functionare a glandelor sebacee si a stratului

germinativ.

Firul de par se formeaza definitiv n piele. Starea si aspectul parului depinde n mare masura si de
conditiile extreme, de ngrijire, de actiunea agentilor fizico-chimici exteriori. n unele cazuri se vorbeste
despre o materie permanenta. Parul care cade este nlocuit de altul nou. n medie, durata de viata a firului
de par este de 5 - 7 ani.

Cresterea firului de par ncepe la baza, pornind de la stratul germinativ si se desfasoara

astfel: producerea de seebum la nivelul glandelor sebacee; producerea keratinei la nivelul
foliculului. Keratina este o proteinacompusa din oxigen, hidrogen, carbon, azot si sulf.

Cresterea si dezvoltarea parului depinde de starea generala a organismului. De exemplu, la femei, dupa
sarcina, papilele care au avut de suferit se dezvolta din nou, ramnnd nsa mai sensibile. Cresterea
parului si secretia sebumului sunt influentate de 3 factori: hrana, secretia glandelor si nervi.

Baza chimica necesara n formarea

keratinei, a pigmentilor sau a sebumului

secretat de glandele sebacee depinde de:

hrana (excesul sau deficitul de

vitamine sau aminoacizi);

transformarea acesteia si asimi-

larea ei de organism (starea apara-

tului digestiv, a ficatului, a glandelor

endocrine)

agenti motrici care transporta hrana, precum si de integritatea vaselor sanguine si de variatiile
volumului de snge transportat.

n functie de aspectul, natura si caracteristicile firului de par se prezinta astfel:

1.parul normal, sanatos - este elastic, se modeleaza usor si se piaptana usor n stare umeda.
Prezinta elasticitate, luciu si finete, deoarece stratul solzos de la suprafata firului de par este compact si
neted. Va fi spalat la un interval de 10 zile. Se recomanda folosirea unui sampon cu P.H. neutru.

2.parul subtire si rar - este lipsit de rezistenta si este rar ceea ce este determinat de cantitatea
redusa si de grosimea redusa a firului. Deoarece fibrele elastice din interior sunt n numar redus el
prezinta un aspect moale si ofilit. Structura firului de par se poate ntari datorita substantelor ( de
exemplu, compusilor de calciu), care adera la par din exterior si se infiltreaza n stratul solzos. Ca ntaritor
actioneaza asupra parului si keratina, colagenul si proteinele. Nu trebuie lasat parul subtire sa creasca
mai lung de nivelul umerilor. Lungimea parului trebuie sa fie proportionala cu volumul. Parul tuns drept
este mai acceptabil dect tunsoarea n scara. n principiu ondularea chimica ester ideala pentru ca firele
de par sa devina vizibil pufoase.

3.parul gras - este lipicios, umed, atrna n suvita, se lipeste de cap, pieptanatura si pierde repede
volumul si forma pufoasa. Cauza consta n excesul de sebum (surplusul de grasime) care, fiind fluida se
raspndeste usor de-a lungul firului. Daca sebumul este amestecat cu matreata se formeaza un strat
umed, care se aseaza pe scalp si duce la astuparea porilor. n acest mod parul nu mai poate respira,
modificndu-si negativ aspectul si poate duce la caderea lui n cantitati considerabile. Se recomanda sa
se spele parul att de des ct este necesar. Este dovedit ca spalatul des nu stimuleaza n nici un fel
secretia suplimentara de grasime. Pentru ngrijire se ntrebuinteaza produsele speciale care cu siguranta
nu contin nici grasime, nici balsam, nici substante nutritive cu actiune de ncarcare a parului si favorabile
caderii parului. Parul gras nu se piaptana prea des pentru ca intensifica dispersarea grasimii pe par.
Foarte important este ca pieptanul si peria sa fie spalate la fiecare spalare a capului. Se vor evita
coafurile care sunt lipite de cap. Este indicata si ondualrea chimica precum si decolorarea suvitelor de
par.

4.parul uscat refractar - este de obicei de culoare nchisa sau roscata, firele contin fibre puternice
de keratina care se opun oricarui efort de modelare. Este lipsit de luciu deoarece glandele produc
grasime insuficienta. Se recomanda o spalare odata la 7-14 zile cu sampoane ce au la baza galbenus de
ou, lanolina sau lecitina.

5.parul deteriorat - suprafata firului de par este aspra, stratul solzos este discontinuu, sfarmicios.
Daca firele sunt lungi atunci capatul firului este distrus datorita unui proces de mbatrnire, iar vrfurile
despicate. Se recomanda folosirea unor preparate curative cu substante nutritive grase precum si
substante de refacere care niveleaza si ncleiaza stratul solzos.

6.parul cret - valurit sau chiar buclat, aproape ntotdeauna rezistent si stabil, si cel mai adesea
uscat, din aceasta cauza fiind si friabil. Parul ondulat de la natura poseda din abundenta ceva ce lipseste
parului drept, adica elasticitatea. Parul arata vioi si natural nsa este greu a-i imprima forma dorita,
deoarece tinde mereu spre forma sa initiala. Aceasta forta a parului poate fi "mblnzita" ncarcnd parul
cu substante nutritive. Preparatele sunt din seria parului uscat si friabil. Buclele pot deveni mai
stralucitoare cu ajutorul lacului ce contine grasimi sau ulei de rapita. Ele trebuie dozate corect, frecndu-
le ntre palme si apoi netezind parul cu ele. Cea mai potrivita tunsoare este cea n trepte, cararea si
bretonul evitndu-se.

7.parul ciufulit, zbrlit - este la prima vedere neted dar pe alocuri creste n vrtejuri ceea ce
mpiedica aranjarea lui. Ondularea chimica ce mblnzeste vrtejurile este recomandata. Se recomanda
preparate speciale pentru par uscat sau deteriorat.

8.parul friabil - parul care de abia a crescut din radacina este perfect sanatos. Stratul cornos este
ntreg, parul luceste, este elastic si moale. Situatia se schimba cnd parul mbatrneste. Deoarece parul
creste destul de ncet (de exemplu, 1-1,5 cm pe luna) atunci vrful parului care a crescut de la carare
pna la lobul urechii are vrsta de un an. La doua spalari pe saptamna ntregul par a suportat 100 de
spalari, a stat sub jetul fierbinte al feonului 24h si a suportat cteva mii de pieptanaturi pe an. n final parul
s-a degradat. Stratul solzos care apara firele de par s-a uzat, astfel ca parul si-a pierdut luciul si se
ncurca usor mai ales la vrfuri. Substantele nutritive grase, precum si substantele de refacere, niveleaza
si ncleiaza stratul solzos. Este foarte important ca dupa fiecare spalare sa se faca o clatire speciala
pentru par deteriorat, pentru ca pieptanul sa alunece cu usurinta fara sa agate stratul solzos. La fiecare a
3-4 spalare, n loc de substante nutritive se folosesc creme curative. Ele contin o concentratie mai mare
de substante de refacere si actioneaza un timp mai ndelungat.

Tratamente pentru ntretinerea parului

Distrugerea parului poate proveni din urmatoarele cauze: executari prea frecvente ale
permanentului, executarea necorespunzatoare a permanentului, spalarea parului cu un produs
necorespunzator, executarea vopsirii n mod necorespunzator sau decolorarea parului cu o concentratie
prea mare a apei oxigenate. Din aceste motive, numeroase lucrari (vopsit, decolorat, permanent) nu se
pot executa. Datoria coaforului este de a contribui prin tratamente corespunzatoare la regenerarea
parului. Clatirile care se mai numesc si "reconditionari" sau "balsamari" actioneaza ca preparate curative
pentru par. Sarcina lor consta n a netezi din nou stratul solzos deranjat prin spalare, astfel nct
parul sa poata fi pieptanat usor. Clatirea se face dupa spalare.

La preparatele normale, puterea de actionare dureaza de la o spalare la alta. Preparatele mult mai active
pe baza de uleiuri si creme trebuie utilizate la parul care se aschiaza puternic. n acest caz, ele ncleiaza
stratul solzos si hranesc parul devenind mai moale si mai elastic. Acest procedeu este necesar daca
parul a fost supus de mai multe ori la permanent chimic sau decolorare, daca nu a fost aparat de soare
sau a fost supus actiunii apei sarate sau clorurate, dupa care parul nu a fost spalat bine.

Preparatele curative contin acxeleasi substante ca si cele de clatire, dar ntr-o concentratie mult
mai mare. Este necesar un timp mult ndelungat pentru ca parul sa le absoarba (15-30 mi). Acest proces
se poate intensifica la caldura. Dupa aplicarea preparatului pe par, capul trebuie nfasurat ntr-o folie si
deasupra acesteia se nfasoara un prosop ncalzit. Este foarte important ca preparatul sa se nlature bine
de pe par prin spalare usoara.

Aceste tratamente ajuta unora iar altora nu. De regula, preparatele de acest gen contin extracte din
plante, extracte si preparate albuminice care stimuleaza circulatia sngelui si schimbul de substante. Ele
au menirea sa ntareasca radacinile pentru formarea noilor fire de par si sa asigure substantele
necesare. ngrijirea suplimentara si ntrebuintarea oricaror substante nutritive nu dauneaza niciodata pielii
capului.

Ingrediente de refacere
Ingredientele de refacere actioneaza n felul urmator: prin distrugerea firului de par se schimba
proprietatile chimice ale keratinei din care este compus acesta. Din cauza acestor transformari, portiunile
distruse atrag substantele nutritive ca un magnet. Rezultatul este ca golurile din stratul superior distrus se
umple, parul devine din nou lucios si elastic. Unele ingrediente patrund n par cum ar fi proteina
matasoasa, colagenul si compusii keratinici. Aceeasi actiune o are pantenolul, derivatul acidului pantoteic
din complexul vitaminei B, care asigura umiditatea si elasticitatea. Uleiurile fine, de genul uleiului din
lastarii de gru ncoltit sau alte asemenea uleiuri, acopera parul cu o pelicula fina care protejeaza si l fac
elastic.

Este daunator parului deteriorat - pieptanarea - distruge si mai mult stratul solzos si asa suficient de
afectat. Se poate pieptana doar partea sanatoasa a parului chiar de la radacina. Compusii siliconului
ncleiaza capetele aschiate ale parului si le acopera cu o pelicula protectoare. Daca parul este puternic
deteriorat este necesar sa se taie vrfurile. Problema pielii uscate a capului si a parului friabil nu consta n
deteriorarea zilnica a parului ci n starea de inertie a glandelor secretoare. Acestea produc o cantitate
prea redusa de grasime pentru a gresa n masura suficienta parul. Cauza acestui neajuns consta n: - ca
si la parul gras - n structura conditionata genetic. Pentru ngrijirea acestui tip de par se utilizeaza aceleasi
mijloace ca si la parul friabil, la care se adauga masajele care usureaza circulatia sngelui. La aceste
masaje se ntrebuinteaza cu efecte benefice apa speciala pentru par, care contine extracte de ierburi si
grasimi usoare. Pentru masaje se aplica degetele la radacina parului si se fac miscari circulare. Este
buna si metoda de periere zilnica cu peria. Aceasta stimuleaza pielea capului si disperseaza uniform
grasimea parului.

Caderea parului
Durata vietii fiecarui fir este limitata. Cnd aceasta perioada se termina parul cade, lasnd loc altui
fir. Cresterea parului dureaza de la 3-7 ani n cazuri exceptionale ceva mai mult. Dupa aceea radacina
firului si opreste schimbul de substante si se micsoreaza. Parul se misca n radacina timp de 2-4 luni si n
final cade. Astfel capul pierde ntr-o zi pna la 100 de fire, ceea ce, la un volum total de peste 100.000 de
fire, nu reprezinta o problema. Verificati daca fiecare fir de par are la capat un mic ghemotoc alb
(radacina). Daca nu exista atunci firul nu a cazut ci doar s-a rupt si nu se socoteste. Daca dimineata gasiti
pe perna mult par este un semn ngrijorator. Hormonii pot fi cauza frecventa a caderii parului. La barbati,
aceasta duce la chelie iar la femei la o pierdere "difuza" a parului. Difuzia nseamna ca parul nu cade
dintr-un anumit loc ci uniform de pe toata suprafata capului. Cauzele hormonale cunoscute sunt:
caderea parului dupa graviditate cnd se schimba brusc componenta hormonilor. n timpul graviditatii au
asigurata o faza prelungita de crestere a parului. Cu nasterea copilului aceasta faza se ntrerupe brusc si
ntr-un timp scurt cade dintr-o data mult par. Cresterea parului se restabileste imediat ce procesul
hormonal se echilibreaza. Aceasta se produce dupa 6-8 luni.

Preparatele anticonceptionale pot duce, de asemenea, la intensificarea caderii parului. La o

sensibilitate mare ele pot actiona n mod identic cu hormonul testosteron, care determina calvitia la
barbati. Nici acesta nu este un mtiv de panica pentru ca la femei nu exista niciodata asemenea cazuri
disperate ca la barbati. Aceasta problema trebuie nsa discutata cu medicul pentru ca nu este vorba
numai de caderea parului ci si de alte fenomene: pielea capului si a fetei devine mai grasa ca de obicei.

Alimentatia influenteaza foarte mult cresterea parului pentru ca tot ce este necesar cresterii parului se
obtine prin ea. De aceea trebuie sa ne amintim ntotdeauna, mai ales n cazul curei de slabire. O
alimentatie unilaterala si n special deficitul de albumina si de fier poate duce la pierderea parului, care se
restabileste cnd se echilibreaza alimentatia.

Stresul puternic poate provoca o scadere evidenta a parului. Parul nu cade dintr-o data ci dupa 2-3 luni.
Cauza este distrugerea temporala a echilibrului hormonal.

Boala - n special o infectie cu o temperatura ridicata (congestia pulmonara grava) poate duce la caderea
parului.

Unele medicamente ( de exemplu preparatele care accentueaza fluidizarea sngelui) pot duce la
caderea parului. Din fericire, n toate cazurile enumerate cresterea parului se restabileste imediat ce
factorul nociv este ndepartat. Cnd parul cade n smocuri sau cnd aceasta cadere a parului continua
fara cauze evidente se va apela la medicul dermatolog. Cnd parul capului si pierde aspectul pufos,
cauza pierderi poate fi nu neaparat caderea lui, ct si ruperea lui superficiala. La ruperea parului, acesta
ramne pe perna sau pieptane, radacina parului fiind sanatoasa. Poate este afectat numai firul de par, n
asa masura nct nu mai rezista unui efect mecanic si se rupe, uneori chiar de lnga radacina. Cel mai
adesea cauza acestei ruperi este efectuarea necompetenta a unei ondulatii chimice sau a unei decolorari
puternice. O alta cauza poate fi distrugerea pielii capului datorita unei ciuperci, ca urmare a netratarii
matretei. Aceasta infectie poate distruge pielea si radacina parului att de mult nct din radacini nu mai
pot creste dect fire slabe si friabile. Rezolvarea problemei consta n tunderea scurta iar cnd exista si
matreata este necesar un tratament intensiv pentru vindecarea pielii capului.

Boli ale parului / scalpului

Asa cum si pielea are dezechilibre, asa se poate ntmpla ca si parul sa aiba la un moment dat
anumite dezechilibrari de la normalitate. Daca se ntmpla ca o clienta sa aiba o boala a scalpului
infectioasa, coafeza trebuie sa o ndrepte catre un specialist, un dermatolog, pentru a evita nrautatirea
situatiei. n plus, ea nu poate fi servita din cauza pericolului de infectare.

Totusi, existe dezechilibre ale scalpului care nu sunt att de grave si care sunt tratabile, cum este
matreata.

Matreata

Celulele pielii capului se desfac n mod constant. Celulele care mor se desprind usor de pe
suprafata pielii. Celulele moarte devin vizibile sub forma de matreata numai atunci cnd se aglomereaza.
Un singur solzisor de matreata este format din 500 - 1000 celule cornoase. Aceasta aglomerare a
celulelor se datoreaza cornificarii pielii capului, cauza nefiind cunoscuta prea bine. ntruct aparitia
matretei este nsotita de o secretie abundenta a glandelor secretoare de grasime expertii presupun ca
prin descompunerea bacteriana a grasimilor iau nastere substante ce provoaca o cornificare avansata.

Matreata apare si n cazul n care pielea capului prea uscata si se irita usor datorita samponului de
calitate inferioara, a permanentului neigienic sau a aerului prea uscat din camera. Acest tip de matreata,
de regula, trece de la sine ndata ce cauza nceteaza.

Cea mai utilizata substanta n tratarea matretei se numeste OCTOPIROX. Aceasta desface de pe
piele celulele cornificate si ncetineste procesul de cornificare. Doza de substanta mpotriva matretei n
sampoanele speciale este destul de slaba dar suficienta pentru ngrijire. n cazurile mai complicate se
recomanda un tratament special. De obicei preparatele curative se aplica pe pielea capului nainte de
spalare si se lasa acolo un timp oarecare. La nevoie se repeta tratamentul. Matreata dispare n cel mult
trei saptamni dar din pacate nu ntotdeauna. Predispozitia pentru formarea matretei ramne pentru ca
tratamentul ndeparteaza doar simptomul. Ea poate aparea din nou iar asta implica repetarea
tratamentului care trebuie facut fara ntrziere, deoarece bacteriile si ciupercile gasesc un mediu hranitor
ideal n pielea afectata de matreata. Urmarile posibile sunt distrugerea capacitatii de crestere a parului,
care duce la caderea lui. n afara de aceasta este foarte importanta spalarea deasa a parului.

Periile si pieptenele trebuie pastrate mereu curate.

mbolnavirea efectiva a pielii capului este Pecinginea Solzoasa. Simptomele sunt cele ale matretei
obisnuite, dar:

-matreata rezista n ciuda tuturor tratamentelor si se amelioreaza doar putin;

-pielea de sub par nu este numai cu matreata, are si o tendinta de nrosire;

n aceste cazuri trebuie consultat medicul dermatolog.

Protectia contra soarelui

Nu numai pielea, dar si parul capului este supus distrugerii de catre razele ultraviolete. Sub
influenta acestora actioneaza asupra parului la fel ca si perhidrolul - vechiul mijloc de decolorare a
parului. Pigmentii se distrug, parul se deschide la culoare iar structura lui devine poroasa. Pentru ca acest
proces sa nceapa, nu este nevoie neaparat ca parul sa fie ud. Este suficienta umiditatea obisnuita a
aerului si umiditatea normala a pielii capului. Soarele evapora umiditatea necesara keratinei parului. n
urma acestei actiuni, parul devine uscat si si pierde elasticitatea. Cu ct este mai rezistent stratul solzos
cu att parul este mai protejat mpotriva razelor ultraviolete. Trebuie sa se aiba n vedere protectia parului
mai ales n cazul ondulatiei permanente sau cnd parul este vopsit sau decolorat.
 I.2 Forma fetei

Cunoasterea formei fetei tale are un rol foarte important in alegerea

corecta a coafurii . Stiind forma fetei vei reusi sa iti pui in valoare atuurile si sa alegi
coafiura adecvata.
Fig.5 Fata ovala

Fruntea este mai larga decat barbia

Pometii sunt usor proeminenti
Fata se ingusteaza delicat spre barbie,iar aceasta este ingusta si
ovala

Fig.6 Fata rotunda

Fata este pe cat de lata pe atat de lunga

 Fata este lata in zona obrajior
Chipul are o forma rotunjita

Fig.7 Fata lunga

Fruntea, pometii si linia maxilarului au toate aceeasi latime

Barbia este proeminenta
Fata are o forma alungita

Fig.8 Fata patrata

Fruntea,pometii si linia maxilarului au toate aceeasi latime

Maxilarul patrat este caracteristica de baza a acestei forme a fetei
Fata este usor colturoasa
Fig.9 Fata sub forma de inima

Caracteristicele acestei forme sunt similare cu cele ale fetei

ovale dar barbia este mult mai ascutita

Fig.10 Fata sub forma diamant

Nu este o forma comuna, se intanleste destul de rar

Fata este unghiulara
Fruntea este mai mica , se subtiaza usor spre barbie
 Punctul de pornire atunci cand alegi o noua coafura este forma fetei.
Urmeaza apoi tipul parului care poate fi drept, ondulat, carliontat, textura sa, fina,
medie sau cu fir gros si greu de aranjat, iar in cele din urma, vei lua in cosiderare
volumul parului.

Recomandari de tunsori in functie de forma fetei

Fata ovala
In cazul unei fete ovale, sunt disponibile o serie de stiluri diferite din care poti
alege fara probleme. Mai exact, te asiguram ca aproape orice coafura sau
frizura va arata bine si te va face sa zambesti de fiecare data cand vei privi in
oglinda. Poti purta tunsori cu parul scurt, mediu sau lung, fata fiind bine
balansata si echilibrata in proportii. Cu toate acestea, cele mai bune frizuri
sunt cele care iti vor tine parul departe de fata.

Evita. Coafurile care iti vor ascunde adevaratele atuuri precum tunsorile
cu breton lung sau rebel. Iti poti pierde astfel fata in spatele parului si adauga
o dimensiune nepotrivita acesteia.

Fata rotunda
Pentru fata rotunda, incercati orice coafura cu volum, mai ales in partea
superioara. Puteti opta deasemenea pentru parul scurt sau frizurile cu par
lung dar peste linia barbiei, suficient cat sa dea un aspect oval fetei care astfel
sa para mai lunga.

Evita. Frizurile cu parul taiat la nivelul barbiei care urmeaza forma rotunda a
fetei si care accentueaza aceasta trasatura. Evita pe cat posibil tunsorile cu
breton foarte scurt si cele cu volum mare in zona urechilor.

Fata lunga
Scopul tunsorii pentru fata lunga este sa confere rotunjime trasaturilor si
sa scurteze optic profilul. Poti opta pentru un breton lateral lung,iar
eventual colorat diferit de restul parului . Vei beneficia nu doar de un effect
optic de scurtare a fetei , ci si de o distragere a atentiei de la proportiile
fruntii,cu ajutorul bretonului lateral ca prin minune. Treptele la parul lung
incadreaza si ele frumos chipul si scad optic lungimea fetei implinesc
trasaturile si le confera rotunjime .

Evita. Fata lunga este usor de corectat, daca tii cont de cateva
recomandari ale stilistilor. Frizurile drepte ,ultra netede, care nu fac
decat sa accentuieze profilul.

Fata patrata.

Principalul obiectiv, atunci cand cauti tunsoarea perfecta pentru

fata patrata, este sa alegi acele forme care iti imblanzesc
contururile fetei si care iti alungesc profilul. Tunsoarea scurta este
perfecta pentru fata patrata . Calota rafasita care are un efect de
alungire a fetei si bretonul inegal pieptanat pe o parte, confera
sarm si rafinament tunsorii tale.

Evita. Bretonul nu este cel mai bun prieten al fetei patrate

Fata in forma de inima

Incearca tunsorile medii, cu parul pana la barbie dar si cele cu par lung, se
vor potrivi de minune cu fata in forma de inima. Chiar daca poti purta si frizuri
mai scurte, in cazul in care forma fetei este bine definita, recomandam
tunsorile cu parul pana la barbie care sa ofere o senzatie de volum exact
acolo unde e nevoie.

Evita. Tunsorile cu par scurt, care sa scoata in evidenta fruntea si partea

superioara a capului in general. Evita de asemenea tunsorile cu prea mult
volum in partea superioara a scalpului.

Fata diamant.

Fata diamant este bine balansata si denota o expresie dramatica. Poti

experimenta cu o varietate de stiluri, aproape orice frizura fiind potrivita cata
vreme fata ta este cu adevarat in forma de diamant.
Evita. In acest caz, nu prea ai ce evita, orice tunsoare fiind potrivita pentru
fata in forma de diamant. Incearca totusi, pe cat posibil, sa alegi coafuri care
sa scoata in evidenta trasaturile perfecte ale fetei, deci in concluzie, tine
suvitele departe de ea.

I3 Resurse pentru executarea coafiurilor

Parul este din cele mai vechi timpuri un semn al senzualitatii si al voluptatii.
Ca si pielea, parul reflecta starea noastra de sanatate, deci are nevoie de o
ingrijire adecvata. Pentru aceasta, trebuie mai intai sa ne cunoastem tipul de
par.
Acum, parul tern si casant este de domeniul trecutului. O data cu aparitia unor
produse capilare de ultima generatie si a unor sfaturi usor de urmat, parul
sanatos si stralucitor nu mai este un ideal imposibil de atins.
II1 Consilierea clientului in alegerea coafiurii

Pentru ca un coafor s aib ntr-adevr succes, el trebuie s-i acorde

atenie clientului. Atenia pentru nevoile clientului are la baz buna
comunicare.

Trebuie s comunicai bine cu clientul din momentul n care acesta

intr n salon i pn n momentul n care acesta prsete salonul.
Dac comunicarea funcioneaz bine, atunci clientul va avea
ncredere n dumneavoastr (stilistul ales), iar clienii
dumneavoastr vor fi relaxai i ncreztori. Trebuie s reuii s:
i facei pe clieni s se relaxeze spunei-le ce avei de gnd
s facei nainte de a ncepe s tundei i explicai-le ce facei pe
msur ce avansai;
nelegei ce-i dorete clientul comunicarea nseamn att a-
i asculta interlocutorul, ct i a-i vorbi;
asigurai-v c clientul nelege recomandrile dumneavoastr.

Maniera n care v adresai clienilor este la fel de important ca i

cuvintele pe care le rostii. Nu toi clienii sunt la fel, de aceea, n
timp, vei nva cum s v adaptai vorbirea (timbrul, volumul i
viteza) n funcie de client i de circumstane. Alegei-v cu grij
cuvintele. Construciile politicoase tind s genereze mai mult
ncredere dect indicaiile imperative. Spre exemplu, dorii s luai
loc? sau cum a putea s v fiu de ajutor? sunt mai prietenoase
dect luai loc sau avei nevoie de ceva? .

E important s descoperii ce-i dorete exact clientul. ncercai s

punei ntrebri la care clientul s rspund cu ceva mai multe
cuvinte dect da sau nu. ntrebrile de acest tip sunt cunoscute
sub denumirea de ntrebri deschise i sunt formulate de obicei cu
ajutorul unor cuvinte precum care, cine, de ce, cum, ce i unde. Spre
deosebire de ntrebrile nchise, ntrebrile deschise necesit un
rspuns mai elaborat. Spre exemplu, gndii-v la diferitele
rspunsuri pe care le-ai putea primi la urmtoarele ntrebri:
 ntrebare deschis La ce or ai prefera s facem
programarea?
ntrebare nchis V-ai fcut programarea pentru vopsire?
Cum s procedai n felul acesta de fiecare dat
Vor exista momente n care nu v va fi uor s comunicai cu clienii.
Asta pentru c v simii obosit sau deloc n form. Sau ai putea
ntmpina dificulti n a nelege clientul din pricina accentului su
puternic sau a vreunui defect de vorbire. Sau clientul este pur i simplu
dezagreabil. Oricare ar fi circumstanele, n calitate de profesionist
trebuie s ncercai s stabilii o bun comunicare cu clientul.

Consultarea
Pe parcursul consultrii vei ncerca s descoperii elementele care v-ar
putea influena decizia final cu privire la tunsoare/ coafur.
Consultarea reprezint prima etap a serviciului pe care l oferii
clientului. Consultarea v permite s descoperii ideile i nevoile
clientului. Pe baza acestora vei reui mai apoi s facei recomandrile
cele mai bune i s-l determinai pe client s aib mai mult ncredere
n dumneavoastr.

n timpul unei consultri trebuie ntotdeauna s:

descoperii ce-i dorete clientul nainte de a-i fi amponat
prul i trebuie s-l ntrebai pe msur ce lucrai dac dorinele
sale au rmas aceleai;
punei ntrebrile potrivite i s folosii eventual suporturi
vizuale, spre exemplu, reviste. Dac clientul i dorete o vopsire,
folosii schema culorilor;
comunicai ntr-o manier clar cu clientul i verificai dac v
nelegei unul pe altul;
dac avei ndoieli legate de dorina clientului, cerei sfatul
unui coleg mai experimentat; i
verificai dac ceva din ceea ce facei nu pericliteaz sntatea
sau securitatea clientului.
La consultare particip stilistul i clientul. Consultarea poate avea loc n
zona de recepie sau dup ce clientul s-a aezat pe scaunul de coafor.
Succesul consultrii va depinde de abilitatea dumneavoastr de a:
pune ntrebrile potrivite (de folosirea ct mai des cu putin a
ntrebrilor deschise);
asculta cu atenie rspunsurile clientului;
interpreta rsunsurile;
confirma cele spuse (verifica nelegerea); i
face sugestiile i recomandrile potrivite.
Confidenialitatea
Coaforul profesionist trebuie s se bucure de ncrederea clientului.
Coaforul va obine din partea clientului o serie de informaii cu caracter
personal. E important ca clientul s fie convins de discreia
dumneavoastr. Dac clieni au senzaia c nu pot avea ncredere n
dumneavoastr nu vor reveni i, mai mult dect att, pot lua msuri
mpotriva salonului. n orice caz reputaia salonului de coafur ar avea
de suferit.

Fiele clienilor trebuie s fie confideniale. Ele se afl n proprietatea

salonului i sunt o surs important de informaii. Fiele au de
asemenea un caracter personal i nu ar trebui s fie consultate (i n
niciun caz modificate) fr permisiune.

Informaiile personale ale colegilor sunt de asemenea confideniale.

Cnd lucrai mpreun ntr-un loc public i aglomerat ca un salon de
coafur, trebuie s avei ncredere n colegi. Clienii nu vor fi ncntai
la rndul lor s-i aud pe colegi brfindu-se unul pe altul.

Consultarea de la nceput pn la final

Clientul dumneavoastr ncepe s triasc experiena salonului din
momentul n care intr n el.

ntreinerea
O parte din ce n ce mai important a activitii coaforului este aceea
de a oferi clienilor sfaturi cu privire la ntreinere i la produsele pe
care acetia le pot folosi pn la urmtoarea vizit la salon.

S-ar putea ca aceast component a activitii dumneavoastr s v

pun n dificultate de la nceput, mai ales dac avei senzaia c le
vindei clienilor produse pe care acetia nu le doresc. Dar gndii-v
c i dumneavoastr considerai respectivele produse indispensabile n
activitatea dumneavoastr, prin urmare de ce nu ar fi ele folosite i de
ctre clieni?

Reacia clientului va depinde bineneles de maniera n care abordai

subiectul i de maniera n care facei recomandrile. Trebuie s-i
explicai clientului avantajele care decurg din utilizarea unui anume
produs. Explicai-le:
ce produs ai folosit pentru coafarea tunsorii;
de ce ai folosit respectivul produs; i
cnd i cum ar putea fi folosit produsul de ctre client.

Nu uitai s-l ntrebai pe client cu prilejul urmtoarei sale programri

dac a fost mulumit de produs i dac a reuit, cu ajutorul produsului
respectiv, s pstreze forma dorit a tunsorii.

Analiza

nainte de a ncepe orice tunsoare sau procedur de aranjare a prului,

trebuie s facei o analiz a clientului i a prului. Aceasta este una
dintre etapele cele mai importante ale activitii dumneavoastr,
deoarece, o dat ncheiat analiza, vei putea decide care este stilul de
coafur care i se potrivete cel mai bine clientului.
Analiza cuprinde mai multe etape, coaforul innd cont de o serie de
factori, care, o dat clarificai, l vor ajuta s dobndeasc o imagine de
ansamblu cu privire la client i, n consecin, l vor ajuta s decid
care este stilul de tunsoare care i se potrivete clientului.
Personalitatea
Sensul de pieptnare
 Vrsta
nlimea, greutatea i tipul de constituie
Calitatea i cantitatea prului
Linia prului i moduri de cretere
Tunsoarea anterior i preferinele n materie de tunsoare
Stil de via
Forma feei

Stilul vestimentar

n momentul n care consiliai un client n alegerea unei noi coafuri, este

important s luai n considerare stilul vestimentar al acestuia. Este tnr i i
place s fie la mod sau este mai conservator? Coafura trebuie s fie
elementul final care completeaz stilul general al unei persoane.
De asemenea, ar trebui s v gndii dac clientul dumneavoastr dorete s
i aranjeze prul n moduri diferite. De exemplu, ar putea dori o tunsoare
care s se potriveasc la serviciu, dar care s poat fi aranjat diferit pentru
o ieire n ora. Prin urmare, tunsoarea pe care o vei executa trebuie s ofere
clientului posibilitatea de a-i aranja prul diferit n funcie de circumstane.
Nu uitai de ocaziile speciale, precum o nunt sau petrecerile. n aceste
cazuri, trebuie s avei o abordare total diferit n consilierea clientului n
vederea alegerii unei coafuri.
Fii precaui! Nu presupunei din start c clientul dumneavoastr dorete o
tunsoare care s se potriveasc cu vestimentaia de serviciu sau chiar cu
vestimentaia de zi cu zi. ntotdeauna ntrebai clientul dac este mulumit de
stilul ales.

Vrsta clientului dumneavoastr

Cunoaterea vrstei clientului v poate ajuta n luarea unei decizii privind tunsoare
i culoarea prului, precum:

Ct de lung
Ct de scurt
Ct de strlucitor
Ct de modern
Regulile sunt foarte clare:

cu ct clientul este mai tnr, cu att va dori o tunsoare mai modern; i

cu ct este mai n vrst clientul dumneavoastr, va dori o coafur mai
dichisit i mai stilat.
Ar trebui s ncercai s oferii clienilor dumneavoastr un stil mai tineresc i mai
proaspt dect se ateapt. i va face s arate i s se simt mai tineri i mai
ncreztori.

nlime, greutate i constituie

nlime, greutate i constituie

Trebuie s inei cont de toi aceti factori atunci cnd l ajutai pe client s aleag o
coafur. Vei reui astfel s creai un echilibru ntre tunsoare i aspectul fizic al
clientului.

Spre exemplu:

o persoan plinu nu are nevoie de mai mult volum

o persoan nalt nu trebuie s par mai nalt
ncercai ntotdeauna s v salutai clienii nainte ca acetia s se aeze sau s
mbrace echipamentul de protecie. Vei reui astfel s v facei o impresie cu
privire la forma corpului lor.

Calitatea i cantitatea prului

Calitatea
Cnd vorbim despre calitatea prului ne referim la starea sa.
Aspecte pe care trebuie s le analizai:
Prul care a fost supus unui tratament chimic cu aport de cldur continu s
aib o strlucire satisfctoare?
Prul tuns drept reflect lumina, ns nu i prul tuns n trepte.
Prul vopsit prezint de obicei o strlucire bun.
Prul ondulat permanent este lipsit de strlucire deoarece absoarbe lumina.
Prul n stare bun este uor de aranjat. Prul subire i casant este
mai greu de aranjat, fiind necesare produse de aranjare precum spuma
sau gelul.

Cantitatea
Cantitatea se refer la densitatea prului la ct de mult pr exist i
la ct de gros sau subire este firul de pr. Aceti factori trebuie luai n
calcul n raport cu simetria i cu inuta coafurii. De pild, volumul este
mai uor de obinut pe un pr cu fir gros.

Prul subire pune mai multe probleme, deci va fi necesar folosirea

gelului i spumelor de aranjare. Cantitatea de produse de tratament
chimic i tehnicile folosite depinde de grosimea prului clientului. De
exemplu, prul subire prezint o rezisten mai ridicat la vopsire i la
ondularea permanent.

Textura
Textura prului este de trei tipuri:
Subire
Mediu/normal
Gros/aspru

Dimensiunea uvielor delimitate depinde de textura prului. Dac

prul este mai gros, uviele alese trebuie s fie mai subiri astfel nct
linia conductoare s fie vizibil. Aceasta trebuie s fie vizibil pentru
c ne indic ct de mult trebuie tuns ulterior fiecare uvi.

Textura influeneaz i coafura. Anumite coafuri care se potrivesc

prului gros nu se preteaz i prului subire i invers.

Linia prului i direciile neregulate de cretere

 Fig.11

Evaluarea liniei prului i a tiparului de cretere reprezint o parte esenial a analizei

prului. Trebuie ntotdeauna s evaluai aceste caracteristici atunci cnd prul este ud, dar i
atunci cnd prul este uscat (caracteristicile pot deveni mai evidente dup uscare). Linia
de cretere a prului

Trebuie s v concentrai asupra:

Linie prului din zona cefei
Cretet
Frunte i prile laterale

Nu toat lumea are o linie de cretere perfect simetric, prin urmare

trebuie s constatai eventualele asimetrii i forme ieite din comun.

Direcii neregulate de cretere

Cnd realizai o tunsoare, trebuie s inei cont de eventualele direcii
neregulate de cretere a prului, deoarece aceste neregulariti pot
influena modul n care vei realiza tunsoarea. Cele mai rspndite
neregulariti sunt:
 Vrtejurile din cretet
Prul care crete de jos n sus la ceaf
Vrtejurile din partea din fa
Prul crescut pe frunte la baza crrii

n etapa de consiliere, trebuie s verificai dac clientul dumneavoastr

prezint sau nu astfel de tipare de cretere nainte de a ncepe s
tundei. Dac ntlnii asemenea particulariti, trebuie s tundei
astfel nct s nu mpiedicai micarea natural a prului.

Ar putea fi nevoie ca prul ce formeaz aceste neregulariti s fie

lsat mai lung dect restul seciunilor, pentru a permite prului s se
mite n direcia sa natural. uviele vor prea s aib aceeai
lungime, chiar dac unele sunt mai lungi, iar altele mai scurte.

Unele tipare de cretere pot influena ntr-o asemenea msur

tunsoarea, nct efectul scontat s fie distrus. Spre exemplu, clientul
dumneavoastr dorete ca prul s-i fie tuns scurt n spate, dar lsat
mai lung n partea central. Aceast tunsoare nu i s-ar potrivi
clientului, deoarece prul su crete de jos n sus n zona cefei. Trebuie
s-i explicai clientului de ce acest tip de tunsoare nu este recomandat
pentru prul su.

Crarea
Crrile pot influena ntr-o mare msur tunsorile. Spre exemplu,
printr-o crare pe mijloc se poate mpri prul n pri egale i crea
astfel o form mai armonioas n cazul n care clientul are capul mare
sau un pr extrem de bogat. Crrile laterale pot distrage atenia de la
trsturile asimetrice, precum nasul mare i urechile de dimensiuni
diferite.

Moda poate la rndul ei influena modul n care folosii crrile.

Unele crri naturale sunt foarte bine definite i adeseori trasarea de

noi crri este contraindicat. n aceste cazuri este de preferat
pstrarea crrilor naturale n coafur.n timpul discuiei de consiliere,
trebuie s evaluai crarea natural a clientului i s observai ct de
bine definit este aceasta. Pe baza acestei evaluri vei putea decide
care este look-ul cel mai potrivit pentru client.

Stilul de via i alegerea coafurii

Stilul de via al clientului dumneavoastr va influena coafura pentru care va opta. Clientul
s-ar putea de pild s i doreasc o coafur care s reflecte ocupaia pe care o are, ceea ce
poate nsemna c va opta pentru o tunsoare clasic sau conservatoare.

Unii clieni i doresc o coafur practic i uor de ntreinut, n timp ce alii caut ceva mai
complicat. Dac ascultai cu atenie spusele clienilor i stabilii o relaie bun cu ei, vei
reui s facei alegerea potrivit.

Coafura aleas de client poate fi influenat i de coafura anterioar. Este posibil, de pild,
ca anterior prul s fi fost tuns prea scurt pentru a v permite s realizai coafura pe care i-
o dorete clientul acum.

Personalitatea

Personalitatea clientului v va ajuta s decidei dac este preferabil s tundei prul scurt
sau s-l lsai lung. Folosii-v spiritul de observaie pentru a identifica tipul de client cu care
avei de-a face:

extrovertit sau
introvertit

O persoan extrovertit poate purta haine ieite din comun. Prul unei astfel de persoane
poate fi colorat i poate reprezenta un element al imaginii proiectate de ctre respectiva
persoan. O persoan introvertit i dorete poate s se ascund n spatele prului, optnd
pentru un stil de coafur i un stil vestimentar conservator.

O persoan introvertit ncearc probabil s nu ias n eviden. Acestea sunt doar cteva
exemple. Pe msur ce vei deveni mai experimentai, vei reui s identificai cu mai mult
uurin tipul de client cu care avei de-a face.

Forma feei
Forma feei i forma capului clientului dumneavoastr sunt unice.
Folosii-v capacitatea de observare pentru a identifica trsturile
individuale ale clienilor dumneavoastr.

Tunsoarea trebuie s scoat n eviden toate trsturile armonioase

ale clientului, spre exemplu ochii i pomeii, i s ascund trsturile
mai puin atrgtoare, spre exemplu mandibula prea pronunat sau
nasul mare.

Urechile multor oameni nu sunt perfect simetrice. Ele pot fi foarte mari,
foarte mici sau pot avea dimensiuni diferite. Mai exist i urechile
clpuge.

Trebuie s tinei cont de aceste caracteristici mai ales atunci cnd

tundei scurt.

Trebuie s tii de asemenea dac clientul dumneavoastr poart

ochelari sau un aparat auditiv. Ambele ar putea influena alegerea
coafurii.

Trebuie s luai n calcul toi aceti factori atunci cnd v ajutai clienii
s-i aleag o tunsoare. Iat cum putei folosi coafura pentru a masca
anumite trsturi faciale:

prul lung aranjat n spatele urechilor conduce la estomparea unei

mandibule pronunate - prul lung acoper urechile clpuge;
bretonul acoper fruntea pronunat sau ridurile de expresie
pronunate. Exist multe alte tehnici pe care le putei folosi pentru a
gsi coafura potrivit formei feei clientului dumneavoastr. Iar cnd
un client este ncntat de tunsoarea pe care ai executat-o, este clar c
i-ai ctigat ncrederea.
II2 Fisa clientului

II3 Clasificarea coafurilor

Exist numeroase metode diferite de coafare a prului i o varietate
imens de instrumente ce pot fi folosite n acest sens. ns, exist o
serie de reguli elementare valabile indiferent de tehnica folosit.

Cum i produce coafarea efectele?

Combinaia de umezeala i cldura poate conduce la schimbarea

formei prului. Schimbarea formei prului presupune modificarea
legturilor chimice din cortexul firului de pr (a se vedea Pielea i
prul). n procesul de ondulare permanent, legturile chimice din
cortex sunt alterate ireversibil i reconstituite ntr-o alt form. Prin
coafare, ca i prin foenare, prul i schimb numai temporar forma.
Prul n starea sa natural poart numele de alfa keratin. Dac este
ondulat sau coafat ntr-o nou form, poart numele de beta keratin.

Cortexul firului de pr conine legturi de hidrogen i sulf care pot fi cu

uurin alterate. Prin ondulare permanent sunt alterate ambele tipuri
de legturi. Prin coafare sunt alterate numai legturile de hidrogen.
Legturile de sulf permit firului de pr s i pstreze structura de alfa
keratin, astfel c n momentul n care efectele coafrii dispar, prul
revine la forma natural.

Cum se realizeaz coafarea prului

Au existat diverse tehnici de coafare folosite de coafori de-a lungul
timpului. Coafarea prin nfurarea pe bigudiuri poate crea o imagine
pedant ce ar putea fi considerat demodat. Anumii coafori adopt
alte tehnici, ndreptndu-se spre aranjarea prului prin tehnicile de
foenare, ceea care i confer un aspect final mai natural. Cu toate
acestea, coafarea rmne o tehnic ideal pentru crearea unui aspect
armonios, elegant care continu s fie la mod n prezent.

Exist trei moduri principale de coafare:

* montare bigudiuri
* montarea prului n melci plai
* montare bigudiuri electrice

Coafura de seara
Niciun look nu este complet fara o coafura bine aleasa. Pentru seara, coafura trebuie sa fie
mai elaborata decat cea de zi, dar fara a da senzatia ca ai petrecut ore intregi la salon.
Parul trebuie sa arate bine, ingrijit, spectaculos si in perfecta concordanta cu intreaga ta
tinuta.

Parul impletit este un mod excelent de a adauga un plus de eleganta si stil

unei coafuri de seara.

De la o impletitura clasica si sobra, putem ajunge pana la o imagine moderna,

atragatoare si plina de senzualitate. Coafurile impletite nu sunt asa greu de
facut cum ar parea la prima vedere. Trebuie doar putina indemanare si multa
imaginatie. Avantajul coafurilor din par impletit este ca pot fi adaptate la
aproape orice fel de eveniment sau ocazie si pot fi usor asortate cu aproape
orice tip de vestimentatie.ales daca ai parul lung. Cocurile impletite sunt o
alegere buna pentru un look clasic si elegant.
 fig. 12

La acest tip de coafura suprafata nu necesita mult finisaj. Este un tip de coc foarte
usor de realizat si in acelasi timp de efect.

Se desparte parul in doua se prinde ,apoi se impletesc doua cozi in doua care se
prind cu un elastic transparent astfel incat sa nu se observe.

fig.13
Cu ajutorul degetelor dam mai mult volum coditelor, tragem de ele putin cate putin
din toate partile, avand insa grija la sivitele care ies fixandu-le cu spray fixativ.
Apoi se ia una dintre cozi si se rasuceste in jurul celelaltei, ca intr-un coc , in
sensul invers a acelor de ceasornic. Se fixeza apoi cu ace de coc .

fig.14

Varful coditei se poate ascunde in spatele cocului . Apoi cealalta codita sa infasoara
in jurul cozii deja prinse , in acelasi sens. Se fixeaza cu ace de coc.
fig.15
Se verifica totul cu ajutorul oglinzii.

Coafura de zi
Nu mai este o surpriza faptul ca impletiturile se regasesc in toate topurile
de hairstyle, avand in vedere versatilitatea, farmecul si multitudinea de variante pe
care le ofera acest stil de coafura. De la modelele scolaresti, cu accente jucause,
pana la cele elegante, cu note glam, pentru un look seducator.

fig.16

Ca parul sa aiba un aspect curat si ordonat trebuie pieptanat foarte bine. Se separa
parul cu degetele, chiar deasupra urechii si ia o suvita atat de groasa cat vrei sa fie
bentita.
 fig.17

Suvita aleasa si apoi impletita , se da peste partea cealalta de cap , exact ca si o

bentita,si se fixeaza cu agrafe.
fig.18
La cel se executa si in cealalta parte a capului.
Fig.19

Pe final se poate folosi ondulatorul pentru a realiza niste oduleuri fine si usoare ,
daca vrem ca aceasta coafura sa fie mai elegenta si in acelasi timp ne ofera si mai
mult volum parului.
 Coafura de ocazie
O coafura cat mai sofisticata este visul oricarei femei atunci cand isi face aparitia
la o petrecere sau la un eveniment important fie ca e nunta s-au o petrecere cu fast.
fig.20

Impletitura tip fecioara este coafura perfecta pentru un par bogat, dar poate fi
realizata si pe un par care trece de nivelul umerilor.
Parul trebuie foarte bine pieptanat dupa care se fac doua codite impletite pe
fiecare parte laterala a capului.

Fig.21

Se trece fiecare coada pe partea cealalta a capului, ca si cum ar fi o bentita. Trebuie

prinse cu atentie fiecare in parte cu agrafe si fixate foarte bine.
Fig.22

Se aranjeaza parul cu degetele si se trage de cozi astfel incat sa arate bine si sa

formeze o bentita foarte groasa .

Coafura se poate purta cu restul parului din partea din spate , lejer pe spate usor
buclat, s-au ca si in imaginile de fata prins un simplu coc la spate. Este foarte de
effect aceasta alegere !
Coafuri de concurs