LUCRARI DE INGRIJIRE IN COAFOR 

1 Cunostiinte despre anatomia si fiziologia firului de par

 E!aminarea parului si identifi"area tipurilor de par

# Ingri$irea parului in saloanele de "oafura %

#&1 'ratamente pentru intretinerea parului

#& Ingrediente de refa"ere

#&# Cauze "e determina "aderea parului si aparitia matretii

#&( )rote"tia "ontra soarelui

#&* +asa$ul

( 'e,ni"a us"arii "u foenul

* )ieptanatul parului

1 CUNO-'IIN'E DE-)RE ANA'O+IA -I FI.IOLOGIA FIRULUI DE )AR 

Parul este partea cea mai expusa actiunii , factorilor atmosferici cum ar fi:praf ,vapori
toxici ,agenti poluanti ,raze ultra violete .

Atit prin structura cit si prin functiile sale , parul este un organ viu ,care ia nastere
dintr-un germene.Celulele se inmultesc ,germenele se dezvolta ,capatind forma unei sfere
goale in interior. In structura celulei se pot distinge trei tipuri de par straturi:

A. stratul exterior – e"toderma - care asigura legaturile cu exteriorul

B .stratul interior – endoderma  – care regleaza nutritia

C. stratul intermediar – mesoderma&

Anatomia parului

Prin indepartarea ectodermei de pe tesuturile conjunctiv se pot vedea glandele seacee

si papilele capilare.Parul extrage in stratul exterior !ectoderma" sustantele necesare pentru
formarea lui ,iar din mesoderma sustantele necesare intretinerii sale ,asigurandu-se totodata
si restul functiilor sale !#rana , respiratie ,musculatura ,activitate nervoasa".
 

$tarea parului depinde intotdeauna de tipul pielii ,de starea generala a organismului
.Acest lucru se poate realiza prin ingrijirea dermatologica si prin influentarea circulatiei
sanguine ,a nervilor si a glandelor.

-tru"tura firului de par

Aceasta este alcatuita din:

%. epiderma !stratul de solzi"

&. "orte! !stratul firos" ,care asigura rezistenta parului'

(. madu/a ,respectiv canalul maduvei ,fara functia speciala ,cu o rezistenta slaa

,formata din celule sla imiate ,separate prin ule de aer.

)a aza firului de par se afla papilele ,unde activeaza vasele sanguine si cele necesare
 pentru transportul #ranei ,organele respiratorii ale parului si nervii.

$istemul nervos simpatic ,asigura activitatea nervoasa a papilelor ,iar sistemul nervos
 parasimpatic ,asigura activitatea nervoasa a glandelor seacee.Actiunea celor doua sisteme
nervoase este contradictorie.In functie de ec#ilirul acestora depinde una functionare a
glandelor seacee si a stratului germinativ.Buna functionare a stratului germinativ asigura
cresterea parului .Parul creste concomitent cu invelisul epidermic pana la nivelul de varsare a
glandei seacee .*easupra locului de +varsarea canalului glandelor seacee ,parul creste
lier .nitatea papila – radacina –glanda seacee alcatuieste folicul pilo-seaceu ,ce se afla
intr-o cavitate firoasa ce protejeaza stratul germinativ.ot aici se afla musc#iul ,a carui
actiune +zirlesteparul la frisoane sau da senzatia +pielii de gaina.

Fiziologia parului

/irul de par se formeaza definitiv ,in piele.$tarea si aspectul parului depinde in mare
masura si de conditiile extreme ,de ingrijire ,de actiunea agentilor fizico-c#imici exteriori.In
unele cazuri se voreste despre o materie permanenta. Parul care cade este inlocuit de altul
nou.In medie ,durata de viata a firului de par este de 0-1ani.

Cresterea firului de par incepe la aza , pornind de la stratul germinati &2&e22c v si se

desfasoara astfel :

- producerea de seum la nivelul glandelor seacee.

-producerea 3eratinei la nivelul folicului. Keratina este o proteina compusa din

oxigen ,#idrogen ,caron ,azot si sulf.

Cresterea si dezvoltarea parului depinde de starea generala a organismului .*e

exemplu :la femei ,dupa sarcina ,papilele care au avut de suferit se dezvolta din nou
 

,ramanind insa mai sensiil.Cresterea parului si secretia seumului sunt influentate de (

factori : #rana ,secretia glandelor si nervi.

Baza c#imica necesara in formarea 3eratinei ,a pigmentilor sau a seumului secretat

de glandele seacee depinde de:

- #rana !excesul sau deficitul de vitamine sau aminoacizi"'

- transformarea acesteia si asimilarea ei de organism !starea aparatului digestiv ,a

ficatului ,a glandelor endocrine"

- agenti motrici care transporta #rana ,precum si de integritatea vaselor sanguine si de

variatiile volumului de sange transportat.

 E0A+INAREA )ARULUI -I IDEN'IFICAREA 'I)URILOR DE )AR 

 In functie de aspectul ,natura si caracteristicile firului de par ,se prezinta astfel:

%.)arul normal  sanatos - este elastic ,se modeleaza usor si se piaptana usor in stare
umeda.Prezinta elasticitate ,luciu si finete deoarece stratul solzos de la suprafata firului de
 par este compact si neted.4a fi spalat la un interval de %5 zile .$e recomanda folosirea unui
sampon cu P.6.neutru.

&.)arul su2tire si rar - este lipsit de rezistenta si este rar ceea ce este determinant de
cantitatea redusa si de grosimea redusa a firului .*eoarece firele elastice din interior sunt in
numar redus ,el prezinta un aspect moale si ofilit. $tructura firului de par se poate intari
datorita sustantelor de exemplu compusilor de calciu ,care adera la par din exterior si se
infiltreaza in stratul solzos.Ca intaritor actioneaza asupra parului si 3eratina ,colagenul si
 proteinele.7u treuie lasat parul sutire sa creasca mai lung de nivelul umerilor .)ungimea
 parului treuie sa fie proportionala cu volumul.Parul tuns drept este mai acceptail decat
tunsoarea in scara .In principiu ondularea c#imica este ideala pentru ca firele de par sa devina
viziil pufoase.

(.)arul gras - este lipicios ,umed atirna in suvita , se lipseste de cap, pieptanatura isi
 pierde repede volumul si forma pufoasa. Cauza consta in excesul de seum !surplusul de
grasime" care, fiind fluida se raspindeste usor de-a lungul firului.*aca seumul este
amestecat cu matreata se formeaza un strat umed ,care se aseaza pe scalp si duce la stuparea
 porilor. In acest mod parul nu mai poate respira , modificandu-si negativ aspectul si poate
duce la caderea lui in cantitati consideraile. $e recomanda sa se spele parul atat de des cat
este necesar.8ste dovedit ca spalatul des nu stimuleaza in nici un fel secretia suplimentara de
grasime.Pentru ingrijire se intreuinteaza produsele speciale care cu siguranta nu contin nici
grasime ,nici alsam .7ici sustante nutritive cu actiune de incarcare a parului si favoraile
caderii parului.Parul gras nu se piaptana prea des pentru ca intensifica dispersarea grasimii pe
 par. /oarte important este ca piaptanul si peria sa fie spalate la fiecare spalare a capului .$e
 

vor evita coafurile care sunt lipite pe cap.8ste indicata si ondularea c#imica precum si
decolorarea suvitelor de par.

2. )arul us"at refra"tar  – este de oicei de culoare inc#isa sau roscata ,firele contin
fire puternice de 3eratina care se opun oricarui efort de modelare .8ste lipsit de luciu
deoarece glandele produc grasime insuficienta.

$e recomanda o spalare o data la 1 - %2 zile sampoane ce au la aza galenus de ou

,lanolina sau lecitina.

0. )arul deteriorat  –suprafata firului de par este aspra ,stratul solzos este discontinuu
,sfarimicios.*aca firele sunt lungi atunci capatul firului este distrus datorita unui proces de
imatranire ,iar virfurile despicate. $e recomanda folosirea unor preparate curative cu
sustante nutritive grase precum si sustante de refacere care niveleaza si incleiaza stratul
solzos.

9. )arul "ret - valuri sau c#iar uclat ,aproape intotdeauna rezistent si stail ,si cel
mai adesea uscat ,din aceasta cauza fiind si friail .Parul ondulat de la natura poseda din
aundenta ceva ce lipseste parului drept ,adica elasticitatea. Parul arata vioi si natural insa
este greu a-i imprima forma dorita ,deoarece tinde mereu spre forma sa initiala.Aceasta forta
a parului poate fi +imlinzita incarcand parul cu sustante nutritive.Preparatele sunt cele din
seria parului uscat si friail.Buclele pot deveni mai stralucitoare cu ajutorul lacului ce contine
grasimi sau ulei de rapita. 8le treuie dozate corect ,frecandu-le intre palme si apoi netezind
 parul cu ele.Cea mai potrivita tunsoare este cea in trepte, cararea si retonul evitandu-se.

1. )arul "iufulit , z2arlit  – este la prima vedere neted dar pe alocuri creste in
vartejuri, ceea ce impiedica aranjarea lui. ndularea c#imica ce imlinzeste vartejurile este
recomandata. $e recomanda preparate speciale pentru parul uscat sau deteriorate.

;. )arul fria2il – parul care de aia a crescut din radacina este perfect sanatos, stratul
cornos este intreg, parul luceste, este elastic si moale. $ituatia se sc#ima cand parul
imatraneste. *eoarece parul creste destul de incet !de ex. % – %.0 cm. pe luna" atunci varful
 parului care a crescut de la carare pana la loul urec#ii are varsta de un an . )a doua spalari
 pe saptamana intregul par a suportat %55 de spalari, a stat su jetul fierinte al foenului &2 #
si a suportat cateva mii de pieptanaturi pe an. In final parul s-a degradat. $tratul solzos care
apara firele de par de par s-a uzat, astfel ca parul si-a pierdut luciul si se incurca usor mai ales
la varfuri. $ustantele nutritive grase, precum si sustantele de refacere , niveleaza si
incleaza stratul solzos. 8ste foarte important ca dupa fiecare spalare sa se faca o clatire
speciala pentru par deteriorat, pentru ca piaptanul sa alunece cu usurinta fara sa
agate stratul solzos. 8ste foarte important ca dupa fiecare spalare sa se faca o clatire
speciala pentru par deteriorat, pentru ca piaptanul sa alunece cu usurinta fara sa agate
stratul solzos. )a fiecare ( – 2 spalare, in loc de sustante nutrivite se folosesc creme
curative. 8le contin o concentratie mai mare de sustante de refacere si actioneaza un timp
mai indelungat.

Atentie 3
 

%.  fluidul pentru par asc#iat contine silicon, care incleaza rupturile, iar varfurile
 parului sunt acoperite cu o pelicula protectoare.

&.   parul friail distrus nu se piaptana cu peria, pentru ca ii dauneaza si mai mult.
Peria este una pentru par uscat de la natura pentru ca ajuta ca grasimile sa se disperseze mai
usor pe firele de par.

(. pentru a evita incalcirea parului, dupa spalare se foloseste pieptenele cu dintii rari
si rotunjiti la varf, care nu afecteaza stratul solzos. 7odurile sau g#emotoacele din parul
incalcit se descalcesc cu atentie si radare. 7iciodata nu treuie rupte sau intinse.

# INGRIJIREA )ARULUI IN -ALOANELE DE COAFURA

Prin spalare se elimina impuritatile si seumul depus pe par. $palarea parului este
importanta, de ea depinzand in mai multe cazuri reusita permanentului, a vopsitului, a
ondulatiei. Pentru spalarea parului se recomanda sampoane de preferinta nealcaline.

'e,ni"a spalarii parului

Inainte de spalare este necesar ca parul sa fie descurcat, mai ales un par moale, tapat,
 uclat. )a descurcat treuie sa se tina seama de sensiilitatea pielii capului si da calitatea
 parului, alegand uneltele de descurcat cele mai corespunzatoare.

$cafa se plaseaza exact la inaltimea cefei clientei, avandu-se grija ca aceasta sa stea
cat mai comod cu capul pe spate. Pentru a proteja imracamintea se aplica la ceafa clientei
un prosop si o pelerina. $e clateste parul cu apa calda, dupa aceea se pune samponul in
cantitati mici, se freaca mai intai intre palme si apoi pe par. $e freaca parul de la frunte spre
ceafa cu pulpii degetelor !nu cu ung#iile" , cu energie dar fara rutalitate. $e insista la
curatarea marginilor conturilor, de la frunte, tample, din spatele urec#iilor si de la ceafa. 7u
se lasa mult timp samponul pe par. $ustantele #ranitoare si cele de curatare actioneaza in
cateva secunde.

*upa spalarea parul treuie clatit foarte ine, pentru ca resturile de sampon pot reduce
luciul si aspectul pufos al parului. *upa aceea parul se stoarce usor prin presare, se sterge
usor in prosop fara ruscari. In stare uscata firele din constitutia firului de par sunt foarte
dure. Aceasta stare se pierde rusc atunci cand parul este umezit. $tratul solzos exterior se
umfla in apa si devine mai sensiil. )a o pieptanare mai atenta, unele particule din
stratul solzos se asc#iaza si se rup. Aceasta scade rezistenta parului, luciul si elasticitatea.
*e aceea pentru pieptanarea si aranjarea parului in stare uda se foloseste numai pieptenele cu
dintii rari, care nu treuie sa fie ascutiti. 7u se foloseste peria la parul ud.

8ste important ca la descalcirea parului sa se inceapa de la varf si treptat sa se treaca

mai sus pentru a evita ruperea prin intindere. *aca parul nu se lasa usor la pieptanat este un
semnal sigur ca el este deteriorat. Alegerea samponului la spalarea parului este foarte
importanta si treuie sa corespunda tipului de par, starii lui de sanatate, culorii si calitatii lui.
 

 Samponul pentru par normal  – treuie sa aia proprietatile necesare spalarii. 8l

treuie sa fie usor protector.

 Samponul pentru par subtire !de +infoiere" – contine pe langa sustantele de

spalare, componenti care intaresc parul !3eratina , proteina matasoasa, extract de ieruri".
Acesti componenti confera parului o duritate suplimentara, iar datorita lor firele de par nu se
lipesc usor unele de altele.

 Samponul pentru par gras – contine sustante de spalare care menajeaza in primul
rand pielea capului. Acest sampon nu contine sustante nutritive care ar ingreuna suplimentar 
 parul. Adaosuri pot fi numai elemente actericide si extracte de plante care confera parului o
asprime la pieptanat. Aceste sustrante au rolul sa neutralizeze secretia de grasime a pielii si
impiedica lipirea parului dupa spalare.

 Samponul pentru par uscat si friabil  – contine sustante nutritive ca lanolina sau
lecitina, ingredienti sintetici adezivi, care revigoreaza parul facandu-l elastic si neted. Acesti
ingredienti repara micile rupturi din stratul solzos si imunatatesc sustantial adaptailitatea
 parului ud la pieptanat. )a parul sutire sau cu grasime la radacina si care se ac#iaza la
capete, nu se recomanda un astfel de sampon. Adaosurile nutritive pot ingreuna mult parul si
el se lipeste repede. In acest caz , este mai ine sa se intreuinteze samponul special pentru
 par gras si sa se urmeze un tratament curativ pentru varfurile parului.

#&1 'RA'A+EN'E )EN'RU IN'RE'INEREA )ARULUI

*istrugerea parului poate proveni din urmatoarele cauze: executari prea frecvente ale
 permanentului, executarea necorespunzatoare a permanentului , spalarea parului cu un produs
necorespunzator , executarea vopsirii in mod necorespunzator sau decolorarea parului cu o
concentratie prea mare a apei oxigenate. *in aceste motive, numeroase lucrari !vopsit,
decolorat, permanent" nu se pot executa. *atoria coaforului este de a contriui prin
tratamente corespunzatoare la regenerarea parului.

Clatirile care se mai numesc si +reconditionari<< sau +alsamari actioneaza ca

 preparate curative pentru par. $arcina lor consta in a netezi din nou stratul cornos deranjat
 prin spalare, astfel incat parul sa poata fi pieptanat usor. Clatirea se face dupa spalare.

)a preparatele normale, puterea de actionare dureaza de la o spalare la alta.

Preparatele mult mai active pe aza de uleiuri si creme treuie utilizate la parul care se
asc#iaza puternic. In acest caz, ele incleiaza stratul solzos si #ranesc parul, devenind mai
moale si mai elastic. Acest procedeu este necesar daca parul a fost supus de mai multe ori la
 permanent c#imic sau decolorare, daca nu a fost aparat de soare sau a fost supus actiunii apei
sarate sau clorurate, dupa care parul nu a fost spalat ine.

Preparatele curative contin aceleasi sustante ca si cele de clatire, dar intr-o

concentratie mult mai mare. 8ste necesar un timp mai indelungat pentru ca parul sa le
asoara !%0 – (5 min.". Acest procedeu se poate intensifica la caldura. *upa aplicarea
 preparatului pe par capul treuie infasurat intr-o folie si deasupra acesteia se infasoara un
 

 prosop incalzit. 8ste foarte important ca preparatul sa se inlature ine de pe par prin spalare
usoara.

Aceste tratamente ajuta unora, iar altora nu. *e regula, preparatele de acest gen contin
extracte din plante extracte si preparate aluminice care stimuleaza circulatia sangelui si
sc#imul de sustante. 8le au menirea sa intareasca radacinile pentru formarea noilor fire de
 par si sa asigure sustantele necesare. Ingrijirea suplimentara si intreuintarea oricaror
sustante nutritive nu dauneaza niciodata pielii capului.

#& INGREDIEN'E DE REFACERE

Ingredientele de refacere actioneaza in felul urmator: prin distrugerea firului de par se

sc#ima proprietatile c#imice ale 3eratinei din care este compus acesta. *in cauza acestor
transformari, portiunile distruse atrag sustantele nutritive ca un magnet. =ezultatul este ca
golurile din stratul superior distrus se umple, parul devine din nou lucios si elastic. nele
ingrediente patrund in par cum ar fi: proteina matasoasa, colagenul si compusii 3eratinici.
Aceeasi actiune o are pantetonul derivatul acidului pantoteic din complexul vitaminei B, care
asigura umiditatea si elasticitatea. leiurile fine, de genul uleiului din lastari de grau incoltit
sau alte asemenea uleiuri, acopera parul cu o pelicula fina care protejeaza si il fac elastic.

8ste daunator parului deteriorat – pieptanarea distruge si mai mult statul solzos si asa
suficient de afectat. $e poate pieptana doar partea sanatoasa a parului c#iar de la radacina.
Compusii siliconului incleiaza capetele asc#iate ale parului si le acopera cu o pelicula
 protectoare. *aca parul este puternic deteriorat este necesar sa se taie varfurile. Prolema
 pielii uscate a capului si a parului friail nu consta in deteriorarea zilnica a parului ci in starea
de inertie a glandelor secretoare. Acestea produc o cantitate prea redusa de grasime pentru a
gresa in suficienta masura capului. $e adauga masajele care usureaza circulatia sangelui. )a
aceste masaje se intreuinteaza cu efecte enefice apa speciala pentru par, care contine
extracte de ieruri si grasimi usoare. Pentru masaje aplica degetele la radacina parului si se
fac miscari circulare. 8ste una si metoda de periere zilnica cu peria. Aceasta stimuleaza
 piele capului si disperseaza uniform grasimea parului.

#&# CAU.E CE DE'ER+INA CADEREA )ARULUI -I A)ARI'IA

+A'RE'EI

*urata vietii fiecarui fir este limitata. Cand aceasta perioada se termina parul cade,
lasand loc altui fir. Cresterea parului dureaza de la ( – 1 ani in cazuri exceptionale ceva mai
mult. *upa aceea radacina firului isi opreste sc#imul de sustante si se micsoreaza. Parul se
misca in radacina timp de &- 2 luni si in final cade. Astfel capul pierde intr-o zi pana la %55
de fire, ceea ce, la un volum total al parului de peste %55 555 de fire, nu reprezinta o
 prolema. *aca aveti impresia ca se pierde mai mult par decat este considerat normal atunci
timp de ( zile oservati cat par a cazut din cap, fara sa se spele capul iar socoteala se va
incepe a doua zi dupa ultima spalare.4erificati daca fiecare fir de par are la capat un mic
g#emotoc al !radacina". *aca nu exista atunci firul nu a cazut ci doar s-a rupt si nu se
socoteste. *aca dimineata gasiti pe perna mult par este un semn ingrijorator. 6ormonii pot fi
cauza frecventa a caderii parului . )a arati, aceasta duce la c#elie iar la femei la o pierdere
 

+difuza a parului. *ifuzia inseamna ca parul nu cade dintr-un anumit loc ci uniform de pe
toata suprafata capului. Cauze #ormonale: caderea parului dupa graviditate cand se sc#ima
 rusc componenta #ormonilor. In timpul graviditatii au asigurata o faza prelungita de crestere
a parului. Cu nasterea copilului aceasta faza se intrerupe si intr-un timp scurt cade dintr-o
data mult par. Cresterea parului se restaileste imediat ce procesul #ormonal se ec#ilireaza.
Aceasta se produce dupa 9 – ; luni.

 Preparatele anticonceptionale pot duce, de asemenea la intensificarea caderii parului.

)a o sensiilitate mare ele pot actiona in mod identic cu #ormonul testosteron, care
determina calvitia la arati. 7ici acesta nu este un motiv de panica pentru ca la femei nu
exista niciodata asemenea cazuri disperate ca la arati. Aceasta prolema treuie insa
discutata cu medicul pentru ca nu este vora numai de caderea parului ci si de alte fenomene:
 pielea capului si a fetei devine mai grasa ca de oicei.

 Alimentatia influenteaza foarte mult cresterea cresterea parului pentru ca tot ce este

necesar cresterii parului se otine prin ea. *e aceea treuie sa ne amintim intotdeauna, mai
ales in cazul curei de slaire.  alimentatie unilaterala si in special deficitul de alumina si
de fier poate duce la pierderea parului, care se restaileste cand se ec#ilireaza alimentatia.

Stresul puternic poate provoca o scadere evidenta a parului. Parul nu cade dintr-

odata ci dupa & – ( luni. Cauza este distrugerea temporala a ec#ilirului #ormonal.

 Boala – in special o infectie cu o temperatura ridicata, !congestie pulmonara grava"

 poate duce la caderea parului.

Unele medicamente !de ex. preparatele care accentueaza fluidizarea sangelui " pot
duce la caderea parului.

*in fericire in toate cazurile enumerate, cresterea parului se restaileste imediat ce

factorul nociv este indepartat. Cand parul cade in smocuri sau cand aceasta cadere a parului
continua fara cauze evidente, se va apela la medicul dermatolog. Cand parul capului isi
 pierde aspectul pufos , cauza pierderii poate fi nu neaparat caderea lui, ci si ruperea lui
superficiala. )a ruperea parului, acesta ramane pe perna sau pe pieptan, radacina parului fiind
sanatoasa. Poate este afectat numai firul de par, in asa masura incat nu mai rezista unui efect
mecanic si se rupe, uneori c#iar de langa radacina. Cel mai adesea cauza acestei ruperi este
efectuarea necompetenta a unei ondulatii c#imice sau a unei decolorari puternice.  alta
cauza poate fi distrugerea pielii capului datorita unei ciuperci, ca urmare a netratarii matretei.
Aceasta infectie poate distruge pielea si radacina parului atat de mult incat din radacini nu
mai pot creste decat fire slae si friaile. =ezolvarea prolemei consta in tunderea scurta iar
cand exista si matreata este necesar un tratament intensiv pentru vindecarea pielii capului.

Aparitia matretei

Celulele pielii capului se desfac in mod constant. Celulele care mor se desprind usor
de pe suprafata pielii. Celulele moarte devin viziile, su forma de matreata numai atunci
cand se aglomereaza. n singur solzisor de matreata este format din 055 – % 555 celule
 

cornoase. Aceasta aglomerare a celulelor se datoreaza cornificarii pielii capului, cauza

nefiind cunoscuta prea ine. Intrucat aparitia matretei este insotita de o secretie aundenta a
glandelor secretoare de grasimi, expertii presupun ca prin descompunerea acteriana a
grasimilor iau nastere sustante ce provoaca o cornificare avansata.

>atreata apare si in cazul in care pielea capului este prea uscata si se irita usor
datorita samponului de calitate inferioara, a permanentului neigienic sau a aerului prea uscat
din camera. Acest tip de matreata, de regula, trece de la sine indata ce cauza inceteaza.

Cea mai utilizata sustanta in tratarea matretei se numeste CPI=?. Aceasta

desface de pe piele celulele cornificate si incetineste procesul de cornificare. *oza de
sustanta impotriva matretei in sampoanele speciale este destul de slaa dar suficienta pentru
ingrijire. In cazurile mai complicate se recomanda un tratament special. *e oicei
 preparatele curative se aplica pe pielea capului inainte de spalare si se lasa acolo un timp
oarecare. )a nevoie se repeta tratamentul. >atreata dispare in cel mult ( saptamani dar din
 pacate nu intotdeauna. Predispozitia pentru formarea matretei ramane pentru ca tratamentul
indeparteaza doar simptomul. 8a poate aparea din nou iar asta implica repetarea
tratamentului care treuie facut fara intarziere, deoarece acteriile si ciupercile gasesc un
mediu #ranitor ideal in pielea afectata de matreata. rmarile posiile sunt distrugerea
capacitatii de crestere a parului, care duce la caderea lui. In afara de aceasta este foarte
importanta spalarea des a parului.

Periile si pieptenele treuie pastrate mereu curate.

Imolnavirea efectiva a pielii capului este P8CI7@I78A $)A$A. $imptomele

sunt cele ale matretei oisnuite, dar:

-  matreata rezista in ciuda tuturor tratamentelor si se amelioreaza doar putin'

-   pielea de su par nu este numai cu matreata, are si o tendinta de inrosire.

 In aceste cazuri treuie consultat medicul dermatolog.

#&( )RO'EC'IA CON'RA -OARELUI

 7u numai pielea, dar si parul capului este supus distrugerii de catre razele ultraviolete.
$u influenta acestora actioneaza asupra parului la fel ca si per#idrolul – vec#iul mijloc de
decolorare a parului. Pigmentii se distrug, parul se desc#ide la culoare iar structura lui devine
 poroasa. Pentru ca acest proces sainceapa, nu este nevoie neaparat ca parul sa fie ud. 8ste
suficienta umiditatea oisnuita a aerului si umiditatea normala a pielii capului. $oarele
evapora umiditatea necesara 3eratinei parului. In urma acestei actiuni, parul devine uscat si
isi pierde elasticitatea. Cu cat este mai rezistent stratul solzos cu atat parul este mai protejat
impotriva razelor ultraviolete. reuie sa se aia in vedere protectia parului mai ales in cazul
ondulatiei permanente sau cand parul este vopsit sau decolorat.

Parul lung si friail necesita de asemenea o protectie deoseita.

 

Protectia parului in timpul verii se va face cu preparate cu filtre ultraviolete !lac, gel
umezitor, creme", pentru parul deoseit de moale se face cu sustante nutritive care mentin
umeditatea : preparate curative si de clatire cu umefianti' parul lung are nevoie de fluid
 pentru par asc#iat.

Permanentul treuie sa fie facut cu o saptamana inainte de expunerea la soare.

#&* +A-AJUL

$e executa in continuarea spalatului cand parul si pielea capului sunt curate. Inainte
de a incepe masajul este indicat sa se oserve cu atentie pielea capului si starea firului de
 par.

+asa$ul manual

8ste compus din mai multe miscari care se executa urmarindu-se sensul circulatiei
sangelui, directia nervilor si a musc#ilor, adica de la ceafa spre crestet, de la tample spre
crestet si de la frunte spre crestet.

In general masajul se incepe si se inc#eie cu o miscare descongestionata care

relaxeaza clientul. >asajul se incepe de la frunte, executandu-se cu amele maini – scurte,
circulare in sens ascedent. Apoi se face o alunecare spre tample apasand usor pielea. Prin
aceste miscari repetate de ( – 2 ori se otine un efect calmant. In continuare se executa
miscari de presiune menite sa influenteze circulatia sanguina.

-  miscarea de presiune pentru hiperemie cu degetul mare se impinge, se

deplaseaza pielea capului, adunand-o si strangand-o ca la extragerea punctelor negre'

-  miscarea de presiune in zig – zag pe carari : se desparte parul prin carari

succesive, se aseaza fata in fata degetele de la mana stanga si cele de la mana dreapta la o
distanta de & – ( cm si se deplaseaza pielea capului astfel ca sa se aproprie degetele. Pe urma
degetele imping pielea de-a lungul cararii, dar o mana impinge pielea in sus iar cealalta in
 jos, deci in sens invers.

-  miscarile de presiune circulara: se aplica degetele mainii drepte in regiunea

frontala si cele de la mana stanga in regiunea occipitala, podul palmei fiind indepartat insa de
cap si se executa o presiune energica asupra pielii, astfel incat sa se dezlipeasca si sa se
cuteze, in acest timp sunt imoilizate, degetele nu aluneca pe piele si nu freaca parul, numai
 pielea capului este aceea care treuie sa se miste. $e repeta aceasta miscare, aplicandu-se de
asta data degetele in regiunea temporala, deasupra urec#ilor'

-  miscarea de presiune pentru mobilizarea totala a pielii capului : se aseaza

 palmele intai in regiunea temporala si se deplaseaza pielea capului inspre crestet, palmele
fiind imoilizate in acest timp. Apoi se aseaza palmele in regiunea frontala si occipitala,
 procedandu-se identic. >asajul se inc#eie cu o miscare descongestionata. $e aseaza palmele
 

intai in regiunea temporala si se deplaseaza pielea la ceafa, unde se executa alternativ miscari
de alunecare se sus in jos.

A'EN'IE3

In caz de seoree nu se va masa zona temporala si in cazul in care ne confruntam cu o

cadere aundenta a parului nu vom executa masajul.

( 'E4NICA U-CARII CU FOENUL

Parul lung si semilung se usuca pe toata suprafata capului inclinand capul in fata, se
lasa sa cada in jos tot parul si sufland cu foenul se piaptana cu peria contrar cresterii,
incepand din spate spre fata. Cand parul este semiuscat se indreapta capul si cu ajutorul
foenului i se da coafurii forma definitiva.

)a parul scurt pieptanarea se face de la inceput in forma aleasa, cu ajutorul foenului

si doar la sfarsit se infoiaza cu peria contrar directiei de crestere a parului inclinand capul
inainte.

Amele metode au avantajul ca parul capata o stailitate suplimentata mai ales la

ceafa. In afara de aceasta, parul de deasupra care este cel mai afectat, prin acest procedeu este
 protejat. 8ste important sa se tina foenul in asa fel incat aerul sa sufle de la radacina parului
spre capete. 7umai stratul solzos al parului ramane neted si parul capata un luciu
suplimentar. )ucrand cu foenul urmariti distanta corecta intre suflatorul foenului si par
treuie sa fie o distanta de &5 cm. Cu cat este mai mica aceasta distanta cu atat temperatura
este mai ridicata.

)a parul lung aranjarea corespunde mai putin, necesita timp, iar elasticitatea otinuta
cu foenul nu este suficienta iar acesta se lasa repede. $e recomanda:

•  $a introduceti in lucru peria numai atunci cand parul este uscat pe jumatate'

•  reuie inceput cu parul de dedesupt, parul de deasupra se prinde in crestet cu

clipsuri'

•  /iecare suvita separata, incepand cu de la radacina se piaptana contra sensului de

crestere, tragand putin peria, procedeul se repeta pana se usuca suvita'

•  8ste foarte important ca fiecare suvita sa fie uscata la inceput cu aer cald iar apoi
cu un jet de aer rece'

•  *aca foenul este destinat pentru montarea si uscarea unui permanent, exista
aparate cu duza de difuzare care transforma aerul intr-o adiere fina care nu spulera parul si
 pastreaza integritatea uclelor'
 

•  Asa- numitele aparate cu aer cald, ca niste astonase scurte, rotunde, su forma
de perii de plastic prevazute cu orificii prin care aerul cald sa sufle pe par, pot fi utilizate la
aranjarea parului umed cat si a celui uscat'

•  Alta grupa de aparate functioneaza dupa principiul clestilor clasici de coafare si

sunt prevazute cu sistem de incalzire, denumit plonjoare. 8le sunt destinate numai parului
uscat usor in prealail. 8le sunt fie cu o suprafata metalica, neteda, fie cu o perie de difuzie.
Bastonasele prevazute cu perie sunt mai comode de folosit, tin mai ine parul iar suvitele se
infasoara mai usor. )a un par lung este greu sa fie infasurat pentru ca parul se incurca in
dintii periei. Pentru a se evita acest lucru suvitele treuie sa fie destul de sutiri, separate cu
grija de restul parului si sa nu fie infasurate pe perie prea strans. )a astonasele netede
!denumite si tije" este mai usor. Buclele clasice, rotunde, se otin mult mai ine, intrucat
diametrul acestora este mult mai mic decat la perie.

 * )IE)'ANA'UL )ARULUI

*upa ce a fost ine uscat parul, se executa pieptanatul in felul urmator:

-  se piaptana ine parul cu un pieptane cu dinti rari'

-  se perie ine parul in toate directiile, pentru a fi complet eliminate cararile

despartitoare de la rularea parului pe igudiuri'

-  se piaptana parul din nou cu pieptanele in asa fel incat sa se imprime directia
necesara in vederea otinerii coafurii alese'

-  se trece la aranjarea coafurii !gandite si concepute" executandu-se o tapare acolo

unde este cazul, apoi se da forma si linia coafurii dorite

Pe parcursul pieptanarii se poate intreuinta lac fixativ.

-  dupa ce s-a pieptanat parul si s-a otinut coafura dorita, se pulverizeaza parul cu
 putin fixativ !de la o distanta de cca. (5 cm pentru a nu ingreuna coafura"'

-  se executa ultimele retusuri, apoi se ridica parul cu pieptenele cu codita sau se va

aplatiza acolo unde este nevoie.

'rasarea "ararii si despartirea parului

ipuri de carari:

-  carare in cruce'

-  carare in '

-  carare pentru asezarea igudiurilor'

 

Impartirea parului in mai multe carari formeaza camp de lucru:

-  campuri frontale'

-  campuri laterale'

-  campuri la aza gatului.

'aparea parului

8ste necesar a fi executata in directia in care se urmareste realizarea coafurii

respective. $e ridica si se piaptana fiecare suvita de par iar firele de par mai scurte vor fi
intinse spre radacina cu ajutorul piaptanului sau al periei, suvita avand aspectul unui
g#emotoc de par incurcat.

Important este ca dupa fiecare tapare sa se faca finisarea pieptanaturii, respectiv

 pieptanarea suvitei de par. Parul se va pieptana numai pe deasupra, pentru a nu se strica
tapatul executat anterior.

 Afectiuni ale parului si a pielii capului 

Afectiunile parului se pot clasifica in:

  6irsutism – cresteri excesive ale parului'

  6ipertricoza
– este definita ca o crestere excesiva de par in zonele
cutanate androgene dependente'

  Alopecii si 6ipertricoze – caderi ale parului.

Alopeciile se pot imparti in:

a.  Anomalii ale tijei firului de par'

 .  >odificari de pigment ale parului

 Bolile caderii parului

 Alopecia androginica (masculina)

8ste o alopecie determinata genetic cu o dispozitie particulara produsa de

#ormoni androgini, este mai frecventa la rasa ala si reprezinta 0D din cauzele
alopecice.
 

Alopecia androginica determina caderea parului din urmatoarele cau &%&e2%c

ze:

a.  /actorii genetici'

 .  4arsta: rata caderii parului are variatii individuale in jurul decadei a
treia de varsta, are loc o pierdere rusca aparului dupa care procesul
continua lent mai multi ani.

c.  6ormoni androgini: alopecia masculina se datoreaza unei stimulari

androginice excesive.

/actorii care favorizeaza aparitia alopeciei sunt:

a.  Pitiriozis'

 .  $implex ! matreta"'

c.  nele medicamente'

d.  >anifestari climatice.

Alopecia deuteaza intre (5 – 25 de ani prin pierderea progresiva a parului

mai ales la nivelul fronto temporale si in zoma vertexului ! varful capului".

egumentele din zonele alopecice par mai sutiri datorita asentei ulilor
 pilosi. /uliculul produce parul terminal din ce in ce mai sutire pana la inlocuirea
completa cu par de tip vellus.

Alopecia care deuteaza precoce conduce rapid la pierderea completa a

 parului. *aca oala apare in decada 25 – 05 de ani , alopecia este limitata, desi
sunt multe sisteme terapeutice, nu exista un tratament eficace.

ratamentul este de trei feluri:

a.  ratamentul topic: se foloseste in cazurile recente si mai ales pentru

alopecia din velex, c#iar su tratament, doar o treime di pacienti au
rezultate une, iar oprirea tratamentului determina reaparitia alopeciei.

 .  ratamentul sitematic'

c.  ratamentul c#irurgical

 Alopecia feminina
 

ipul de alopecie feminina difera de cea care apare la arati prin faptul ca se
 produce o pierdere difuza a parului in regiunea mediana a capului si se respecta
regiunea frontala. $unt implicate sensiilitatea crescuta a firului de par la
concentratii fiziologice de antrogen.

 Alopecia areata – pelada

Pelada – ! alopecie aerata" este o dermatoza caracterizata prin caderea

totala sau partiala a parului.

8ste o pierdere inflamatorie focala a parului de oicei reversiila, din cauze

necunoscute, este cea mai importanta alopecie inflamatorie, afecteaza copii si
adultii.

/actorii care favorizeaza aceasta cadere sunt urmatorii:

a.  @enetici'

 .  /actori imunoiologici'

c.  $tresul emotional'tulurari endocrine'

d.  *eficitul de zinc din sange.

Pierderea completa a parului la nivelul scalpului se numeste alopecie totala,

iar caderea parului de pe intreg capul se numeste alopecie universala.

 forma de alopecie areata care deuteaza cu leziuni la periferia scalpului

! ceafa, tample, frunte" se numeste ofiaza.

Perii care apar in zonele alopecice sunt initial decolorati de tip lanugo,
transformarea lor in peri terminali pigmentati avand loc ulterior suvitele de par
depigmentate din ariile peladice pot ramane ca manifestare persistenta.

*upa vindecarea olii circa o treime din pacienti fac din nou oala.

Pseudopelada falsa cadere de par, este o alopecie cronica ireversiila

cicatriciala de eteologie necunoscuta, afecteaza mai ales femeile si mai ales cele
intre (5 – 05 de ani. =aportul dintre arati si femei la aceasta oala este de 0 – %.
Aceasta oala deuteaza la nivelul vertexului.

)eziunile sunt lipsite de simptome, pierdrea parului putand fi rapida ! in cativa

ani" sau la %5 ani, fiind o alopecie cicatriala.

Pseudopelada nu are tratament eficace.

 

 Matreata

Celulele pielii capului se desfac in mod constant. Celulele care mor se

desprind usor de pe suprafata pielii. Celulele moarte devin viziile su forma de
matreata numai atunci cand se aglomereaza. n singur solzisor de matreata este
format din 055 – %555 de celule cornoase. Aceasta aglomerare s celulelor se
datoreaza cornificarii pielii capului, cauza nefiind cunoscuta prea ine inrtucat
aparitia matretii este insitita de o secretie aundenta a glandelor secretoare de
grasime, expertii presupun ca prin descompunerea acteriana a grasimilor iau
nastere sustantece provoaca o cornificare avansata.

>atreata apare si in cazul in care pielea capului este prea uscata si se irita usor 
datorita samponului de calitate inferiora, a permanentului neigienic sau a aerului
 prea uscat di camera. Acest tip de matreata, de regula, trece de la sine indata ce
cauza inceteaza.

Cea mai utilizata sustanta in tratarea matretei se numeste CPI=?.

Aceasta desface de pe piele celulele cornificate si incetineste procesul de
cornificare. *oza de sustanta impotriva matretii in sampoanele speciale este
slaa dar suficienta pentru ingrijire. In cazurile mai complicate se recomanda un
tratament special. *e oicei preparate curative se aplica pe pielea capului inainte
de spalare si se lasa acolo un timp oarecare. )a nevoie se repeta tratamentul.
>atreata dispare in cel mult ( saptamani dar din pacate nu
Intotdeauna.Predispozitia pentru formarea matretii rama ne pentru ca tratamentul
indeparteaza doar simptomul. 8a poate aparea din nou iar asta implica repetarea
tratamentului care treuie facut fara intarziere, deoarece acteriile si ciupercile
gasesc un mediu #ranitor ideal in pielea afectata de matreata. rmarile posiile
sunt distrugerea capacitatii de crestere a parului, care duce la caderea lui. In afara
de aceasta este foarte importanta spalarea deasa a parului. Periile si pieptenele
treuie pastrate mereu curate.

Imolnavirea efectiva a pielii capului este pecinginea solzoasa. $imptomele

sunt asemanatoare matretii oisnuite, dar:

  >atreata rezista in ciuda tuturor tratamentelor si se amelioreaza doar

 putin'

  Pielea de su par nu este numai cu matreata, are si o tendinta se inrosire'

In aceste cazuri truie consultat medicul dermatolog.

 Protectia contra soarelui

 7u numai pielea dar si parul capului este supus distrugerii de catre razele
ultraviolete. $u influenta acestora, actioneza asupra parului la fel ca si
 per#idrolul – vec#iul mijloc de decolorare al parului.
 

Pigmentii se distrug, parul se desc#ide la culoare iar structura lui poroasa,

 pentru ca acest proces sa inceapa, nu este nevoie neaparat ca parul sa fie ud. 8ste
suficienta umiditatea oisnuita a aerului si umiditatea normala a pielii capului.
$oarele evapora umiditatea necesara 3eratinei parului. In urma acestei actiuni,
 parul devine uscat si isi pierde elasticitatea. Cucat este mai rezistent stratul solzos
cu atat parul este mai protejat impotriva razelor ultraviolete. reuie sa se aia in
vedere protectia parului mai ales in cazul ondulatiei pemanente sau cand parul
este vopsit sau decolorat.

Parul lung si friail necesita de asemenea o protectie deoseita.

Protectia parului in timpul verii se va face cu preparate cu filtre ultraviolete

! lac, gel umezitor si creme", sampon deoseit de moale cu sustante nutritive .

Cresterea parului 

Parul este format in principal din keratina, un tip de proteina care formeaza si stratul exterior al
pielii.

Parul este atat de fundamental pentru noi incat deja cand ne dezvoltam in pa 818j95i ntecele
mamei corpul nostru este acoperit de un par fin ca puful, numit lanugo. Acesta este inlocuit ininte de
nastere de un alt tip de par fiind cunoscut sub numele de vellum, care si el este treptat inlocuit de par
normal pe masura ce crestem.

Pe capul unei persoane adulte sunt aproximativ 1! mii de fire de par si fiecare dintre acestea,
creste dintr"o radacina proprie, numita papila dermica.

Fazele cresterii parului 

#resterea parului are loc intr"o serie de faze.

  Prima faza numita$ Anagen, este o faza activa, ! % & ani timp in care radacina parului se afla
profund in derm, iar smulgerea firului de par este dureroasa, activitatea mitotica este foarte crescuta,
determina o mare sensibilitate la substante toxice.

'in aceasta cauza copii de pana la & ani voi fi doar tunsi fara a folosi fixative sau colorant.

  A doua faza numita$ Catagen, este o faza de tranzitie care dureaza  saptamani, timp in care
procesul de crestere a parului incetineste sau se opreste.

  A treia faza se numeste Telogen, este faza in care firul de par nu mai creste, dureaaa ( luni,
dupa care este eliminat din folicul de un alt fir de par sau de manevre mecanice ) periaj, pieptanat*.
+mulgerea firelor de par aflate in stadiul elogen nu este dureroasa.

Tipuri de par 

-n functie de aspectul, natura si caracteristicile firului de par, se przinta astfel$

1.  Par normal sanatos % este elastic, se modeleaza usor si se piaptana in stare umeda. Prezinta
elasticitate, luciu, finete deoarece stratul solzos de la suprafata firului de par este compact si
neted. a fi spalat la un interval de 1! zile. +e recomanda folosirea unui sampon cu p/ neutru.

.  Parul subtire si rar % este lipsit de rez (((i89e istenta si este rar. 0ibrele elastice din interior
sunt in numar redus, el prezinta un aspect moale si ofilit. +tructura firului de par se poate intari
 

datoritasubstantelor ) compusi de calciu*, care adera la par din exterior si se infiltreaza in stratul
solzos. #a intaritor actioneaza asupra parului si keratina, colagenul si proteinele. Parul subtire
nu trebuie lasat sa creasca mai lung de nivelul umerilor.ungimea parului trebuie sa fie
proportionala cu volumul. Parul tuns drept este mai acceptabil decat tunsoarea in scara. -n
principiu ondularea c/imica este ideala pentru ca firele de par sa devina vizibil pufoase.

2.  Parul gras % este lipicios, umed, atarna in suvite, se lipeste de cap, pieptanatura isi pierde
repede volumul si forma pufoasa. #auza consta in excesul de sebuum ) surplusul de grasime*
care, fiind fluid se raspandeste usor de"a lungul firului. 'aca sebumul este amestecat cu
matreata se formeaza un strat umed care se aseaza pe scalp si duce la astuparea porilor.-n acest
mod parul nu mai poate respira, modificandu"si aspectul si poate duce la caderea lui in cantitati
considerabile. +e recomanda sa se s pele parul cat de des este necesar. 3ste dovedit ca spalatul
des nu stimuleaza in niciun fel secretia suplimentara de grasime. Pentru ingrijire se intrebuinteaza
produsele speciale care cu siguranta nu contin grasime. Parul gras nu se piaptana prea des
pentru ca se intensifica dispersarea grasimii pe par. 0oarte important este faptul c a piaptanul si
peria sa fie spalate la fiecare spalare a capului. +e vor evita coafurile care sunt lipite de cap. 3ste
indicata si o ondulare c/imica si decolorarea suvitelor de par.

(.  Parul uscat- refractar  % este de obicei de culoare inc/isa sau roscata, firele contin fibre
puternice de keratina care se opun oricarui efort de modelare. 3ste lipsit de luciu deoarece
glandele produc grasime insuficienta. +e recomanda o spalare la 4 % 1( zile, sampoane ce au la
baza galbenus de ou, lanolina sau lecitina.

5.  Parul deteriorat % suprafata firului de par este aspra, stratul solzos este discontinu,
sfaramicios.'aca firele parului sunt lungi, atunci firul de par este distrus printr"un proces de
imbatranire adica varfurile sunt despicate. +e recomanda preparate curative, substante nutritive
grase, precum si substante de refacere care niveleaza si incleiaza statul solzos.

&. Parul cret  % valurit sau c/iar buclat, aproape intotdeauna rezistent si stabil si cel mai adesea
uscat, din aceasta cauza fiind si friabil, parul ondulat de la natura poseda din abundenta ceva ce
lipseste parului drept, adica elasticitatea. Parul arata vioi si natural insa este greu a"i imprima
forma dorita, deoarece tinde mereu s pre forma sa initiala. Acesata forta a parului poate fi
imblanzita6 incarcand parul cu substante nutritive. Preparatele sunt cele din seria parului uscat si
friabil. 7uclele pot deveni mai stralucitoare cu ajutorul luciului ce contine grasimi sau uleiuri de
rapita. 3le trebuie dozate corect, frecandu"le intre palme si apoi netezind parul cu ele. #ea mai
potrivita tunsoare este cea in trepte, cararea si bretonul evitandu"se.

4.Parul ciufulit , zbarlit  % este la prima vedere neted pe alocuri cresc vartejuri ceea ce impiedica
aranjarea lui. ndularea c/imica ce imblanzeste vartejurileeste recomandata la acest tip de par.
+e recomanda preparate speciale pentru par uscat sau deteriorat.

8.  Parul friabil  % este parul care de abia a crescut din radacina, este perfect sanatos.+tratul cornos
este intreg, parul luceste, este elastic si moale. +ituaia se sc/imba cand parul imbataneste,
deoarece parul creste destul de incet ) de exemplu$1 % 1.5 cm luna* atunci varful parului care a
crescut de la carare pana la lobul urec/ii are varsta de un an. a doua spalari pe saptamana
intregul par a suportat 1!! de spalari, a stat sub jet de apa fierbinte, a suportat caldura feonului si
cateva mii de pieptanaturi pe durata unui an. -n final parul s" degradat, stratul solzos care apara
firele de par s"a uzat, astfel ca parul si"a pirdut luciul si se incurca usor mai ales la varfuri.
+ubstantele nutritive grase precum si substantele de refacere niveleaza si incleiaza stratul osos.
3ste forte important ca dupa fiecare spalare sa se faca o clatire special dupa parul deteriorat
pentru ca pieptanul sa alunece cu usurinta fara sa agate stratul solzos. a fiecare 2 % ( spalari in
loc de substante nutritive se folosesc creme curative. 3le contin o concentratie mai mare de
substante de refacere si actioneaza in timp mai indelungat.

ipurile de par existente variaza si in functie de rasa. :asele umane existente pe terra sunt$

•  3uropean caucaziana;

•  <egroida;

•   Asiatica.
 

-n functie de rasa parul are$

  =rosime;

  0orma;

  #uloare.

  =ase @rosime /orma $ectiune Culoare

8uropean- /in ndulat, lins val, rotunda Blond, castaniu

caucaziana inc#is

 7egroid @ros )anos, cret 8liptic, usor oval 7egru, negru

castaniu

Asiatica @ros )ins, usor ondulat Aproape rotund, Castaniu inc#is,

usor oval negru

Caderea parului 

0irul de par traieste si moare, fiind inlocuit cu alt fir crescut din aceeasi radacina permanenta. Parul normal creste cam 1! %
! cm pe an. #a derea parului poarta numele de alopecie$ ) lipsa sau caderea parului part iala sau totala, poate fi ereditara
sau cauzata de diferite boli ale pielii cum ar fi seboreea frecventa la barbati*.#aderea exagerata a parului si in special a
firelor noi de par duc la c/elie ) calvitie*. #resterea parului dureaza de la 2 % 4 ani in cazuri exceptionale ceva mai mult.
'upa aceea radacina parului isi opreste sc/imbul de substante si se micsoreaza. Parul se misca in radacina  % ( luni si in
final cade, astfel capul pierde pana la 1!! de fire ceea ce la un volum total al parului de peste 1!! !!! de fire nu reprezinta
o problema. 'aca aveti impresia ca se pierde mai mult par decat este considerat normal atunci timp de 2 zile observati cat
par a cazut din cap fara sa se spele capul, iar socoteala va incepe a doua zi si dupa spalare. erificati daca fiecare fir de par 
are la capat un g/emotoc alb) radacina*. 'aca nu exista atunci firul nu a cazut, ci doar s"a rupt.#aderea parului este
influentata si de anumiti factori cum ar fi$ alimentatia, boala si unele medicamente sau de unele preparate care accentueaza
fluidizarea sangelui.'in fericire, in toate cazurile enumerate mai sus cresterea parului se reia imediat ce factorul nociv a fost
indepartat. #and parul isi pierde aspectul pufos cauza pierderii nu poate fi neaparat caderea lui cat si ruperea lui
superficiala. #el mai adesea, cauza acestei ruperi este efectuarea necompetenta a unei ondulatii c/imice sau a unei
decolorarari puternice.  alta cauza poate f i distrugerea pielii capului datorita unei ciuperci c a urmare a netratarii matretii.
 Aceasta infectie poate distruge pielea si radacina atat de mult incat din radacina nu mai pot creste decat fire slabe si friabile.

 Istoria coafurii 

Coafurile Renasterii ( secolul al !" lea)

 

$ecolul al ?4- lea in Italia a insemnat mai ales o sc#imare in ceea ce

 priveste pozitua femeii in societate. In timp ce inainte femeile ramaneau pe plan
secund, acum – cel putin in clasele inalte ale societatii – ele incep sa se ucure de
mai multa liertate. /emeile incep sa se ucure acum de o mai una educatie.

mul a devenit mai constient de propriul sau corp, de acum frumusetea

naturala a femeii a %c&;j inceput sa fie mai admirata.

In talourile acestei perioade putem vedea femei gratioase, cu sani mici si fete
expresive. Idealul feminin era femeia care arata ca o fata ! fetele se maritau la o
varsta foarte frageda"

Cel mai important atriut al frumusetii era, inca, fruntea inalta, aceasta
fiind deci marita in mod artificial. 7u e lipsit de ratiune nici faptul ca femeile
=enasterii timpurii sunt aproape in exclusivitate pictate din profil, permitand sa se
vada fruntea in toata perfectiunea ei.

/runtea inalta nu era privita doarca semn al frumusetii, ci si ca un semn al

inteligentei. $mulgerea sprancenelor si pensarea lor atunci cand cresteau din nou
serveau la intensificarea efectului atat al admiratei frunti inalte.

In secolul al ?4 –lea incep sa dispara granitele rigide dintre noilime si

 urg#ezie.

In contrast cu nordul – europenii, italienii au fost intotdeaunacapaili sa

 pastreze un anumit simt al proportiilor, evitand astfel excesul in moda : #aine
simple cu taieturi directe, mult mai potrivite cu un stil de viata urg#ez decat
extravagantele modei in Burgundia, cu coafurile lor izare. /rumusetea naturala a
 parului era cel mai important ornament pentru femei. 6ainele femeilor erau simple
si armonioase. Parul era strans in coc si decolteul accentua linia gatului.

)a inceputul secolului, fruntea inalta era evidentiata si prin coafuri in forma

de alon, in spatele capului, care erau tinute de niste panglici. Parul era pieptanat
spre spate si stans intr-o constructie ca un cos, acoperita cu materialsau par 
artificial.

ltimele relicveale coafurilor extravagante ale 8vului >ediu tarziu au fost

uitate. Coafura sipla creata de cozile impletite in jurul capului, o traditie care a
supravietuit 8vului >ediu, a ramas populara, mai ales in timpul zilei, si a fost
 predominanta printre femeile din clasele inferioare. Parul de pe frunte era uneori
 pieptanat pe spate si rasucit intr-o coada lejera, care era legata cu panglici si prinsa
la sapate, al carei capat cadea intr-o parte sau pe spate.

Asa cum putem vedea in picturile contemporanilor, coafuri complexe – 

adevarate capodopere ale artei coafurii – au ajuns in voga in timpul celei de-a doua
 jumatati a secolului, fiind purtate de clasele inalte la ocazii speciale.
 

Parul era pieptanat pe spate de pe frunte, iar cozile false erau ipodoite cu
 panglici si prinse in aranjamente artistice la spatele capului.  parte a parului era
intotdeauna lasata sa atarnepe spate, totusi de oicei el era prins in intregime, pentru
avantaja linia gatului.

)a ocazii festive, femeile din aristocratieprofitau de coafurile lor pentru a-si

arata ijuteriile. Cozi adevarate sau false sau umplute cu randuri de perle sau erau
tinute de o plasa plina de pietre pretioase.

 #storia aran$arii parului

/emeile venetiene preferau o coafura ce consta dintr-un fel de coc rotund

situat pe crestet, parul din spate fiind pieptanat strans lipit pe gat. Parul din jurul
fruntii si de pe tample era taiat scurt si incretit.

ltima parte a secolului al ?4 – lea a adus un stil nepretios de coafura. Parul,

cu carare pe mijloc,era pieptanat peste oraji, apoi dus pe spate, acoperind o una
 parte din oraji si urec#i, iar in spate forma un coc pe gat sau era lasat lier in jos.
In spate, capul era ornat cu o plasa fina, prinsa cu o anda peste cap, adesea
decorata cu pietre pretioase, care puteau veni c#iar si peste frunte – acest tip de
 panglica a revenit in moda in perioada Biedermeiner.  suvita de par era adesea
lasata pe su arie si prinsa deasupra urec#ii din partea cealalta, pentru a preveni
formarea ariei dule.

/emeia la moda prefera parul lond, ocazional, culorile contrastante erau

folosite pentru a crea un efect pestrit – de exemlpu maro pe varful capului, lond pe
 partile laterale sau viceversa. Pentru a otine culoarea dorita, londa – in cele mai
variate nuante – parul natural negru al italiencelor suferea procedeuri complicate si
indelungate.

 7ici un altfel de coafura nu accentua mai mult tineretea decat cel cu ucle, in
care parul era lasat drept pe crestet, dar jos era uclat de jur imprejurul capului,
acoperind urec#ile. Catre sfarsitul secolului, aratii mai tineri isi lasau parul sa
cresca mai lung si il purtau usor valurit ! in timp ce aratii mai in varsta continuau
sa-l poarte drept ", fruntea era de oicei acoperita de un reton.

Coafurile Renasterii tarzii in #talia ( prima $umatate a secolului al !# – lea)

omo universale ! omul universal", asa cum a fost el descris de Baldassare

Castiglione in faimoasa-i capodopera  doi cortegioano, era vartos, avea maniere
elegante,dar si aptitudini artistice si stiintifice. In ceea ce o priveste pe
gentildonna, femeia manierata, care truia sa fie o iminare a spiritului intelectual
cu demnitate si plina de gratie.

otusi, in clasele inferioare, femeile erau departe de educatie si moda.

 

/rumusetea feciorelnica a =enasterii timpurii era acum inlocuita de

frumusetea femeii mature. Parul se cerea sa fie ogat si uclat, in ceea ce priveste
culoarea lui, el aprecia inca tunorile londe, dar avea totusi o predilectie pentru o
nuanta maro. /rumuseea treuia sa fie naturala si dezaproa orice ajutor artificial.

ipic pentru =enasterea tarzie, e coafura in care parulavea o carare la mijloc,

el fiind pieptanat in jos pe parti si apoi dus pe spate – o coafura care respecta
cautarea simetriei si atat de stimata regularitatea clasica a fetei.

Coafurile sfarsitului de secol # 

In timpul anilor %;05a aparut ceea ce a fost drept pieptanatura valurita si

 ufanta. =evista frantuzeasca )<Iris arata coafuri pentru mirese in care parul e
ondulat inainte de a fi aranjat in rasuciri artificiale. Parul era prins in forma unui
coc umflat, adesea acoperit cu o plasa perlata.

 7u doar acele de par mari erau populare, ci si decoratiunile de tot felul, cu
flori, franjuri de auri argint, panglici de matase si catifea, plase din fir aurit si
 pudra aurita si argintata.

4oluminozitatea acestor coafuri dovedeste ca pentru a le crea erau folosite

mese si cozi impletite din par artificial. Comertul cu par a inflorit in mod natural.
Parul inc#is la culoare era cautat in /ranta si Italia, iar parul desc#is la culoare in
$candinavia si @ermania.

In anii %;05 si %;95 , urg#ezia in ascensiune dadea tonul modei de la curte,

coafurile si #ainele aveau un design elaorat si erau decorate extrevagant. Cu
toata prosperitatea care a atins apogeul in anii %;15, coafurile sfarsitului de secol
erau mai simple si mai modeste. Ideile extravagante se margineau la coafurile de
societate.

In %;15 coafurile au devenit mai simple, mesele nu mai erau folosite atat de
des, totusi oxigenarea parului era inca foarte populara.

*aca culoarea data de plante nu dureaza atat de mult ca sustantele c#imice ea

treuia sa fie inoita in fiecare dimineata.

Parul rosu era privit ca fiind vulgar.

*atorita faptului ca tot mai multe femei lucrau, in timpul anilor ;5 s-a
dezvoltat o preferinta pentru coafuri si #aine practice. sor ondulat, parul era dus
de dupa urec#i in spatele capului si prin intr-o legatura care era facuta din ce in ce
mai sus pe cap. Carliontii de pe frunte si retonul au devenit foarte populare.

Pentru o istorie a coafurilor este ine de stiut faptul ca o moda este expresia
unei anumite stari de spirit revigorand trecutul, statornicind o legatura intre noi
 

cei prezenti si epocile de la care preluam intocmai , plus ca adaugam creatiile

noastre.