Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ASAMBLARI NEDEMONTABILE
ELEV
2019
1
CUPRINS
1 ARGUMENT…………………………………………………………………………….…..2
4. ASAMBLARI NEDEMONTABILE……………………………………………….…16
6. BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................26
2
ARGUMENT
3
CAPITOLUL I
Procesul de asamblare reprezintă etapa finală a procesului tehnologic şi este executat în general în
aceeaşi întreprindere în care au fost executate piesele. In situaţi speciale, asamblarea ( sau asamblarea
parţială ) se face la locul de utilizare a produsului. Procesul tehnologic de asamblare cuprinde
totalitatea operaţiilor de îmbinare a pieselor, verificare a poziţiei lor şi recepţia după asamblarea
definitivă, având drept scop final obţinerea unui produs care să corespundă în totalitatea activităţii
pentru care a fost proiectat.
METODE DE ASAMBLARE
Piesele care fac parte din aceiasi grupa de clasificare, subansamblu sau ansamblu, se imbina
intre ele in mod diferit, insa din punct de vedere cinematic, fiecare din aceste imbinari pot forma
imbinari fixe sau mobile. Daca imbinarea a doua piese se realizeaza fara elementele suplimentare de
fixare, mobilitatea sau nemobilitatea se asigura printr-un ajustaj corespunzator. Stabilirea ajustajului
corespunzator se face tinand seama de toti factorii care influen teaza calitatea imbinarii: fizice,
tehnologica, constructiva de exploatare. Asa, de exemplu, durabilitatea unei imbinari fixe depinde de
alegerea corespunzatoare a strangerii si a marimii microneregularitatilor suprafetelor, iar rezistenta la
uzura a imbinarilor mobile depinde de stabilirea cat mai rationala a jocurilor.
-Metoda sortarii;
-Metoda ajustarii;
4
-Metoda reglarii;
unde:
Piesele care fac parte din acelasi lant de dimensiuni trebuie sa fie executate in limitele tolerantelor
stabilite.
5
Pentru exemplificare, se ia lantul de dimensiuni al unui strung-revolver, la care trebuie sa se
asigure precizia coaxilitatii intre axele locasurilor de prindere a sculelor din capul-revolver si axa
arborelui principal (fig 1). Dimensiunile nominale ale elementelor lantului de dimensiuni sunt
urmatoarele:
Aceasta metoda consta in acea ca piesele se pot prelucra cu tolerantele mai largi decat cele
necesare pentru obtinerea unei interschimbabilitati totale, asigurandu-se totusi, fara o sortare sau o
ajustare prealabila a pieselor, precizia prescrisa la elementul de inchidere pentru majoritatea lanturilor
de dimensiuni obtinute prin asamblarea acestor piese.Deoarece prelucrarea pieselor se efectueaza cu
tolerante mai largi, aceasta metoda este mult mai economica.
Metoda permite executarea pieselor în toleranţe largi. Precizia necesară este obţinută prin
sortarea pieselor după dimensiunile efective, în mai multe grupe, cu toleranţe restrânse. Din această
cauză, piesele cuprinse într-o grupă vor avea abateri mai mici decât cele care au fost prescrise.
La această metodă, factorul principal îl reprezintă sortarea pieselor, care se poate realiza prin
următoarele metode:
a) metoda sortării individuale;
b) metoda sortării pe grupe;
6
c) metoda sortării combinate.
a) metoda sortării individuale constă în alegerea piesei cuprinse, după alegerea piesei
cuprinzătoare, deci dimensiunile piesei alese se vor încadra în dimensiuni limită stabilite. Putem
spune că la această metodă se alege o piesă şi apoi, luându-se ca bază mărimea ajustajului pentru o
îmbinare dată, se alege cea de-a doua piesă.
Această metodă prezintă dezavantajul stabilirii dimensiunilor pieselor la montaj.
b) metoda sortării pe grupe se aplică atunci când piesele asamblate sunt prelucrate în toleranţe
largi, dar îmbinarea se face cu jocuri sau cu strângeri limitate. Această metodă se poate aplica la
producţia individuală sau de serie mică. Sortarea pieselor se face cu ajutorul calibrelor sau a
dispozitivelor limitative. Când metoda se aplică la serie mare sau de masă, sortarea pieselor se face
cu ajutorul automatelor de sortare.
Selecţia pieselor cu ajutorul automatelor este indicată datorită preciziei dimensionale foarte mari
(de ordinul micrometrilor), dar şi datorită productivităţii crescute.
Avantajele metodei constau în evitarea jocurilor sau a strângerilor la limitele inferioare, iar ca
dezavantaje, menţionăm: majorarea preţului, datorită sortării pieselor, precum şi limitarea
interschimbabilităţii.
c) metoda sortării combinate constă în alegerea pieselor prin metoda sortării individuale, după
sortarea pe grupe.
Asamblarea prin metoda ajustarii se obtine prin modificarea dimensiunii unui element component
al lantului de dimensiuni (prin aschiere sau alt procedeu de prelucrare), dinainte fixat, astfel incat
elementul de inchidere (rezultant) sa nu depaseasca limitele prescrise.
In primul rand, elementul de compensare trebuie sa apartina mai multor lanturi de dimensiuni.
Nerespectarea acestei indicatii poate introduce erori suplimentare in cadrul lanturilor de dimensiuni.
Pentru a fi posibila realizarea compensarii dimensiunilor prin ajustare, este necesar sa asigure
elementului de compensare un adaos minim pentru ajustare, necesar pentru compensarea erorii
maxime a lantului de dimensiuni si sa nu se admita la asamblare piese care au erori peste limitele de
toleranta stabilite.
7
Avantajul principal al metodei ajustarii il constituie posibilitatea realizarii cu precizie ridicata a
dimensiunii elementului de inchidere in conditiile executarii elementelor componente ale lantului de
dimensiuni cu tolerante economice.
In schimb, procedeul reclama executarea unor operatii suplimentare, de obicei de inalta calificare,
ceea ce exclude interschimbabilitatea.
Metoda ajustarii se recomanda, in special, la fabricatia in serie mica sau de unicitate, in cazul
lanturilor de dimensiuni cu elemente componente multiple, de exemplu, in cazul masinilor unelte.
Asamblarea prin metoda reglarii se realizeaza prin schimbarea valorii unei anumite dimensiuni
prin reglare, prin introducerea in subansamblul respectiv a unei piese speciale, suplimentara, numita
compensator ( de exemplu saiba, inel, garniture, bucsa, suruburi, etc).
Reglarea cu element de compensare mobil se face, de obicei, prin schimbarea pozitiei uneia dintre
piese, stabilite in prealabil.
Se ia de exemplu, cazul asamblarii unei roti dintate intr-o cutie de viteze (Fig.2)
Pentru buna functionare a rotii dintate in cadrul cutiei de viteze este necesar sa se asigure la
asamblare un joc minim garantat, intre suprafetele frontale ale rotii dintate si ale carcasei.
8
La metoda reglarii prin folosirea unor compensatori ficsi, rezolvarea problemei, devine
posibila confectionarea unor piese de dimensiuni si forme bine determinate. Cele mai frecvente forme
de compensatori ficsi sunt : inelele, garniturile, bucsile cu filet, suruburile etc.
In felul acesta, cu o serie de inele R de diferite dimensiuni, se poate compensa lipsa de precizie,
rezultata la asamblare, introducandu-se in ansamblu un inel de dimensiuni corespunzatoare.
Metoda de rezolvare a lanturilor de dimensiuni prin reglare cu compensatori mobili sau ficsi
prezinta urmatoarele avantaje :
Metoda reglarii se poate folosi cu bune rezultate la rezolvarea lanturilor de dimensiuni, la care
trebuie sa se obtina o precizie ridicata a elementului de inchidere (rezultant), precum si la lanturi de
dimensiuni la care, in timpul exploatarii, dimensiunile elementelor componente se modifica, datorita
uzarii sau variatiei temperaturii.
9
Din aceste motive, in constructia masinilor moderne se utilizeaza din ce in ce mai mult metoda
reglarii, in special cu compensator mobil.
CAPITOLUL II.
Din aceasta cauza, in vederea montarii, piesele sunt supuse uneori la operatii
suplimentare, manuale sau mecanice, de ajustare. De asemenea, in cazul productiei in serie
mijlocie si mare, atunci cand sunt impuse tolerante stranse la imbinarea pieselor, este
rational ca ajustarea acestora sa se faca in timpul asamblarii. Afara de aceasta, la productia
in serie, ajustarea pieselor este, uneori, necesara pentru a compensa o eventuala nepotrivire
a tolerantei totale intr-un lant de dimensiuni cu mai multe elemente.
Cele mai frecvente operatii de ajustare sint urmatoarele: retusarea, razuirea, rodarea,
burghierea, filetarea si spalarea.
2.1. RETUSAREA
Ajustarea pieselor cu scule metalice sau abrazive in vederea incadrarii acestora in lantul
de dimensiuni, precum si a asigurarii netezimii cerute supra fetelor functionale se numeste
retusare. Retusarea urmareste, de asemenea, indepartarea rupturilor, a bavurilor si a
neregularitatilor de pe suprafetele pieselor ce se asambleaza.In vederea retusarii se
utilizeaza pile si discuri de rectificat de diferite forme, corespunzator profilului suprafetelor
ce se retuseaza. Astfel, in cazul lucrarilor de precizie, se folosesc pile mici (cu lungimea de
50-100 mm) prevazute cu dinti foarte fini.
10
10
Fig.4 Dalta pneumatica
2.2. RAZUIREA
Razuirea este operatia prin care se indeparteaza de pe supra fata piesei straturi foarte
subtiri de metal (urmele rezultate de la prelucrarile anterioare) cu ajuto rul unei scule
speciale, numita razuitor (fig. 6).
11
11
In vederea asamblarii, se supun operatiei de razuire in special suprafetele
plan-active (suprafetele de separat si ghi dajele batiurilor etc.) si uneori suprafetelor
cilindrice (cuzineti, bucse etc.) ale pieselor executate din metale neferoase, fonta cenusie si
otel netratat termic, pentru o productie individuala si in serie mica, si in mod deosebit in
cazul atelierelor de reparatii.
Calitatea suprafetelor razuite se apreciaza prin tusare. In acest scop, se folosesc placi
sau rigle-etalon (fig. 8), pe suprafata carora se depune, in prealabil, un strat subtire de
vopsea (miniu de plumb, albastru de Prusia, indigo, negru de fum, diluate in ulei). Prin
frecarea usoara a etalonului de suprafata razuita, vopseaua se depune pe proeminentele
suprafetei respective, sub forma de pete. Aceste pete indica locurile care trebuie razuite si,
totodata, gradul de netezime al suprafetei prelucrate.
12
12
Fig. 8. Verificatoare folosite la razuire
2.3. RODAREA
Intre cele doua suprafete de etansare se introduce pasta abraziva si se imprima supapei o
miscare oscilatorie P, apasand-o, in acelasi timp, pe sca unul ei - miscarea II. Pozitia relativa
dintre cele doua suprafete conjugate se schimba mereu, dupa un anumit numar de miscari,
pentru a se asigura un contact corespunzator intre suprafete, indiferent de pozitia acestora.
13
13
2.4. BURGHIEREA (GAURIREA)
Pentru executarea operatiei de burghiere, sectiile de asamblare sunt inzes trate cu masini
de gaurit portabile (manuale, electrice, pneumatice), masini de gaurit de masa (de banc) sau
masini de gaurit cu coloana.
La productia individuala si de serie mica, piesele se spala manual, in re zervoare sau bai
deschise, utilizindu-se petrol lampant sau benzina si perii de par sau pensule.
Productivitatea acestui procedeu este scazuta, iar consu mul de lichide de spalare este
ridicat; totodata, exista si un permanent pericol de incendii. Pentru economisirea acestei
substante, in ultimul timp, se folosesc cu rezultate bune solutii chimice de degresanti si
detergenti.
14
14
La spalarea pieselor cu benzina, se adauga in aceasta tetraclorura de car bon (pina la 3%),
care are rolul de a micsora inflamabilitatea benzinei. Trebuie avut in vedere faptul ca
degajarile de clor, datorate acestui adaos, dauneaza pieselor din cupru sau din aluminiu.
Piesele mari se spala cu ajutorul carpelor muiate in petrol sau solutii chimice. Dupa
spalarea chimica, piesele se spala cu apa fierbinte si se usuca intr-un jet de aer cald. La
fabricatia in serie mare si in masa, pentru spalarea pieselor se folosesc masini de spalat cu
una sau mai multe camere.
Solutia de spalare (apa in care se adauga: fosfat trisodic, soda calcinata, azotat de sodiu
sau silicat de sodiu), incalzita prin serpentina 6. este aspirata de pompa centrifuga 7, din
rezervorul de depozitare (plasat in partea inferioara a masinii), si pompata (refulata), la
presiunea de (35) . 10 5 Pa in instalatia de stropit 8, dispusa astfel incat piesele sa fie spalate
cu un jet puternic din toate directiile simultan.
15
15
usurinta murdaria. In felul acesta, creste randamentul instalatiei si se imbunatateste calitatea
spalarii.
Dupa spalare, piesele trebuie suflate cu aer comprimat, pentru a se curata orificiile
canalele si alte locuri greu accesibile si pentru a se usca piesele.
In acest scop, este necesar ca, la fiecare loc de munca, sa fie instalate: o priza de aer, un
furtun flexibil si un robinet de inchidere si deschidere; dupa uscare, piesele de schimb se
ung cu vaselina tehnica sau vaselina speciala anticorosiva, se impacheteaza cu hartie
parafinata sau uleiata si se depoziteaza.
CAPITOLUL III.
ASAMBLARI NEDEMONTABILE
16
16
Fig. 11 Asamblare prin încălzire
După prelucrare, la temperatura mediului ambiant, diametrul piesei interioare d1 este mai
mare decât diametrul găurii d. După încălzirea piesei găurite , diametrul acesteia devine mai mare
decât diametrul arborelui şi montajul devine posibil. La răcire, datorită contracţiei piesa exterioară va
strânge piesa pe diametrul D.
Operaţia poartă denumirea de frecare şi este folosită la montajul bandajului roţilor la
vagoanele de cale ferată.
Încălzirea pieselor se face în baie de apă, ulei mineral sau ulei de ricin. Baia este prevăzută cu o
plasă de sârmă pentru ca piesele încălzite să nu intre în contact cu fundul băii sau cu elementele de
încălzire.
17
17
În unele cazuri este mai convenabil ca încălzirea pieselor să se facă folosind rezistenţe
electrice sau prin inducţie.
3.2 ASAMBLARI PRIN MANDRINARE
Se realizează prin lărgirea radială a piesei cuprinse (a arborelui) sau prin comprimarea piesei
cuprinzătoare. Sunt folosite atunci când este necesar să se asigure o bună etanşare între piesele
îmbinate. Operaţia se realizează folosind dispozitive şi scule specializate
Operaţia de mandrinare se poate executa manual sau mecanizat.
18
18
Fig. 12 Montaj prin mandrinare:
a - cu dispozitive; b - cu scule
Mandrinarea manuală se aplică de obicei ţevilor cu pereţi subţiri sau celor din alamă sau cupru.
Ţeava asamblată prin mandrinare va fi debitată cu 1,5... 2,5 mm mai lungă decât lungimea finală de
după mandrinare.
Mandrinarea mecanizată se aplică ţevilor cu pereţi groşi, folosinduse un dispozitiv de mandrinare
19
Deşi aria ei de utilizare s-a restrâns considerabil, sunt încă multe domenii în care această metodă
de asamblare prezintă încă avantaje certe, din punct de vedere tehnologic sau economic, cum ar fi
cazul materialelor greu sudabile sau cel în care nu este permisă încălzirea materialului.
Nitul este organul de maşină folosit la asamblarea nedemontabilă a două sau mai multe piese,
table, profîle sau piese cu formă plată.
Pentru desfacerea legăturii realizate, se procedează la distrugerea nitului cu dalta, folosind flacăra
oxiacetilenică etc.
20
c) nituiri speciale;
d) capsarea.
21
21
6. Ştemuirea
Prin această operaţie, marginea tablei este bătută astfel încât tablele să se întrepătrundă, cu scopul
realizării unei etanşeităţi mai mari (fig. 18.).
3.4 ASAMBLARI PRIN DEFORMARE
Se aplică la piesele cu pereţi subţiri şi constă în modelarea capetelor celor două piese în aşa fel
încât să nu permită deplasarea lor una faţă de cealaltă.
electrotehnice şi celei de calculatoare.
a) Asamblări prin urechi. Metoda constă în îndoirea sau răsucirea unor urechi, în decupările
corespunzătoare piesei pereche. în acest fel, piesele sunt asigurate împotriva deplasărilor reciproce.
Deoarece la îmbinările prin urechi asigurarea de formă este ceva mai slabă datorită elasticităţii
materialului, se recomandă folosirea asamblărilor cu urechi răsucite (fig. 19.).
22
22
Prin această metodă, se realizează îmbinarea capetelor de benzi, a pieselor tubulare cu fundurile,
îmbinarea contactelor electrice, fixarea arcurilor, a pieselor executate prin ştanţare, a celor ce urmează
a fi lipite, sudate sau nituite
b) Asamblări prin răsfrângere. Se mai numesc şi asamblări pe contur închis; permit îmbinarea a
două sau a mai multor piese, prin răsfrângerea marginilor uneia din piese peste cealaltă. La acest tip de
asamblare, asigurarea se realizează prin formă (fig. 20.).
23
23
Se aplică la îmbinările mantalelor din tablă pentru recipiente cilindrice, precum şi la asamblarea
fundurilor acestor recipiente.
d) Asamblări prin nervurare. Se realizează prin imprimarea unei nervuri pe una sau pe ambele
piese asamblate. Caracteristic este faptul că această metodă de asamblare nu poate fi aplicată decât
pentru piesele executate din metale moi.
Metoda se aplică la asamblarea pieselor tubulare cu bare sau a pieselor tubulare între ele (Fig. 22).
CAPITOLUL IV.
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa,
precum si cu instructiunile primite din partea unitatii, astfel incat sa nu expuna la pericol de
accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate
de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze
sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
24
24
d) sa comunice imediat unitatii si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au
motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea elevilor, precum si orice
deficienta a sistemelor de protectie;
Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si
imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de
munca dar si lucratorilor.
Acestea sunt:
- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg;
- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit
sau legat;
25
25
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire si
inversare a sensului de miscare;
- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze
inflamabile sau toxice;
- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi
asezate in truse speciale;
- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie;
BIBLIOGRAFIE
4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ, Gabriel,
Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1990
26
26
27
27