Colegiul Economic P.

S Aurelian
Slatina Judetul Olt

PROIECT

Tema: Ondularea parului cu

peria circulara

Indrumator :

ELEV:

Jianu Carmen

Cotoila Constantina

2012-2013

Argument

Estetica
O frumusetemereu in cautarea ta !
Atat de aproape de tine si totusi cat de departe sunte

Pentru a realiza o coafura frumoas, coaforul trebuie sa aib multiple

cunotinte tehnice, nu este suficient ca acesta s se rezume numai la
punerea prului pe bigudiuri i la o pieptnare obinuit. Un bun coafor
trebuie s cunoasca toate procedeele tehnice nct s poat realiza
coafuri din ondule simple cu bucle vaporoase, coafuri practice de zi sau

coafuri elegante de sear.

CUPRINS

CAPITOLUL I.

I.1.Generalitati. Scopul activitatii de coafura, si destinatia lucrarilor

obtinute ;
I.2.Baze teoretice pentru obtinerea lucrarilor estetice din ondulatia
cu apa.

CAPITOLUL II
Evaluarea si consilierea .
II.1.Insrumente, aparate, materiale si produse folosite la efectuarea
ondulatiilor ;
II.2.Tehnica de lucru a ondulatiilor ;

CAPITOLUL III
Controlul tehnic de calitate si reguli de protectia muncii in salonul de
coafura ;

Capitolul I
I.1.Generalitati. Scopul activitatii de coafura, si destinatia lucrarilor
obtinute ;
ASPECTE DE ETIC PROFESIONAL
n meseria de coafor este de tiut c fiecare client are o concepie
personal n ceea ce privete felul n care s i se fac coafura.
ncrederea clientei trebuie ctigat prin convingere, ceea ce necesit o
atenie deosebit, competen profesional, cunotine temeinice,
prezen deosebit i sim estetic.
Persoanele care desfoar astfel de activiti sunt obligate s-i
nsueasc aspectele profesionale i de tehnica securitii muncii n
domeniul n care i desfoar activitatea, nct s nu expun la pericol
de accidentare sau mbolnvire profesional att persoana proprie ct i
a clientului.
Discreia, contiinciozitatea, seriozitatea profesional, amabilitatea,
demnitatea sunt trsturile importante care trebuie s caracterizeze pe
orice lucrtor din aceast ramur profesional. Specificul acestei meserii
const n aceea c se execut nu numai lucrri cu caracter de igien ci
i lucrri menite s duc la nfrumusearea aspectului parului, precum i
lucrri de corectare a anumitor defecte. Astfel, lucrrile de coafura sunt
menite s mascheze prin diferite procedee i tehnici o conformaie
defectuoas a parului. Orice client trebuie tratat politicos fr a i se lsa
4

impresia c i s-au observat hainele modeste, profesia sau unele defecte

fizice. Nu trebuie uitat c meseria de coafor-stilist este n slujba
populaiei i c lucrtorii sunt la dispoziia clientelei. Meseria de coafor
se dezvolt n funcie de mod ajungnd pn la art, de aceea pentru a
ine pasul cu moda este indicat ca lucrtorul s-i ridice n permanen
nivelul profesional, participnd la cursurile de specializare, la expunerile
teoretice i demonstraiile practice i s consulte n mod constant,
literatura de specialitate.
La intrare, clientul va fi ntmpinat cu zmbetul pe buze i poftit n
salon.La punctul de lucru, lucrtorul va pstra n permanen ordinea i
curenia, va pregti materialele necesare lucrrii, va steriliza
instrumentarul i va observa cu atenie parul i n special pielea capului.
Potrivit Ordinului Ministerului Sanatatii Publice nr. 1136/2007, coafura
trebuie sa cuprinda urmatoarele etape: spalarea si dezinfectarea
mainilor esteticianului si ale clientului examinarea pielii,capului si parului
clientului in vederea depistarii bolilor dermatologice.
Suntem asa cum ne exprimam: prin grai, scris, infatisare, prin
gandire, tinuta si comportament.
Putem fi cochete sau sobre, ingrijite, pline de un simt al
echilibrului, cu o fantezie bine dozata, care sa nu creeze exagerare si
radical, inteligente si generoase, pline de voiesie si stralucire spirituala,
care sa se reflecte pe obrazul nostru, in atitudinea noastra, in gratia cu
care zambim sau pe care o raspandim feminine si pline de farmec,
frumoase.
Pe toata durata si structura vietii de azi frumosul este un dezident
al civilizatiei si progresul.
A fi frumoasa nu mai este o superficialitate, ci o virtute a fermitatii,
o exprimare a unui echilibru interior care elimina complexele psihice,
dand siguranta si bucurie, elemente care ne stimuleaza munca si
placerea de viata.

Frumusetea este virtutea esentiala a spiritului feminine si se

resfrange in toate: pe plan fizic, psihic, moral si intellectual.
Ea este mereu creatoare, prin stimuli sai impulsionand forte latente
pe care nici noi nu ni le cunoastem bine. Stim ca femeile de azi sunt
angrenate in problemele pe care le ridica viata, atat pe plan professional
si social, cat si in familie. Prin constitutia lor sunt constiincioase si
orgolioase ceea ce le face sa munceasca cu daruire si pasiune, pana la
uitarea de sine.
In climatul vietii lor cotidiene frumusetea inseamna: armonie,
educatie, tinuta, comportamente, feminitate, eleganta si rafinament cu o
unda de romantism si un strop de mister.
Am vorbit mai mult despre manierele unei coafeze pentru ca
aceasta este domeniul pe care m-i l-am cules. Datorita specificului
meseriei lucram cu oamenii, deci cu caractere. Fiecare om are un
caracter deosebit de al celuilalt sau particularitati care-l deosebesc de
indivizi cu caractere asemanatoare.
Uneori clienta care cere vopsirea, decolorarea parului poate sa
aleaga o culoare ce nu o avantajeaza si in aceste cazuri trebuie propusa
schimbarea culorii cu una care contribuie la indulcirea trasaturilor
fizionomiei clientei.
Increderea clientei trebuie castigata prin convingere, ceea ce
necesita atat o atentie deosebita, cat si competenta profesionala si simt
estetic.

Tehnica aranjarii parului de-a lungul timpului

Parul este o minunata podoaba naturala care influenteaza si
complecteaza aspectul exterior.
Coafura aleasa trebuie sa constituie elementul care confera, poate
cel mai mult personalitate tinand cont de configuratia fetei, de varsta si
de calitatea parului. Istoria demonstreaza ca in coafura tendintele modei
sunt numeroase.
6

Moda este totdeauna si expresia unei anumite stari de spirit, o

legatura launtrica intre noi si epocile de la care preluam cele mai noi
creatii ale noastre. Indeosebi femeia are o tendinta inascuta de a
imbraca mereu o haina noua.
Ea gaseste in croitoreasa, coafor, estetician sau cosmetician,
complici necesari ai acestor transformari. Femeia evita primejdia
banalitatii, ea stabilind un echilibru intre frumusete si sanatate ca rezultat
al eforturilor liber consimtite de modelare a ceea ce natura i-a oferit.
Fiecare faza a culturii umane a dat nastere unor conceptii proprii
despre frumusete, care urma sa fie atinsa cu ajutorul mijloacelor
cosmetice.
Prin frumusete ne-am cladit, epoca de epoca, noi stalpi ai
civilizatiei cu speranta in bine si frumusete, omenirea a reinviat de cate
ori era sa apuce prada dezastrelor: prin frumusete cladim tot ce ne
inconjoara si in ea gasim unul din marile sensuri ale daruiri noastre. Spre
frumusete tindem ca spre un ideal. Intre frumusete traim si visam.
Consideram dintotdeauna cu ce podoaba, parul a fost ingrijit si
aranjat intr-o mare diversitate de forme. Aceasta aranjarea urma sa
confere (asigure) femeii farmec si personalitate.
De aceea forma coafurii e evoluat de-a lungul timpului cunoscand
anumite particularitati.
In secolul I femeile etrusce purtau parul lung, apoi dupa veacuri
mai tarziu il impleteau in jurul capului, iar peste alti o suta de ani, buclele
dadeau farmec fetei.
In Grecia antica, la inceput, sub influenta orientala, barbatii si
femeile isi aranjau parul in bucle si codite geometrice aranjate, fixate cu
ajutorul unor fire de sarma .
In epoca clarica, barbatii renunta la parul lung, iar femeile isi
piaptana parul spre spate si il prind intr-un coc la ceafa.
Roma antica preia si dezvolta cu rafinament deosebit tehnica
aranjarii parului.

Sub influenta popoarelor germanice, femeile romane foloseau

peruca si cozi blonde, isi vopseau parul in functie de resursele materiale,
mergand de la prebeul praf de caramida pana la regeasca pulbere de
aur. Rolul nostrum este acela de a infrumuseta, dar acest lucru nu se
face standard si mai ales oricum.
Clienta care vine la noi isi doreste ceva anume, isi pune speranta
in priceperea si imaginatia noastra. Lucrarea pe care o executam, fie ca
este tuns, vopsit, permanent sau altceva, trebuie facuta cu
professionalism, cat mai aproape de dorinta solicitantului. Dar, pe langa
exceptia manuala, in meseria noastra trebuie sa beneficiem de tact,
rabdare, migala, un dezvoltat simt al frumosului, al formei si echilibrului,
in asa fel incat clienta sa plece multumita nu numai pe plan fizic, cat si
psihic.
Specificul meseriei de frizer, coafor, manichiura, pedichiura consta
in aceea ca se executa lucrari cu caracter de igiena, dar si lucrari care
infrumuseteaza, prin schimbarea totala sau partiala a look-ului
(infatisarii) ori prin mascarea unor imperfectiuni fizionomice sau
craniene. Aceasta meserie are deci o latura mai delicata, clientii dorind
sa beneficiem de lucrarile de infrumusetare intr-un cadru intim si cat mai
discret.
Stilistul este un artist, in meseria sa el nu executa comenzi
urmarind tipare ci creaza un look original care sa avantajeze persoana.
Stilistul da sfaturi asupra ingrijirii parului sau a pielii capului astfel incat
sa fie evitate sau tratate anumite inconveniente cum ar fii: matreata,
deteriorarea firului de par sau a tenului, etc.
Un stilist nu isi cauta clieti, el este cautat de acestia pentru ca isi
demonstreaza zilnic competenta profesionala prin lucrari pe care le
executa, prin sfaturile pe care le da si prin comportament ireprosabil.
Meseria de coafor si frizer se dezvolta continuu in functie de moda,
ajungand pana la arta.
Un bun coafor nu trebuie sa se rezume numai la cele ce si-a
insusit in anii de ucenicie, ci este necesar sa tina pasul cu toate noutatile
ce survin in meserie, sa-si insuseasca metodele de lucru avansate.

Acest lucru contribuie in mare masura la inbunatatirea calitatii lucrarilor

in scopul unei cat mai bune deserviri a clientului.
Exigentele clientului, care cresc pe zii ce trece, trebuie satisfacute
intr-o masura cat mai mare.
Pentru a fii la curent cu tot ce este nou, modern, este indicat
lucratorului sa consulte sis a studieze revistele de specialitate.
Lucratorul trebuie sa respectele dorintele clientei, dar nu
intotdeauna este indicate realizarea intocmai a coafurii dorita de
aceasta; uneori coafura sau tunsoarea dorita nu o avantajeaza.
In aceste cazuri coaforul are datoria de a propune clientei un alt
gen de tunsoare, de coafura, care i-ar avantaja mult mai bine fizionomia.
Exista situatii, si acestea destul de frecvente, cand clienta lasa la
aprecierea coaforului executarea unei coafuri, pieptanaturi, cu conditia
ca pieptanatura respectiva sa-i avantajeze fizionomia, deci sa contribuie
la infrumusetarea ei. In aceste cazuri trebuie intai studiata fizionomia si
apoi sa I se execute coafura cea mai indicate.
Evul mediu impune o tinuta sobra si in ceea ce priveste coafura.
Timp de secole parul era strans si acoperit, sustinut de o panglica sau
cu un cerc metallic.
In timp ce frumusetile medievale erau admirate pentru parul lor
impletit, uns cu uleiuri, doamnele renasterii etalau coafuri mult mai
stralucitoare potrivite stilului lor sofisticat si mai aranjat.
Dupa simplitatea coafurilor doamnele din Venetia sau Florenta
care numai isi spalau parul si apoi il coafau usor, a aparut stilul baroc.
Acest stil a creat coafuri inconfortabile, sofisticate si plicticoase,
asa-numite LOIS al XIII XIV lea.
Stilul Bococa de mai tarziu era realizat atat cu par natural, cat si cu
peruci de catre pionerii coaforilor profesionisti de astazi.
Pieptanaturile erau recorduri de extravaganta si volum, cu imensa
coafura care adeseori necesita sa fie sprijinita pe la spate de un servitor
pentru a nu cadea.
9

Pentru a constituii asemenea coafuri, coaforii erau obligati sa

foloseasca ondulatoare pentru a le face doamnelor bucle. Buclele erau
apoi indelung pictate cu alb de plumb Rhandos, combinat cu lac oriental
pentru a le mentine volumul parului in timpul lungilor serate.
Ingrijirea parului cat si aranjarea lui a fost si este o problema din
cele mai indepartate timpuri.
Se schimba anii, se schimba moda, se schimba si coafurile; pornim de la
ideea ca fiecare femeie trebuie sa se tunde sau sa se coafeze in functie
de varsta, statura sau forma fetei, deci cum ii sta cel mai bine.
Anatomia i fiziologia firului de pr
Prul este partea cea mai expus aciunii factorilor atmosferici cum ar fi:
praf, vapori toxici, ageni poluani, raze ultraviolete.
Att prin structur, ct i prin funciile sale, prul este un organ viu, care
ia natere dintr-un germen.
Celulele se nmulesc, germenele se dezvolt, cptnd forma unei
sfere goale n interior. n structura celulei se pot distinge trei tipuri de
straturi:
-stratul exterior ectoderma care asigur legturile cu exteriorul;
-stratul interior endoderma care regleaz nutriia;
-stratul intermediar mesoderma.
Anatomia prului
Prin ndeprtarea ectodermei de pe esutul conjunctiv se pot vedea
glandele sebacee i papilele capilare. Prul extrage din stratul exterior
(ectoderma) substanele necesare pentru dezvoltarea lui, iar din
mesoderm substanele necesare ntreinerii sale, asigurndu-i
totodat i restul funciilor sale (hran, respiraie, musculatur, activitate
nervoas). Starea prului depinde ntotdeauna de tipul pielii, de starea
general a organismului. Acest lucru se poate realiza prin ngrijirea
dermatologic i prin influenarea circulaiei sanguine, a nervilor i a
glandelor.
10

-epiderma stratul de solzi;

-cortex stratul fibros care asigur rezistena prului;
- mduva, respectiv canalul mduvei, fr funcie special, cu o
rezisten slab, format din celule slab mbibate, separate prin bule de
aer. La baza firului de pr se afl papilele, unde activeaz vasele
sanguine i cele necesare pentru transportul hrnii, organele respiratorii
ale prului i nervii.
Sistemul nervos simpatic asigur activitatea nervoas a papilelor, iar
sistemul nervos parasimpatic asigur activitatea nervoas a glandelor
sebacee. Aciunea celor dou sisteme nervoase este contradictorie.
n funcie de echilibrul acestora depinde buna funcionare a glandelor
sebacee i a stratului germinativ.
Buna funcionare a stratului germinativ asigur creterea prului. Prul
crete concomitent cu nveliul epidermic pn la nivelul de vrsare a
glandei sebacee. Deasupra locului de vrsare a canalului glandelor
sebacee, prul crete liber. Unitatea papil rdcina glanda sebacee
alctuiete foliculul pilo-sebaceu, ce se afl ntr-o cavitate fibroas ce
protejeaz stratul germinativ. Tot aici se afl muchiul, a crui aciune
zbrlete prul la frisoane sau d senzaia pielii de gin.
Fiziologia firului de pr
11

Firul de pr se formeaz definitiv n piele. Starea i aspectul prului

depinde n mare msur i de condiiile extreme, de ngrijire, de aciunea
agenilor fizico-chimici exteriori. n unele cazuri se vorbete despre o
materie permanent. Prul care cade este nlocuit de altul nou. n
medie, durata de via a firului de pr este de 5 7 ani.
Creterea firului de pr ncepe la baz, pornind de la stratul germinativ i
se desfoar astfel:
- producerea de seebum la nivelul glandelor sebacee;
- producerea keratinei la nivelul foliculului. Keratina este o protein
compus din oxigen, hidrogen, carbon, azot i sulf.
Creterea i dezvoltarea prului depinde de starea general a
organismului. De exemplu, la femei, dup sarcin, papilele care au avut
de suferit se dezvolt din nou, rmnnd ns mai sensibile. Creterea
prului i secreia sebumului sunt influenate de 3 factori: hrana, secreia
glandelor i nervi.
Baza chimic necesar n formarea keratinei, a pigmenilor sau a
sebumului secretat de glandele sebacee depinde de:
- hran (excesul sau deficitul de vitamine sau aminoacizi);
- transformarea acesteia i asimilarea ei de organism
(starea aparatului digestiv, a ficatului, a glandelor endocrine)
- ageni motrici care transport hrana, precum i de integritatea vaselor
sanguine i de variaiile volumului de snge transportat.

Tipuri de pr
12

n funcie de aspectul, natura i caracteristicile firului de pr se prezint

astfel:
1.prul normal, sntos este elastic, se modeleaz uor i se piaptn
uor n stare umed. Prezint elasticitate, luciu i finee, deoarece stratul
solzos de la suprafaa firului de pr este compact i neted. Va fi
splat la un interval de 10 zile. Se recomand folosirea unui ampon cu
P.H. neutru.
2.prul subire i rar este lipsit de rezisten i este rar ceea ce este
determinat de cantitatea redus i de grosimea redus a firului.
Deoarece fibrele elastice din interior sunt n numr redus el prezint un
aspect moale i ofilit. Structura firului de pr se poate ntri datorit
substanelor ( de exemplu, compuilor de calciu), care ader la pr din
exterior i se infiltreaz n stratul solzos. Ca ntritor acioneaz asupra
prului i keratina, colagenul i proteinele. Nu trebuie lsat prul subire
s creasc mai lung de nivelul umerilor.

13

Lungimea prului trebuie s fie proporional cu volumul. Prul tuns

drept este mai acceptabil dect tunsoarea n scar. n principiu
ondularea chimic ester ideal pentru ca firele de pr s devin vizibil
pufoase.
3.prul gras este lipicios, umed, atrn n uvi, se lipete de cap,
pieptntura i pierde repede volumul i forma pufoas. Cauza const
n excesul de sebum (surplusul de grsime) care, fiind fluid se
rspndete uor de-a lungul firului. Dac sebumul este amestecat cu
mtreaa se formeaz un strat umed, care se aeaz pe scalp i duce la
astuparea porilor. n acest mod prul nu mai poate respira,
modificndui negativ aspectul i poate duce la cderea lui n cantiti
considerabile. Se recomand s se spele prul att de des ct este
necesar. Este dovedit c splatul des nu stimuleaz n nici un fel
secreia suplimentar de grsime. Pentru ngrijire se ntrebuineaz
produsele speciale care cu siguran nu conin nici grsime, nici balsam,
nici substane nutritive cu aciune de ncrcare a prului i favorabile
cderii prului. Prul gras nu se piaptn prea des pentru c intensific
dispersarea grsimii pe pr. Foarte important este ca pieptnul
i peria s fie splate la fiecare splare a capului. Se vor evita coafurile
care sunt lipite de cap. Este indicat i ondualrea chimic precum i
decolorarea uvielor de pr.
4.prul uscat refractar este de obicei de culoare nchis sau rocat,
firele conin fibre puternice de keratin care se opun oricrui efort de
modelare. Este lipsit de luciu deoarece glandele produc grsime
insuficient. Se recomand o splare odat la 7-14 zile cu ampoane ce
au la baz glbenu de ou, lanolin sau lecitin.
5.prul deteriorat suprafaa firului de pr este aspr, stratul solzos este
discontinuu, sfrmicios.

14

Dac firele sunt lungi atunci captul firului este distrus datorit unui
proces de mbtrnire, iar vrfurile despicate. Se recomand folosirea
unor preparate curative cu substane nutritive grase precum i substane
de refacere care niveleaz i ncleiaz stratul solzos.
6.prul cre vlurit sau chiar buclat, aproape ntotdeauna rezistent i
stabil, i cel mai adesea uscat, din aceast cauz fiind i friabil. Prul
ondulat de la natur posed din abunden ceva ce lipsete prului
drept, adic elasticitatea. Prul arat vioi i natural ns este greu a-i
imprima forma dorit, deoarece tinde mereu spre forma sa iniial.
Aceast for a prului poate fi mblnzit ncrcnd prul cu substane
nutritive. Preparatele sunt din seria prului uscat i friabil. Buclele pot
deveni mai strlucitoare cu ajutorul lacului ce conine grsimi sau ulei de
rapi. Ele trebuie dozate corect, frecndu-le ntre palme i apoi
netezind prul cu ele. Cea mai potrivit tunsoare este cea n trepte,
crarea i bretonul evitndu-se.
7.prul ciufulit, zbrlit este la prima vedere neted dar pe alocuri crete
n vrtejuri ceea ce mpiedic aranjarea lui. Ondularea chimic ce
mblnzete vrtejurile este recomandat. Se recomand preparate
speciale pentru pr uscat sau deteriorat.
8.prul friabil prul care de abia a crescut din rdcin este perfect
sntos. Stratul cornos este ntreg, prul lucete, este elastic i moale.
Situaia se schimb cnd prul mbtrnete. Deoarece prul
crete destul de ncet (de exemplu, 1-1,5 cm pe lun) atunci vrful
prului care a crescut de la crare pn la lobul urechii are vrsta de un
an. La dou splri pe sptmn ntregul pr a suportat 100 de splri,
a stat sub jetul fierbinte al feonului 24h i a suportat cteva mii de
pieptnturi pe an. n final prul s-a degradat. Stratul solzos care apr
firele de pr s-a uzat, astfel c prul i-a pierdut luciul i se ncurc uor

15

mai ales la vrfuri. Substanele nutritive grase, precum i substanele de

refacere, niveleaz i ncleiaz stratul solzos. Este foarte important ca
dup fiecare splare s se fac o cltire special pentru pr
deteriorat, pentru ca pieptnul s alunece cu uurin fr s agae
stratul solzos. La fiecare a 3-4 splare, n loc de substane nutritive se
folosesc creme curative. Ele conin o concentraie mai mare de
substane de refacere i acioneaz un timp mai ndelungat.
Atenie:
1.fluidul pentru pr achiat conine silicon, care ncleiaz rupturile, iar
vrfurile prului sunt acoperite cu o pelicul protectoare.
2.prul friabil distrus nu se piaptn cu peria, pentru c i duneaz i
mai mult. Peria este bun pentru pr uscat de la natur pentru c ajut
ca grsimile s se disperseze mai uor pe firele de pr.
3.pentru a evita nclcirea prului, dup splare se folosete piptenele
cu dini rari i rotunjii la vrf, care nu afecteaz stratul solzos. Nodurile
sau ghemotoacele din prul nclcit se desclcesc cu atenie i rbdare.
Niciodat nu trebuie rupte sau ntinse.
Preocuparea pentru sanatate si frumusete dateaza de mii de ani.
Dintotdeauna, notiunea de frumusete a fost asociata cu cea de
curatenie. in cele mai indepartate vremuri, oamenii foloseau grasimile si
uleiurile pentru a-si curata si netezi pielea; alifiile din ulei de palmier,
ricin, untura, miere si te i-au aparat de insolatii, frig, vant ori arsuri.
A fi frumos pare un dar divin. Exista o adevarata literatura despre felul in
care omul si-a mentinut, ingrijit ori chiar sporit frumusetea. Sa ne gandim
la Cleopatra, la primul ei indrumar de cosmetica, la Ovidiu, care a
scris un "cod\" al cosmeticelor, la femeile celebre (Popeea, sotia lui
Nero, folosea o lotiune de fata ce continea miere in amestec cu lapte de
magarita) si chiar la cele obisnuite, care isi ingrijeau fata si trupul cu
produsele naturale ce le stateau la indemana.
16

Cosmetologia (kosmetikos = arta de a-si face toaleta, logos = stiinta) sau

cosmetica sta astazi la dispozitia noastra cu o imensa varietate de
proceduri si produse ce corespund datelor fiziologice ale pielii.
Pielea, aceasta mantie a organismului, trebuie ingrijita, protejata, tratata.
ingrijirile cosmetice depind, in primul rand, de tipul de ten si de calitatea
acestuia. Studiind pielea prin dirse metode (vizuala, palpare,
aparate de diagnostic moderne), observam o serie de caracteristici ce
incadreaza tenul intr-o anumita categorie, in functie de criteriile lui morfofunctionale
I.2 Baze teoretice pentru obtinerea lucrarii Ondularea parului cu
peria
Ondularea prului se obine prin mai multe procedee: unele permit o
ncreire mai puternic, altele mai slab, mai supl. n general, n toate
procedeele intervine ca factor ajuttor caldura.
Procedeele utilizate pentru ncretirea firului de pr sunt:
ondulaia cu ap;
ondulaia cu fierul;
ondulaia cu melci;
ondulaia permanent.
Exist numeroase genuri de coafuri, unele mai simple altele mai
complicate. n funcie de tipul de coafur sunt:
coafuri de zi purtabile;
coafuri de sear;
coafuri estetice;
coafuri de avangard;
coafuri de concurs.
Coafura se adapteaz la fizionomia, silueta i vrsta persoanei,
mbrcmintea i variaiile modei. n general, coaforul trebuie s fie la
curent cu toate variaiile modei pentru a alege i executa clientelor cel
17

mai avantajos din punct de vedere estetic. n executarea unei coafuri nu

este permis neglijarea aspectului estetic general al clientei.
nainte de executarea coafurii se va examina cu atenie conformaia i
fizionomia clientei i anume:
rotund;
prelungit;
triunghiular.
statura clientei:
- nalt;
- scund;
- mijlocie.
silueta clientei:
gras;
medie;
slab.
profilul:
nas mare;
nas crn;
nas cu deviere de sept;
brbie;
brbie proeminent;
frunte ngust;
frunte lat;
frunte bombat;
gt subire;
gt lung;
gt gras;
gt scurt i gras.

18

Aceste observaii sunt foarte importante pentru coafor. Ele l ajut s

gseasc coafura cea mai potrivit care s atenueze, s mascheze
defectele sau s sublinieze unele trsturi frumoase.
Astfel, unei persoane scunde i se va realiza o coafur cu volum
amplasat n partea superioar a capului fr a exagera doar pentru oferi
prin coafur nalime clientei. La o client nalt cutam o coafur
adaptat nlimii.
Prin coafur se pot obine efecte optice care s ascund defectele i s
evidenieze prile frumoase oferind clientei coafura ideal.
Ondulaia cu ap
Ondulaia cu ap nseamn modelarea coafurii cu ajutorul pieptenelui i
a degetelor. Se formeaz aa numitele cute directe. Aceste cute stau la
baza celor mai elegante i graioase coafuri. Ele se execut nc
din anii 20-`30 i datorit aspectului deosebit sunt foarte cerute i n
zilele noastre. Procedeul de cutare a prului const n a forma ondule
direct pe prul ud.
Aezarea prului n ondule ofer urmtoarele avantaje:
imit ondulele naturale;
ondulele largi i adnci confer un aspect natural al prului;
ondulele sunt lejere cu aspect vaporos.
Tehnica pieptnatului i a periatului este foarte important pentru a
obine o coafur simpl bazat pe ondule-cute directe. O coafur pe
baza de ondule se poate executa cu sau fr crare.
Tehnica executrii ondulelor prin cutare direct:
se spal prul;
se piaptn prul spre spate;
se ncepe executarea ondulelor n partea mare de la crare sau n
direcia de cretere a prului;

19

se piaptn n direcia opus i se reine prul cu degetele minii

stngi (degetul mare arttor i mijlociul);
se formeaz prima ondul;
se repet penultima operaie i se vor forma pe rnd urmtoarele
ondule orientndu-le spre stnga i spre dreapta;
se usuc i se piaptan prul.
Pentru a fi ct mai suple, mai durabile, aceste ondule pot fi fixate cu
nite piepteni mici iar cuta poate fi prins n clame.
Coafura pieptnat n ondule directe se poate obine cu ajutorul
clipsurilor i melcilor.
Aezarea prului n bucle
Constituie o metod moderna de ondulare a prului. Buclatul, rularea
prului pe bigudiuri se face prin rularea uvielor de pr n stare ud.
Buclatul este o operaie care const n rularea uvielor de pr pe
bigudiuri mai mult sau mai puin subiri dup felul coafurii: mai crea sau
mai lejera. Buclatul d o form spiralat prului att n urma buclajului
prin operaia de bigudat ct i dup aezarea prului n melci.
Avand n vedere acest principiu, se trece nti la mprirea corect a
prului i n acest scop se ine cont de:
- Cantitatea de pr necesar coafurii n partea superioar,
- Cantitatea de pr necesar coafurii n prile laterale
- Cantitatea de pr necesar coafurii pentru partea din spate
- Poriunea de pr necesar terminaiei coafurii la ceafa
Concepia de baz privind aceasta mprire a prului este
corespunztoare pentru orice linie de coafur.

20

Capitolul II

II.1 Evaluarea si consilierea.

Instumente, aparate, poduse si materiale folosite la realizarea
ondulatiilor cu peria circulara.
1. Privirea si pipairea parului pentru a-i putea aprecia structura si nivelul
de ingrijire.
2. Masurarea grosimii si determinarea sectiunii firului de par.
3. Evaluarea sistematica,in baza unui plan de diagnoza:

a) Cunostinte privind:
- continutul instructiunilor privind aranjarea parului pentru
prelucrarea ulterioara;
- structura si proprietatile parului;
- felurile si cauzele vatamarii parului ( exemplu:despicarea si
ruperea;)
- importanta structurii de moment a parului si a starii lui de
ingrijire,pentru tratamentele ulterioare;
- indicii de recunoastere ale atacului de paduche.
b) Pentru realizarea coafurii si stabilirea posibilitatilor de tratare,alaturi
de desimea si lungimea firelor de par,sunt importante mai ales
sectiunea,calitatea si nivelul de ingrijire al acestuia.
c) Firul de par poate avea sectiunea rotunda,ovala ori in forma de banda
fiind subtire,mediu ori gros.
d) Prin observare si pipaire se poate stabili cum este parul, de exemplu:
- moale pana la dur;
- destins pana la valvoi;
21

- neted pana la poros

- suplu pana la casant
- stralucitor pana la mot.

e) Multitudinea secretiilor pielii capului si starea parului sunt decisive

pentru ingrijirea si celelalte actiuni ale parului.
f) Vatamarea
"repara".

tijei parului ca despicarea,ruperea,strivirea nu se pot

Instrumente si materiale
Se foloseste la uscarea si aranjarea parului.
Climazon :
Scafa sau bazin cu scurgere :
Substante dezinfectante pentru distrugerea microbilor:
apa oxigenata, pt dezinfectarea ranilor si a ustensilelor, deoarece nu
ataca metalul
hipermanganatul de potasiu
spirt medicinal
Alcool
acid boric (cristale fine albe, este un antisptic mai slab, nu este
otravitor, nici oxidant, este folosit ca
dezinfectant sub forma de solutie 30 gr acod boric in 1 l apa incalzita)
bromocet 10 %se dizolva in apa fiarta.
Materiale si produse necesare la executarea anumitor lucrari de
coafat:
Produse utilizate pentru igiena:
vata
22

sapun
sampon, etc.
Produse utilizate cu scop antiseptic:
alcool
vata.
Produse utilizate in scop curativ:
sampon pentru ingrijire
lotiuni tonice
creme tratament curative
creme hranitoare.
Substante dezinfectante pt distrugerea microbilor:
apa oxigenata, pentru dezinfectarea ranilor si a ustensilelor(nu ataca
metalul)
hipermanganatul de potasiu
spirt medicinal
alcool
acid boric ( sub forma de cristale fine albe, este un antisptic mai slab,
nu este otravitor, nici oxidant,
este folosit ca dezinfectant sub forma de solutie 30 gr acid boric in 1 l
apa incalzita)
bromocet se dizolva in apa fiarta.
Guleras pentru scurgere solutii
Folie aluminiu
Casca pentru suvite
Croseta pentru scos suvite
Ace pentru coc
plan de diagnoza
creion
23

eventual fisa de cartoteca.

Pregatirea
a. Pregatirea tuturor obiectelor de care aveti nevoie;
b. Puneti clientului pelerina de protectie.

Observarea si pipairea parului

A. Ondulati parul si stabiliti densitatea si aspectul cu ajutorul criteriilor
din partea intai a
planului de diagnoza.
B. Scrieti concluziile dumneavoastra in plan (concluziile pot fi
inscrise si pe fisa de cartoteca).
C. Stabiliti structura parului conform partii a doua a planului de
diagnoza,rasucind intre degete mai multe fire si bagand mana in intreg
parul.
D. Scrieti constatarile dumneavoastra in plan.
E. Pieptanati parul si stabiliti daca el revine sau nu la forma initiala.
F. Apreciati capacitatea de revenire si notati constatarea in partea a
treia a planului de diagnoza.
G. Verificati daca exista vatamari vizibile ale parului si treceti
concluziile in parea a patra a planului.

2.Masurarea grosimii si a sectiunii firului de par

a) luati in mana un aparat de masurat grasimea firului de par si cu

cealalta mana ridicati un fir;
24

b) cu ajutorul rotitei miscati cele doua palpatoare ale aparatului;

c) introduceti firul de par intre cele doua palpatoare ale aparatului;
d) eliberati incet,rotiti in asa fel incat firul de par sa ramana fixat intre
palpatoare;
e) cititi valoarea si treceti in partea a cincea ,spalatul unu a
diagnozei;
f) scoateti firul de par din aparat si faceti cu el funda;
g) masurati sectiunea firului in funda;
h) scrieti noua valoare in spatiul doi;
i) repetati aceasta procedura de masurare la toate punctele indicate
in planul diagnoze;
j) scoateti valoarea medie conform tablei;
k) incercati comparativ sa testati grosimea si cu degetele pentru a
va dezvolta in acest mod propriu simt de apreciere;
l) cu ajutorul partii a sasea din planul de diagnoza stabiliti grosimea
parului si sectiunea parului.La firul oval ori in forma de banda diametru
"unu" este mai mic decat diametrul "doi".
Pentru stabilirea grosimei firului se alege diametru "unu" retineti
concluziile dumneavoastra.Deseori la acelasi client grosimea firului si
sectiunea lui sunt foarte diferite . "Sectiunea" locul in care diametru
firului de par este cel mai mare.
Stabilirea tratamentelor anterioare aplicate parului si a solicitarilor
deosebite la care a fost supus:
a) Urmariti criteriile planului de diagnoza numarul 1- 4 ,stabiliti ce
tratamente au fost probabil aplicate parului si la ce solicitari deosebite a
putut fi supuse acesta.
b)Scrieti concluziile dumneavoastra in partea a saptea a planului de
diagnoza.
c)Interogati clientul asupra tratamentului anterior si mentionati in
25

scris si aceste date.

d)Comparati concluziile dumneavoastra cu declaratia clientului si
stabiliti diferentele dintre ele;ar putea necesita o clarificare
mai
amanuntita si ar putea fi importante pentru tratamentul ulterior.De
exemplu ar putea fi limitate posibilitatea de tratare ulterioara in ceea ce
priveste vopsitul cu saruri metalice sau cu unele produse naturale.
e)Intrebati clientul daca are probleme cu parul si inregistrati datele.

Concluzii pentru tratarea ulterioara;

-Plecand de la concluziile dumneavoastra stabiliti :
:ce tratamente vor fi aplicate ;
:ce preparate vor fi folosite.
-Inregistrati concluziile in planul de diagnoza in partea a opta.
l.Discutiile de cosiliere se impart in urmatoarele patru faze:
1 . faza de intampinare si contact;
2 . faza de informare;
3 . faza de cosiliere;
4 . faza de incheiere si de confirmare.
Exista foarte multe posibilitati de expunere a discutiei.Prin aceste
indrumari facem incercarea de a reduce la esential domeniul dificil si
complex la preocupari pentru client si al discutiei de consiliere.

1.Faze de intampinare si contact:

Plecam de la premiza ca clientul doreste deja sa urmeze un
tratament.
a) Saluta-ti cu amabilitate clientul:
-indreptati-va spre el;
- zambiti;
26

- vorbiti clar si rar;

- straduiti-va sa aveti cu el o discutie de aproape,de
exemplu:strangeti-i mana apoi spuneti-i "va conduc la locul
dumneavoastra" si indicati cu mana directia.
b) Straduiti-va ca inca din momentul salutului sa "cititi" clientului:
- aspectul exterior de exemplu varsta ,dimensiunea, figura,
imbracaminte, accesorii, ochelarii, frizura;
- modul de a se misca;
- modul de exprimare si limbajul folosit;
- dipozitia si indicii de personalitate.
c) Luati clientului piesele de imbracaminte pe care acesta le scoate.
d) Insotiti clientul spre locul unde va fi servit.De obicei va exista un
timp de asteptare, in care ii veti oferi materialele de informare.

2.Faza de informare.
a) Asezati-va lateral in fata clientului pentru a nu-i vorbi "de sus".
b) Puneti o intrebare clara pentru a afla dorinta clientului si
eventualele sale probleme de exemplu "Ce pot face astazi pentru
dumneavoastra?"
c) Asteptati linistit raspunsul si conduceti dumneavoastra
discutia,punand intrebari,pana va veti forma o imagine clara asupra
dorintelor,problemelor clientului.
d) Confirmati-i ca la-ti ascultat si ca la-ti inteles spunand de exemplu
"Da v-am inteles deci dumneavoastra a-ti dori ..."
e) Explicati clientului ca este importat ca mai intai sa examinati
starea parului si pielea capului.
f) Realizati examinarea intr-un moment favorabil, intrebati-l pe client
daca nu ar fi interesat de rezultatul obtinut.
27

g) Sa i se prezinte si alte posibilitati indicate pentru tratament.

3.Faza de consiliere.
a) Alegeti-va materialele demonstrative (plansa,coala,suvite de
par,fotografii ori schite proprii) care sa ilustreze ideile dumneavoastra:
- pentru a reprezenta dorintele si problemele clientului recunoscute
de dumneavoastra.
- pentru a consilia clientul in legatura cu posibilitatile de realizare a
dorintelor sale.
- pentru a ocaziona propunerile de noi tratamente in legatura cu
tehnica produsele ori forma.In sfaturile date de dumneavoastra
introduceti si elemente de moda.
b) Evitati avantajarea clientului si oferiti-i alternative, daca aveti
senzatia ca el este inca nehotarat.
c) Prin formularile dumneavoastra aratati clar clientului ca va
preocupati, efortul de a-l intelege si de a-l sfatui.

4.Faza de inchiere si de confirmare.

a) Rezumati posibilitatile luate in discutie in cazul dat.
b) Limitati-va la acea propunere de tratament spre care credeti ca
inclina clientul.
c) Analizati aceasta solutie cat mai amanuntita folosind material
documentar sau direct pe client.
d) Repetati intrebari ,convingeti-va ca client a inteles corect totul si
ca este de acord cu tratamentul propus.
e) In final, laudati clientul si confirmati-i ca a ales bine solutia.
f) Faceti introducerea in faza de tratament oferind clientului un ziar,o
cafea.
g) Realizati tratamentul pentru a obtine confirmarea finala.Din cand
28

in cand urmariti daca clientul manifesta satisfactie.

h) Dupa tratament intrebati clientul daca este multumit utilizati toate
posibilitatile pentru a arata clientului rezultatul.
i) Oferitii clientului "secrete" de coafura-frizerie recomanda-tii
produsele si da-tii sfaturi pentru ingrjirea parului acasa.

Greseli ce trebuie evitate.

a) Nu ati realizat faza de intampinarea si de contact;
-clientul este nesigur;
-clientul pleaca din start cu o impresie negativa.
b) Nu ati indentificat caracteristicile individuale ale parului si pielii
capului.
-sunt trecute cu vederea elemente esentiale;
-nu este posibila o consiliere cu un scop corect.
c) Clientul este "convins"sa accepte un anumit tratament.
-clientul se simte"convins".
-se pierde increderea in tratamente.
d) Consilierea are loc fara documentarea de alternanta,coafura nu
este prefigurata.
-clientul nu isi poate forma o imagine asupra viitorului sale
coafurii.
-se poate ajunge la neintelegeri si la nemultumirea clientului.
e) Nu se discuta temerile,obiectiile sau intrebarile clientului;
-clientul se simte insuficient consiliat si neluat in serios
f) Se uita indrumarea si recomandarea de produse pentru casa;
-clientul poate avea greutati la toaleta zilnica a parului;
29

-clientul se simte insuficient consiliat;

-clientul este nemultumit si nu mai revine.
II.2 Tehnica de lucru -"Ondularea parului cu peria
circulara"
Formarea buclelor:
Se realizeaz n felul urmtor: n funcie de coafura dorit se desparte
prul, dac este nevoie, printr-o crare, apoi se mparte n uvie egale
de circa 3-7 cm.
Rularea prului se ncepe de lng pielea capului (circa 1 cm distan) i
nu de la vrful uviei. Peria se ntroduce deasupra, avnd partea
scobit sub uvia de pr care se ridic cu mna stng.
Se ncepe cu bucla de lang contur. Toate buclele se ruleaz n jos
nspre pielea capului. n timpul rulrii, uvia de pr se ine ntre degetele
minii stngi.
Se execut micri de deschidere i nchidere (bati) ale fierului,
rsucind prul spiral n jurul lui. n timpul btii" peria nu se nchide
strns niciodat, el se las mereu uor ntredeschis, pentru a nu ncrei
uvia.
Peria se mai rsucete de cteva ori pan nu se mai simte vrful uviei
ntre braele acestuia, procednduse n general aa cum s-a artat la
obinerea buclelor.

30

Capitolul III
Controlul tehnic de calitate si reguli de protectia muncii in salonul de
coafura
Norme de igiena pentru protectia clientilor
Cabinetelor in care se desfasoara activitati de infrumusetare li se
aplica dispozitiile Ordinului ministrului sanatatii publice nr.
261/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curatarea,
dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare, publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 128 din 21 februarie 2007, cu
modificarile ulterioare.
1. Suprafetele, instrumentele, echipamentele si accesoriile utilizate
trebuie curatate, dezinfectate si/sau sterilizate, conform prevederilor
legale in vigoare, respectandu-se recomandarileproducatorului.
2. Materialele, instrumentele, accesoriile si echipamentele de unica
folosinta se folosesc pentru un singur client.
31

3. Toate echipamentele, instrumentele si materialele de unica folosinta

trebuie indepartate imediat dupa ce au fost folosite la un client.
4. Procedurile pentru operatiile de sterilizare, recomandate de catre
producatorul aparatului utilizat in acest scop, trebuie sa fie disponibile in
cursul actiunilor de inspectie.
5. Se admite posibilitatea sterilizarii instrumentarului intr-o unitate
sanitara specializata. Daca sterilizarea se efectueaza in alta parte decat
locatia cabinetului, trebuie sa se faca dovada sterilizarii prin
urmatoarele documente:
a) contractul incheiat intre cele doua parti;
b) data sterilizarii si numele persoanei care a executat sterilizarea;
c) cantitatea si tipul de instrumentar sterilizat;
d) tipul de sterilizare folosit, parametrii de sterilizare, tipul de aparat
folosit;
e) conditiile de transport al instrumentarului sterilizat.
6. Se utilizeaza doar produse biocide, autorizate conform prevederilor
Hotararii Guvernului nr.
956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, cu modificarile
ulterioare.
7. Solutiile de lucru din produse biocide, utilizate pentru dezinfectie, se
prepara, se pastreaza si se utilizeaza conform instructiunilor
producatorului.
8. Toate recipientele si containerele, altele decat ambalajul original al
producatorului, folosite pentru dezinfectie, trebuie etichetate adecvat in
privinta continutului, concentratiei si datei la care solutiile de lucru
au fost preparate.
9. Echipamentul electric, care nu poate fi imersat in lichid, trebuie curatat
prin stergere si pulverizat cu un produs biocid.

32

10. Instrumentarul care necesita sterilizare trebuie sa fie impachetat

individual in ambalaje aprobate pentru sterilizare sau in seturi care sunt
folosite pentru o singura procedura. Ambalajele trebuie inscriptionate
cu data sterilizarii si numele persoanei care a efectuat sterilizarea.
Ambalajele cu instrumentele sterilizate trebuie mentinute in conditii
corespunzatoare de asigurare a sterilizarii si depozitate intr-un loc inchis,
lipsit de umiditate si praf, la care exista acces controlat. Este obligatorie
afisarea interdictiei de acces al persoanelor straine in locul/camera de
pastrare a obiectelor si echipamentelor curate, sterile sau dezinfectate.
11. Fiecare pachet cu instrumentar sterilizat trebuie monitorizat in
privinta sterilizarii, utilizandu-se indicatorii chimici sau biologici.
12. Procedurile de sterilizare efectuate conform recomandarilor
producatorului aparatului se inregistreaza si trebuie sa fie disponibile in
cursul actiunilor de inspectie.
13. Inregistrarile scrise cu privire la procedurile zilnice de sterilizare si
dezinfectare, efectuate conform prevederilor Ordinului ministrului
sanatatii publice nr. 261/2007, cu modificarile ulterioare, se pastreaza de
catre persoana responsabila.
14. Inregistrarile procedurii sterilizarii trebuie sa cuprinda urmatoarele:
a) metoda si parametrii de sterilizare;
b) data sterilizarii;
c) cantitatea si tipul de instrumentar sterilizat;
d) numele sau initiala persoanei care a sterilizat instrumentarul;
e) monitorizarea sterilizarii prin indicatorii chimici sau biologici.
15. Instrumentarul sterilizat si depozitat conform prevederilor legale in
vigoare, care nu a fost folosit in decurs de 24 de ore de la data
sterilizarii, trebuie resterilizat inainte de folosire, exceptie facandu-se
pentru instrumentarul presterilizat.

33

16. Persoana responsabila cu sterilizarea instrumentarului trebuie sa

demonstreze in cadrul inspectiei ca procedurile de sterilizare au fost
executate corect si optim.
17. Daca se folosesc instrumente presterilizate, trebuie sa existe
documentatia furnizata de producator in care sa fie descrisa metoda de
sterilizare si precizate recomandarile de depozitare si mentinere a
sterilitatii. Aceasta documentatie trebuie furnizata in cursul actiunilor de
inspectie. Persoanele responsabile cu depozitarea si manipularea
instrumentarului sterilizat trebuie sa respecte instructiunile
producatorului de mentinere a sterilitatii.
18. Fiecare cabinet sau locatie temporara trebuie sa mentina
inregistrarile privind dezinfectia si sterilizarea disponibile in timpul
actiunilor de inspectie si acestea trebuie sa cuprinda urmatoarele:
a) date despre produsul biocid folosit (denumire comerciala, aviz sanitar,
fisa de securitate);
b) domeniul pentru care produsul biocid este folosit;
c) data, frecventa dezinfectiei;
d) numele persoanelor care sunt responsabile cu dezinfectia.
19. Curatenia trebuie efectuata la sfarsitul sau la inceputul programului
de lucru, precum si ori de cate ori este necesar, de catre personal
calificat.
20. Deseurile periculoase rezultate in urma activitatilor se colecteaza
separat, se depoziteaza, se transporta si se neutralizeaza, in
conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr.
219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea
deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de
culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile
rezultate din activitatile medicale, cu modificarile ulterioare.
Norme de protectia muncii
34

Locul de munca trebuie sa se prezinte curat, aerisit, instalatiile ingienicosanitare sa functioneze in bune conditii, sa existe o alimentare
corespunzatoare cu apa potabila.
Dupa fiecare client, trebuie sa fie stearsa masa de lucru Este indicat sa
se foloseasca numai instrumentele lucratorului, dupa ce au fost
dezinfectate si sterilizate.
Daca constatam ca un client are o boala dermatologica, se atentioneaza
acesta in modul cel mai discret pentru a se prezenta de urgenta la
medic. Rufaria va trebui schimbata la fiecare client. Inaintea inceperii
unei lucrari de manichiura-pedichiura este oblicatoriu ca lucratorul sa se
spele pe maini, iar la terminarea lucrului este obligat sa repete
operatiunea.
Vasul pentru inmuiat si bazinul pentru pedichiura vor fi spalate si
dezinfectate cu solutii speciale dupa fiecare client. Servetelele de
manichiura vor fi folosite la un singur client, dupa care se vor arunca.
Pentru orice defectiune ivita la aparatele, instalatiile sau tablourile
electrice, se va aduce un electrician autorizat. Este interzis sa se lucreze
fara echipament de protectie, cu el murdar sau rupt. In timpul deservirii
clientilor, lucratorul va executa operatiunea cu cea mai mare grija, pentru
a evita accidentele.
In caz de imbolnavire, lucratorul este obligat sa se prezinte imediat la
medic, totodata la controalele obligatorii.
Deosebit de importanta este cunoasterea bolilor de piele, a bolilor
profesionale, precum si masurile ce trebuiesc luate pentru prevenirea lor.
Respectand masurile de igiena in munca, lucrand cu atentie pentru a
evita zgarierea, inteparea sau taierea si utilizand o sursa de lumina
corespunzatoare, se vor putea evita imbolnavirile, mai ales cele cu
caracter contagios, dar si neplacerile profesionale generate de acestea.
Noiuni generale de transmitere i prevenire a bolilor
35

Bolile unghiilor nu vor fi tratate niciodat de ctre manichiurist. Totui

manichiurista trebuie s recunoasc unele iregulariti sau probleme ale
unghiilor care pot fi totui lucrate de ctre ea i s le deosebeasc de
bolile care vor fi tratate de medic.
Bolile se transmit cu ajutorul bacteriilor. Bacteriologia este tiina care
studiaz bacteriile. Bacteriile sunt clasificate n dou categorii i anume:
- patogene
- nepatogene
Bacteriologia este tiina care studiaz bacteriile i n special pe cele
care produc boli.
Bacteriile sunt organisme unicelulare de dimensiuni microscopice
(microrganisme). Practic se gsesc peste tot n aer, ap, n alimentaie,
n corpul uman (n gur, n intestine, pe piele)
Patogenitate capacitatea unui microb de a nvinge sistemul de
aprare al organismului i de a determina un proces infecios specific,
manifestat clinic.
Bacteriile nepatogene nu produc mbolnvirea i sunt considerate
inofensive.
Bacteriile patogene sunt duntoare i stau la baza apariiei bolilor.
Bacterii patogene:
a) Cocii celule rotunde sau ovale care singure sau n grup formeaz
trei tipuri de bacterii:
- displococii produc pneumonia
- streptococii produc infecii serioase dac de exemplu avem tieturi
netratate n piele
- stafilococii cresc sub form de ciorchine i cauzeaz abcese i
furuncule
b) Bacilii cauzeaz TBC, dizenterie, febr tifoid
c) Spirillia cauzeaz sifilisul
36

Parazii i virui
Paraziii se transmit cu ajutorul animalelor i plantelor
Viruii sunt cele mai mici microrganisme ce intr n celule, cresc i se
reproduc pn cnd celula este distrus i apoi se mut la alt celul.
Virusul HIV este cel mai de temut virus al zilelor noastre. Acesta
slbete imunitatea prin distrugerea celulelor albe ale sngelui.
Cile de transmitere a bacteriilor sunt:
- gura
- nasul
- ochii
- pielea rnit
Rezistena fiecrei persoane este dat de imunitate. Imunitatea poate fi:
- natural
- artificial
Imunitatea natural este dobndit la natere i nseamn rezistena
corpului la boli.
Imunitatea artificial este dobndit n urma supunerii corpului la o
medicaie sau tratament adecvat.
nlturarea bacteriilor patogene se realizeaz prin sterilizare. Sterilizarea
se poate executa astfel:
a) cu ajutorul agenilor fizici:
- cldur uscat procesul const n expunerea obiectelor ce urmeaz
a fi sterilizate la o temperatur ridicat de aproximativ 300-320 grade
Celsius, temperatur la care mor bacteriile.
- cldur umed const n imersia obiectelor i fierberea lor n ap
timp de 20 minute. Aceast metod nu se mai folosete.
- radiaiile ultarviolete reprezint cea mai folosit i mai eficace metod
de sterilizare a instrumentelor dup ce acesea au fost splate cu ap i
spun i uscate.
37

b) cu ajutorul agenilor chimici:

- antisepticele ncetinesc procesul de dezvoltare al bacteriilor fr ns a
le distruge
Antisepticele pot fi: - tinctur de iod 2% n alcool etilic
- acid boric soluie 5% n ap distilat
- ap oxigenat 3%
- germicidele (dezinfectanii) fac bacteriile inactive
Germicidele pot fi: - formaldehid 40%
- alcoolul etilic 80 grade (alcool sanitar)
- soluie amoniac
- hipoclorit de sodiu
Instrumentele folosite de manichiurist se vor dezinfecta n mod
obligatoriu dup fiecare client, fiind o posibil surs de transmitere a
diverselor boli.

38