COLEGIUL ECONOMIC,,P.S.

AURELIAN ’’

TEMA PROIECTULUI:

DECAPAJUL PARULUI

ELEV: PROF:
PETRE CRISTINA FIRA MIRELA

2011-2012

1
 CUPRINS

CAPITOLUL I.
I.1 Generalitati : scopul activitatii de coafura, frizerie, manichiura,
pedichiura si destinatia lucrarilor obtinute.

I.2 Baze teoretice pentru obtinerea lucrarii:Decapajul parului.

CAPITOLUL II. Evaluarea si consiliera.

II.1. Instrumente, aparate, materiale si produse folosite in salonul

de infrumusetare.

II.2. Tehnica de lucru.

CAPITOLUL III. Controlul tehnic de calitate si reguli

de protectie a muncii in salonul de infrumusetare.

2
 Argument

O femeie este frumoasa tot timpul dar mai ales atunci cand
parul ei devine o podoaba si ii inbraca complet fata subliniindu-i
feminitatea si gingasia.
Deci parul ca element al frumusetii feminine de la antici pana
astazi este ceea ce numim in mod curent coafura si in opinia mea
o arta.
Arta aranjarii parului a evoluat in timp, dar astazi , intr-o lume
in care frumusetea conteaza, ea ne preocupa pe toti .barbati si
femei deopotriva.
Noi femeile ne dorim sa fim frumoase pentru barbatii nostrii,
iar barbatii nostrii ne vor frumoase pentru bucuria fiecarei zile.
O arta are nevoie de artisti si putini dintre acestia sunt alesi.
Parul, modul de aranjare, lungimea, culoarea, au cunoscut
evolutii de-a dreptul surprinzatoare ca element feminin, frumos,
parul a cunoscut de-a lungul timpului evolutii.Lungimea, culoarea,
modul de aranjare, accesoriile care se adauga coafurii si fara de
care intregul nu este realizat, au fost specifice fiecarei perioade
istorice.
Putem identifica perioade, vizualizand coafiurile antice ale
regilor, dar si oamenii simplii care isi legau parul cu o banda.
Odata cu aparitia aristrocratiei, coafurile devin mai sofisticate.
Femeile sumeliene isi realizau cocuri masive cu bucle
mari.In egiptul antic era iubit parul bogat, si acolo unde parul nu
era sufficient de des, se utilizau perucile, de obicei negre.Se
foloseau din abundenta accesoriile.In Grecia, asa dupa cum
remarcam din desenele pastrate parul de regula era lung si strans
in coc.
Femeile musulmane isi ascund parul sub casmiruri si
matasuri fine, neavand voie ca parul sa fie vazut de altcineva
decat de sot dupa casatorie.
Evident, podoaba capilara este cel mai important “accesoriu”
cu care natura ne-a inzestrat, ma rog, pe unii nu, sau nu prea
multa generozitate, dar cert este ca omul a cautat dintodeauna sa-
si puna in valoare cumva aceasta zestre, atat de pretioasa si de
graitoare, pana si prin lipsa ei.
Traditional sau cutumiar, preocuparea pentru intretinerea
podoabei capilare s-a localizat preponderant la femei.Evident,
prejudecatile fiecarei epoci istorice au tinut departe de acest gen
de preocupari pe barbati.

3
 Cultura unor epoci nu promova un asemenea tip de
atitudine, cu toate acestea, nu putem trece in zona
neobservabilului celebrele peruci purtete de barbatii politici ai
epocii, de regi, de majordomo dar si de pajii de la curtile regilor
Frantei sau a altor regate Europene.
Muschetarii au probat ca pletele lor rebele, razvratite in
duelurile permanente sau pieptanate intr-un fel anume, special
atrag atentia si pasiunea femeilor.
Cu siguranta, atunci, ca si acum, existau perucherii, coaforii
si artistii aranjarii parului.
Marturiile reusitelor in arta coafatului le gasim in orice album
de arta veche nu numai.Perucile masculine create tot de artisti ai
parului.
Moda europeana a saloanelor si in special a saloanelor
pariziene care de altfel, a adus celebritati ale vremii.In saloanelor
vremii se facea politica, literatura, muzica, dar si barfa, si nu de
putine ori moda.
Moda europei ajungea in felul acesta si la noi.Coafiurile
europene ale vremii se impun in tara nostra aduse de la Paris de
Elena Bibescu, pianista plina de har , de poeta Hana de Noailes
(nascuta la Mabrocordat).
Moda coafiurilor timpului, luate chiar din Paris, sunt aduse in
tara noastra de Valentina de Garaman Kimaj, sotia lui George G.
Ghibescu care tinea salon si la Paris.

CAPITOLUL I.

4
 I.1.Generalitati :scopul activitatii de coafura,
frizerie, manichiura, pedichiura si destinatia
lucrarilor obtinute.

Suntem asa cum ne exprimam: prin grai, scris, infatisare,

prin gandire, tinuta si comportament.
Putem fi cochete sau sobre, ingrijite, pline de un simt al
echilibrului, cu o fantezie bine dozata, care sa nu creeze
exagerare si radical, inteligente si generoase, pline de voiesie si
stralucire spirituala, care sa se reflecte pe obrazul nostru, in
atitudinea noastra, in gratia cu care zambim sau pe care o
raspandim feminine si pline de farmec, frumoase.
Pe toata durata si structura vietii de azi frumosul este un
dezident al civilizatiei si progresul.
A fi frumoasa nu mai este o superficialitate, ci o virtute a
fermitatii, o exprimare a unui echilibru interior care elimina
complexele psihice, dand siguranta si bucurie, elemente care ne
stimuleaza munca si placerea de viata.
Frumusetea este virtutea esentiala a spiritului feminine si se
resfrange in toate: pe plan fizic, psihic, moral si intellectual.
Ea este mereu creatoare, prin stimuli sai impulsionand forte
latente pe care nici noi nu ni le cunoastem bine. Stim ca femeile de
azi sunt angrenate in problemele pe care le ridica viata, atat pe
plan professional si social, cat si in familie. Prin constitutia lor sunt
constiincioase si orgolioase ceea ce le face sa munceasca cu
daruire si pasiune, pana la uitarea de sine.
In climatul vietii lor cotidiene frumusetea inseamna: armonie,
educatie, tinuta, comportamente, feminitate, eleganta si rafinament
cu o unda de romantism si un strop de mister.
Am vorbit mai mult despre manierele unei coafeze pentru ca
aceasta este domeniul pe care m-i l-am cules. Datorita specificului
meseriei lucram cu oamenii, deci cu caractere. Fiecare om are un
caracter deosebit de al celuilalt sau particularitati care-l deosebesc
de indivizi cu caractere asemanatoare.
Uneori clienta care cere vopsirea, decolorarea parului poate
sa aleaga o culoare ce nu o avantajeaza si in aceste cazuri trebuie
propusa schimbarea culorii cu una care contribuie la indulcirea
trasaturilor fizionomiei clientei.
Increderea clientei trebuie castigata prin convingere, ceea ce
necesita atat o atentie deosebita, cat si competenta profesionala si
simt estetic.

 Tehnica aranjarii parului de-a lungul timpului

5
 Parul este o minunata podoaba naturala care influenteaza si
complecteaza aspectul exterior.
Coafura aleasa trebuie sa constituie elementul care confera,
poate cel mai mult personalitate tinand cont de configuratia fetei,
de varsta si de calitatea parului. Istoria demonstreaza ca in
coafura tendintele modei sunt numeroase.
Moda este totdeauna si expresia unei anumite stari de spirit,
o legatura launtrica intre ‘’noi si epocile’’ de la care preluam ‘’cele
mai noi creatii’’ ale noastre. Indeosebi femeia are o tendinta
inascuta de a imbraca mereu o haina noua.
Ea gaseste in croitoreasa, coafor, estetician sau cosmetician,
complici necesari ai acestor transformari. Femeia evita primejdia
banalitatii, ea stabilind un echilibru intre frumusete si sanatate ca
rezultat al eforturilor liber consimtite de modelare a ceea ce natura
i-a oferit.
Fiecare faza a culturii umane a dat nastere unor conceptii
proprii despre frumusete, care urma sa fie atinsa cu ajutorul
mijloacelor cosmetice.
Prin frumusete ne-am cladit, epoca de epoca, noi stalpi ai
civilizatiei cu speranta in bine si frumusete, omenirea a reinviat de
cate ori era sa apuce prada dezastrelor: prin frumusete cladim tot
ce ne inconjoara si in ea gasim unul din marile sensuri ale daruiri
noastre. Spre frumusete tindem ca spre un ideal. Intre frumusete
traim si visam.
Consideram dintotdeauna cu ce podoaba, parul a fost ingrijit
si aranjat intr-o mare diversitate de forme. Aceasta aranjarea urma
sa confere (asigure) femeii farmec si personalitate.
De aceea forma coafurii e evoluat de-a lungul timpului
cunoscand anumite particularitati.
In secolul I femeile etrusce purtau parul lung, apoi dupa
veacuri mai tarziu il impleteau in jurul capului, iar peste alti o suta
de ani, buclele dadeau farmec fetei.
In Grecia antica, la inceput, sub influenta orientala, barbatii si
femeile isi aranjau parul in bucle si codite geometrice aranjate,
fixate cu ajutorul unor fire de sarma .
In epoca clarica, barbatii renunta la parul lung, iar femeile isi
piaptana parul spre spate si il prind intr-un coc la ceafa.
Roma antica preia si dezvolta cu rafinament deosebit tehnica
aranjarii parului.
Sub influenta popoarelor germanice, femeile romane
foloseau peruca si cozi blonde, isi vopseau parul in functie de
resursele materiale, mergand de la prebeul praf de caramida pana

6
la regeasca pulbere de aur. Rolul nostrum este acela de a
infrumuseta, dar acest lucru nu se face standard si mai ales
oricum.
Clienta care vine la noi isi doreste ceva anume, isi pune
speranta in priceperea si imaginatia noastra. Lucrarea pe care o
executam, fie ca este tuns, vopsit, permanent sau altceva, trebuie
facuta cu professionalism, cat mai aproape de dorinta
solicitantului. Dar, pe langa exceptia manuala, in meseria noastra
trebuie sa beneficiem de tact, rabdare, migala, un dezvoltat simt al
frumosului, al formei si echilibrului, in asa fel incat clienta sa plece
multumita nu numai pe plan fizic, cat si psihic.
Specificul meseriei de frizer, coafor, manichiura, pedichiura
consta in aceea ca se executa lucrari cu caracter de igiena, dar si
lucrari care infrumuseteaza, prin schimbarea totala sau partiala a
look-ului (infatisarii) ori prin mascarea unor imperfectiuni
fizionomice sau craniene. Aceasta meserie are deci o latura mai
delicata, clientii dorind sa beneficiem de lucrarile de infrumusetare
intr-un cadru intim si cat mai discret.
Stilistul este un artist, in meseria sa el nu executa comenzi
urmarind tipare ci creaza un look original care sa avantajeze
persoana. Stilistul da sfaturi asupra ingrijirii parului sau a pielii
capului astfel incat sa fie evitate sau tratate anumite inconveniente
cum ar fii: matreata, deteriorarea firului de par sau a tenului, etc.
Un stilist nu isi cauta clieti, el este cautat de acestia pentru
ca isi demonstreaza zilnic competenta profesionala prin lucrari pe
care le executa, prin sfaturile pe care le da si prin comportament
ireprosabil.
Meseria de coafor si frizer se dezvolta continuu in functie de
moda, ajungand pana la arta.
Un bun coafor nu trebuie sa se rezume numai la cele ce si-a
insusit in anii de ucenicie, ci este necesar sa tina pasul cu toate
noutatile ce survin in meserie, sa-si insuseasca metodele de lucru
avansate. Acest lucru contribuie in mare masura la inbunatatirea
calitatii lucrarilor in scopul unei cat mai bune deserviri a clientului.
Exigentele clientului, care cresc pe zii ce trece, trebuie
satisfacute intr-o masura cat mai mare.
Pentru a fii la curent cu tot ce este nou, modern, este indicat
lucratorului sa consulte sis a studieze revistele de specialitate.
Lucratorul trebuie sa respectele dorintele clientei, dar nu
intotdeauna este indicate realizarea intocmai a coafurii dorita de
aceasta; uneori coafura sau tunsoarea dorita nu o avantajeaza.

7
 In aceste cazuri coaforul are datoria de a propune clientei un
alt gen de tunsoare, de coafura, care i-ar avantaja mult mai bine
fizionomia.
Exista situatii, si acestea destul de frecvente, cand clienta
lasa la aprecierea coaforului executarea unei coafuri, pieptanaturi,
cu conditia ca pieptanatura respectiva sa-i avantajeze fizionomia,
deci sa contribuie la infrumusetarea ei. In aceste cazuri trebuie
intai studiata fizionomia si apoi sa I se execute coafura cea mai
indicate.
Evul mediu impune o tinuta sobra si in ceea ce priveste
coafura. Timp de secole parul era strans si acoperit, sustinut de o
panglica sau cu un cerc metallic.
In timp ce frumusetile medievale erau admirate pentru parul
lor impletit, uns cu uleiuri, doamnele renasterii etalau coafuri mult
mai stralucitoare potrivite stilului lor sofisticat si mai aranjat.
Dupa simplitatea coafurilor doamnele din Venetia sau
Florenta care numai isi spalau parul si apoi il coafau usor, a aparut
stilul baroc.
Acest stil a creat coafuri inconfortabile, sofisticate si
plicticoase, asa-numite ‘’LOIS al XIII – XIV – lea”.
Stilul Bococa de mai tarziu era realizat atat cu par natural,
cat si cu peruci de catre pionerii coaforilor profesionisti de astazi.
Pieptanaturile erau recorduri de extravaganta si volum, cu
imensa coafura care adeseori necesita sa fie sprijinita pe la spate
de un servitor pentru a nu cadea.
Pentru a constituii asemenea coafuri, coaforii erau obligati sa
foloseasca ondulatoare pentru a le face doamnelor bucle. Buclele
erau apoi indelung pictate cu alb de plumb Rhandos, combinat cu
lac oriental pentru a le mentine volumul parului in timpul lungilor
serate.
Ingrijirea parului cat si aranjarea lui a fost si este o problema
din cele mai indepartate timpuri.
Se schimba anii, se schimba moda, se schimba si coafurile;
pornim de la ideea ca fiecare femeie trebuie sa se tunde sau sa se
coafeze in functie de varsta, statura sau forma fetei, deci cum ii sta
cel mai bine.

Notiuni de etica profesionala

Fiecare om isi are locul sau bine stabilit in societate, potrivit

pregatirii si educatiei sale. Educatia si pregatirea se contopeste de

8
multe ori, si se completeaza una pe alta, dar niciodata nu se
exclud.
A vorbit despre educatie, pentru ca ea implica si manierele,
mai precis felul de comportare fata de toti semenii nostrii, a avea
maniere si a comporta civilizatia inseamna, mai intai de toate, a te
respecta pe tine insuti. Acest respect de sine te reflecta ca intr-o
oglinda in relatiile pe care le stabilim sau suntem obligati sa le
stabilim in societate potrivit cu natura muncii noastre. Datorita
specificului meseriei lucram cu oameni, deci cu caractere.
Fiecare om are un caracter deosebit de a-l celuilalt sau
particularitati care il deosebesc de indivizi cu caractere
asemanatoare.
In meseria noastra trebuie sa beneficiem de tact, rabdare,
migala, un dezvolt de simt al frumosului, al formei si echilibrului, in
asa fel incat clienta sa plece de la noi cu multumiri nu numai pe
plan fizic, cat si psihic. Discutiile pe care le purtam cu clienta
trebuie sa degaje bun simt, discretie, modestie si o politete
desavarsita.
Exista lucratori care sunt bine cotati pe plan professional, cu
talent si imaginatie, dar sunt rigizi, respingatori, certareti. Altii au un
aspect neingrijit, cu halate mototolite, murdare, patate sau chiar
rupte, cu unghiile si parul neingrijite.
Masa, locul lor de lucru, este de multe ori un omolgan, o
dezordine care nu face altceva decat sa sperie clienta. Mai sunt
unii lucratori care cauta sa se strecoare usor in viata punand
intrebari jenante si dand sfaturi de bun simt.
Tot in aceasta categorie se include si cei care se
monopalizeaza discutia, vorbesc sau rad excesiv de tare sau se
plang de necazurile lor particulare.
Acestea sunt, in general, procedee gresite de comportament
la locul de munca, de care trebuie sa ne ferim pe cat putem.
In primul rand, la serviciu, trebuie sa uitam de necazurile de
acasa, sa fim cat mai bine pusi la punct, ustensilele si materialele
de care ne folosim sa fie in ordine si aranjate cu grija.
Increderea si dragostea clientei o castigam printr-o mima
calda, surazatoare, printr-o discutie lejera, pe un ton bland, prin
atentia pe care o acordam celui de pe scaun si, nu in ultimul rand,
prin calitatea lucrarii pe care o executam.
Daca ne vom straduii sa cumulam aceste reguli de
comportament civilizat cu tinuta noastra exterioara, cu talentul si
imaginatia, cu dorinta noastra de a multumi cat mai mult clienta,
vom observa ca ea ne va prefera si nu se va mai lipsii de srviciile
noastre.

9
 Deci, discretia, constiinciozitatea, seriozitatea profesionala,
amabilitatea si demnitatea sunt trasaturile importante care trebuie
sa caracterizeze pe orice lucrator din aceste ramuri profesionale.
Firul de par are o grosime care difera dupa culoare si
regiunea corpului fiind cuprinsa intre 0,07-0,17 mm. Parul creste
pana atinge o anumita lungime, dupa care cade si din folicul iese
un nou fir de par.
Persoanele tinere, sanatoase, le cad zilnic 20-30 fire de par,
celor mai in varsta pana la 100 de fire, dar in locul lor cresc
altele.Viata unui fir de par variaza in general intre 2-4 ani. In 24 de
ore firul creste cu 0,2-0,3 mm in regiunea capului si cu 0,4 mm in
regiunea barbii.Vara parul creste mai repede decat iarna si
noaptea mai repede decat ziua. Primavara si toamna, parul cade
in cantitati mai mari.
Numarul firelor de par este in functie de culoare.
-la persoanele blonde aproximativ 150.000 fire .
-la persoanele brune aproximativ 110.000 fire.
-la persoanele roscate aproximativ 90.000 fire.
Firul de par este o formatie anexa, a pielii, alcatuit din doua
parti: tulpina parului, vizibila la exterior si radacina parului aflata in
derm. Bulbul parului este o umflatura care se afla la baza radacinii
firului de par.
Folicul este o cavitate mica , in care este implantat parul.
Fiecarui fir de par ii este atasat un mic muschi numit muschi
erector.
Folicul parului impreuna cu glanda sebacee alcatuiesc
folicul pilosebaceu.Orificiile foliculilor polisebacei se numesc pori.
Forma si curbura foliculului pilos determina aspectul drept,
buclat sau ondulat al parului. Cand foliculul este intins, parul este
de asemenea intins, iar sectiunea lui circulara. Parul ondulat
provine din foliculi mai mult sau mai putin curbati, inclinati sau
turtiti, iar sectiunea lui este neregulata.
Fiecare fir de par are radacina infasurata intr-o teaca,
alcatuita dintr-o prelungire a stratului mucos al epidermei; pupila
parului cuprinde la interior un strat generator epidermic. Acest strat
alcatuiesc zona generala a parului, cresterea firului de par fiind in
functionarea, inmultirea celulelor din acest strat. Orice defectiune
in functionarea papilei duce la caderea parului; daca este
trecatoare parul se reface, daca distrugerea papilei este definitive
parul nu se mai poate regenera.
Unele cellule se incarca cu pigmenti, altele devin cornoase si
se keratinizeaza incetul cu incetul.

10
 Firul de par este alcatuit din mai multe straturi: teaca
fibroasa, teaca epiteliara externa, cuticula. Scoarta firului de par
alcatuita din keratina cuprinde, de asemenea, si material colorata
a parului. Scoarta ii da rezistenta si vigoare.
In zona centrala se afla maduva firului de par inconjurata de
scoarta.
Glanda sebacee din foliculul pilosebaceu secreta sebum, un
lichid gras avand rolul de a unge parul si pielea.
Parul constituie adeseori un barometru al sanatatii
organismului. Hranirea lui este asigurata de vase sanguine foarte
fine. Daca hrana ajunge defectuos la foliculul pilosi sanatatea
parului este compromisa. Hranirea este in functie de ce circulatia
sanguina normala la acest nivel, precum si de sanatatea nervilor
care servesc de asemenea, la hranirea bulbului. Parul normal are
anumite proprietati mecanice (rezistenta la tractiune foarte mare
fata de grosimea lui ); absoarbe umiditatea atmosferica, ceea ce
face sa fie folosit in bigrometrie la fabricarea bigrometrelor; este
permeabil si are facultatea de a-si pastra un timp mai mult sau mai
putin indelungat forma sa.

Natura parului

Dupa natura si calitatile sale, distingem: par normal, uscat si

gras.
Parul normal este mladios, stralucitor, acoperit de un strat
protector de grasime.
Parul uscat este lucios datorita excesului de secretie
sebacee firele sunt lipicioasa, pielea capului este unsa de sebum.
Matreata se produce datorita cojirii pielii. Aceasta impreuna cu
sebumul formeaza un strat umed care adera de pielea capului si
inabusesc porii parului.
Pentru a determina natura parului dumneavoastra puteti face
acelasi test ca pentru pielea obrazului. Cu ajutorul unei hartii
absorbante, dupa 2 zile de la spalat, frecati timp de un minut
pielea capului apasand cu degetul. Daca hartia se pateaza, parul
este gras, daca se vede numai urma degetului cu care ati apasat,
este vorba de un par normal. Lipsa oricarei pete de grasime indica
un par uscat.

Culoarea parului

Culoarea parului se datoreaza unor factori ereditari si nu

este in legatura directa cu pielea care inconjoara parul.

11
 In epiteliul foliculului respectiv exista pigmentul care
coloreaza parul, format din granule de melanina, de culoare brun
inchisa, sau mai ales neagra, si un pigment rosu difuz. Culoarea
parului depinde de cantitatea pigmentului care predomina in
amestecul acestor doi pigmenti. Ea poate fi modificata de factori
naturali, de modul de ingrijire si tratament precum si de alte cauze
accidentate sau profesionale.

Importanta unei alimentatii corespunzatoare

Parul indica adeseori daca starea generala este buna sau

nu. Conditia unei stari normale a parului este de a vedea calciu,
iod, fier, sulf, vitamina B, in special vitamina B6. In aceste conditii
se pune problema unei alimentatii corespunzatoare care sa
cuprinda aceste alimente si care se bazeaza in special pe
legumele si fructele verzi produsele lactate si derivate lor, peste.
Devitatea parului poate fi datorita si unei proaste functionari
a glandelor sebacee. Soarele in exces usuca parul. Este necesar
deci sa fie protejat cu materiale de protectie corespunzatoare care
sa-i permita totusi sa respire.
Expunerea prea indelungata a parului la razele ultraviolete
puternice poate grabii incaruntirea. Parul neacoperit capata cu
timpul o nuanta mai roscata.

Maltratarea parului:

Excesul de ingrijire si cochetarie este insa la fel de periculos

ca si neglijarea ingrijirii lui. Unele ingrijiri ale parului, prea des
respectate pot altera lungimea, sanatatea pielii capului si chiar
deteriora.
In acest scop vor fii necesare tratamente de revitalizare,
pentru a determina cresterea si a-i da un aspect frumos. Cauzele
deteriorarii lui sunt multiple.
Mentionam doar cateva din ele:
- periatul prea brutal si prea des cu perii de nailon,
samponarea cu produse necorespunzatoare parului, in special
sampoanele prea alkaline, repetate prea des, in special in cazul
parului uscat, decolorarea continua si prea deasa.
- folosirea fierului de ondulat prea fierbinte care usuca si
arde parul, etc.
Ingrijirea parului urmareste mentinerea hranitii lui naturale si
a functiei normale a glandelor sebacee ale pielii, ceea ce se
asiguar in primul rand prin curatirea pielii capului si a parului, prin

12
spalarea lor regulata si in al doilea rand prin folosirea de preparate
adecvate naturii parului.
Tapatul prea des, brutal duce la vatamarea cuticulei.

Par uscat

Parul uscat este lipsit de luciu din cauza insuficientei de

grasime. Pentru a-i asigura o igiena elementara se va efectua un
spalat correct la 7-14 zile. In locul sapunului se recomanda
spalatul cu galbenus de ou cu care se frectioneaza pielea capului
cu ajutorul degetelor sau cu un burette. Se clateste apoi parul in
mai multe ape; in ultima apa se poate adauga putin otet, pentru a
da parului suplete.
Se vor prefera, de asemenea sampoanele pe baza de
galbenus de ou, musetel, lonalina, care nu numai ca-l curata bine,
dar asigura pielii capului grasimea necesara .
Se recomanda, de asemenea, ca inainte de spalat sa
gresam parul cu ulei de ricin sau de masline, putin caldut. Dupa
gresare, se infasoara capul intr-un prosop inmuiat in apa calda si
stors bine, care se pastreaza 1-2 ore, apoi se spala parul.
Clatirea se face in mai multe ape sau se lasa apa din robinet
sa curga aproximativ 10 minute. Cea mai bine suportata este apa
de ploaie. Uscaciunea parului este mai usor remediate decat
grasimea.
Parul anemic va fi tratat cu lotiuni tonice stimulente iar pe
cale interna, conform indicatiilor medicului. Local se pot face si
masaje cu solutii de vitamina A, acid pantotenic, etc.
Parul casant sau despicat la varf va fi ingrijit ca cel uscat.
Spalarea se recomanda sa se faca la doua saptamani. Un periapt
usor in fiecare zi este foarte indicat. Se vor evita sampoanele
detergente, uscarea parului la casca si orice abuzuri in ingrijirea
parului.

Par gras:

Parul gras este unsuros si se imbacseste repede. Va fi spalat

cel putin o data pe saptamana cu sapun sau de preferinta cu
sampon. In cazul spalatului cu sapun, se recomanda a face din
sapun un sampon frecand sapunul cu un mic burete inmuiat in apa

13
calda pana se obtine o spuma cu care vom spala radacina parului
si pielea capului; se mai poate rade sapunul si fierbe in apa
obtinand astfel o solutie de sapun. Parul de culoare deschisa va fi
clatit cu decoct de musetel (25g musetel la 500 ml apa).

Par normal

Parul normal va fi spalat la 10 zile, spalarea la intervale prea

scurte fiind contraindicate deoarece dauneaza echilibrul cutanat.
Nu se recomanda nici un tratament brutal sau ingrijiri
excesive.
Masajul si periatul se vor efectua cu blandete seara si dimineata,
timp de 2-3 minute. O data pe luna este indicate o baie de ulei.
Galbenusul de ou constituie un sampon foarte indicat.
Daca insa preferam un sampon din comert putem recurge la
unul destinat copiilor, care sa fie neutru si inofensiv si care va fi
folosit o singura data la un spalat.
Foarte importanta este clatirea abundenta a parului.

I.1. Baze teoretice pentru obtinerea lucrarii:

Decapajul parului

A decolora parul inseamna a reduce sau a distruge materia

colorata (pigmentul) continuta in stratul pigmentar al parului.
Sub influenta popoarelor germanice, femeile romane
foloseau peruci si cozi blonde, isi vopseau parul in functie de

14
resursele materiale , mergand de la plebeul praf de caramida pana
la regeasca pulbere de aur.
Dorinta de a avea infatisare cat mai placuta, a determinat
femeile cat si barbatii sa foloseasca din ce in ce mai vechi timpuri
practici si preparate cosmetice.
Adevarata frumusete nu este insa apreciata numai pe baza
unor criterii estetice, intrucat ea priveste in egala masura calitatile
psihice ale omului, fiind rezultatele unui ansamblu de elemente si
manifestari psihice.
Intereseaza desigur , foarte mult ca acele calitati , cu care
ne-a inzestrat natura sa fie evidentiate printr-o ingrijire
corespunzatoare a fetei, parului a corpului in general, farmecul
personal fiind insa accentuat de o figura deschisa , luminoasa, de
un zambet binevoitor, de o comportare corecta si placuta.
Femeile isi cauta un stil propriu pentru desavarsirea fizicului
lor si s-a obisnuit, pentru improspatarea infatisarii sa-si schimbe
culoarea parului si pieptanatura.
Trebuie sa ne gandim foarte bine inainte de a decolora sau
colora parul , deoarece trecerea de la o nuanta mai deschisa
trebuie sa se potriveasca trasaturilor fetei.
Trebuie stiut de la inceput , ca o culoare deschisa sau prea
inchisa la par scoate in relief toate trasaturile noastre , chiar si pe
cele care nu ne avantajeaza si care astfel nu s-ar fi observat atat
de pregnant.
Decolorantul sau vopsitul se vor face in acord cu culoarea
parului, a tenului, a ochilor.
Decolorarile prea dese au actiune nociva asupra parului care
cu timpul, se poate anemia.De aceea, daca parul este fragil, foarte
uscat sau subtiat, ori cade din abundenta, este mai bine sa nu se
execute decoloratul.
Decolorarea la radacina nu se poate executa mai devreme
de opt saptamani.
De asemenea, parul nu va fi decolorat imediat dupa ce s-a
facut ondulatia permanenta sau daca urmeaza sa o facem pentru
cateva zile.
Parul decolorat isi pierde cu timpul luciul si devine mai
uscat.Se recomanda ca inaintea fiecarui spalat sa i se faca o baie
de ulei vitaminizat si eventual masaje de doua ori pe saptamana
cu lotiuni tonice.
Se afirma ca produsele specifice existente astazi sunt
suficiente de sofisticate pentru a fi folosite ca,,machiaj al parului’’,
punand in valoare tenul si facand sa iasa in evidenta ochii

15
 Cum in general femeile au parul de diverse nuante de saten,
ele vor arata cel mai bine cu nuante de blond, bej, in nuanta
nisipului sau a mierii.
Un mare specialist admite ca femeile isi doresc nuante de
blond cat mai delicate si mai apropiate de natural :,,un blond,
oricum este in general, de preferat unuia cenusiu’’
Din punct de vedere coloristic, nu trebuie niciodata uitat
faptul ca sunt posibile toate combinatiile.
Cel mai bine se folosesc cateva nuante cum ar fi blond crem,
blond bej si blond roscat, pentru un amestec extrem de subtil de
culoare.
Tot un stilist de renume ne sfatuieste sa evitam o colorare
extrema a parului , care ar putea face ca fata sa para palida si
stearsa, prin contrast cu noua nuanta a parului,,Iti poti deschide
destul de mult nuanta naturala, insa trebuie sa pastrezi o anumita
caldura a culorii obisnuite.Decolorarea, care este metoda cea mai
radicala,,,sterge, total stalucirea tenului’’
A deveni blonda, inseamna si a regandi total felul in care te
fardezi.
Astazi produsele colorante contin factori de conditionare si
intarire a firului de par, ceea ce face ca uneori sa arate si sa fie
chiar mai puternic si mai sanatos ca inainte.
Colorarea temporara sau pe o perioada mai indelungata se
asigura prin coloranti care actioneaza, practic , fara a fi nevoie de
decolorarea parului.In plus ele, pot adauga stralucire acestuia si
sunt recomandate , in special, atunci cand se porneste de la o
nuanta naturala de blond inchis sau saten deschis.
Principalele produse intrebuintate in prezent pentru
decolorarea parului sunt urmatoarele :
-apa oxigenata, compusa din amestecul perhidrolului cu apa ;
-pudra decoloranta care este un produs chimic ce se amesteca cu
apa oxigenata cu o concentratie de 6%(20 vol.)si 9%(30 vol.)

In unitatile de coafura se realizeaza urmatoarele forme de

decolorare a parului :
-decolorarea cu o nuanta(usoara) ;
-decolorarea cu doua nuante(accentuata)
-decolorarea cu trei nuante(puternica)
-decolorare la radacina;
-prima decolorare(pe par care nu a fost niciodata decolorat);
-decolorarea inainte de vopsire(decapajul)
-decolorare in suvite;

16
 Felul si calitatea decolorarii parului depind de mai multi
factori, si anume:
-de natura parului(sticlos, higroscopic)
-de culoarea naturala a parului, de exemplu
-un par negru prin decolorare devine roscat ;
-un par saten prin decolorare devine blond roscat ;

CAPITOLUL II

II. EVALUAREA SI CONSILIEREA

1. Evaloarea structuri si a starii de ingrijirea a parului

Privirea si pipairea parului se poate aprecia structura si

nivelul de ingrijire.
Masurarea grasimii si determinarea sectiunii firului de par.
Evaluarea sistematica, in baza unu plan de diagnoza.
a) Cunostinte privind:
tiunilor privind aranjarea parului pentru prelucrarea ulterioara.
- structura si proprietatile parului ;

17
 - felurile si cauzele vatamarii parului, de exemplu despicarea
si ruperea ;
- importanta structurii de moment a parului si a starii lui de
ingrijire, pentru tratamentele ulterioare.
- indici de recunoastere ale atacului de paduchere.
b) Pentru realizarea coafurii si stabilirea posibilitatilor de tratare,
alaturi de grosimea si lungimea firelor de par, sunt importante mai
ales sectiunea, calitatea si nivelul de ingrijire al acestora;
c) Firul de par poate avea sectiunea rotunda, ovala ori in forma de
banda fiind subtire, mediu sau gros;
d) Prin observare si pipaire se poate stabilii cum este parul, de
exemplu:
- moale, pana la dur;
- destins, pana la valvoi;
- neted, pana la paros;
- suplu, pana la casant;
- starlucitor, pana la mat, etc.
e) Multitudinea secretiilor pielii capului si starea parului sunt
decisive pentru ingrijirea si celelelte actiuni asupra parului.
f) Vatamari ale tijei parului, ca despicarea, ruperea, strivirea, nu se
pot repara. Totusi modul de prezentare al parului poate fi ameliorat
printr-o tratare corespunzatoare:
- pelerina de protectie;
- prosop plusat ;
- guler pentru gat ;
- pieptene de frizerie ;
- aparat de masurare a grosimii parului;
- plan de diagnoza;
- creion.
Pregatirea:
a) Pregatiti-va toate obiectele de care aveti nevoie
b) Puneti clientului pelerine de protectie

Observarea si pipairea parului

a) Ordonati parul si stabiliti densitatea si aspectul cu ajutorul

criteriilor din partea intai de diagnoza
b) Inscrieti concluziile dumneavoastra in plan (concluziile pot fi
inscrise alternativ sip e fisa de cartoteca).
c) Stabiliti sructura parului conform partii a doua a planului de
diagnoza rasucind intre degete mai mult fire si bagand mana in
intreg a parului.
d) Inscrieti constatarile dv.in plan.

18
e) Pieptanati parul si stability daca el revine sau nu la forma initiala
f) Apreciati capacitatea de revenire si notati constatarea in partea a
treia a planului de diagnoza.
g) Verificati daca exista vatamai vizibile ale parului si treceti
concluziile in partea a patra a planului

Masurarea grosimii si a sectiunii firului de par

a) Luati in mana un aparat de masurat grosimea firului de par si cu

cealalta mana ridicati un fir.
b) Cu ajutorul rotitei miscati cele doua palpatoare ale aparatului.
c) Introduceti firul de par intre cele doua palpatoare ale aparatului.
d) Eliberati incet rotita, in asa fel incat firul de par sa ramana fixat
intre palpatoare.
e) Cititi valoarea si treceti-o in partea a cincea, spaltul intai, a
diagnozei.
f) Scoateti firul de par din aparat si faceti cu el o funda.
g) Masurati sectiunea firului in funda.
h) Inscrieti noua valoare in spaltul doi.
i) Repetati aceasta procedura de masurare la toate punctele
indicte in planul de diagnoza.
j) Socotiti valoarea medie conform tabelei .
k) Incercati, comparativ, sa testate grosimea si cu degetele, pentru
a va dezvolta in acest mod propriul simt de apreciere.
e) Cu ajutorul partii a sasea din planul de diagnoza stabiliti
grosimea si sectiunea parului.
La firul oval, ori in forma de banda, diametrul 1 este mai mic
decat diametrul 2. Pentru stabilirea grosimii firului se alege
diametrul 1.
Retineti concluziile dumneavoastra. Deseori la acelasi client
grosimea firului si sectiunea lui sunt foarte diferite reda o suvita de
par a unei cliente, in sectiune.
Sectiune = locul in care diametrul firului de par este cel mai
mare.

Stabilirea tratamentelor anterioare aplicate parului si a

solicitarilor deosebite la care a fost supus

a) Urmarind criteriile planului de diagnoza nr 1-4 stabiliti ce

tratamente au fost probabil aplicate parului si la ce solicitari
deosebite a putut fi supus acesta.
b) Inscrieti concluziile dumneavoastra in partea a saptea a
plannului de diagnoza.

19
c) Interogati clientul asupra tratamentelor anterioare si mentionati
in scris si aceste date.
d) Comparati concluziile dumneavoastra declaratiile clientului si
stabiliti diferentele.
O parte dintre el ear putea necesita o clarificare mai amnuntita
si ar putea fi importante pentru tratamentul ulterior.
In asa fel, de exemplu, ar putea fi limitata posibilitatea de
tratare ulterioara in ceea ce priveste vopsitul cu saruri metalice sau
cu unele produse naturale.
e) Intrebati clientul daca are probleme cu parul si inregistrati datele
Concluzii pentru tratarea ulterioara:
a) Plecand de la concluziile dumneavoastra stabiliti:
-ce tratamente vor fi aplicate
-ce preparate vor fi folosite
b) Inregistrati concluziile in planul de diagnoza, partea a opta.
a) Examinarea parului s-a facut intr-un singur loc:
-nu se poate trage nici o concluzie asupra intregului
par;
b) Aprecierea s-a realizat doar asupra varfurilor firelor, asupra
lungimii, ori asupra radacinii:
-nu se pot face generalizari;
-tratamentul ulterior nu vor corespunde complet;
c) Examinarea parului nu s-a realizat deplin corespunzator
planului de diagnoza:
d) Nu s-a realizat chestionarea clientului, sau a fost o
chestionare incomplete:
-clientul se simte ignorat;
-elemente importante raman neluate in seama;
-rezultatul tratamentului ulterior nu va fi multumitor.

2 . Evaluarea starii si functionarilor pieli capului.

-Interogarea clientului
-Examinarea vizuala a plieli capului, pentru a putea stabili
modificarile,
-Examinarea tactila a pieli capului, pentru a stabili constienta
si tipul secretiilor pieli capului, ca si existenta matretii.
-Evaloarea sistematica pe baza de plan de diagnoza.
a) Cunostinte despre:
-continutul indrumator anterioare si trasarea cararii.
-formarea naturala si mala diva a matreteii;
-modificari ale pielii capului, de ex: chisturi drasoare, negi,
alunite, cicatrici, chelii locale, inflamatii, ciupercii etc;

20
 -impotanta modificarilor pielii capului in ce priveste
tratamentul ulterior;
-folosirea sampoanelor uzuale si a substantelor pentru
tratamentul pielii capului;
b) Pentru discutia de consiliera ai pentru tratamentul conex este
important sa deosebiti modificarile pieli capului sis a le puteti aplica
in perspective tratamentului ulterior:
-denivelarile, alunitele, zonele lipsite de par nu vor fi loate in
consideratie pentru tratamentul ulterioare;
-pielea grasoasa a capului, matreata, iritatiile mici etc.
necesita aplicarea de preparate speciale si a unor metode de
tratament;
-paduchii, ciupercile si alte inbolnaviri contangioase,
inflamatiile puternice etc. exclude un tratament ulterior.
c) In loc de alunite si pete hepatice, poate fi vorba despre
melanoame maligne (cancer a pielii).
De aceea trebuie sa fiti foarte atent.
Eventual atentionati clientul si sfatuiti-l sa se adreseze unui
dermatolog.
d) In cazul matretii nu este vorba despre ceva molipsitor.
Clientii respective vor fi intrebati, inainte de a incepe tratamentete,
daca sunt in posesia unor indicatii medicale. Oricum, pielea trebuie
protejata.
-pelerina de protectie;
-prosop plusat;
-guler pt gat;
-pieptene de coafura;
-plan de diagnoza(v.anexa);
-eventual fisa de cartoteca.

2.1. Pregatirea
a) Asezati-I clientului pelerine protectoare.
b) Curatiti-va mainile
c) Luati planul de diagnoza si creionul
d) Asezati-va in fata-laterala fata de client.

2.2. Interogarea clientului.

a) Puneti clientului intrebarile din partea intai a planului de
diagnoza si scrieti concluzile d.n.v (concluzile pot fi trecute
alternative sip e o fisa de cartoteca)
b) Lasati la o parte planul de diagnoza, dupa ce ati aruncat o
privire asupra partii privitoare la modificarile plielii capului,

21
mentionate in partea a doua a planului.

2.3. Stabilirea modificarile pielii capului

Asezati-va in spatele clientului si examinati mai intai daca pe
contur sunt modificari ale pielii.
Faceti sistematic carare la cate 2-3 cm. si examinati modul in care
se prezinta pielea capului.
a) Consemnati concluziile d.n.v in planul de diagnoza.
b) Lasati de o parte planul de diagnoza dupa ce ati aruncat o
privire asupra criteriilor de evaloare din partea a treia a planului,
pentru a aprecia abendenta parului.

2.4. Stabilirea abundentei parului in zona modificari pielii

capului.
a) Examinarea abundenta parului in zona modificarii pielii capuluii
si daca este cazul , retineti particularitatilor
b) Consemnati concluziile d.v.s in partea a treia a planului de
diagnoza.

2.5. Stabilirea starii in care se afla pielea capului.

a) Facet o carare, frecati usor pielea capului cu degetul si
examinati secretiile grasoase si de transpiratie.
b) Cu ajutorul unor carari in zona superioara a capului si in zona
din spatele acestuia, verificati existenta matretii si felul-ei.
c) Consemnati concluzile d.v.s in partea a patra a planului de
diagnoza.

2.6. Stabilirea starii tensionale a pielii capului.

a) Puneti doua degete de la ce mana pe pielea capului si incercati
sa o incretiti. Daca pielea este testinsa, se misca foarte usor pe
oasele capului.
b) Repetati proceduca in diferite zone ale capului;
c) Consemnati constatarile d.v.s in partile cinci si sase ale planului
de diagnoza.

2.7. Consecinte pentru tratamentele ulterioare.

a) Plecand de la constatarile d.v.s stabiliti:6
-ce tratamente se recomanda;
-ce preparate trebuie folosite;

22
b) Consemnati concluziile d.v in partea a saptea a planului de
diagnoza.

a) Examinati pielii capului facuta intr-un singur loc:

-nu se poate face o apreciere asupra a pielii capului.
b) Sunt trecute cu vederea ori uitate unele caracteristici:
-va fi stability un tratament gresit.
c) Interogarea clientului nu se face, ori este incompleta:
-clientului se simte ignosa
-elementele importante, neremarcate, nu vor fi luate in
considerare.

3. Preocuparea pentru client si discutia de consilere

Pentru simplificarea textului, cele doua notiuni de, “client” si
”coafor” (frizerie) vor desemna persoanele atat de sex feminine cat
si barbatesc.
Preocuparea individuala pentru client, de la sosirea lui pana la
plecare, prin:
-o discutie politicoasa, cu folosirea diferitelor tehnici de
investigare.
-evidentierea situatiei initialew ca si eventualelor
probleme si dorinte ale clientului.
-o consiliera cu caracter individual, cu loarea in
considerare a dorintelor pentru.
-o satisfacere necessitate de informare a clientului.
-ii oferi service si produse care sa acopere necesitatile
clientului
-evidentierea posibilitatilor ulterioare de tratament
-o servire a clientului, care sa contribuie la satisfacerea
lui si la formarea unei impresii positive.

a) fiecare client trebuie sfatuit si servit individual, plecand da la

premise individualitatii lui ca aspect inaltime fizica.
b) prin modelarea coafurii, fenotimpul clientului poate fi influentat si
modificat puternic.
Acest lucru este valabil si in legatura cu:
-formarea capului, a fetei, a corpului
-dimensiunile corporale.
c) Conditiile unei discutii de consiliere:
-sa fiti capabil sa evoluati;
-sa posedati cunostinta despre substantele
componente esentiale si efectele preparatelor;

23
 -sa aveti o privire generala asupra posibilitatilor de
modelare;
d) Este necesara cucerirea increderii lientului prin imaginea oferita
de coafor:
-o tinuta exteroara ingrijita;
-un comportament politicos, receptive;
-atentie si interes fata de problemele si dorintele
clentului;
-completenta concretizata in stature profesionale
deteliate, creative si individualizate;
-capacitatea profesionala de a atinge scopul propus;
-capacitatea de utilizare corecta a produselor.
e) Comunicarea (schimbul si prelucrarea informatiei) se realizeaza
in cadrul preocuparii pentru client atat pe cale vorbita cat si prin
limbajul corpului.
f) Discutiile de consiliere se pot face:
-inainte, in timpul sau la incheierea unui tratament.
-fara intentie de tratament ca simpla informare.
g) Pentru ilustrare se vor folosi si elemente ajutatoere, ca material
ilustrat, carti despre coafura, imagini pe monitoare puterilor,
tiparituri color etc.
h) Diferite tehnici de interogare au o mare importanta in consiliere:
-“Intrebarile de informare” va ajuta sa descoperiti
dorinte si motive, indica interese si creaza legaturi.
Este vorba despre ,,intrebari libere”.
Aceasta este cea mai importanta tehmica de interogare
pentru coafor.
Numai astfel puteti sa aflati ,,motivatia” clientului.
“Intrebarile de confirmare “ nu lasa spatiu raspunsului.
Este vorba despre ,,intrebari inchise: ce au ca posibilitate de
raspuns doar ,,da” ori ,,nu”.
Aceasta tehnica de investigare ar trebui aplicata numai in
faza de confirmare , avand ca scop inlaturarea neintelegerilor.
Exemplu:Culoarea parului sa fie aceea pe care noi am stabilit-o pe
baza suvutelor aratate?
.”Intrebarile alternative” conduc la un anumit rezultat , prin oferta
limitata de alternative .Sunt tot un gen de ,,intrebari inchise”.
Exemplu:”Doriti acelasi preparat ori preferati noi preparat xv care
confera parului mai mult straluciri”?
Clientul va avea posibilitatea sa aleaga doar unul din cele
doua produse.
Discutile de consiliere se impart in urmatoarele patru faze:
-Faza de intampinare si contact;

24
 -Faza de informare;
-Faza de consiliere;
-Faza de incheiere si de confirmare.
Exista foarte multe posibilitati de purtare a discutiei. Prin
aceste indrumari facem incercarea dea reduce la essential
domeniul dificil si complex al preocuparii pentru client si a-l
discutiei de consiliere.
Documentele de coafura
Pieptene , perie , oglinda de mana.

3.1. Faza de intampinare si contact.

Plecam de la premise ca, clientul doreste déjà sa urmeze un
tratament.
a) Soluti cu amabilitate clientul.
-indreptati-va spre el.
-zambiti
-vorbiti clar si rar
-straduiti-va sa aveti cu el o discutie de aproape, de
ex. strangeti-i mana, apoi spuneti-i: “Va conduc la locul
d.v.s”. si in indicate cu mana directa.
b) Stabiliti-va ca inca din momentul salutului, sa ,,cititi” clientului:
-aspectul exterior, de ex. varsta, dimensiunilor, figura,
imbracamintea, accesoriile, ochelarii, figura etc:
-modul de a se misca;
-modul de exprimare si limbajul folosit;
-dispozitia si indicii de personalitate.
c) Luati-i clientului piesele de inbracaminte pe care acesta le
scoate.
d) insotiti clientul spre locul unde va fi servit.
De obicei va exista un timp de asteptare, care ii aveti oferi
materialele de informare.

3.2 Faza de informare.

a) Asezati-va lateral in fata clientului, pentru a nu-i vorbi ,,de sus”
b) Puneti o intrebare clara, pentru a afla dorinta clientului si
eventualele sale probleme.
c) Asteptati linistit raspunsul si conduceti d.v.s discutia punand
intrebari, pana va veti forma o imagine clara asupra dorintelor si
problemelor clientului.
d) Confirmati-i ca l-ati ascultat cu interes si l-ati inteles.
e) Explicati clientului ca este important ca mai intai sa examinati
starea in care se gaseste parul si pielea capului.

25
f) Realizati examinarea si intr-un moment favorabil intrebati-l pe
client daca nu ar fi interesant de rezultatul obtinut.
g) Sa i se prezinte si alte posibilitati indicate ptr. tratament.
Pana in acest moment d.v.s trebuie sa va fi facut o idée asupra
alternativelor posibile.

3.3 Faza de consiliere

a) Alegeti materialele demonstrative, ca plase color suvite de par,
fotografii ori schute proprii, care sa ilustreze ideile d.v.s.
-pentru a reprezenta dorintele si problemele clientului,
necunoscute de d.v.s.
-pentru a consilia clientul in legatura cu posibilitatea de
realitate a dorintelor sale.
-pentru a ocoziona propunerea de noi tratamente in
legatura cu tehnica produselor ori forma.
In sfaturile date de d.v.s introducet si elementele de moda.
b) Evidentiati avantajarea clientului si oferiti-I alternativ,daca aveti
senzatia ca este inca nehotarat.
c) Prin formularile dvs aratati clar clientului ca nu preocupati efortul
d-al intelege si al sfatui

3.4. Faza de incheiere si de confirmare

a) Rezumati posibilitatile luate in discutie in cazul dat.
b) Limitati-va la aceea propunere de tratament spre care credeti ca
inclina clientul
c) Analizati aceasta solutie cat mai amanuntit,folosind material
documentar sau mimand direct pe client.
d) Prin repetare de intrebari,convingeti-va ca clientul a inteles
corect totul si ca este indeacord cu tratamentul propus.
e) In final, laudati si confirmati-I ca ales bine solutia.
f) Faceti introducerea in faza de tratament oferind clientul un ziar
etc.
g) Realizati tratamentul pentru a obtine confirmare finala.
Din cand in cand urmarind daca clientul manifesta satisfactie
h) Dupa tratamentul,intrebati clientul daca este multumit
Utilizati toate pozibilitatile pentru a arata clar clientului rezultatul

a) Nu ati realizat faza de intampinare si de contact:

-Clientul este nesigur
-Clientul pleaca din start cu o impresie negative
b) Nu ati indentificat in caracatersiticile individuale ale parului si
pilei capului:
-Sunt trecute cu vederea elemenete esentiale

26
 -Nu este posibile consiliere cu un scop concret
c) Clientul este (convins) sa acepte un anumit tratament
-Clientul se simte “convins”
-Se pierde increderea in tratamente
d) Consilierea are loc fara decumentare aferenta,coafura nu este
prefiguranta
-Clientul nu isi poate forma o imagine asupra viitoare
sale coafuri
-Se poate ajunge la ingelegeri si la nemultumirea
clientei
e) Nu se discut temerile, obiective sau intrebarile clientului
-Clientul se simte insuficient consiliat si ne luat in
serios.
f) Se uita indrumarea si recomandarea de produse pt. acasa.
-clientul poate avea greutati la toaleta zilnica a parului.
-clientul se simte insuficient consiliat.
-clientul este multumit si nu isi mai revine.

II.1. Instrumente, aparate, materiale si produse

folosite in salonul de infrumusetare.

Pentru executarea decapajul parului avem nevoie de :

- un vas de sticla, portelan sau plastic(niciodata de metal) ;
- un pieptan ;
- pensula de vopsit(decolorat) ;

Materiale folosite sunt ;

-perhidrol ;
-amoniac ;
-apa distilata ;

27
 -sampon ;
-pudra decoloranta;

Lenjeria necesara intrebuintata este:

-prosop flausat;
-manta speciala de vopsit sau pelerina speciala pentru
protejarea vestimentatiei clientei ;

II.2. Tehnica de lucru.

Decapajul parului se poate efectua prin mai multe metode si

anume :
-decoloratul simplu se executa cu ajutorul apei oxigenate de
concentratie 6-9%, amoniac, sampon sau pasta de ras fara
clorofila :
-decoloratul parului cu pudra decoloranta de buna calitate
sau cu creme decolorante.
Indiferent de produsul care se foloseste (fie ca este
decolorantul simplu_apa oxigenata, amoniac, sampon sau pasta
de ras, fie ca se executa cu pudra decoloranta) fazele de executie
sunt aceleasi.
Dar se tine cont daca este la prima decolorare sau parul se
decoloreaza doar la radacina.

28
 Pentru decolorarea parului doar la radacina , se foloseste in
felul urmator :se face o carare de la frunte la ceafa si de la o
ureche la cealalta.Se depune decolorantul, incepand de la spatele
capului, mai precis din crestet spre ceafa, avand grija sa nu se
aplice decat pe radacinile crescute.Dupa ce s-a terminat cu partea
din spate se trece si la partea din fata, depunand decolorantul tot
pe suvite subtiri, pana se termina.Se lasa timpul necesar de
actiune, avand grija sa se decoloreze tot timpul pentru a observa
cum actioneaza decolorantul.Dupa ce a trecut timpul de actiune,
se indeparteaza decolorantul de pe par cu apa din abundenta.
Daca decolorarea parului se executa pentru prima data, se
procedeaza astfel :
-aplicarea decolorantului pe varful suvitelor ;
-aplicarea decolorantului pe lungime si varfuri ;
-aplicarea decolorantului pe toata lungimea parului(varfuri, lungime
si radacina)
La prima decolorare trebuie sa se lucreze cu mare atentie,
pentru a se obtine o nuanta uniforma.Pentru obtinerea unor
rezultate corespunzatoare, la prima decolorare a parului se
procedeaza astfel :se alege o carare despartitoare de la frunte la
ceafa si de la o ureche la alta.
Prin alegere de suvite, subtiri se depune decolorantul pe lungime
si varfuri, avand grija sa nu se atinga

Decapajul tehnica de lucru

A decapa înseamnă a scoate total sau parţial de pe păr o

culoare de vopsea după anterior. Decapajul poate fi complet
( revenirea la culoarea naturală a părului), sau parţial (deschiderea
culorii părului cu una sau două nuanţe). În prezent, pentru decapaj
uşor, cum este scoaterea culorii cu o nuanţă, se face o baie de
ulei.
Pentru decapaj se foloseste apă oxigenată de 9% la care se
adaugă câteva picături de amoniac sau pudră decolorantă
pregătită ca pentru executarea decolorării.

Modul de aplicare
Se pegăteşte părul pentru executarea decapajului, apoi se
aplică produsul cu un beţişor de vată sau cu pensula. Tot părul
mai ales porţiunile care necesită decapajul trebuie să fie bine

29
îmbibate cu produsul respectiv. La scoaterea vopselei prin decapaj
este bine dacă, după această operaţie, se execută şi o baie de
ulei.
O altă metodă de decapaj este aceea de a întrebuinţa
vopselele fără adaos de apă oxigenată, procedeu care are ca scop
deschiderea culorii existente.
Vopsirea părului este o lucrare importantă şi sunt necesare
foarte multe cunoştinte tehnice şi o execuţie corectă pentru a
obţine rezultate cât mai bune. La executarea unei vopsiri este
necesar să fie în armonie culoare cu care se vopseşte cu
fizionomia şi personalitatea clientei. Rezistenţa părului permite
diferite prelucrări, dar cu cât sunt mai des repetate, cu atât părul
devine mai fragil şi mai puţin rezistent. Produsul (oricare ar fi) nu
pătrunde în păr fără adaosul apei oxigenate necesare oxidării
vopselei depuse pe păr.
Cel mai important lucru este că flaconul sau tubul de vopsea să
fie amestecat cu perhidrol sau apă oxigenată conform indicaţiilor
fiecărei vopsele în parte atât pentru vopseaua lichidă cât şi pentru
cea pastă. Unele vopsele suportă amestecarea directă cu
perhidrolul, de exempul, vopseaua Tonal, Sanda, etc. Altele, de
pildă, Londa nu suportă perhidrolul. Perhidrolul trebuie transformat
în apă oxigenată, şi numai după aceea amestecat cu vopseaua.
La executarea unei vopsiri trebuie avut în vedere următoarele:
- Calitatea părului (moale, aspru, normal, degradat, stricat); este
necesar să se aprecieze just calitatea părului, deoarece de
calitatea lui depinde oxidarea şi absorbirea vopselei. De exemplu:
un păr aspru prinde mai încet, un păr normal se oxidează in timp
normal, un păr vătămat se oxidează foarte repede. Pentru fiecare
calitate de păr timpul de oxidare diferă.
-Dacă părul necesită sau nu decolorare înainte de vopsire.
De exemplu: când părul este mai închis şi se solicită o nuanţă
mai deschisă decât culoarea sa naturală, se impune decolorarea.
În cazul când părul necesită decolorare înainte de vopsire, se
execută decolorarea şi, după ce s-a obţinut nuanţa dorită, se spală
părul uşor cu şampon nealcalin, pregătindu-se apoi pentru vopsire.
În cazul când părul nu necesită decolorarea, se va aprecia dacă
trebuie spălat sau nu.
Părul trebuie spălat când este murdar , gras, îmbâcsit sau plin
de fixative. Când părul nu trebuie spălat, se va stabili dacă se
vopseşte pe păr uscat sau dacă se limpezeşte şi vopseşte pe păr
umed.
Se va aprecia dacă părul trebuie vopsit din dorinţa clientei sau
din necesitate. Când, clienta are părul alb, şi doreşte să-l

30
vopsească, pentru că firele albe să fie acoperite, se va aprecia
procentajul firelor albe după cum urmează: fire albe până la 30%,
fire albe între 30-70 % şi fire albe peste 70 %.
În cazul când firele albe sunt în proporţie până la 30 %
(indiferent de culoarea obţinută), se alege un flacon sau un tub de
vopsea cu o nuanţă mai deschisă decât nuanţa dorită.
În cazul când firele albe sunt în proporţie de 30-70 %
(indiferent de culoare) se va alege un tub sau un flacon în nuanţ
dorită.
În cazul când firele albe depăşesc 70 %, se alege (indiferent de
culoare) un flacon sau un tub de vopsea cu o nuanţă mai închisă
decât nuanţa dorită.
Prin alegerea corectă a vopselei şi respectându-se acele
indicii în toate cazurile se obţine după spălare nuanţa dorită. Se va
lua în considerare culoarea naturală a părului şi nuanţa sa mărită
prin vopsire.
Vopsirea, fiind o lucrare dificilă, trebuie executată cu multă
atenţie, trebuie respectat timpul de oxidare al vopselei, iar
spălarea părului trebuie să se facă imediat dupa ce s-a constatat
că vopseaua a prins.

CAPITOLUL III.
Controlul tehnic de calitate si reguli de protectie a muncii in
salonul de infrumusetare.

Regimul de utilizare a substantelor periculoase

1. Se vor utilize prevederile Fluidului pentru asigurarea
securitatii si sanatati in munca, in domeniu serviciilor de igiena
personala si estetica umana din cooperatia mestesugareasca cap
II-Periculele in domeniu serviciilor de coafura , manichiura si
infrumusetare -punctual 1 - substante periculoase.
2. Controlul substantelor si al preparatelor chimice
periculoase se fce cu respectarea urmatoarelor conditii:
a)anumite substante si preparate chimice periculoase
folosite in practica curenta trebuie sa fie insotite de fisa de
siguranta a produsului,eliberata de catre producator,inconfermitate

31
cu prevederile Ordonate de urgente a Guvernului nr.200/2000
privind clasificarea,etichetarea si ambalarea substantelor si
preparatelor chimice periculoase,aprobata cu modificari prin Legea
nr.451/2001;cu modificarile si completarile ulterioare,si ale
Hotararii Guvernului nr.490/2002 ptr.aprobarea normelor
metadologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr.200/2000 privind clasificarea,etichetarea si ambalarea
substantelor si preparatelor chimice periculoase,cu modificarile
ulterioare,fisa de siguranta trebuie inmanata beneficiarului inainte
sau odata cu prima livrare a substantei sau preparatului chimic
respective.
b)personalul care manipuleaza astefel de substante sau
preparate chmice periculoase trebuie sa fie instruit sis a semneze
fisa de instruire individuala in munca,conformcu prevederile legale
in siguranta.
c)substante si preparatele chimice si cosmetice trebuie sa fie
folositein conformitate cu instructiunileproducatorului,in conditiile
legi.

Norme de igiena privind personalul care efectueaza

serviciile

1. Personalul trebuie sa poarte halite sau echipamente de

lucru lavabile,curate,cu culoare deschisa,confectionate special
ptr.a fi purtate in timpul executarii procedurilor.
2. Asigurarea igienei mainilor operatorului esteticianului se
face respectandu-se urmatoarele reguli:
a)spalarea mainilor se face cu sapun antibacterian si apa
curent potabil;
b)uscarea se face cu prosoape sau servetele de unica
folosinta sau prin folosirea unui aparat de uscare a mainilor;este
interzisa folosirea prosoapelor textile de multifolosinta.
c)dezinfectia mainilor se face prin spalarea sau
frecare,utilizandu-se un produs biocid,destinat dezinfectie

32
 3. Procedeele de spalarea si de frecare a minilor se
efectueaza,confom inforatiilor furnizate de producator pe eticheta
produsului;produsul trebuie sa fie recomandat ptr.uz sanitar si
trebuie sa contina indicatii despre:
-necesitatea umectarii prealabile a mainilor;
-volumul de produs utilizat;
-timpul de spalare/frecare;
-frecvente aplicarii produsului;
-instructiunile speciale ptr.utilizarea apei
4. Dezinfectia igienica a mainilor se face utilizandu-se un produs
antiseptic.Procedurilor recomandate.in functie de nivelul de risc:

Nivel de risc Proceduri Indicati

-spalarea mainilo -cand mainile sunt

vizibile murdare

-dezinfectia igienica a -la inceputul si la

mainilor prin frecare sfarsitul programului
de lucru
-inainte si dupa
scoaterea
masurilor(sterile sau
nesterile)
-inainte si dupa
activitatea de curatare
-inainte si dupa
contactul cu pacienti
-dupa utilizarea
grupului sanitary(wc)

-dupa orice contact

accidental cu sange
sau cu alte lichide
-dezinfectia igienica a biologice
Intermedial mainilor prin frecare -dupa toate
manevrele potential
-dezinfectie igienica a contaminate
mainilor prin splare

33
 5. Igiena mainilor este oblogatoriu in urmatoarele
situtii,respectandu-se conditile prevazute la.punctul 2 de mai sus:
a)inainte si dup afectiunea procedurii,
b)cand se contamineaza accidental cu sange(fluide corporale sau
secrete);
c)inainte si dupa servirea mesei;
d)dupa afectiuea unor operatii care duc la contaminarea mainilor
6. Unghiile aparatorului vor fi taiate scurt si crate.
7. In situatia in care aparatul esteticianul prezinta la nivelul
mainilor leziuni,iritatii sau orice alta afectiune dermatologica,se
interzic,practicarea,prooduri pana la vindecarea acestora.
8. Angajatorul trebuie sa asigurea angajatiilor sai cursuri
periodice de instruiere,conform,reglementarilor Ministerului
Educatiei Publice si Ministerului Educatiei,Cercetarii si
Tineretului,astfel incat activitatile desfasurate de acestia sa nu fie
afectata sanatatea lor si a clientilor.
9. Personalul angajat are obligatia de a efectua
periodice,conform prevederilor legislatiei in vigoare,documentelor
care dovedesc efectuarea castor controle medicale se pun la
dispozitia inspectorilor sanitari,in timpul actiunilor de inspectie.
10. Personalul angajat trebuie sa cunoasca toate
reglementarilor domeniului sau de activitate si sa demonstreze
competentain folosirea materialelor si a procedurilor,in
conformitate cu responsabilitatile atribuite,astefel incat sa previna
orice pericol pentru sanatate.
11.Pentru acordarea primului ajutor in caz de accidente
angajatii trebuie sa aiba la dispozitie trusa de prim ajutor fcilitati si
personal instruit pentru acordarea primului ajutor.

34
 Norme specifice referitoare la coafuri,frizerie si
barbierit

1.Toate echipamentele si instrumentele folosite trebuie

mentinute in buna stare de functionare,iar modul de utilizare
trebuie sa respecte instructiunile producatorului.
2. Partile din echipamente zilnic, dupa necessitate,si
acoperite cu hartie,care se va schimba periodic.
3. Pensulele si casoletele ptr.prepararea spumei de ras se
curate si se dezinfecteaza dupa utilizarea acestora la un,singur
client.
4. Colectarea parului se va face in saci de polictirena
separate de alte-deseori.
5. Echipamentul, instrumentarul si materialele folosite
ptr.deservirea clientului fac parte din urmatoarele categorii:
a) articolele taioase si intepetoare care patrund sau pot leza
pielea:cum sunt aparate si lame de ras refolosibile, blicege,
foarfeci de tuns si de filat unica folosinta se arunca;iar cele de
multifolosinta se sterilizeaza fizic sau chimic, conform prevederile
legale in viguare;
b) asticole care vin in contact cu mucoasele,cu pielea lezata
sau cu obiectele care sustin articolele sterile, precum si pensulele
de ras,casoletele;dupa folosirea la un singur client; articolele de
unica folosinta se arunca, iar cele refolosite se curate si se

35
dezinfecteaza prin dezinfectie de nivel inalt sau se sterilizeaza
conform prevederilor, capitalul IV, pet.17 si capitolul V.
c) articole care vin in contact cu pielea intacta si parul, fara
sa aiba contact cu mucoasele, cum sunt bigudiuri, pieptani, clame,
agrafe, perii, alte articole similare;dupa folosirea la un singur client,
articole de unica folosinta se arunca, iar cele refolosibile se curate
si,se dezinfecteaza prin dezinfectie de nivel,scazut sau cu un
produs, detergent-dezinfectant.

Bibliografie

1. Secretele frumusetii. Ed. Medicala, Bucuresti,1969,

Alexe Valeria

2.Cosmetica moderna, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1972,

Alexe Valeria,Alexe Al.

3.Sanatate si frumusete, Ed. Medicala, Bucuresti,

1968, Cernatescu Vera,Cosmovici Ludmila

4.Cosmetica si sanatete, Ed. Medicala, Bucuresti,

1984, Cosmovici Ludmila, Zisu L.

36
5.Din secretele frumusetii. Ma coafez singura, Ed.
Ceres, Bucuresti, 1970

6.Ingrijirea parului, Ed. Medicala, Bucuresti, 1959,

Voinea A.

*Wella Profesional

37